Ă SI Ă

, "
\
o ·
ţ l
-- --

STIINTA SI NATURA
" ,
Susan Meredith, Ann Goldman si
,
Tom Lissauer
ă de Roger Priddy
CUPRINS
2 Din ce este ă corpul ă
4 De ce ă
6 Unde se duce hrana?
8 De ce respiri?
10 Rolul sângelui
12 Apa ş ş
13 Controlul hormonal
14 Pielea
16 Infonnatii din exterior
,
20 Reteaua de comunicatii
, ,
22 Computerul uman
24 Cum te misti
,
26 De ce este bun antrenamentul?
27 Sexul ş copiii
30 Lucruri care nu merg bine
32 Index
ţ de Kuo Kang Chen, Dee McLean, Sue Stitt, Penny Simon
ş Rob McCaig
o

Q
Q
Din ce este ă corpul ă
Tipuri de celule
Corpul ă este o ă
ă ă ă din
numeroase ă ţ diferite. Toate
aceste ă ţ au functii ţ
si ele trebuie ă coniucreze
ă pentru a te
mentine în ă si ă ă
În ai multe tipuri de celule, fiecare cu ţ diferite (celulele de mai jos
. ( nu sunt reprezentate la ă
, , , /
Corpul ă este ă din peste
50 miliarde de ă
individuale, denumite celule.
Toate fiintele umane se ă
din numai ă celule: un ovul
de la ă si un
spermatozoid de la ă Ovulele
sunt cele mai mari celule umane
ş pot fi observate chiar ă ă
microscop. Majoritatea celorlalte
celule se pot vedea doar cu
ajutorul unor microscoape
puternice. *
Fibra
ă
ţ
ă
Din ce este ă ă o ă
ş ă ţ între diversele tipuri
de cel ule. majoritatea au ş ă
de ă ş toate au nevoie de anumite ţ
cum ar fi hrana ş oxigenul. pentru a se ţ
în ţ ă ş a ţ ă
ă este ă o ă ţ ă
astfel încât ţ vedea diferitele ei componente.
Membrana
Este un strat ţ care ţ
unitatea celulei ş o ă de cele
din jur. Membrana este pentru ă
ca frontiera pentru o ţ ă Ea
permite anumitor ţ ă intre
în ă ţ altele în afara
ei. De asemenea. permite ş
de degradare ă ă din ă
Mitocondriile
Sunt centralele energetice ale celulei.
Aici hrana ş oxigenul ţ ă
producând energia care ţ
ţ ş ă ţ celulei.
Ribozomii
Ribozomii sunt fabricile celulei.
Ele produc proteine, inclusiv cele
din care este ă ă celula ă ş
* Celulele prezentate În carte sunt ă de mai multe
ori. Culorile nu sunt cele reale.
2
Celulele nervoase au
fibre lungi care trimit
mesaje la alte ă ţ ale
corpului. Unele au
ţ speciale
pentru perceperea
ţ
Coada
Spermatozoizii din
organismul ă
au cozi lungi. ă ce
ajung în organismul
femeii, acestea îi ă
ă se deplaseze ă
ovul.
Celulele musculare
sunt lungi ş ţ
Ele ş pot ş
lungimea ţ
ş apoi se pot relaxa,
ceea ce ă
ş
..
Un grup de celule de ş tip este
denumit ţ ţ minuscule
dintre celule sunt pline cu o
ţ ă ă ă fluid
tisular. Imaginea de mai sus ă
un tip de ţ muscular.
Tesuturi
,
Organe
--=­


Diferite tipuri de ţ sunt
grupate pentru a forma organe. Un
organ are o ţ ă în
organism. De exemplu. inima
ă sângele. stomacul ă
hrana ş ochii te ă ă vezi.
Nucleul
Nucleul ă ca un sediu
guvernamental. controlând ş dirijând
toate ă ţ celulei. Se ă ş în
centrul celulei ţ vedea nucleul în
fiecare din celulele de pe pagina
ă ă Nucleul contine filamente
speciale. denumite crori1ozomi.
Acestea ţ ţ complexe
codificate pentru ţ celulelor.
asemeni unui program de computer.
Cromozomii sunt ş ţ de la
ă ţ
Citoplasma
Este o ţ ă ă care
ă ş cea mai mare parte a
celulei. Este ă în principal din
proteine ş ă mai ales ă Celulele
ţ aproximativ ă treimi ă
Reticulul endoplasmatic
Aceste canale sunt .. ă ţ
industriale" ale celulei. La nivelul lor
se ă ribozomii.
Complexul Golgi
ţ ă ca un depozit de
stocare. Unele din proteinele produse
de ribozomi sunt depozitate aici.
Lizozomii
ş sunt .. ţ ă a celulei.
Ei contin substante chimice care
distrug ţ ă
ă ă ş orice parte ă ă
sau ă a celulei.
Sisteme
Un grup de organe ale ă ţ
sunt strâns legate este denumit
sistem. Sistemul circulator.
care include inima ş vasele
de sânge ş sistemul osos sunt
asemenea exemple.
Cum se reproduc
celulele
Milioane de celule mor în fiecare
ă pent ru a le înlocui sunt
produse în mod constant altele noi.
Unele celule ă mai mu lt decât
altele. C; -ele care .. ă ş
intesti nele s u nt deteri orale de
ă ş ă doar ş zile.
Celulele ş din sânge ă
a proape patru lu ni. celulele osoase
ă la 30 ani. iar celulele
n ervoase ş musculare. care nu se
pot reprodu ce. ă ţ Pentru a
se reproduce. o ă se divide în
ă producând o pereche de noi
celu le identi ct>.
1
ă celule
o ă
începe ă
se ă
3
De ce ă
Vitaminele
Pent ru ca procesele chimice esentiale
din organism ă ă avea loc, ai
nevoie de mici ă ţ din a proximativ
15 vitamine diferite. Li psa unei anumite
vitamine produce o ţ ă
ă ă O aprovizionare ă cu
ă pe care o ă drept
combustibil, corpul ă ş
înceta repede ţ
Diferitele tipuri de ă
îndeplinesc diferite ţ cum
ar fi furnizarea energiei sau
asigurarea ş Pentru a
ă ă ă ai nevoie de o
alimentatie ă cu toate
tipurile de ă descrise mai jos.
De exemplu. copiii car e nu au ă
vitamina D în organism fac o ă
ă rahi tism. ă care ă
dezvol tarea ă a oaselor.
ru
[cijproteinele
r esle zece l a s ut<'l elin ţ
s unt a k <'l luil e din proleine.
Cu câl ş mai re pede.
cu a tâ t a i nevoie el e ma
prot eine. Ele s unl ale
chimice. nu
Proleinele din hra
în organism în CI
ş s unl a poi
pentru a i'orma
a i nevoie. Su rse
s u nl carnea. ş e. brâ nza.
ă la pt ele. l'ilc ş rasolea.
mai mare
nevoie. Poti
alimente. cum
sub forma de a
pâi ne. În interioru
devine ă ă m
glucide decât ai nevoie. exces
convertit într-o ă denu
glicogen ş stocat în fic at ş În
sau este transformat în
bine ă ţ glucidele din
alimente cum ar fi ă
dulciurile, ciocolata. Pe
Este
ri ş din
biscuitii.
faptul ă
se ă În
ă ă pentru
, sunt
U L ,IU'_" " . ă ţ ă
asemenea, ă ă ţ
le, cum ar fi membranele.
este ă În organism
ă la ţ ă
mile pe care le ă ă
de la animale, în alimente cum
carnea, laptele, untul ş brân
plante, în uleiurile vege
Excesul de ă este
bolile inimii.
4
lMl
L.gJ Mineralele
Acestea sunt implicate in procesele
chimice vitale din organism. Ai nevoie
de mici din aproape 20 de
minerale ş fosforul,
întâlnite ar fi laptele
oaselor ş
np,rp1i, ,,r pentru
ă ş
ş
Apa se pierde
prin ă tran
ş ţ
ă bei ă pen
Apa se ă ş
ci ş în alimente
Salata verde. de
ă zecimi ă
ai ales din
tip de glucide
u-l poate digera.
. legume ş pâinea
sunt valoroase
uminoase ş ă la
a musculaturii
nd astfel
pot ajuta la
grave ale
a cancerului.
în ţ ă mai mult ti
decâ t ă ă
Vitamina Surse ă pentru
A Lapte, unt, ă Ochi (în special
ă de ş vederea ă
legume proaspete. piele.
B (de fapt Pâine ă orez, ţ de
mai multe ficat, soia. energie în toate
vitamine) celulele, nervi, piele.
e Portocale, ă Vase de sânge.
ă ş gingii. vindecarea
cartofi, legume ă posibil pre­
proaspete. venirea gu t urai ului.
D ă de ş Oase ş ţ
lapte, ă un t
E ă de ş Rol ţ ă
pâine ă în prezent.
orez, ă unt.
legume proaspete.
K Legume proaspete. Coagularea sângelui.
ficat.
Caloriile
Cantitatea de energie care poate fi ţ ă din
diferite alimente se ă ă în kilojouli sau
kilocalorii (l kilocalorie = 1000 calorii). Unele
alimente au mai multe kilocalorii decât altele.
0 ..
®"'
80
(5
50 ..
kilocalom
ă de calorii de care ai nevoie depinde de cât de
ă energie consumi. ţ vedea mai jos câte calorii
consumi pentru diferite ă ţ în timp de o ă ă
ă cu regularitate mai multe calorii decât
consumi , te ş Unii oameni ă caloriile mai
rapid decât ţ în mod natural. astfel ă ei pot mânca
mai mult ă ă ă se ş
,

.'
ă ai obiceiul ă ă lOt IiI. excesul de ă
este transformat în ă ş slocal în celule sp<:'ciale
adipoase. Celulele pot ş în ă ş astfel ş ş
tu în greutate ş te ş ă ă mai ţ
decât ai nevoi e. ţ de ă sunt utilizate ca
energie ş ă ş In medie. persoan ele grase ă
mai ţ decât cele slabe. Este mai probabil ca
persoanele grase ă sufere de diferite boli, inclusiv boli
de ă
600 kilocalorii
"'"
"C-:S
«$
.
-, .
Celuk
adipoase
Dintii
,
Dantura ă Ia adult. ă ă 32 de ţ iar cea
de lapte 20. ţ ţ din ţ ă ţ incisivi ş
canini, sunt pentru ş ţ din spate (premolari ş
molari) au ţ noduroase pentru ă ş
ă hrana în timp ce mesteci. Nu ă premolari
În ţ de lapte, iar unor ţ nu le cresc ă
cei patru molari din spate (molarii d<:' minte). Nimeni nu
sUe exact de ce oamenilor le cresc succesiv ă rândUri
de ţ
Incisivi (4 pe
)
maxilarul
. (4 sus.
superior.
,. , . 4 jos)
4 pe cel
inferior)
Canini
(2 sus.
2 jOs)
Din ce sunt ă dintii?
, ,
ş ţ au diferite forme ş diferite ţ au ş
ă ţ de lapte cad atunci când ţ de adult
cresc de dedesubt ş le ă ă ă
Stratul exlern de ţ ă o
ţ ă ă pentru
ă
ş ţ este un ţ
neviu ş ă cea mai ă
ţ ă din corp.
Corpul dintelui este ă din
ă care este ă ă
osului.
Ţ moale . numit ă
ţ vase de sânge care
ă dintele cu ă
ş oxigen. ş nervi. care il fac
sensibil la durere ş ă
ă ă este ă in
printr-un strat ţ de ţ
osos numit cement.
Degradarea ţ
În ă fie> care om are bacterii (organisme microscopice
vii). ă acestea primesc un supliment de glucide din
alimentele dulci. ele se ă formând o ţ ă
ă ă Bacteriile produc acizi care ă dintele.
ă orificiul nu este închis de ă dentist, în final
ajunge la cavitatea pulpei ş produce durerea de ţ
Uneori se poate dezvolta o ţ sau un abces. sau. ă
gingia este ă dintele poate deveni mobil.
ţ avea ţ ă ă ş mâ ncând alimente cu mai ţ
zaharuri, ă ă pentru a ă
placa. folosind o ă de ţ cu fluor, care ă ş
ţ ş mergând cu regularitate la dentist pentru control.
Acizii produc
un orificiu în
smaltuI
dinleiui.

' .



5
r
"""
Enzimele
O)
Unde se duce hrana?
În corpul ă au loc tot timpul ă
Înainte ca alimentele pe care le dizolve. Acest proces este numit
chimice. Acestea sunt accelerate de enzime, care
ă ă ă ş ă îndeplini rolul, digestie ş are loc pe ă ă ce
sunt proteine speciale produse de celule. ă
ele trebuie ă fie absorbite de alimentele ă tractul câteva mii de tipuri diferite de enzime. Enzimele
minusculele celule din organism. digestiv. Alimentele dizolvate trec în
digestive ă la descompunerea ş dizolvarea
ali mentelor.
Mai întâi este necesar ca ele ă fie fluxul sanguin ş sunt transportate la
, )
descompuse, astfel încât ă se diferitele ă ţ ale corpului.
Digestia
Tractul digestiv este un tub lung, care se
intinde de la ă ă la anus. Majoritatea
organelor digestive se ă în abdomen.
1 Dintii ă si ă ă alimentele în
bucii.\i . mici. ă de glandele
sali vare. le îllmoaie, ca ă ă aluneca mai
ş Saliva ţ prima ă ă
care începe ă digere amidonul. (Când ai
oreion, glandele salivare încep ă se umfle).
2 Muschii limbii
împing'hrana ă
faringe ş acesta o
ă ă
esofag. Când ţ
o ă ă
ă ă
traheea, astfel hrana
nu poate ă ţ
.. ă ă în gât" ş
Epiglota ă
ă te ă ă te ineci.
traheea când
ţ
3 Hrana trece din esofag in stomac. Ea nu
ă ă ţ ci este ă de
ş esofagului. Acest proces este numit
peristaltism ş are loc de-a lungul întregului
tracI digestiv. Sunetul pe care il auzi atunci
când stomacul ă este proous de
alimentele ş apa amestecate ş împinse prin
traclul digestiv. Teoretic. peristaltismul
ă ă ai putea ă ă ş ă b<:> i
chiar ă ai sta în cap.
Acesta este separat de torace printr-un ş
numit diafragm. Aici ţ vedea modul în care
hrana trece prin tractul digestiv.
Glandele
salivare
este ă
Cum ajunge hrana în sânge?
Peretele intern al ileonului este acoperit de mii de
'structuri minuscule numite ă
proeminente ca ş degete. Acestea ă
intestinului o mare ţ ă pentru ţ
hranei.
ţ prin intestin
ă
ţ prin
vilozitate
Vas limfatic
ţ ă ţ au doar grosimea unei celule.
Hrana dig ă trece prin ele în micile vase de
ă din interior. ă digerate nu ajung
direct în vasele sanguine. Ele sunt absorbite în
vase limfatice speciale ş ajung in ă mai târziu.
Intestinul ţ este ă
Ş are doar 4 cm diametru: dar este
lung de aproximativ 4 m. In prima
este ă cu bila din ficat si
'
Apendicele
Diafragm
Starea de ă
Ţ se face ă atunci când ş diafragm ş
ş din peretele abdomenului se ă ş
împing hrana. ţ ă înapoi, ă din
stomac. Sucul gastric face ca ă ă ă ă
gust acru. ă multe cauze pentru starea de
ă incluzând prea ă mâncare, ă
ă ş consumul exagerat de alcool.
4 in stomac, hrana este
ă cu slicul
gastric. Acesta ţ
enzime care incep
digestia proteinelor.
De asemenea, ţ
acid clorhidric. care
ă bacteriile înghi­
tile ă cu hrana.
Hrana ă în sto­
mac aproximativ
patru ore.
5 Ficatul are câteva
roluri importante.
Unul din acestea este
producerea unui lichid
verde, numit ă
Acesta ţ ă ca un
detergent. El descom­
pune ă pe care
le ă ă în mici
ă astfel încât
enzimele le pot prelucra.
Bila este ă în
'vezica ă
6 Unul din rolurile pan­
creasului este de a produce
un suc ce contine diferite
enzime digestive. Acestea
ţ ă asupra tuturor
tipurilor de ă
7
ţ ă duoden, hrana
cu sucul pancreatic.
8 ă când ajunge în a doua ţ a
intestinului ţ cea mai mare parte din
ă este ă Ea trece prin ţ
intestinului în sânge. Sângele ă apoi
hrana ă la ficat pentru a fi ă
înainte de a o transporta în restul corpului.
9 Apa Ş orice ă care nu poate fi
ă trec în intestinul gros. Majoritatea
apei trece în sânge prin ţ primei ţ
a intestinului gros (colon) . O parte din ă
-..l se ă mai târziu din corp prin ă
Diareea ş ţ
Diareea este adesea ă de o ţ a
intestinelor sau de intoxicatii alimentare. Hrana
trece prin intestine atât de repede încât apa nu
mai poate fi ă ă Atunci
trebuie ă bei mai multe li chide pentru a
contracara deshidratarea (pierderile de ă Când
nu ă destule fibre, poate ă
ţ
10
10 Produsele de
degradare mai solide, r Apendicele
Anusul
numite fecale, sunt
Apendicele nu are nici o ţ la oameni, ş la
stocate mai departe în
an imalele care ă ă ă ă un rol in
intestinul gros (in
digesti e. Un apendice inflamat ă
rect). Muschii rectului
le împing'în ă
trebuie ă altfel se poate rupe ş
ă ţ în abdomen .
prin anus atunci când
mergi la ă
'"
De ce respiri?
Alimentele singure nu ă
corpului energia de care are
nevoie. Mai întâi, trebuie ă
fie combinate cu oxigenul,
care este un gaz din aer.
Când inspiri, oxigenul ă
în ă ş de acolo este
transportat de sânge la
toate celulele din organism.
În interiorul celulelor,
oxigenul ţ ă cu
glucoza (din glucidele
digera te) ş energia ă
în alimente este ă
gradat. Acest proces este
numit ţ Energia
mentine viata si functia
celul'elor. În' '
ţ în celule se
ă un gaz numit
dioxid de carbon ş ă În
cursul ţ acestea
sunt eliminate.
1 ţ
ă si traheea sunt
cunoscute sub numel e de
s istem respirator. în ă
ţ este ă o
ţ a ă s tâ ng,
astfel încât ă ţ vedea
interiorul ă
Când inspiri. aerul este aspira t
prin nas sau trahee În ă
bronhii. O bronhie merge la
ă stâng, ă la cel
drepl. Bronhiil e se divid
progresiv, fonnând ramuri din
ce În ce mai mi ci. asemenea
ramuri lor unui arbore.
Eliberarea energiei de ă
celule
Fiecare ă ţ ă substa nte
chimi ce speciale. Una, ă ADi:>,
ă ca o baterie ă ă ă
ă ATP. ă ca o baterie ă
ă Când glucoza ş oxigenul ă În
mit ocondrii le celul ei (centra lel e ţ
ele ţ ă cu ajutorul enzimelor. In
aces t mod se ă energie. care
ă ADP În ATP activ. ATP ă
apoi ca o ă de energie pentru restul
celulei. Pe ă ă ce energia se ă el
se ă din nou in ADP si se reintoarce
în ·mitocondrii pentru ă
2 La ă celor mai mici bronhii
ă saci cu aer numiti alveole.
Alveolele s unt ca ş mici ş
ş se umplu cu aer când inspiri .
ă aproximativ 300 de milioane de
alveole În ă ţ lor
ă este de aproximativ 70 m
2
,
ă aproximativ de 40 de ori mai
mare decât ţ pielii.
Perete
alveolar
/'
ţ alveolelor au
grosimea unei singure cel ule.
Oxigenul din aer este capabil
ă ă prin perep în
ţ de vase sanguine
care-i ă Celulele
ş din sânge ă
oxigenul în tot corpul.
Sângele ă înapOi la
alveole dioxidul de carbon
produs în celul e în timpul
ţ astfel Încât el poate
fi elimina t din organism când
expiri.
8
1 Cum respiri
Aerul i
in s us ş in
DiaIragmul se
ă in j os
2
Aerul iese
Diafragmul se
ă in s us
di a fragmul se reI ă în sus ş
coastele se ş ă în jos ş ă
ţ din ă se reduce din
ţ este ă de ş ă
ş toracelui, în special de
di afragm ş de ş intercostal i.
Pentru a ins pira . diafragmul se
ă în jos. în timp ce ş
intercostali trag coastele in s us ş în
ă As trel se ă ş ţ din
ă ă ca presiunea aerului
din ă ă ne ma i ă decât cea
din afara corpului. Aeru l ă pentru
a ocupa acest ţ Când
Vorbirea
Laringele este situat deasupra traheei
(pag. 8). Când expiri. aerul trece
printre corzil e vocale. ă este
destu l aer. corzil e ă ş se
produc s unete. Imaginil e ă o
vcdere de s us a corzil or vocale.
nou ş aerul este împins ă
Majoritatea oamenil or au a proximativ
3 litri de aer în ă ş la necare
ţ ă doa r o ă de
litru din eL In timpul efort ului, corpul
are n evoie de mai ă energie , ş
ă respiri mai repede ş mai adânc
pentru a prelua mai mult aer.
ă corzil e
vocale s unt la rg
deschise. se
produc
sunete
ş lalingelui pot modifica forma
corzi lor vocale. Ast fel se produc
sunete de diferite ă Utili zând
ş faringelui, gurii ş buzelor,
ţ forma cuvinte cu ajutorul
s unetelor.
Tusea si
,
ă
Celulele mu -
Mucus u l es te un li chid a lunecos
produs in nas ş în ă aeri ene.
Acesta ă ş ş ş aeru l pe
care îl inspiri. astfel încât el poate
trece mai ş de-a lungul ă
aeriene ş ă la captarea
pa rticul elor de praf. Mici peri ţ
cili ă mucusul din ă
ă laringe ş n as. ă particulele
vor irita nasul. le vei elimina prin
ă ă ajung în ă aeri ene
inferi oare. ş ş Cânci ş rac iL. Se'
produce mi'li lllull ffiUCUS. Accsta tc
face de asemenea ă ş ş ă
ă ţ ş ă curgi'l nasuL
Acesta es te determinat de conLrac lii
lll a i viol ent e decaL ele obicei a le .
di a fr agmului încât ins pira \iil e s unt
ă Zgomotul ciudat este
produs de închiderea ă a
corzilor vocale, Nu se ş de ce încep
ţ da r chiar ş ă în
pântecu l mamei. sughiLe.
Fumatul
ă ă dintre n oi sc înncgrese trept a t plin
inhalarca de aer murd a r sau poluat. dar fumAtorii su nt
mai ş la boli s eri oase. deseori fatal e. ca rezult at
a l ă ţ chimi ce pericul oase din fumul de
tutun . Substantele chimice ă ă aeriene s i cresc
cantitatea de produs de el e. AceRsta este una din
cauzele "tusei ă Substantele chimi ce fac cilii
mai ţ ţ în ă ş astfel
acesta se ă ă ă mai sensibili la
ţ Fumatul este una din prinCipalele cauze de
ă (innamatia ă aeri en e) s i 90% din cancer('\ c
pulm'ona r e s unt produse de fuma t. 'Es te de opt ori mai
proba bil ca cineva care fumeaza doar cinci ţ ă pc zi ă
ă de cancer pulmona r. în ţ cu un
ă Fumatul nu ă numai ă
ţ chimice aju ng ş în sânge. redu când u -i
capacitatea de a transporta oxigen ş afeclând ini ma ş
vasele sanguine. Slati sticile ă ă ă 1000 de C'opii
ă ţ ă vor începe în viitor ă fumeze cu tOlii. 250
dintre ei vor fi ş de fumat.
9
Rolul sângelui
Sângele este sistemul de transport din corpul oxigenul, acolo unde sunt necesare, ş de a
ă Pompat de ă el ă continuu prin colecta ş de degradare pentru a fi
toaLe ă ţ corpului. ţ sa este de a ţ Corpul unui adult de dimensiuni
transporta ţ vitale, cum ar fi hrana ş medii ţ aproximativ 5 litri de sânge.
Vasele de sânge
Sângele ă în organism prin
conducte, numite vase de sânge. Puse
cap la cap, acestea s-ar inUnde pe
96.560 km, mai mult decât dublul
ţ ă Imaginea
de mai jos ă prinCipalele vase
de sânge. De la ă sângele ă
prin artere (prezentate mai jos în
ş Acestea au ţ ş elastici,
.....--......
deoarece sângele ă prin ele cu
o presiune ă Arterele se divid
în ramuri. in final ele ă o
ţ de vase microscopice numite
capilare. Acestea trec printre celulele
tuturor ţ din corp.
Capilarele se reunesc treptat
formând vase mai mari numite vene
(mai jos în albastru). Acestea
ă sângele înapoi la
ă În vene, sângele curge mai
încet ş cu o presiune mai ă decât
în artere, ş ă ţ lor sunt mai
subtiri si ă valve care
il ă ă circule în sens
invers. Inima ş vasele de sânge
sunt denumite sistem
circulator.
Ce este sângele?
Sângele este ă dintr-un amestec de celule care plutesc Într-un lichid
galben-pal, numit ă Celulele sanguine sunt produse în interiorul
oaselor mari din corp.
Celulele a lbe pot trece prin
peretele vaselor de sânge in
ţ Ele ă ă
organismul de boli.
inglobând bacteriile
ă ă ş producând
anticorpi ţ chimice
care te ă ă ţ
impotriva unor boli). In corp
ă mai ţ celule albe
decât celule ş
Plachetele sunt mici
fragmente de celule. Ele
ă la prevenirea sângerâIii
când un vas de sânge este
lezat ş ă la coagularea
sângelui a tunci când te tai .
Celulele ş ă
oxigenul. Când sângele trece
prin ă oxigenul se
ă cu un compus
/
chimic din sânge numit
ă Aceasta se
ă in
oxi hemoglobina de culoare
ş aprins. Pe ă ă ce
oxigenul este depozitat in
diferite ă ţ ale corpului,
oxihemoglobina devine elin
nou ă de un ş
mai inchis. Celulele rosii nu
au nucleu. '
Plasma este ă din ă proteine ş ă
ţ din hrana ă precum glucoza ş
aminoacizi i, ş ş de degradare, ca dioxi dul
de carbon ş ureea, sunt transportate prin ă
În capilare
Substantele necesare celulelor ies din
sânge cind acesta se ă în capilare.
ţ capilarelor au doar grosimea
unei celule. Plasma ş oxigenul din
celulele ş sunt capabile ă ă
prin ţ în fluidul tisular. Acesta
ă ţ la celulele
individuale.
El ă de asemenea ş
de degradare de la celule în capilare,
sau în vase limfatice, pentru a fi mai
târziu ţ în sânge printr-o ă
Vas
limfatic
Fluid
Capilar

j
fii
Inima
Inima este ă între
ă ţ înspre stânga
l.oracelui. Are aproximativ
ă pumnului ş este
ă ă din muschi. Când
muschi ul se ă
ă ă in întregul
corp. Inima este ă ţ ă în
ă ă ă ţ dreapta ş
stânga. Fiecare ă are o
ă ă ă
atri u, si una ă
ă ventricul. Pe ă ă
ce inima ă ă
patru valve se închid ş se
deschid, pentru a împiedica
ă ă circule in sens
invers. Sunetele pe care le ţ
auzi ă pui urechea pe
toracele unei persoane sunt
produse de închiderea
va lvelor . Prima ă este
ă de valvele dintre atrii
si ventriculi, cea doua de
dintre ven triculi ş
artere. Medicii folosesc
stetoscoape, ce ă
ă ă pentru a detecta
anomaliile ţ ă inimii.
Cum ă
,
o ă
Valva din dreapta
este de tipul celei
pe care o ai între
ventriculi si artere,
ş în vene. 'Sângele
ă in ţ
ă ă
valvele. sau
"cuspidele" ă se
ă Sângele
nu poate curge în
ţ ă
deoarece valvele se
inchid.
ă

ă
Cum ă
,
inima
Pentru a pompa continuu
sânge, ini ma are nevoie de
ă ş ox.igen, la fel ca
orice ă parte a corpului.
Ea nu le absoarbe din
ă aflal în camerele
inimii , ci din capilarele
arterelor coronare, care se
ă pe ţ
ă a inimii. Un blocaj
a l uneia dintre aceste
artere poate priva
ş cardiac de sânge.
Aceasta se ă în
atacul de ă ă este
ă o
ţ
ă
inima ş
ă
ţ
Artere coronare
Pulsul
De fiecare ă când inima se
ă arterele ă la
trecerea sângelui. ţ ţ aceast
la încheietura mâinii. Frecventa
medie a pul sului la adult, în '
repaus, este de 70 ă ă pe minut.
Ea ş în timpul efortului
deoarece inima trebuie ă pompeze
mai repede pentru a furniza mai
ă energi e ş
Circulatia
,
ă curge în organism
întotdeauna în ş ţ ca în
ă ă Intregul circuit
ă aproximativ 45 de secunde,

ş
Bolile inimii si al e circulatiei sunt
cea mai ă ă amortii
în ă cu un standard ridicat de
ă Stilul de ţ ă ă ă
care include ţ
ţ ă lipsa
exercitiului fizi c, fumatul si
stresu'l, face ca oamenii ă fie mai
ş la acest tip de boli.
11
Apa ş ş
Aproximativ ă treimi din corpul ă sunt
reprezentate de ă Ea trebuie ă fie ţ ă la
un nivel constant si ă fie uniform ă în
celule. ţ procuri de fiecare ă când ă
ş bei, dar ş în interiorul celulelor se produce apa
în timpul ţ Apa se pierde în special prin
ă care este ă în ă ţ variabile de
ă rinichi. În general. cu cât bei mai mult. cu
ă ş mai mult cantitatea de ă ă
de rinichi. ă pierzi ă ă de exemplu prin
ţ rinichii vor produce mai ţ
Rinichii ă ş la controlul nivelului unor
ţ din corp. cum ar fi sarea. ş ă sau
.. ă ş de degradare. cum ar fi ureea.
Interiorul rinichilor
Fiecare rinichi ţ peste un milion d,e ă ţ de filtrare microscopice
numite nefroni, ca cel prezentat ai ci. III lotal. ncfronii ă pe zi
aproximativ 150 de litri de li chid pro\'l:niL elin sânge. ş zilnic se produc
doar aproximativ 1,5 litri de ă
1 Sângele ă din artere în nefron
printr-un ghem strâns de capilare
numit glomeruJ.
2 Presiunea sângelui din
glomerul împinge o parte din
plasma ă prin
peretele capiiar într-o
ă în ă de ă
ă capsula Bowman.
Fluidul din ă ţ
ă ş ţ ca ă
aminoacizi. ă ş uree.
(Celulele sanguine,
plachetele ş proteinele sunt
prea mari pentru a trece
esara
prin ţ capilarelorl.
nismului iese
din tul>ul ş ă
in reteilua de
capilarc care îl
ă
ACfSlfil includ
rtproapr toata apa
si ă si ă
glucoza ş .
aminOilcizii.
reabsorbil int ă într-o
ă ş continua ă circule pnn
organism.
5 Restul. ă mai <'l les din apa.
ă ş uree. trece mai departe
prin lubul ă in ureler. ca unna.
Controlul hormonal
Anumite procese din organism
sunt controlate de substante
chimice numite hormoni. '
ş sunt ş de
grupuri de celule numite
glande endocrine ş sunt
ţ în tot corpul prin
sânge. ţ hormoni
ă asupra unor ă ţ
diferite ale corpului. Imaginea
din dreapta ă
principalele glande endocrine.
1 Hipofiza
Este o ă de ă unui bob de
ă ă la partea ă a
creierului. Este ţ ă de
creier. Hipofiza (pituitara) este uneori
ă glanda ş deoarece ţ
din cei Il hormoni ai ă ă
ţ altor glande endocrine.
Hormonul de ş
este pr::>dus de
ă Un copil cu
prea mult hormon y
poate deveni ş
unul cu prea ţ
ă pitic.
li


Când un copil suge la sânul mamei,
din hipofiza mamei se ă un
hormon numit oxitocina. Acesta
ajunge la sân, ţ curgerea
laptelui.

Hormonul antidiuretic (ADH) din
ă ă la ţ
echilibrului corect al apei în corp.
ţ ă asupra rinichilor ş
ă cantitatea de ă pe care
ş o produc.


0) .
30varele*

ţ afla mai multe despre acestea la pagina 2
Glanda ă se ă ş la nivelul
gâtului , În ţ traheei. Ea ă
iod, care este un mineral din ă
ş ă pentru a produce doi
hormoni, tiroxina ş -r3. ş
ă intensitatea
metabolismului celular ş sunt
ţ pentru dezvoltarea
ă ă ă a ă ţ ă
ţ au prea ţ hormon
tiroidian, ei devin ţ ă au prea
mult, devin hiperactivi.
Acestea sunt patru mici glande
îngropate în ă Ele produc
parathormonul, care ă la
reglarea echilibrului calciului în
sânge ş oase.
Glandele suprarenale sunt situate
imediat deasupra rinichilor. Partea
ă a glandei produce mai ţ
hormoni. Unul dintre ei, numit
aldosteron, ă nivelul de
sare din'; corp. Centrul suprarenalelor
produce adrenalina. Când ş speriat
sau furios , adrenalina se ă În
sânge ş te ă ş pentru a
ţ de ţ ă fie prin ă fie
prin ă Depozitele de glicogen sunt
reconvertile în ă pentru a avea
energie, ţ ţ ş
astfel Încât iei mai mult oAigen,
inima bate mai repede ş sângele este
ţ ă ş
ş în ă ţ mari ă la
vârsta ă ţ respectiv la
a proximativ 1 1 ani la fete ş 13 ani
la ă ă ce ă foarte
13
Pancreasul produce unele enzime
digestive ş hormonul numit
ă Acesta ă nivelul
glucozei din sânge ş transformarea
ă exces în glicogen. Lipsa
insulinei produce boala ă
diabet. Diabetul poate fi tratat prin
ţ cu ă sau tablete.
Aceste glande produc hormonii
sexuali. Hormonul sexual feminin,
estrogenul, este produs În mari
ă ţ în ovarele femeilor ş în mici
ă ţ în testiculele ă ţ
Hormonul sexual masculin,
testosteronul. este produs în
ă ţ mari în testicule ş În mici
ă ţ în ovare. Hormonii nu sunt
mult de la individ la individ. La
pubertate, ş se ă
la ambele sexe ş apare ă pubian
si axilar. La fete se ă sânii,
ş se ă ovarele
ă ovule ş încep
ţ La ă ţ începe ă
ă barba. laringele se ă ş
ş vocea se ş ă umerii devin
mai largi ş începe producerea
spermatozoizilor*.
Pielea nu este doar un ..sac" care ţ unite Pielea are o grosime de aproximativ 2 mm
ă ţ corpului ă Ea este un organ viu, pe cea mai mare parte a corpului, ş pe
important, cu diferite ţ Te ă de pleoape are doar 0,5 mm, iar pe ă
ţ variabile din exterior ş de ţ picioarelor, unde este foarte ă
ă un rol major în controlul temperaturii cor­ are aproximativ 6 mm grosime. Pielea are
pului ş prin sensibilitatea la atingere, ţ permite ă straturi principale: epidermuI
ă ţ dai seama ce se ă în jurul ă * în exterior ş dermul interior. ţ
Pielea ă un rol chiar ş în ţ deoarece, ă o ţ prin piele, ă ă
ă este ă la soare, produce vitamina D. de multe ori.
Por
epidemlUlui se divid
constant ş le imping
pe cele de deasupra lor
ă ţ pi elii.
Pe ă ă ce celulele
se ă ă de
vasele sanguine din
deml . ele mor ă
lipsei de ă ş
oxigen. Tot ce ă
este o ă ă
ă ă Când
ajung la ţ
ă aproxima tiv trei
ă ă celulele
moarte ă un
puternic ş
protector pentru corp.
În contact cu obiectele
Vasele de sânge
ă pielea
ă ş oxigen. Când ţ
este cald. vasele se ă
astfel ă ă ă curge
mai mult sânge in
apropiere de ţ
pielii ş ă poata fi ă de
aerul din exterior. Acesta
este motivul pentru care
te ş ş când ţ este
cald. ă ţ este frig.
vasele se ă
pentru a preveni pierderea
de ă ă ş astfel devii
palid.
Controlul temperaturii
Corpul ă ş ă ş pierde ă ă tot timpul. De exemplu, absorbi
ă ă de la soare Ş din alimentele ş ă calde. Multe dintre
ţ chimice din celule, în special din ficat ş ş produc
ă ă Atunci când corpul este mai cald decât mediul, pierzi ă ă
prin orice ă ă a pielii. ţ este un alt mod prin
care se pierde continuu ă ă Respirarea aerului rece sau
consumarea unor alimente reci scad de asemenea temperatura corpului.
Aceste ş ş pierderi trebuie ă fie echilibrate, astfel încât
temperatura corpului ă se ţ ă ă la aproximativ 36,5-3TC.
Când temperatura devine prea ă sau prea ă ă creierul
ţ ă anumite ă pentru a o stabiliza. Acestea sunt ă
sau îngustarea vaselor sanguine din piele, ţ mai ă sau
mai ă "pielea de ă ă ş frisoanele. Frisoanele cresc activitatea
ş astfel producându-se ă ă .
capilarelor.
ajunge la
pielii în mod
t;U""lIllj)1 l ş este ă
Glanda
nri·rlr.li"l ri. Pe ă ă ce se
ă
Ă de pe piele. pielea
ă ş Când ţ este
cald. transpiri mult ş astfel
te ă ş
Febra
Nu se stie exact de ce, în anumite
boli , ş temperatura. Este ca ş
cum "termostatul" creierului ar fi
reglat temporar la un nivel mai mare
decât normalul. O ă mare
nu este o ă în sine, ci doar un
simptom al bolii. Tratamentul depinde
de ă
• Pentru a afla mai multe despre aceasta, vezi pagina 20.
14
ş "'
îl împing în sus. Pe ă ă ce ş celOlele se ă ă de
sursa de sânge, mor ş se ă ă este"nedureros
deoarece ă este 2 ani. din folicul
Ş ă div,iziunea Ş ă cade. In/ fiecare zi, de pe cap se pierd
aproximativ 50 de fire ă ă câteva IdnL celulele încep ă se
dividâ din nou, ş ă nou. Când â'cest lucru nu se mai
ă oamenii che'lr sc. OGloarea ă este ă de
captitatea de ă din l elule. Forma foliculilor ă forma
ă drept, ondulat
Când te tai."Pfa'l'!fiefeTe ş alte
ţ ă la închegarea
sângelui ş ă o ă
Aceasta ă zona ă ă
ă ă când pielea se reface. Noua
piele ş cu aproximativ 0,5
mm pe zi. ă rana este
ă crusta cade. O
ă ă este ă de vasele
din piele care ă în
ţ ă
Doctorii cred ă acneea poate fi
ă de ă ale
nivelului hormonilor, în special
la pubertate. La deschiderea
foliculilor ş se produce mai
ă ă iar în glandele
sebacee. care sunt foarte
numeroase pe ţ ă ş spate, se
produce mai mult sebum.
Keratina ş sebumul se
ă sub ţ pielii
ş ă pustule. Acneea
poate fi ă cu creme
speciale prescrise de medic.
ă cu regularitate ă la
ă keratinei ş
sebumului , iar expunerea la
soare poate fi ş ea folositoare.
Machiajul ă acneea. La
unele persoane, ţ la
alimente cum ar fi ciocolata
poate ajuta, ş nu ă nici o
ă ş ţ ă în acest sens.
Celule
adipoase
glande sebacee pe ţ
picioare, motiv pentru atF;
ă uneori ă ____
"Pielea de ă ă
Fiecare folicul pilos are ş un mic
ş Ţ se face "pielea de ă ă
deoarece ş ş se ă
când ţ este frig ş astfel ă ă drept.
"Pielea de ă ă nu-I prea ă ş pe
om, dar la animalele cu ă se
ă astfel aerul ş se ţ
ă
Amprentele
Ai ă pe aproape ă ţ
corpului. Palmele mâinilor ş ă
picioarelor nu au ă ci sunt
acoperite cu mici creste, ceea ce le
face foarte sensibile. Modelele create
de crestele de pe degete ă
amprentele digitale. Ele se ă
Unghiile sunt ă ă ş ţ ghearelor cu luni înainte de ş ş nu ă
si se ă într-un mod doi oameni cu amprente identice.
ă cu ă Fiecare se
ă dintr-un rând de celule
numit ă ă ă Unghiile cresc cu
aproximativ 0,1 mm pe zi, ş partea
pe care o ţ vedea este ă ă
din celule moarte keratinizate.
15
,
ă ă
Informati
,
i din exterior
ţ pe care le ş
despre lumea din exterior ţ
sunt aduse de celule nervoase
speciale, numite receptori.
Acestea ă ă
din mediul exterior. Când sunt
stimulate de ă sau
sunete, de exemplu, ele
produc mici impulsuri
electrice care ajung la creier
prin nervi. Creierul
ă impulsurile ş
astfel devii constient de ceea
ce se ă ţ receptori
sunt ţ ă în organe
de simt, cum ar fi ochii si
urechir'e. În ă
câteva pagini vei afla cum
ţ ă aceste organe de
ţ
Cum vezi
Imaginea din dreapta ă o
ţ prin ochi , astfel vei ţ
cum ţ ă Orice obiect pe
care îl ş ă constant raze
de ă Razele ă în ochi ş
cad pe stratul intern al ochiului ,
numit ă Retina ţ celule
r eceptoa re care sunt stimulate de
ă Ele trimit impulsuri Ia
creier, care le ă ş astfel
vezi.
1 De fiecare ă când ş ş
pleoapele ă ochii . lacrimile ajung
pe ţ acestora. Lacrimile ţ
umiditatea ochilor ş ă Ia ă ţ
lor. ş de aprox. 15 ori pe minuL
2 Genele ă al protejarea ochi lor
împotriva particulelor de praf de
ă
mult din iris ş ă ă în realitate.
3 Ca ă ţ vedea clar imaginea unui
obiect pe care îl ş ea trebuie ă fie
ă pe ă Pentru aceasta.
razele de ă trebuie ă fie îndoite.
sau .. refractate··. când ă in ochi .
Lumina de la un obiect apropiat trebuie
ă fie ă mai mult ă cea de la
un obiect aflat la ă Un disc
transparent . numit cristalin. ă un rol
important in focalizare. Forma sa este
ă de ş care îl ă
in ţ de ţ la care se ă
obiectul pe care îl ş Aceasta face
ca lumina ă se refracte ă câ t trebuie.
4 Imaginea de pe ă este ă
deoarece razele de ă se
ă in s patele cristalinului.
Pata ă din centrul ochiului se
ş ă Este de fapt un orificiu
prin care ă lumina.
Partea ă a ochiului. ce ă
pupi la. se ş iris. Este o ă
ă ş ă dimensiunea
pupilelor. ă imagine este ş
ă astfel ă ţ vedea mai
o ă ţ ş ă
ă ă ă partea
ă a ochiului ş îl ă /­
- "
Numele corect pentru .. albul" ochiului
este sclerotica. Aceasta este stratul ,,;
protector extern rezistent. Partea
ă a ochiului este ă cornee.
Comeea este ă în ţ in
care trece prin spatele conjunctivei.
Centrul ochiului ş zona dintre cornee
ş cristalin sunt pline cu fluide clare.
numite umori . Ele ţ forma ă a
ochi ul ui ş ă un rol in focali zare.
Ochii sunt ş ţ in ă fose osoase ____
care ii ă
Ochelarii si
,
lentilele de contact
Acestea sunt lentile supli menta r e ă din ă sau pl astic care pot
corecta multe cazuri de ă de vedere, focalizând imaginea pe ă
indepartat
Glob ocular lung
ă de Ia un obiect
Oamenii miopi nu pot vedea clar obiectele ă Aceasta se ă
deoarece ei a u de obicei globi oculari ţ ş imaginea obiectelor ă se
ă înaintea retinei. Miopia poate fi ă purtând lentile care fac razele
luminoase ă fie divergente ă se curbeze în exterior) înainte ă intre in ochi.
Glob ocular scurt
Lumina de la un obiect
apropiat
Oamenii cu prezbitism nu pot vedea clar obiectele a propiate . Aceasta se
ă faptului ă ei au de obicei globi oculari m ai ţ ş imagi nea
obiectelor apropiate se ă în spatele r etinei. Prezbitismu l poa te fi
corectat purtând lentile care fac razele luminoase ă fi e convergente ă se
curbeze in interior) Înai n te ă intre În och i.
Conuri si bastonase
, ,
Con
4=
II.
ş
.
!

Cân d lumina cade pe celulele
receptoare, ş ş conuri d in
ă ea este ă de
ţ chimice pe care acestea le
conti n . Acest lucr u ă structura
ţ chimice ş ş ă
impu ls uri ţ care ajung Ia
creier p rin n ervi . In ş ă
un compus sensibil la ă numit
purpura ă sau rodopsi n a.
Pen tru formarea ei este nevoie de
vi t amina A. ă trei tipuri diferite
de conuri . Fiecare tip ţ un
compus sen sibil la lumina ş
ă s a u ă Toate celelalte
culori pe care le vezi s unt forma le din
diferite ţ ş ţ ale
acestora .
16
Fiecare ochi are ş ţ ş ş ş ă ochilor
sunt coordonate cu ţ de creier. astfel încât ă nu
ş în ă ţ difente în ş timp. Ochii se
ş ă automat tot timpul. astfel încât retina ş o
imagine în ă schimbare care ă cel ulele
receptoare.
Aceasta este retina. Celulele receptoare
sensibile la ă se numesc conun ş
ş În fiecare ochi ai aproximativ 6
milioane de conun ş 120 milioane de
ş Conurile sunt sensibile la
lumina diumâ ş la culori. ş
sunt sensibile la lumina ă dar nu si la
culori. De aceea culorile se disting slab 'în
întuneric.
- :... ş ş
conurile sunt
prinse de mici
nervi. ţ ş
ă nervul
optic. care ajunge
la creier.
În punctul în care nervul opUc
ă ă ş retina nu ă conun ş
ş iar zona este ă
pata ă Pentru ţ testa pata
ă tine cartea în fata ta la o
lungime ă cu a ţ
închide ochiul stâng ş ş
steaua de la baza paginii. Apoi
ş ă incet cartea ă tine.
Hrana ş oxigenul sunt aduse la
ă va ă ă dispare atunci
ochi de vasele sanguine din
când imaginea sa cade pe pata
stratul numit ă
ă
Lacrimile
De ce ai doi ochi?
Lacrimile s unl produse lot ti mpul
Ochi drept
Faptul ă ai doi ochi ă ş
de glandele lacrimale. Ele se
Cu ochiul Cu ochiul
u nghiul de vedere ş te ă ă
stâng drept
deschid în spatele nasul ui prin
a preciezi profunzimea . ă ă
ductele lacrimale. Când ă ceva
închizi u n ochi ş ă observi
în ochi ş îl ă spre exemplu o
di feren ta. Desi fiecare ochi vede
ă de praf sau suc de
ş 'obiect dintr-un unghi
ă se produc mai multe
ţ diferit, creierul este capabil
lacrimi pentru a ă agentul
ă combine pe ă cele ă
iI;la nt. Nu se slie de ce oamenii
imagini separate într-una ă
plâng când sunt ş
ă pupilei
Daltonismul
ă pupilelor ă
Daltonismul ă un ă
automal în functie de cantitatea
dintr-o ă dar mai ţ de o
de ă Când este întuneric.
femeie din ă sute.
pupilele se ă ă aslfel
ă intre câl mai ă ă La
Da ltonismul este probabil
ă ă ele se determinat de lipsa unor conuri ş
ş ă ţ a preveni
este de obicei ş
lezarea relinei. ă ă stai în
Majorita tea ă ţ cu
ţ unei oglinzi ş ă aprinzi o
daltonism ţ ă greu ş
ă în ochi ş vei vedea cum
de verde. Da ltonismul complet
se ş ă pupil ele.
este foarte rar.
ia
Duct
lacnmal
17
Ţ DIN EXTERIOR
j Auzul
Sunetul ă in realitate ţ ale aerului. Acestea sunete. Ceea ce se poate vedea din ureche este doar o ă
ă celulei receptoare din interiorul urechilor care ţ urechea ă Ea duce la urechea medie ş cea
trimit impulsuri la creier. Creierul ă impulsurile ca ă care se ă protejate in interiorul oaselor craniului.
1 La multe anill)ale urechea
ă este mai ă
decât la oameni. ş pot
ş urechile pentru a ă
sunete. Desi oamenii au
ş necesari pentru a face
aceasta. foarte p ţ îi pot
cea ă printr-o ă ă
bine ă ă ă c
timpanul. Ea este ă fer astra
ă ş ă ă cu sc- ţ
6 Vibraliile ferestrei ovale sun
transmise unui fluid din canal I
extern al unui conduct spiralat.
Fluidul este numit ă i
conductul este numit cohlee. ă
melc. (Aceasta este o ţ fo te
ă a interiorului cohleei)
2 Urechea ă ă 3 Urechea ă este ă de
sunetele prin acest tub. numit urechea medie printr-o ă bine
conduct auditiv. Conductul este ă ă timpan. Timpanul
acoperit cu peri ş produce ă ă când sunetele ajung la el.
Ocazional. aceasta se ă Urechile trebuie ă ţ cu ţ
ş ă omul ă ă bine. Chiar ş un ţ ş cu ă sau un ţ de
dar poate fi ă ă ş ş ă pot leza timpanul.
utiliza. Tu ţ
5 Urechea medie este sep
ă ă dureri de ă medic.
7 La rândul lor. ţ
din ă produc
ţ într-un al doilea
fluid. numit ă
care umple canalul intern
al cohleei.
Canalul intern ţ
celulele receptoare. care au
ş ţ mici cili. ş ă
endolimfei trag cilii ş
ş ă impulsuri
electrice în celule. Unele
celule ă doar la
ţ rapide. produse de
sunete ţ Altele
ă doar la vibraţ
mai lente. produse de
sunete joase. Cu cât este
sunetul mai puternic. cu
atât vibratiile ş .
impulsuriie produse sunt
mai mari.
4 Urechea medie este ă cu aer ş
ţ trei mici ş Acestea sunt
numite (de la stânga la dreapta pe
ă imagine) malleus (ciocan). incus
(nicovala) ş stapes ă ţ ă ţ este
cel mai mic os din corp. având o lungime
de numai 3 mm. Orice vibratii de la
timpan se transmit de-a lungul acestui
ţ de ş
"..... -.!".
.
...
..
.....
'.,',.
8 Impulsurile
ajung la creier
prin nervul
auditiv.
Singurul mod în care aerul poate intra sau
ş din urechea medie este prin acest tub.
care ajunge în spatele nasului. Când ţ
mesteci sau ş tubul se deschide ş aerul
poate intra sau ş Se permite astfel
egali zarea presiunilor de ambele ă ţ ale
timpanului. Uneori presiunea din exteriorul
urechii se ă brusc. de exemplu când
ş în lift sau în avion. ţ de ă
pe care o ţ uneori se ţ ă
presiunii în urechea medie. ţ repetat
ă la o egalizare mai ra

18
Echilibrul
Aceste trei canale semicirculare (vezi
ş pagina ă ă utricula ş sacula
de sub ele, sunt pline cu ă ş
te ă la ţ echilibrului.
Ele ţ spun în ce ţ se ă capul.
iar canalele ţ spun în ce ţ se
ş ă acesta.
La baza ă canal se ă ş o
ă mai ă ă ă Ea
ţ celule receptoare cu cili
ş ţ de o ă ă
ă ă Când ţ ş capul,
endolimfa din canale se ş ş
împinge lateral cupula. Aceasta
ţ ă cilii ş ş ă
impulsuri ă creier.

*
( '" t>
' 9

:'--'
ă te ş ş apoi te ş
brusc. fluidul din canalele
semicirculare ă ă se ă
un timp, ca ş când ă te-ai ş
Aceasta ă creierul, deoarece
Gustul
ochii ş ş îi spun ş ă te-ai
oprit. Rezultatul este ă te ţ
ţ ă de ă ă este de
asemenea produs de mecanismul
echilibrului situat în urechi.
Mirosul
Faptul ă ai ă
dai s eama din ce d
deoarece sunetul aj
de ă mai
urechi ş produce
puternice.
Tabelul de mai jos
intensitatea
Intensitatea
Expunerea repeta!4
de exemplu
Ş
r. _
te ă ă ţ
tie vine sunetul.
. cu o fractiune
la una din'tre
vibraţ mai
poate le-La receptorlf din urechi ş poate
produce surditate. Acest tip de surditate
nu poate fi corectat nici cu aj utorul unui
aparat auditiv.
130 dB I Avion cu
Mugurii gustativi
sunt grupuri de
ă
Celulele receptoare din
sunt sensibile la Ş J t.....
celule receptoare ..
din ă care sunt /'
sensibile la
ţ
chimice dizolvate
în ă
Dulce
ş
ă
MajOritatea mugurilor
se ă pe ă ţ
laterale ş pe spatele
limbii. Mugurii din
diferite zone corespund
diferitelor gusturi. ţ
distinge numai patru
gusturi de ă dulce,
acru. ă ş amar.
Pentru a detecta arome
mai fine, ţ ş
mirosul. De aceea multe
ă par ă ă gust
când ş ă ş ai
nasul înfundat.
mucusul n
putere
19
4 Ţ DIN EXTERIOR
ă
Pe ă celelalte ţ pielea este
un important organ de ţ
ă cu_mai multe mii de celule
receptoare. In general. fiecare
receptor ă doar la un s ingur
lip de ţ cum ar fi ă
frigul . ati ngerea ş ă presiunea.
durerea sau ă (prurit).
ceea ce nu ă ă toate
celulele care ă la un tip de
senzatie ă la fel. ă câteva
exemple de celule receptoare.
În pielea din anumite zone. cum ar fi
buzele. degetele ş ă picioarelor .
ai mult mai ţ receptori decât in
orice ă ă Mai jos ţ vedea
cum ar ă un ă ă ar fi
reprezentat ţ cu
sensibilitatea diferitelor ă ţ ale
corpu lui ă Acum ţ ţ de
ce chiar ş o ă ă in pantofi
pare deseori ă ş de ce este
uneOli dificil de ă locul precis al
unei ă în zone cum ar fi
spatele.
Reteaua
,
de cODlunicatii
,
ţ primite de ţ trebuie transmise la creier. ca
acesta ă le ţ ş ă dea corpului ţ de
ă Atât ţ cât ş ţ sunt transmise
sub ă de impulsuri electrice de-a lungul nervilor. Nervii,
ă cu creierul ş ă ă ă sistemul
nervos. ă ă este o continuare a creierului de-a
lungul coloanei vertebrale ş ă
Sistemul nervos
ă o imagine ă a
sistemului nervos. care
ă modul in care nervii
ajung la toate ă ţ ă
corpului. Fiecare nerv (colorat
cu portocaliu) este ă
dintr-un fascicul de fibre
nervoase. Fiecare ă este o
parte a unei celule nervoase
ă neuron. Majoritatea
corpilor celulari se ă in
creier sau ă ă
care ă sistemul nervos
central. Unele fibre sunt
foarte lungi. de exemplu cele
ce se intind de la ă
ă ă la picior.
Cum ă nervii
,
Corpul ă are aproximativ 100 miliarde
de neuroni. ă trei tipuri principale.
Neuronii senzitivi (termenul ..senzitiv.. este
folosit uneori pentru celulele receptoare)
ă impulsuri de la organele de Neuron
simt la sistemul nervos central. Neuronii motor
motori conduc impulsurile înapoi. de la
sistemul nervos central la ş ş
glande. Neuronii de ţ din sistemul
nervos central transmit impulsurile de la
un neuron la altul. Cele mai simple tipuri
de ă la ţ furnizate de
simturi sunt cele automate. numite
reflexe. Retragerea mâinii la atingerea
unui ghimpe ţ este o ţ
ă Mai jos ţ vedea cum se produce
acest act reflex.
Neuron
senzitiv
Receptorul dureros din
ă este stimulat de 3 Fibrele nervoase
ghimpe. sunt izolate de o
ă ă
I
dintr-o ţ ă
electrice se ă ă
transmit de-a ă
2 Impulsurile
.r__.-T
lungul fibrei
nervoase
20
Ce este un impuls?
Impulsurile electrice din organism sunt produse
de ă în echilibrul mineralelor de sodiu ş
potasiu din ă În mod normal ă mult
potasiu in interiorul celulei. dar ţ sodiu.
deoarece membrana ă ă constant
sodiul în exterior. in fluidul tisular ă
În exteriorul celulelor se ă ş mult sodiu ş
ţ potasiu. Un impuls este produs de o
modificare ă a membranei celulare.
care permite sodiului ă intre ş polasiului
ă ă din ă Impulsul se ă de-a
lungul nervilor cu o ă de 120 de metri pe
ă ă ce el a trecut. echilibrul chimic
normal este restabilit de pompa de sodiu.
Transmiterea
impulsurilor
de la o ă la alta
Impulsurile nu pot ă peste micile
ţ dintre celule. dar sunt
transmise chimic. Ramificatiile de la
extremitatea fibrelor nervoa'se se
ş cu "butoni terminali".
ş ţ multe mitocondrii ce
produc energie. ş vezicule care
ţ un mediator chimic. Când un
impuls ajunge la butoni. mediatorul
este eliberat. El ă ţ
dintre celule. numit ţ sinaptic.
ă dendritele ă corp
celular ş când s-a acumulat o
cantitate ă în acest neuron
se ă un nou impuls.
Mitocondrii
o ă
ramlficat al
neuronului
motor este în
contact cu
ş
ţ Când
Impulsurile
ajung la
ş el se
ă ş
ă ă
mâna de
ghimpe.
9lmpul­
surile les
din sistemul
nervos
central
de-a lungul
fibrelor
neuronului
ă
,
reflexele
Medicii ă acest test
pentru a vedea ă
reflexele sunt normale. Stai
picior pesle picior ş ă
pe cineva ă ă scurl
cu latul palmei imediat
sub ă Când ş în
locul corect, piciorul se
ş ă brusc în sus.
Aceasta esle o ţ
ă
Olecranul
În apropiere de olecran, la
nivelul cotului, se ă ş
un nerv care este mai
ţ protejat decât
majoritatea ţ Când
ş osul, se produce un
impuls ş ţ ă
în ţ
4 Corpul
celular al
neuronului
senzitiv se
ă ş in
sistemul
nervos
central.
Sistemul nervos
autonom
Acesta este un s is tem nervos
secundar. ş de obicei nu ş
ş de el, în aces t sistem au
loc permanent o seri e de
ă au tomate ca re
ă procese cum ar fi
digestia. ţ ş ţ
ţ dintre corpii celul aIi ai
neuronilor din s is temul nervos
autonom se ă în afara
creierului ş ă ă în
mici grupe numite ganglioni.
Ganglionii primesc ţ de
la celulel e receptoare din diferite
organe ale corpului ş trimit
ins tructiuni adecvate ă
ş cum ar fi inima, ş
glande, cum ar fi glandele
salivare, Sistemul se ă
ş ţ organismul într-o
stare de echilibru.
trec prin
ă
ramificat al
neuronului de
ţ la
dendritele
corpului
celulei motorii
7 Neuronul
de ţ
transmite
impulsurile
21
ţ
Hipotala mus
În ă imagine. o ţ a creierului a fost
ă ă ca ă ţ vedea unde s unt ţ
unele din zonel e descrise în dreapta, Creierul este
protej a t de oasele craniul ui ş de un strat ţ de
lichid care ţ ă ca un a mortizor în jurul ă
Crei erul are un mare ă de vase sanguine.
Celulele creierului sunt active tot timpul. chiar Ş
când dormi. astfel încâ t au nevoie de o ă
aprovizionare cu ă (sub ă de ă ş
oxigen, ă celulele ă ă ă oxigen mai mult de
. ele sunt lezate ireversibil.
ş ă ş te
cont rolate de aria motorie.
De a ici. neuronii motori trimit
impulsuri la ş din diferite
ă ţ ale corpului. Cu cât sunt mai
prec ise ş ă ş cu atât este
mai mare a ri a motorie ă Pe .. harta"
corpului din ă a ri e mâinil e ş gura
ă cel ma i mult ţ Harta es te
ă ă deoarece pi cioarele sunt
controlate de celul e din partea
ă a creierului. ia r
ţ - de celul e te mai
AIii s pecializate pentru limbaj
ţ ş ă ceea ce
ş sau auzi. De asemenea
ele trimit impuls uri la ariile
motorii din ă gurii
ş laringelui, ă
vorbirea.
are mai multe ţ
diferite. EI ă o parte din
sistemul nervos autonom. ă
foamea ş setea , cat ş temperatura
corpuluI. ă de asemenea
eliberarea multor hormoni din glanda
ă (vezi pag 13) . ţ cum
ar fi fri ca, furia, cat ş comportamentul
sexual sunt ţ determina te de
hipotal a mus.
Durerea este ă
de o parte a crei erului
ă taiamus.
Impulsuril e ajung apoi la
aria ă astfel po(.i
Trunchiul cerebral ă preciza de unde vine
functii esentiale, cum ar fi du rerea. Durerea te ă
ţ ă ş ţ
ă te aperi avertizandu-te
ş continua ă ţ chiar
de pericol ele din interiorul
ş cand dormi. EI ă de
s au exteriorul corpului.
asemenea ţ tusea,
stranutul ş voma. Ca
Adesea produce o ţ
. talamusul. trunchiul ă ă chiar
este o parte a inainte ă fii ş de
nervos
senza(.ie.
lonom.
Senzatiile
ă arie ş tmpulsUri de la
receptorii din piele. Ca ş in aria motorie.
jnU'egul corp este reprezentat în celulele
nervoase. în ţ ă ş ş de locul
exact al ă senzatii. Cele mai sensibile
ă ţ din corp (vezi 20) ă cel mai
mult ţ în creier. Celul ele care ă
gustul se ă si ele în ă arie.
AIia ă ş
impulsuri de la cohleea din
ureche. Ea poate aprecia ă
unui sunet ă intensitatea
impulsurilor. iar tonalitatea sa ­ în
ţ de tipul celulelor din cohlee
care îl trimit. Pentru a a precia
ţ din care vine sunetul. ea
ă intensitatea ş
sincronizarea in timp a
impul suri lor de la fiecare ureche
(vezi pag. 19) . .
10 rr=
Memoria
Amintirile sunt stocate în creier pe cel ţ
ă nivele. unul pentru amintirile recente ş
unul pentru cele ă Nu se ş exact
cum ţ ă memoria. ţ a pare
probabil memoria de ă ă deoarece
impulsurile parcurg repetat anumite ă între
celulele nervoase. Pentru memoria de ă
ă ş ă ţ trebuie ă ă loc o
moditlcare ă în ţ
ă a celulelor nervoase.
•••
91
\1. ••
Cerebelul
Cerebelul te ă la
echilibru ş
coordonarea
ş ă El
ş impulsuri de
la diversele ă ţ ale
corpului. cum ar fi
urechile. ochii s i
ş ă
toate ţ ş
ă ţ
ş astfel încât
ş ă ă fie line ş
precise.
Partea mare, ă a creierului are
ă ă ă ţ care sunt numite
emisferele cerebrale ă ş ă
ă emisferele au arii
ă care se ă de
ţ de la ţ ş de ş ă
ă nervoase de la cele ă ă ă ţ
ale corpului se ş ă atunci
când ă în creier, astfel Încâ t
emisfera ă este ă cu partea
ă a corpului ş emisfera ă
cu cea ă
2
Fiecare ă are de asemenea arii speCializate.
La oamenii dreptaci emisfera ă ă
utilizarea limbaJulUi ş a numerelor, În timp ce
emisfera ă este ă În ş
obiectelor (inclusiv ţ ă ă ş probabil.
în aprecierea muzicii. La maj oritatea stângacilor
lucruIile se petrec invers, 91 % din oameni sunt
dreptaci.
16 f 4-6 luni
.0 10
..,
o.
h 8
E
o 6
f/J .
..,
'O 4
..,
2-3 ani ă în ani
3-5 ani
1 5-;-9 ani
10-14 ani
/ 14-18 ani
' 8-30 ani
33-45 ani peste 70
50- 70 ani I
(3 2 II 1
I
o
ă ă tipuIi de somn. Unul este numit somn act iv
sau cu ş ă rapide ale ochilor (REM) , deoarece ochii
se rotesc ş sunt ş ă se ş somn
profund sau non -REM. In total petre<:em aproximativ
20% din fiecare noapte în somn activ. In ă
ă se produc visele. Activitatea creierului poa te fi
ă de un aparat numit electroencefalograf care
produce un model a l undelor. Undele care apar În
limpul somnului activ sunt s imilare cu cele care apar În
cursul peIioadei de veghe. Motivul pentru care ?par
somnul ş visele nu este ă pe deplin ţ In
somnul profund ş se ă iar ţ
ă ş res piratoIie scad. astfel încât aceasta ar
putea fi o ă de recuperare pentru organism.
Somnul activ poate fi o parte ă a ă ţ ă
Diagrama de mai sus ă ă oamenii dorm ma i ţ
pe ă ă ce ă
Cum te misti
,
Poti ă te misti ă Scheletul si muschii
Craniu
, ,
modului în care
ă sistemul
La dreapta ţ vedea oasele ă ă ţ drepte a
nervos.' muschii si oasele. corpului ş ş ă ă ţ stângi.
ă
Sistemul nervos trimite Majoritatea ş sunt ţ în s traturi
impulsuri la ş care
deasupra scheletului. Corpul ă are peste 200
de oase. Pe ă faptul ă ţ permite ă te
sunt ş pe oase.
ă
ş ele ă un cadru puternic corpului ş
Impulsurile ă
[omoplat)
ă organele interne. De exemplu. cutia
contractia (scurtarea)
ă ă inima ş ă Ai peste
ş ş trag oasele
600 de ş Ca ş oasele, ei au ţ
ş astfel te ş denumiri. ş fesei, de exemplu, este
numit glutaeus maximus.
Stem (osul
pieptului)
Din ce este ă un os?
Cutia
ă
Radius
Osul are un strat
extem ţ ş dur
numit periost. ă ţ
rupi un os. celul ele
din periost se
ă ş cresc
peste ă reunind
cele ă ă
Acesta este un strat rezistent de
oasele mari os compact. Celulele osoase vii
ţ un ţ s unt dispuse in inele, în jurul
moale numit unui canal central ce ţ
ă ă ş vase sangu ine ş nervi. Calciul ş Coccis
Aici sunt produse fosrorul sunt depozitate de sânge (rest al cozii)
celulele ş (5 între celule. Pe ă faptul ă
miliarde pe zi) ş dau ţ ă osului. aceste
celulel e albe ale minerale sunt necesare pentru
ă
sângelui. Unele oase multe din ţ chimice din
au ş ă ă organism. De asemenea , printre
care ţ celul e celul e se ă fibre dintr-o
Tibie
adipoase. ă ă colagen. Acestea
ă elasticitate osului.
Articulatiile
,
Locul unde se
întâlnesc ă oase
se numeste
articulaU'e. Unele
arlicul atii, de
cele ale
oaselor craniului,
sunt fixe. dar
majoritatea sunt
mobile. ă mai
mulle tipuri de
articulatii mobile.
latâ 3 dintre ele.
ţ în balama, de la
genunchi ş coate, se ş ă
doar în ă ţ ca o ş ă
care se închide ş se deschide.
ţ cu ţ ţ cu pivot. ca
sferice, de la sold s i ă cea a pumnului. se
se pot ş i'n toate ă ca ă ţ
direcpile. întoarce mâna.
24
• •
Cum ă muschii
Tipul de ş care ţ ă scheletul este numit ş striat deoarece
ş apare la microscop. Tipul de ş din organe cum ar fi vezica ă ş
din tractul digestiv ş vasele sanguine este numit ş neted. ş
neted este controlat de sistemul nervos autonom. Mai jos ţ vedea cum
ţ ă un ş striaL
Tendoanele unesc muschii
din de celule
Un muschi este ă
cu oasele. ţ vedea ş
lungi ş ţ numite palpa cel mai mare tendon
fibre musculare. ş din corp (tendonul lui
si fiecare fascicul sunt Ahile) imediat deasupra
înconjurate de teci de ă ului. Când strângi
colagen. La fiecare ă pumnul, ţ vedea de
al muschiului, tecile se asemenea tendoanele de
unesc 'formând un tendon la articulatia mâinii. iar
pu temic ş flexibil. pe cele de 'pe partea
ă a cotului, când
îndoi ţ
3 Fiecare ă ă are ă o
ţ ă motorie ş fiecare ă
ţ filamente ă din ă
proteine diferite: ă ş ă Când un
impuls ajunge la ă se ă un
mediator chimic, Acesta ă la rândul
ă energie din mitocondrii le celulei ş
filamentele de ac ă ş ă se apropie
unele de altele, ş devenind astfel mai
scurt (contractat) ş mai gros,
5 Muschiul care se
ă trage osul de care
este prins ş îl face ă se
ş ţ ş ă depinde
de cât de multe fibre se
ă în ş timp.
Deoarece toate fibrele sale
sunt contractate, extensia
ţ ă a labei piciorului face
ca ş gambei ă ă
în ţ ă O extensie mai
ă ă o
ţ mai ţ
ă deoarece sunt
implicate mai ţ fibre,
ş
biceps se
ă
pentru
a îndoi cotul.
Contractat
ă
6 Multi muschi sunt
Ş în cu
ţ opuse. De
exemplu, c8.nd ş
biceps se ă pentru
a îndoi cotul, tricepsul se
ă pentru a permite
ş Când vrei ă
ţ ţ lricepsul
se ă ş bicepsul se
ă Receptori de
întindere speciali din
ş ă
creierul despre ţ
corpului ă ă ă fi
ş de asta.
ă oaselor unei articulatii mobile sunt
înveli te cu' un cartilaj neted bogat in proteine. (Labii
urechilor ş ţ moale de la vârful nasului sunt
de asemenea ă din cartilaj) , ţ este
ă de o ă ţ ă
Aceasta produce un lichid care ă ţ
ă ă cartilaj ş lichid. oasele s-ar freca unul de ă
în timpul ş ă Oasele sunt ţ ă de
fibre de colagen rezistente ş flexibile numite
ligamente. ă un ligament este ţ peste limitele
sale. el se poate rupe. Aceasta este o ă ă
oasele ă de la locul lor, se spune ă sunt
dislocate. Cineva despre care se spune ă are
articulatii duble nu are în realitate ă rânduri de
ţ ci doar ligamente deosebit de lungi.
25
Cum ă ajungem în ă
-""----'----­ -
• •
B
* *
..
*
o
o

(energic)
* •
26
.. . ..
O • Haltere
* *
* •
• *
• O O
---.,-•••L Aerobic ă "cu aer". Exercitiul
*
*
De ce este bun antrenam.entul?
Antrena mentul are un rol
importa nt în ţ
ă ă ă ă ă el, muschii se
ă si sunt înlocuiti de
ă ţ deVin
rigide. iar ţ ş
ţ mai ţ eficiente.
ă un risc crescu t de a
deveni supraponderali ş de a
ne ă în s pecial de
ă Numai antrenamentul
nu este suficient pentru a
ţ corpul ă
în ă El trebuie ă fi e
combinat cu alte aspecte ale
unui stil de ţ ă ă ă
cum ar fi o ă ă
ă ă excese alimentare. alcool
s a u fumat.
Rezistenta
,
ţ este capacitatea de a
continua ă faci ceva o ă de
timp ă ă ă ţ se ă obositor. Chiar
ş urcatul u nu i etaj poate fi obositor
pentru cineva neantrenat ş face ca
inima ă ă mult mai repede
decât de obicei. În termeni foarte
simpli. cu cât ş mai antrenat, cu
ă ţ face mai mult efort ă ă ca
frecventa ă ă ă
ţ ş cu a tât mai bine te
ţ în general.
Tonusul muscular
Chiar ş când stai ş ş
nu sunt complet ţ Unele fi bre
trebuie ă fi e contractate doar ca ă te
ţ ă în ţ ă ă
ş ă stare de tensiune este ă
tonus muscular. Când oamenii
vorbesc despre "tonifiere", ei ţ
ă ş prin ţ
Ce ă aerobic?
aerobic ş capacitatea de a
oxigenul În tot corpul. Pentru a fi
* aerobic, un efort trebuie ă fie
soli citant, dar nu epuizant , ş trebuie
ţ constant ş continuu (cel
ţ 12 minute pe ş ţ ă Sporturi
cum ar fi înotul , joggingul ş
ciclismul su nt aerobice. Cele ca
s printul sau squash -ul nu sunt
aerobice, deoarece ă mici
expl ozii de energie. Aceste spor turi
sunt anaerobice.
În cursul ţ aerobice, corpul
ă cere constant mai mult oxigen ş
respi ri mai ă ş mai complet.
Inima ă mai mul t. ş ă un
ti mp devine mai ă ş mai
ă Ci rculatia se ă
vasele sanguine devin mai elastice ş
se deschid altele noi. Toate acestea
cr esc ţ ş reduc riscul de a
dezvolta boli cardiace.
Oboseala
În timpul ţ aerobice
ş ş ţ ţ din glucoza
di n fluxul sanguin. In timpul unui
efort intens, inima ş ă nu
pot transporta glucoza ş oxigenul în
corp destul de rapid, în ţ ă
ş ş ă propriile
depozite ţ glicogen ă ă oxigen
(anaerobl. In ş timp se produce
o ă ă acid lactic. Pe
ă ă ce aceasta se ă
ş încep ă ă ş ă
ă Din ă ă nu ţ
ţ ş nivel de efort prea
mult timp.
Sexul ş copiii
Copilul se ă atunci când ovulul unei
femei ş spermatozoidul unui ă se
întâlnesc ş se unesc în organismul femeii
ă ce ă ş femeia au avut un raport
sexual. Momentul în care ovulul ş
spermatozoidul se unesc se ş fertilizare
sau ţ ă cele ă celule
ă o ă ă ă Aceasta ş
ş se ă în uterul femeii, dând ş
copilului. Atât sistemul de reproducere
masculin, cât ş cel feminin încep ă
ţ complet la pubertate (vezi pag. 13).
1 Majoritatea organelor sexuale feminine se ă în partea
1 ă de la
ă a abdomenului. intre vezica ă ş rect.
ş ovulele
2 Ovulul este
2
adus în acest
tub. denumit
oviduct sau tuba
lui Fallopio. de
ă ţ
franjurate ale
acestuia. Aici are
loc de obicei
fertilizarea.
3 Oul trece in uter. Acesta este un
organ cavitar cu' ţ musculari
ş ş multe vase sanguine.
Mucoasa sa se ă
ă la ă nivelului
honnonilor feminini. În fiecare
ă de la pubertate la
ă ea se ş ă
ă pentru ţ unui
ovul fertilizat. ă ovulul nu este
fertilizat. mucoasa se distruge ş
femeia are un ciclu (menstruatie).
Mucoasa este ă prin vagin
ă cu sângele.
sunt depozitate în
2
ovare. În fiecare
ă de la
I pubertate ă la
aproximativ 45 de
ani. un ovul se
ă
într-unul din
ovare ş este
eliberat. Acest
proces ă numele de ţ
Momentul în care ă ţ
este numit ă
4 Vaginul este un tub elastic ce se
întinde de la uter spre exteriorul
corpului. Glandele din ă
produc un mucus lubrifiant.
5 La exteriorul corpului femeii se
ă vulva. Ea este ă ă din ă
pliuri tegumentare numite labii care
ă (din spate în ţ ă
deschiderea vaginului. a uretrei
(conductul de la vezica ă ş un
organ sensibil numit clitoris.
2 Majoritatea organelor de reproducere masculine se ă
în exteriorul abdomenului. ă ar fi ă ar fi prea
cald pentru producerea ă a spennatozoizilor.
2 ă conducte. numite
3
În timpul ţ sexuale penisul
devine mai mare ş mai rigid ţ
deoarece se ă cu
sânge. Glandele din vagin ş cresc
ţ de mucus lubrifiant. În
cursul actului sexual. penisul
ă în vagin. La ş
ducte spennatice.
ă spennatozoizii
ă penis. Ductele se
deschid in ă
Sfincterul de la deschiderea
vezicii urinare ă
urina ă ă ă în ă
în ş timp cu
spennatozoizii.
3 ă glande (prostata ş
glanda lui Cowper) produc
un lichid în care se ş ă
spennatozoizii. Lichidul
seminal este un amestec
între spennatowizi ş aceste
lichide.
1 De la pubertate.
spennatozoizii sunt
ş in mici tuburi din
interiorul testiculelor.
Spennatozoizii sunt
ţ într-un tub
numit epididim. situat
deasupra ţ
posterioare a testiculelor.
4 Penisul ţ un
ţ moale. spongios. ş
multe vase de sânge.
Partea cea mai ă
de la extremitate. este
ă gland. EI este
ţ acoperit de un
pliu tegumentar numit
ţ
actului sexual (orgasm). ş din
jurul uretrei
masculine se ă ejaculând
lichidul seminal în vagin. iar
ş vaginului ş uterului
feminin se ă ritmic.
Spennatozoizii
ajung prin uter în tubele Fallopio. O
ejaculare ţ aproximativ 300
milioane de spennatozoizi.
dar numai aproximativ
100 ajung în tube înainte
ă ă ă ă un ovul
în ă fertilizarea poate avea loc.
ă medic. ţ ă in parte impiedicând ovulul ă ă
Con ţ
in uter. (2%).
ă mai multe moduri de a impiedica fertilizarea ş ţ
sarcinii. Unele sunt mai eficiente ă altele. ă fiecare
ă ă ă mai jos apare un procentaj.
Cifra ă câte femei dintr-o ă ă gravide
utilizând timp de un an respectiva ă ă ă ţ
aproximativ 80% ă gravide.
PILULA Acestea ţ honnoni. de obicei estrogen ş
progesteron. Ele previn ţ ş sunt prescrise de medic.
(Aproape 0%)
STERILEITUL (dispozitiv contraceptiv intrauterin). Acesta este o
ă piesâ de plastic sau metal care este ă in uter de
DfAFRAGMA Aceasta este o ă de cauciuc ţ
în ă de ă pe care femeia o introduce in vagin.
deasupra ă în uter. înaintea actului sexual. Pentru
ţ ă trebuie ă în asociere cu un spermicid (o
ă care ă spermatozoizii). (3% când este
ă cu ţ
PREZERVATIVUL Este o ţ ă ţ de cauciuc care se pune pe
penisul în ţ pentru a opri spennatozoizii. Pentru mai
ă ţ ă femeia ş un spermicid. (3% când este
utilizat cu ţ
27
SEXUL Ş COPIII
1 Copilul începe ă se
dezvolte de ă ce
ovulul ş spermatozoidul
s-au unit. formând o ă
ă Mai întâi. celula se
divide. formând ă
celule identice. Acestea
ă se divid la rândullor
ş ă patru, apoi opt.
si asa mai departe, ă
când apare un grup de
celule în ă
diviziune.
Un spermatozoid
ă în ovul
(fertilizare)
Celula se
divide
Grup de
celule
2 Oul ă în mucoasa ş ă a
uterului. Pe ă ă ce celulele ă
ă se ă ele se ţ ă treptat
ş încep ă formeze diferite ţ
ş organe. În acest stadiu. viitorul
copil este numit embrion. ă o ă
când are 5 mm lungime. inima ă
deja în dezvoltare începe ă ă
Embrionul este ţ într-un sac
protector cu lichid. numit sac amniotic.
3 ă ă luni, toate ă ţ
principale ale corpului s-au format. ş
nu sunt ă complet dezvoltate.
Embrionul are aproximativ 3 cm lungime
ş ă ş aproximativ 1 g.
Atât timp cât copilul este în uter. el ş
ş hrana ş oxigenul de la un
organ special numit ă Acesta se
ă ţ din ţ mamei,
ţ din cel al embrionului, ş ţ
vase sanguine de la fiecare din ei. Hrana
ş oxigenul trec din vasele sanguine ale
mamei în cele ale ă printr-o
ă ţ care le ă Ele
ă în corpul copilului printr-o ă
din cordonul ombilical. ş
de degradare ai ă trec în sângele
mamei prin ă artere din cordon.
Când se ş copilul este ă
legat de ă prin cordon. Ombilicul
(buric) este o ă ă ş ţ ă a cordonului
ombilical.
ţ ş ş ă ţ
Modul de dezvoltare al unui copil este determinat
de ă seturi de .. ţ unul din ovul ş unul din
spermatozoid. Aceste ţ se ă în
cromozomii celulei (vezi pag. 3). Ovulul ş spermatozoidul
au fiecare câte 23 de cromozomi. realizând un total
de 46 ă fertilizare. O copie ă a acestor
46 de cromozomi este ă la fiecare ă
si ă acolo ă viata. Deoarece are
câte un set de ţ de la fiecare ă
copilul îi ş ş pe amândoi.
Cromozomii sunt ă dintr-o substan
ă ă ADN (acid
dezoxiribonucleic). Acesta ă cu
o ă ă Treptele ă sunt
ă din ă tipuri de perechi
de substante chimice: adenina ş
timina, ş guanina. Ordinea
treptelor ă ş ă un cod. O
ţ ă de aprOximativ 250 de trepte
ă ţ pentru o
ă ă cum
ar fi o ă un hormon sau o
ă de sânge. Fiecare din
aceste ţ codificate
este ă ă
Pe fiecare cromozom
mii de gene.
28
Determinarea
sexului
Cromozomii sexuali sunt ţ X
ş Y. Fiecare are doi. Toate femeile
au doi cromozomi X ş ţ ă ţ
au un X ş un Y. Ovulele Ş
spermatozoiZii au câte un singur
cromozom sexual. Toate ovulele au
un X. ă din spermatozoizi
au de asemenea un X ş ă
au un Y. ă un spermatOZOid cu
cromozom X ă ovulul,
copilul va fi ă ă un
spermatozoid cu cromozom Y
ă ovulul, copilul va fi
ă Se nasc aproximativ 106
ă ţ la 100 fete.

4 ă ă ă se
dezvolte ă ş luni.
Pe ă ă ce ş
uterul mamei se
ă ş de la
lungimea ă de
aproJdmativ 8 cm ş
volumul de 3 cm
3
la
un volum de
aproxmativ 6000 cm
3
(6 litri). ă începe
ă se ş Doarme,
poate ă ă zgomote
puternice ş chiar
ă ş ă degetul.
6 Majoritatea copiilor se nasc la
aproJdmativ 40 de ă ă de la
data ultimei ţ a r.namei. Procesul ş
ă numele de travaliu. In timpul primului stadiu,
ş uterului încep ă se contracte, mai întâi ş
apoi din ce în ce mai puternic ş mai frecvent. Aceasta
împinge copilul în jos, astfel încât capul ă colul
uterului. Este cea mai ă parte a travaliului ş de
obicei ă aproJdmativ 12 ore. De obicei, sacul
amniotic se rupe în acest stadiu ş lichidul se scurge
prin vagin.
In al doil ea stadiu, capul copilului începe în cele din
ă ă ă prin colul uterin. Mama ă prin
.. împingere" ş copilul trece prin vagin, care se ă în
afara corpului. Acest stadiu ă de obicei
aproJdmativ o ă de ă Majoritatea copiilor nou­
ă ţ au aproximativ 50 cm lungime ş ă în
jur de 3 kg. In final, alte ţ ale uterului împing
placenta in ă prin vagin.
5 La un
moment dat
în cursul
ultimelor luni
de ă
majoritatea
copiilor se
ş ă în uter
într-o ţ
cu capul în
jos.
Culoarea
ă
Majoritatea caracteristicilor tale. cum ar fi ă ţ ş
ţ de exemplu. sunt determinate de diferite gene
si de asemenea de conditiile în care cresti. Putine
caracteristici, cum ar fi culoarea ă sunt
determinate în principal de o ă ă de la fiecare
ă Genele ă ţ (din ţ se pot combina
pentru a produce trei culori diferite ale ă la copiii
lor. O ă pentru ă de culoare ă se ş
.. ă deoarece ă genele pentru alte culori.
O ă pentru culoarea ă este ă ţ ă de
una pentru culoarea ş Pentru a avea ă ş
trebuie ă ş ş câte o ă pentru ă ş de la
fiecare ă Culoarea ochilor este ă in
ş fel. ă este dominant ţ ă de albastru.
Gemenii
AproJdmativo ş din 80 produce gemeni. ă
ă tipuri de gemeni. Gemeni non-identici apar când
se ă ca ă ovule ă fie eliberate în ş timp
ş fiecare este fecundat de spermatozoizi ţ ş
gemeni au cromozomi ţ deci nu sunt ă
ă ă ş pot avea sexe diferite.
Gemenii identici apar când oul în diviziune se împarte
în ă într-un stadiu foarte precoce ş din fiecare
parte se ă un ă separat. ş gemeni sunt
identici ş au întotdeauna ş sex. deoarece au
cromozomi identici.
Gemenii au de obicei
placente separate. ă ă
Placente separate @
r-
-
ro
..
'"-,,,,'
@
!

'''-../'
29
I
Lucruri care nu merg bine
ă multe motive pentru ca lucrurile ă ă prost în organismul uman. ă ă tipuri comune de boli ş
modurile de ă împotriva acestora. Ceea ce ţ ă ş bolnav, cum ar fi o durere de cap sau una ă
sunt .. simptomele" bolii.
/
BoU mentale

Acestea sunt boli cu care oamenii se nasc. Ele sunt
adesea determinate de cromozomi cu deficiente. De
exemplu, copiii care au sindrom Down au 47 'cromozomi
în celulele lor În loc de 46. Aceasta îi face ţ
fizic sau mental.
Accidente ş leziuni /
'--- _ ______----J
/
MajOritatea accidentelor se ă în ă sau pe
ă si, într-o ă ă mai ă în industrie. ă ă
ş tinerii sunt în mod special ş la accidente,
ă ă la ă ă de exemplu, iar copiii la sufocare.
Cancerele /
/

Acestea sunt a treia ă de deces în ţ ă cu un
standard înalt de ţ ă ă accidente ş bolile
Cancerul este o ţ a ş
celulare. In ţ normale celulele se divid ş se
ă numai în ţ atent reglate. O ă
ă ă ş ă ă este una care a
suferit o modificare ce o scoate de sub controlul acestei
ă Ea se divide ş se ă necontrolat, ă
prin acest proces celulele ă ă Pe ă ă formarea
unei tumori într-un anumit loc, celulele maligne se pot
ă ă în corp, ă alte tumori. (Nu toate
tumorile sunt canceroase. Unele sunt chiar inofensive).
Cancerele se ă de obicei la persoane în ă
ş oricine poate fi afectat. Ele pot ă ă în orice
parte a corpului. Zonele mai frecvent afectate sunt
ă ă ă colonul, pielea ş ă (acest din
ă caz ţ ş leucemie).
TRATAMENT. In ţ ă se fac noi descoperiri despre
cancer ş ţ oameni suferind de ă ă pot fi
acum ţ ă trei tipuri principale de tratament
pentru cancer. Unele tumori pot fi ă prin
ţ unele sunt distruse de ţ (radioterapie),
iar altele cu medicamente foarte puternice (chimioterapie).
Acestea sunt produse de uzarea sau .. degenerarea"
ă a ţ pe ă ă în ă
Pierderea vederii, surditatea ş artrita ţ
ţ pot fi toate boli degenerative.
Boli cardiovascu1are /
/
'----
Formarea cheagurilor de ă într-un vas sanguin este
ă ă Tromboza este una din cele mai
frecvente cauze ale unui atac de ă (vezi pag. Il). ă
boala ă una din arterele creierului, o parte din
aceasta este ă de ă ş ă In acest caz este
vorba despre un accident vascular cerebral. Simptomele,
de exemplu paralizia sau incapacitatea de a vorbi, depind
de aria ă
PRESIUNEA Ă ă ţ cu care ă este
pompat prin artere. (Nu este ş lucru cu pulsul, care
ă ţ cu care este pompat ă
Oamenii cu o presiune ă persistent ă au un
risc mare pentru atacuri de ă sau cerebrale. O
presiune ă ă ă produce uneori ş ă la
creier nu ajunge suficient ă ş este o ţ
ă ă cazi, ţ aduce ă ţ la
creier. ş poate fi de asemenea provocat de ţ
ă în picioare, ă stai prea mult timp în ţ
ă
Bolile mentale pot avea multe cauze. Stresul poate
constitui adesea o parte din ă Exemple de boli
mentale sunt depresia ă ş anorexia ă (când
femeile tinere ă ă ă ă fiind obsedate de
siluetei).
Acestea sunt produse de ţ ă ă din mediul
ă De exemplu azbestoza, o ă ă
este ă de praful de azbest. Una din ţ
periculoase din gazele industriale este plumbul, care poate
ţ dezvoltarea creierului copiilor. ţ ă
de exemplu ă teste nucleare, poate produce cancere.
Ea poate de asemenea leza cromozomii, ă ă astfel
ţ viitoare.
Majoritatea acestora este ă de microbi sau
microorganisme, care sunt ţ vii atât de mici încât pot fi
ă numai la microscop. Nu ţ microbii produc boli.
ţ ă în, sau pe corp, tot timpul ş sunt inofensivi.
Unii sunt ţ chiar la prepararea unor ă ă cum
ar fi ă iaurtul sau pâinea.
VIRUSURILE Acestea sunt cele mai mici particule ţ
Ele pot ş numai în interiorul celulelor vii. ă
celulele ş folosesc resursele lor pentru multiplicare. Acest
fapt ă celulele ş produc simptomele bolii.
Multe boli sunt virale. Poliomielita este o ă ă mai
ţ severe sunt guturaiul, gripa, pojarul, oreionul,
varicela, herpesul (tip 1) ş verucile (un fel de neg pe talpa
piCiorului).
BACfERlILE Sunt microbi unicelulari, lungi de aproximativ
0,001 mm. Se reproduc prin diviziune, uneori foarte
rapid. O ă poate fi ă prin lezarea ţ fie
direct de ă bacterii, fie prin ă (toxinele)
acestora.
Bolile bacteriene includ TBC (tuberculoza), febra ă
pneumonia, tusea ă tonsilita, tetanosul,
furuncul ele ş unele tipuri de ţ alimentare.
CUM SE AAsPÂNDESC BOLILE INFECl1oASE. Majoritatea
bolilor ţ se transmit prin aer. O ă
ă ă microbii prin ţ ă sau
tuse ş o ă ă îi ă Guturaiul, gripa ş
pojarul se transmit în acest mod.
ţ lua o ţ din ă sau alimente. ş se
transmit boli cum ar fi febra ă ş ţ
alimentare. Hrana poate fi ă de oameni sau
ş
Multe boli de piele, cum ar fi furunculele sau negii. sunt
transmise prin contact.
BTS (BOLI CU TRANSMITERE Ă Acesta este un grup de
boli contagioase numite de asemenea ş boli venerice. Ele
se transmit în cursul unui raport sexual cu o ă
ă Microbii care produc boala mor rapid în ţ
ă ş ă ţ corpului, astfel încât nu te ţ infecta
de la scaune de ă ş sau prosoape murdare.
30
Gonoreea ă ş blenoragie) ş herpesul (tip 2) sunt
BTS bine cunoscute. Majoritatea BTS pot fi de obicei
vindecate ă sunt tratate prompt. Nu a fost ă ă
nici un tratament pentru SIDA. Aceasta este ă de
un virus numit HIV care se transmite prin contact sexual
ş sânge. Multe spitale mari au clinici specializate în BTS
care ă ţ ş tratament ţ
Mijloacele de ă ale organismului
Organismul are câteva mijloace naturale de ă
împotriva bolilor. Unul din cele mai importante este
reprezentat de celulele albe din sânge. Unele dintre ele
ă ş distrug bacteriile ă ă în timp ce
altele produc anticorpi împotriva ţ invadatori.
Unele din celulele albe care produc anticorpi se ă
în ganglionii limfatici. Când ai o ţ se ă
mai multe celule decât de obicei, pentru a te ajuta ă
ţ împotriva bolii. Aceasta duce uneori la umOarea
ganglionilor, care pot fi ţ la gât. în ă ş regiunea
ă
O ă ce celulele albe au fost stimulate ă ă
anticorpi împotriva unei anumite boli, ele îi pot produce
din nou foarte rapid ă este necesar. De aceea boli
cum ar fi pojarul se fac foarte rar de ă ori. ă
prima infectare devii imun.
1Imunizarea 7
Acesta este un mod de a conferi imunitate organismului
ă ă a fi necesar ca el ă suporte boala. Virusurile,
bacteriile sau toxinele sunt tratate special. astfel încât
devin inofensive. Ele sunt apoi injectate în corp (sau, în
cazul poliomielitei, ţ Organismul produce
anticorpi împotriva bolii. de care ş protejat în viitor.
Uneori se ă direct anticorpi, atunci când
organismul nu are timp suficient pentru a ă ţ ă ş
ă proprii anticorpi. de exemplu în cursul unei
epidemii.
r
Unii oameni ă anticorpi ţ ă de ţ
inofensive în mod normal, cum ar fi polenul, penele ş
unele alimente. Anticorpii ţ ă împotriva propriilor
ţ ş produc simptomele unei alergii.
Actualmente pot fi practicate multe ţ pentru a
transplanta sau organe ă rinichi, cornee) de la o
ă la alta. PIincipala ă a transplantelor este ă
celulele albe ale pacientului privesc ţ ă ca fiind
periculos ş produc anticorpi pentru a-l distruge. Împotriva
celulelor albe pot fi utilizate medicamente, dar aceasta scade
ţ organismului la ţ Pentru a preveni respingerea
ţ grefate sau transplantate trebuie ş donatorii cu
ţ cât mai ă ă cu ale pacientului.
Ele pot distruge sau opri ş multor bacterii care
produc boli ţ
DROGURI ZILNICE Cafeaua, ceaiul ş cola ţ stimulente
ţ care ă procesele organismului). Nicotina
din tutun este un drog care ţ ă asupra sistemului
nervos. (Vezi pagina 9 pentru detalii despre fumat). Alcoolul
ă de asemenea sistemul nervos, inclusiv creierul.
Oamenii care beau mult alcool pot deveni ţ de el
atât fizic, cât ş psihic.
Toate drogurile. inclusiv acestea "de fiecare zi", pot ă ă
prin placenta femeilor gravide ş ă afecteze în diferite moduri
dezvoltarea ă
ABUZUL DE DROGURI Apare când medicamentele sunt
luate în moduri ş ă ţ nerecomandate de medic. Cel mai
frecvent folosite sunt cele care ţ ă asupra sistemului
nervos central modificând starea ă Oamenii care le iau
frecvent pot deveni ţ fizic ş psihic. ă pericolul
de supradozare ş de efecte grave pe termen lung. Principalele
tipuri sunt analgezicele puternice, cum ar fi heroina, morfina
ş cocaina; sedativele (somniferelel. incluzând barbituricele ş
diazepamul (valium); stimulentele, incluzând amfetaminele ş
LSD.
Inhalarea unor vapori poate avea efecte similare cu alcoolul.
Pericolele includ pierderea ş ţ ă ă ş
sufocarea, cu posibile Iezi uni pe termen lung ale rinichilor ş
sistemului nervos.
Cannabis (numit de asemenea marijuana) te face ă te ţ
.. puternic". Efectele secundare pe termen lung nu sunt ă
cunoscute.
Oamenii cu ţ ă ă pot folosi aparate de ă
pentru ş filtra sângele. De la unul din vasele de sânge ale
pacientului, sângele este trecut printr-un tub ş ă
într-un aparat. EI trece apoi de-a lungul unei ă cu un
lichid special de ă ş de degradare ş excesul de
ă ş sare ă în lichid ş sângele curat se întoarce în
vasele sanguine ale pacientului. Procesul ă mai multe
ore ş trebuie repetat de câteva ori pe ă ă ă De
asemenea trebuie ă o ă ă
IPri.;b.ci în interiorul corpului /
ă o varietate de moduri în care un medic poate ă ă
interiorul corpului unei persoane ş astfel ă diagnosticheze
mai ş boala.
RAZELE X Sunt un tip de ţ electromagnetice care pot
trece prin ţ corpului. ă razele X sunt ţ
spre corp ş în spatele lui se ă o ă ă se
ţ o imagine. Razele X trec mai ş prin ţ moi
ş acestea apar negre. Ele sunt ţ oprite de oase, care
apar albe.
ULTRASONOGRAFIA Undele sonore de ă ă sunt
respinse de diferite organe. Undele ă o' imagine care
poate fi ă pe un ecran ş pot fi interpretate de medic.
Deoarece este ă este o ă ă pentru a
examina ă în uter.
/ Medicamentele 7
TOMOGRAFIA Ă Razele X sunt directionate
Medicamentele sunt ţ chimice pe care le iei
pentru a modifica felul în care ţ ă organismul.
Multe medicamente, cum ar fi aspirina, ş ă
simptomele; altele, cum ar fi cele împotriva cancerului,
pot vindeca boala. Un grup important de medicamente
sunt antibioticele, inclusiv penicilina.
ă corp concomitent din mai multe unghiuri. Un
ă la interpretarea imaginilor, iar pe ecran apare o ţ
prin corp.
Ţ Ă Este în curs de dezvoltare. Sub
ţ unui electromagnet, corpul produce unde radio, iar
un computer ş o imagine.
Diafragm ş 6, 7, 8, 9 ş ă 6,19
Diaree, 7 Ligament, 25 ă 27. 28-29, 31
Index
Digestie, 4, 6 -7, 21 ă 19 ă 10-11
Acid lactic, 26
Acnee, 15
ADN (acid 28
ă 13
Aeroblc.26
Alcool, 7, 26. 31
ă
ţ ă 19
Amidon. 4. 6
Aminoacizi. 4. 10. 12
Amniotic. sac. 28. 29
Antiblotice. 31
Anticorpi, 10. 11.31
Antigene, Il
Anus. 6. 7
ă 3. 4, 7. 8, 10. 12, 14
Apendice. 7
Artere, 10, Il. 12
Articulatii, 24. 25, 26
Atriu, 1i It
Bacterii. 5, 7. 10. 30, 31
ş 16. 17
ă 7
Boli, 4, 5. 9. 10. 30. 31
- cu transmitere ă
30, 31
Bronhll.8
Calorii, 5
Cancer, 4. 9, 30. 31
Capilare. 10, 12. 14
Cartllaj. 25
Celule. 2 -3 - adipoase. 5, 15,
24 - albe sangulne, 10. 24,
31 - musculare, 2 - osoase.
3. 24 - ş sangulne. 8. 10.
Il. 24
Cerebel. 22. 23
Cerebral. trunchi. 22
Cil!, 9
ţ 10. Il. 12. 21. 26
ă 3
Clitorls, 27
Coaste. 8. 9. 24
Cohlee. 18. 23
Colagen, 24. 25
Colon, 7, 30
ţ 27
Conuri. 16. 17
ţ 4. 7
ţ 27
Copii. 9, 13,27.28.29,30.31
Corzi vocale. 9
Creier. 13, 20. 21, 22 -23
ş 4, 13
Cromowmi. 3. 28. 29. 30
Daltonism. 17
Dendrlte. 21
Derm. 14 -15
Dioxid de carbon. 8. 10
ţ 4, 5, 6
Dreptaci , 23
Droguri, 30, 31
Duoden, 7
Durere, 5, 20, 22
Echilibru, 19, 23
Efort, 9, Il, 28
Ejaculare, 27
ă (EEG), 23
Embrion, 28
Energie, 2, 4, 5, 8-9, 25
Enzlme, 6, 7, 8, 13, 28
Eplderm, 14. 15
ă 6
ţ 27
Esofag. 6. 8
Eustachio. tubul, 18
Faringe, 6, 9
Fecale. 7
Fertilizare, 27, 28
Fibre. 4, 7
Ficat. 4. 7
Fluor, 5
Foame. 22
Foliculi. 15
ă 26
ă 13. 22
Frison, 14
Fumat, 9, Il, 26, 31
Ganglioni. 21
Gemeni. 29
Gene, 28, 29
Glande. 6. 20. 21. 22, 27
- endocrine. 13 - lacrimale. 1 7
- limfatice, 31 - salivare, 6, 21
- sebacee. 15
Glucide. 4. 8
Glicogen. 4, 13, 26
ă 4. 8. 10, 12. 13. 22.
26
Golgi. complex. 3
ă 4. 6, 7
Gust. 19,23
Guturai. 5, 19, 30
ă 13, 22
Hipotalamus. 22
Hormoni. 13. 15, 22. 27, 28
ă 2, 4-5. 6
Ileon.6
Imunitate. 31
ţ 5. 7, 9, 14,30,31
ă 10. Il, 26, 28. 31 - atac
de. 11.30 - bol! de. 4. 5. Il.
26
ţ 13. 31
Intestine. 3, 4, 7. 10
ţ 6. 7, 18. 22
ă ţ 23
ă 14,15
Kilojouli, 5
Laringe. 8. 9. 22
Lentile de contact. 16
Limfatice, Vase, 6,10.31
Lizozomi,3
ă ă ă
ă ă 20
Mediator. 21.25
ă 14,15
ă
ţ 13. 27
Mlcrobl,30
Minerale, 4, 21. 24
Miopie, 16
Miros. 19, 22
ş 22. 23, 24 -25, 29
Mitocondrii. 2, 8. 21. 25
Mucus. 9. 19.27
ş 24, 25, 26
Nas. 9. 19. 22
Nefroni. 12
Nervi, 16. 17.20 -21.22,23.
25
Neuroni, 20. 21, 22, 23
Nucleu, 3
Oase, 24, 25
Ochelari. 16
Ochi, 3, 5. 16. 17. 19.23.28.
29
Olecran, 21
Ombilic. 28
Ombilical. cordon. 28
Organe. 3. 28
Orgasm. 27
Ovare. 13, 27
Ovul, 2. 13, 27,28
2, 8, 9, 10, 22. 26. 28
Pancreas, 7. 13
ă 13. 14 -15.29
Penis. 12. 27
Peristaltism. 6
Piele. 14 -15.20.23
ă 20
P1strul, 14
ă 28, 29
Plachete. 10. 12. 15
ă 10. Il, 12
ă 8 -9
Pori. 14
Prezbltism. 16
Proteine. 2, 3, 4. 6, 7. 10, 12.
14, 24. 25
Pubertate. 13, 15. 27
Puls, Il, 30
ţ 30
Receptori. 16, 17, 18. 19, 20,
21. 23. 25
Rect. 7, 27
Reflexe, ţ 20. 21, 22
Reproducere. 3, 27. 29
ţ 8 -9. 21. 22. 23. 26
ă 16, 17. 23
ţ ă 26
Ribozomi. 2. 3
Rinichi. 10, 11, 12. 13, 31
- coagulare, 5, 10 - grupe,
Il, 28 - presiune, 4, 30
- transfuzII. 11 - vase, 10, 14
ă 4. 10, 12. 13, 14
Schelet, 24
Sebum. 15
ţ 20. 22, 23
Sete, 22
Sex
- comportament. 22
- cromowmi. 28
- hormoni, 13
- 27 Sexe
- ţ între. 13. 27. 28
Sexual. raport. 27. 30
Sfincter. 12. 27
Simptome. 14, 30. 31
ţ organe de. 16-20
ă
Sisteme, 3, 31
ă ă 14. 15
Spermatozolzl, 2, 13, 27. 28
Stomac. 6. 7
ă 9. 22. 30
Stress. 11. 26. 30
ţ 9
Surditate, 19. 30
Talamus. 22
ă 5. 14. 22
Tendon, 25
Testicule, 13. 27
ă 13
Tisular, fluid. 3. 10. 21
Trahee, 8, 9
Transplante. 31
Tumoare. 30
Tuse. 9. 22, 30
Ţ 3
Urechi. 11. 16. 18 -19,23.25.
28
UnghII, 15
Uree. 10.12
Uretere. 12
Uretra, 12,27
ă 7, 12, 13, 27
Uter. 27. 28 -29
Vagln. 27, 29
Valve. 10, Il
ă 10. 12. 28
Ventricul!, 11
Vertebre. 24
ă
- ă 7 - ă 12. 25,
27
ă ţ 6
Virus,30
VItamine. 4-5. 14. 16
ă 7. 22
Vorbire. 9. 22. 30
ă
Zaharuri. 4. 5
© 1991 USBORNE Ud ă ţ ă la Editura VOX
© 1998 Editura VOX srl. Str. ă de Nord
• Atlas de anatomie
nr. 6-8, bl. A, sc. 6, ap. 2, sectorul 1, ş
• Atlas de zoologie
Serviciul "Cartea prin ş ă CP 12-18, ş
• Atlas de istoria lumii
Tel.: 637 50 18; TeL/Fax: 6376829;
• Copiii în istoria lumii
Tel. depozit: 637 85 84
• Carte de construit pentru copii
Titlul original: HUMAN BODY
• Legendele Olimpului (Al. Mitru)
Este ă copierea ţ ă sau ă
• Din marile legende ale lumii (Al. Mitru)
sub orice ă ă ă autorizarea Editurii VOx.
• ţ micului naturalist (6 titluri)
Traducerea din limba ă
medic Ă P. IONESCU ANDREI
• ţ limbii române (6 titluri)
Consilier editorial: ADINA COJOCARU
Tehnoredactare ă ş tipar executat la
Corector: VIRGIL STERlAN Tipografia ş Noi"
32
I

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful