Modul I – Conceptele de baza ale Tehnologiei Informatiei (IT) Modulul reprezintă baza testului teoretic constând în 8 categorii.

Testul va conţine întrebări din toate aceste categorii. Obiectivele modulului În cadrul Modului I, Conceptele de bază ale Tehnologiei Informaţiei (IT), cursanţii trebuie să cunoască componentele fizice ale computerului personal şi să înţeleagă câteva concepte de IT cum ar fi: stocarea informaţiilor şi memoria, contexul aplicaţiilor software în societate, utilizarea reţelelor de informaţii cu ajutorul calculatoarelor. Deasemenea să aprecieze cum se regăsesc sistemele IT în situaţiile cotidiene sau cum pot afecta sănătatea calculatoarele personale. Cursanţii trebuie să cunoască aspectele de bază legale şi de securitate ale calculatoarelor.

1. Introducere Scurt istoric Calculatorul numeric sau digital (engl. digit = unitate), pentru care în terminologia francofonă circulă termenul de ordinator, are drept caracteristică fundamentală prelucrarea mărimilor discrete, reprezentarea lor internă făcându-se prin impulsuri electrice. Acestea sunt calculatoarele uzuale actualmente în toate domeniile activităţii sociale. Ele sunt „instalaţii complexe, capabile de a efectua automat, cu rapiditate, precizie şi siguranţă un număr foarte mare de operaţii cu caracter intelectual, care implică în ultimă analiză prelucrarea unor cantităţi însemnate de valori numerice după reguli bine stabilite şi într-o succesiune prevăzută anterior“ (Petre Dimo, Programarea în Fortran, Bucureşti, Editura Tehnică, 1971). 1946 – Inginerii de la Universitatea Pennsylvania, bazându-se pe munca de pionierat a lui Atanasoff, prezintă ENIAC (Electronic Numerical Integrator and Computer) – primul calculator digital de mare viteză, care era compus din peste 17000 tuburi electronice, 70000 de rezistoare şi 6000 de întrerupătoare. Pachetul de 3 tone efectua 5000 de adunări pe secundă. 1983 – Apple lansează Lisa, la un preţ de 9995 USD. Este primul calculator ce foloseşte o interfaţă utilizator grafică şi un mouse. IBM realizează PC/XT. 1984 – IBM realizează un calculator bazat pe un microprocesor I80286, care funcţiona la 6Mhz., denumit IBM PC/AT. Apple lansează MacIntosh. 1993 – Intel lansează tehnologia Pentium. 2001 – Este lansat pe piaţă procesorul Pentium 4 care funcţionează la viteze de peste 1GHz. Avem aşadar, două categorii de elemente indispensabile unui proces de prelucrarea automată a datelor (PAD) cu ajutorul calculatorului: a) un ansamblu de reguli de prelucrare prin care se indică în fiecare moment maşinii ce operaţie trebuie să execute, ordinea operaţiilor şi variantelor posibile (atunci când desfăşurarea prelucrării depinde de un rezultat intermediar în procesul de calcul). Acest ansamblu de reguli se numeşte algoritm de prelucrare sau de calcul; b) un ansamblu de date numerice sau alfabetice (informaţii) codificate sub formă numerică; ele reprezintă materia primă a prelucrării.

Noţiunea de software este de primă importanţă în înţelegerea funcţionării calculatorului, a posibilităţii şi a limitelor sale. Dacă în anii de pionierat ai informaticii specialiştii erau preocupaţi în special de problemele legate de hardware, informatica actuală porneşte de la ideea că perfecţionarea funcţională a calculatoarelor, în limitele unui tip dat poate fi obţinută prin îmbunătăţirea softului. Ca o consecinţă, preţul softului actualei generaţii a crescut mult mai rapid decât cel al părţii fizice. În concluzie, o posibilă definiţie a unui sistem de calcul ar putea fi: un ansamblu de echipamente (hardware sau hard) puse în funcţiune şi exploatate prin intermediul unui set de programe (software sau soft) în vederea prelucrării informaţiilor.

1.1 Hardware/ Software/ IT Cunoştinţe necesare: înţelegerea conceptelor de bază de hardware, software şi IT. Hardware Hard – “permanent, definit fizic, cablat permanent sau fixat, fiind opus noţiunii de soft (ce poate fi modificat sau este subiectul unei redefiniri). Documentul tipărit este hard, deoarece modificare documentului este dificilă. Un document care se află încă în memoria calculatorului este soft, deoarece i se pot aduce schimbări.” (Dr. Bryan Pfaffenberger şi David Wall - Dicţionar Calculatoare & Internet, Editura Teora, 1997). Echipamente HARDWARE: unitatea centrală, magistralele, memoria internă, sistemele de intrare-ieşire, “reprezinta componentele electronice, placile, perifericele si celelalte dispozitive care alcatuiesc sistemul de calcul; hardware-ul se deosebeşte de programe (software), care indica acestor componente ce trebuie să facă.” (Dr. Bryan Pfaffenberger şi David Wall - Dicţionar Calculatoare & Internet, Editura Teora, 1997). Software Soft – “ceva temporar, care poate fi schimbat, opus lui hard.” (Dr. Bryan Pfaffenberger şi David Wall - Dicţionar Calculatoare & Internet, Editura Teora, 1997). Resurse SOFTWARE: programe de sistem, utilitare sau de aplicaţie limbaje de programare, programe utilitare, sisteme de gestiune a informaţiei (Oracle, Access), programe de grafică (Corel, Adobe

dimensiunile circuitelor integrate erau în continuă scădere. . antivirus. programe de contabilitate. Diversitatea criteriilor care fac distincţie între diferitele tipuri de calculatoare împiedică o clasificare riguroasă a acestora. prelucrare şi transmitere a informaţiilor cu ajutorul sistemelor de calcul. Tehnica integrării pe scară largă (LSI – large scale integration) a permis producătorilor să includă sute de componente într-un singur cip. utilizatori tipici. editoare de text (Word). viteză. capacitatea dispozitivelor de stocare. 1. Se mai foloseşte şi acronimul ITC sau TIC care desemnează tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor. în vederea obţinerii rezultatelor dorite. IT Acronim utilizat pentru desemnarea noţiunii de tehnologie a informaţiei ca ansamblu al utilităţilor şi dispozitivelor de calcul utilizate în diferite domenii. Tehnologia informaţiei reprezintă un ansamblu de norme şi procedee de stocare. reţea de calculatoare. Astfel nu ar fi corectă o clasificare funcţie de dimensiunea sistemelor de calcul. minicomputer. prezentări electronice (PowerPoint). sau în funcţie de: viteza de funcţionare a procesorului. Înţelegerea noţiunilor de terminal inteligent şi neinteligent. computer personal şi laptop în funcţie de capacitate. calcul tabelar (Excel). preţul de vânzare al sistemelor de calcul etc. comunicaţii . proiectare asistată.exprimate în limbaj maşină. care permitea includerea a sute de mii de componente într-un cip. Numărul componentelor dintr-un cip a ajuns de ordinul milioanelor.PhotoDeluxe). cost. prin utilizarea ULSI (integrare pe scară ultra largă). în a patra generaţie de calculatoare – generaţia circuitelor microminiaturizate (1971-).2. La începutul anilor ’70. Tipurile de calculatoare Cunoştinţe necesare: înţelegerea şi diferenţierea între diferitele tipuri de calculatoare: server. Această tehnică a fost înlocuită curând cu VLSI (integrare pe scară foarte largă – very large scale integration). Microcalculatorul Microcalculatoarele au apărut către mijlocul anilor ’70.

Sunt caracterizate prin putere şi capacitate de stocare mai mari decât ale microcalculatoarelor.] sunt folosite în cercetarea ştiinţifică. necesare marilor organizaţii. 1997). Sistemele de calcul mainframe şi supercalculatoarele Sistemele de calcul mainframe şi supercalculatoarele fac parte dintr-o categorie aparte de calculatoare. Ca urmare a complexităţii acestor tipuri de sisteme de calcul acestea funcţionează de regulă f ără întrerupere. Acestea sunt sisteme de calcul de dimensiuni medii.” (Dr. dar şi a capacităţilor foarte mari de stocare a informaţiei. uşor de instalat şi utilizat fiind destinate aplicaţiilor multiutilizator. Acesta a fost construit pe un microprocesor I8008. sau mişcările braţelor spiralate ale galaxiei. dinamice. Cray-MP este un exemplu de supercalculator.. Acesta a fost realizat în California şi purta numele Apple II (imaginea alăturată).În anul 1970. Editura Teora. o companie mică numită INTEL (în prezent cel mai mare producător de cipuri din lume) a instalat toate componentele esenţiale ale unui sistem de calcul într-un singur cip: microprocesorul (În imaginea alăturată este prezentat un microprocesor INTEL fotografiat pe o pastilă de aspirină). folosite ca maşini de control numeric. În anul 1975 apare însă primul sistem de calcul denumit calculator personal (PC). cum ar fi prognoza meteo la scară mondială . Supercalculatoarele sunt “proiectate pentru executarea calculelor complexe la viteza maximă permisă de ultimele realizări ale tehnologiei informaţiei. [. dar şi pentru transmisii de date în reţelele de calculatoare. mai ales la modelarea sistemelor complexe... Primul microcalculator apare în Franţa în anul 1973. .. a căror preţuri sunt foarte ridicate. Bryan Pfaffenberger şi David Wall Dicţionar Calculatoare & Internet. Minicalculatorul Pentru execuarea unor funcţii specifice au fost realizate minicalculatoarele (minicomputere). ca urmare a capacităţii mari de prelucrare a datelor.

mod de aşezare sau de facilităţile oferite. Aceste carcase verticale au de regulă mai mult spaţiu pentru dispunerea elementelor componente ale unui sistem de calcul şi permit amplasarea elementelor mai zgomotoase (ventilatoare de răcire. În acest fel amplasarea monitorului este mai convenabilă.În funcţie de dimensiuni. Bryan Pfaffenberger şi David Wall . portabil.” (Dr. Având în vedere gradul de miniaturizare a acestor tipuri de sisteme de calcul. Aceste tipuri de sisteme de calcul pot funcţiona şi independent de sursa de tensiune fiind dotate cu o sursă de alimentare de tip baterie sau acumulator. însă sunt mai incomode la utilizarea frecventă a dischetelor şi a CD-urilor.) Laptop Este “un calculator mic.. care are o greutate redusă şi dimensiuni destul de mici pentru a putea fi ţinut în poală (lap). preţurile acestora sunt mai mari decât ale microcalculatoarelor. Editura Teora. pot intra într-o servietă şi se numesc calculatoare notebook.Dicţionar Calculatoare & Internet. mai pot fi întâlnite şi alte denumiri ale unor sisteme de calcul: Tower Este o unitate de sistem de calcul proiectată să fie dispusă pe verticală pe podea sau în locul special destinat al unui birou (mobilier) şi nu pe orizontală (desktop) pe un birou. 1997). Calculatoarele laptop mici cântaresc mai puţin de 3 kg. Desktop computer Este un calculator de birou proiectat pentru a fi dispus pe orizontală pe suprafaţa unui birou de dimensiuni standard (aproximativ 100x70 cm. hard discuri) şi pot fi dispuse mai departe de zona de lucru. .

Hanheld sau Organizer) – “este un calculator mic. ce poate fi ţinut în mână. dispozitive de intrare/ieşire. Editura Teora.tasatură şi un display video. telefon/fax cu cele de reţea. Când un calculator personal este conectat.” (Dr. 1. CD-ROM. la o reţea şi utilizează un program de comunicaţie el devine terminal. suporturi de date cum ar fi dischete. Ca urmare a dimensiunilor destul de mici (cât o palmă) nu sunt recomandate pentru procesare de text. Când un terminal nu beneficiază de unitatea centrală de prelucrare (CPU) şi de unităţi de disc proprii se numeşte terminal simplu iar utilizarea lui se limitează la interacţiunea cu un sistem de calcul cu mai mulţi utilizatori aflat la distanţă. prin cablu sau modem. Părţile principale ale computerului personal Cunoştinţe necesare: cunoaşterea părţilor principale ale computerului personal. Palm PC (Palmtop. disc zip. Preţurile sunt mari iar numărul aplicaţiilor limitate. unitatea centrală de prelucrare (CPU). folosit de obicei în sistemele cu mai mulţi utilizatori. Terminalul inteligent conţine unele circuite de prelucrare a datelor şi. hard disc. Bryan Pfaffenberger şi David Wall . 1997). este realizat pentru a oferi toate instrumentele de care ar avea nevoie cineva pentru o organizare zilnică. capabil să accepte intrări scrise de utilizator pe ecran cu un dispozitiv de forma unui creion. o unitate de disc pe care se pot stoca datele în vederea afişării ulterioare a acestora. Aceste tipuri de sisteme combină facilitaţile de calcul. Terminale Terminal-ul este un “dispozitiv de intrare/ieşire format dintr. o agendă de adrese. Înţelegerea termenului de mecanisme periferice.3. în anumite situaţii. Bryan Pfaffenberger şi David Wall . inclusiv un calendar al întâlnirilor.” (Dr. .PDA şi Palm PC Personal Digital Assistent (PDA).Dicţionar Calculatoare & Internet. tipuri de memorii. Ultimele modele recunsc scrisul de mână şi chiar vocea. etc. Editura Teora. 1997).Dicţionar Calculatoare & Internet. un carnet de notiţe.

În urma discuţiilor avute John von NEUMAN a conceput o tehnică de stocare a programelor şi a scris lucrarea „Prima schiţă raport despre EDVAC“. – un dispozitiv de ieşire. – o zonă de memorie pentru stocarea programelor şi a datelor. Schema bloc generală a unui sistem de calcul Din punct de vedere funcţional arhitectura unui sistem de calcul poate fi cea redată în schema următoare: . (Aproape toate calculatoarele construite după ENIAC au fost calculatoare von Neuman).Istoric Către sfârşitul anului 1944. – o unitate de control care realiza transferul instrucţiunilor programului şi a datelor între memorie şi unitatea aritmetică. Lucrarea lui John von NEUMAN a fost publicată pe scară largă şi a schimbat semnificativ modul de proiectare al calculatoarelor. a vizitat proiectul ENIAC. Calculatorul conceput de John von NEUMAN conţinea cinci părţi: – o unitate de intrare asemănătoare unei tastaturi ce permitea introducerea informaţiilor în calculator. în care descria structura unui calculator digital. membru al proiectului Manhattan care a creat bomba atomică şi cosultant al multor lucrări ştiinţifice în timpul războiului. John von NEUMAN. – o unitate aritmetică pentru efectuarea calculelor. cum ar fi o imprimantă.

În ansamblu fiind cunoscute. Circuitele de interfaţă permit conectarea dispozitivelor periferice la magistralele sistemului şi controlul acestor dispozitive Rolul fiecărei interfeţe depinde în final de tipul dispozitivului (echipamentului) periferic conectat. Magistrala Magistrala reprezintă mulţimea conductorilor folosiţi în comun de mai multe unităţi funcţionale pentru transmiterea semnalelor care transportă o anumită cantitate de date. Deci este „locul“ în care se păstează informaţiile utilizate. Principalele componente ale acestui sistem sunt: circuitele de interfaţă (interfeţe) şi dispozitivele (echipamentele) periferice. Memoria internă Memoria internă (unitatea de memorie). Pentru realizarea unui sistem de calcul cu ajutorul unui microprocesor este necesar ca acestuia să i se adauge o memorie şi circuite de interfaţă pentru conectarea dispozitivelor periferice. adică prin intermediul lui se asigură transmiterea informaţiilor în unitatea de memorie şi transmiterea rezultatelor prelucrării din memorie pe suporturile externe de informaţie. acum. Fiecare sistem de calcul are unitatea de memorie internă compusă din: memorie tip ROM (Read Only Memory) şi memorie tip RAM (Random Access Memory).Unitatea centrală Unitatea centrală este compusă din microprocesor şi circuitele auxiliare. păstrează pe timpul execuţiei unui program. Magistrala realizează legătura dintre microprocesor – memorie – interfeţe. se poate face precizarea că unitatea centrală de prelucrare (CPU) este reprezentată de circuitele interne ale calculatorului pentru stocarea de date. . părţile componente ale unui sistem de calcul. cu viteze mai mari sau mai mici. prelucrare şi control. Sistemul de intrare/ieşire Asigură dialogul dintre utilizator şi sistemul de calcul. în funcţie de laţimea magistralei. conform arhitecturii prezentate anterior. care includ microprocesorul şi memoria internă. instrucţiunile acestuia şi datele ce se vor prelucra.

44 Mbytes. Tipuri de dispozitive periferice Din punct de vedere al tipului de operaţie de intrare-ieşire pe care dispozitivul periferic îl poate realiza. cât şi scoaterea datelor în/din memorie.25 inch (notat 5. – interfaţa serială – permite comunicaţii seriale asincrone. – interfaţa paralelă – de regulă este folosită pentru conectarea imprimantei.Principalele interfeţe care pot exista într-un sistem de calcul – interfeţe pentru ecran – care asigură afişarea informaţiei pe ecran. În prezent se utilizează dischetele de 3.5“. După dimensiune. Capacitatea de stocare uzuală a unei dischete este de 1. Din categoria dispozitivelor periferice de intrare-ieşire date fac parte unităţile de hard disc şi de disc flexibil (dischetă) care intră în dotarea oricărui PC – memorii externe sau suplimentare.5“. – dispozitive periferice de ieşire . dischetele se clasifică astfel: dischete de 5.care asigură transmiterea informaţiilor prelucrate din sistemul de calcul. De regulă această interfaţă este folosită pentru conectarea mouse-lui. utilizat în scopul de a păstra informaţia precum şi pentru transferul de date de la un calculator la altul. Unitatea de disc flexibil Flopy discul sau discheta este un disc mic. portabil în afara calculatorului. – interfaţa cu tastatură – are rolul de a asigura transmiterea codurilor tastelor apăsate.care asigură introducerea informaţiei în sistemul de calcul.care permit atât introducerea. .25“) şi dischete de 3. – interfeţe de disc flexibil – asigură conectarea unităţii(lor) de disc flexibil. – dispozitive periferice de intrare-ieşire . acestea se pot grupa astfel: – dispozitive periferice de intrare .

pe disc. Discul şi discheta sunt acoperite cu un material magnetic. care din punct de vedere tehnologic sunt realizate dintr-un ansamblu de cel puţin două discuri conectate rigid pe un ax. Hard discul foloseşte ca suport de informaţie – discurile de tip Winchester. . În afară de capacitatea de stocare. Primele tipuri de hard discuri discuri ax winchester conţineau 30 de piste şi 30 de sectoare pe o pistă. În interiorul unităţii. Modelul a capete de citire/ fost denumit 3030. citind şi scriind datele magnetice pe anumite piste de informaţii. sau FAT (File Alocation Table) (figura alăturată). apoi alege pista şi sectorul corect. Înainte ca o unitate să poată citi sau scrie informaţiile pe un disc sau dischetă. Funcţionarea unităţilor de disc Unităţile de disc fix şi unităţile de dischetă funcţionează similar. Formatarea înseamnă împărţirea electronică a discului în piste (circulare) şi sectoare (unghiulare).25 inch. este de dorit ca unitatea de hard disc să permită o scriere şi o citire (timp de acces) a informaţiilor cât mai rapidă. Acest ansamblu este încasetat şi este realizat pe discuri de 5. apoi înregistrează poziţia într-un tabel de alocare a fişierelor. luând numele puştilor de vânătoare Winchester 30-30.25 inch sau în cele mai multe cazuri pe discuri de 3. acestea trebuie să fie formatate. unitatea le copiază pe disc pe o anumită pistă şi un anumit sector. Când se introduce o comandă de rechemare a anumitor date. unitatea consulă FAT pentru a afla poziţia exactă. capetele se deplasează deasupra discului în rotaţie.Unitatea de disc fix Hard discul este acel dispozitiv utilizat pentru stocarea datelor în cantităţi foarte mari şi pe termen nedeterminat. În foarte scriere scurt timp au fost denumite discuri Winchester. La salvarea datelor.

La citirea discului. se mai utilizează banda magnetică şi discul ZIP (imaginea alăturată). prin cuple speciale. Acestea sunt dispozitive cu capacităţi de stocare mari. acesta trebuie să fie de tipul CD inscriptibil şi să se folosească o unitate de CD inscriptibilă (CD-RW). Alţi suporţi de stocare a datelor În afară de aceste suporturi de stocare a datelor. . Lumina şi absenţa acesteia reprezintă informaţiile. Pentru scrierea pe un CD. Datele NU pot fi modificate de către utilizator. cavităţile absorb lumina. Notă: CD-ROM ul este un dispozitiv periferic de intrare date. Pentru a putea scrie date pe un CD. iar suprafeţele netede dintre cavităţi reflectă lumina către LASER. Accesul la date se face foarte rapid. iar CD-RW este un dispozitiv periferic de intrare-ieşire date. care se pot ataşa în exteriorul unităţii centrale a calculatorului. se utilizează tehnologia LASER care crează pe suprafaţa discului mici cavităţi în materialul din care este compus acesta.CD-ROM Unitatea de CD (CD-ROM) permite stocarea unei cantităţi de informaţie de aproximativ 600 – 700 MB.

7 MHz astazi s-a ajuns la frecvenţe de lucru ce depăşesc cu uşurinţă 2 GHz. etc. – unitatea de comandă şi control generează semnalele adecvate fiecărei operaţii de codificare. – memoria temporară sau registre (o succesiune de circuite electronice care permit memorarea) are rolul de a păstra anumite informaţii pe timpul execuţiei unui program. În general microprocesorul execută un program prin repetarea următorilor paşi: – încărcarea instrucţiunilor de memorare. .1 Unitatea Centrală de Prelucrare (CPU – Central Processing Unit) Cunoştinţe necesare: înţelegerea termenului de Unitate Centrală de Prelucrare (CPU) şi cunoaşterea modului în care CPU face – calculele. Cunoaşterea faptului că viteza CPU se măsoara în MHz. Una din caracteristicile tehnice principale ale microprocesorului este frecvenţa (viteza) de lucru. Este deci un procesor microprogramat. Dacă la începuturile istoriei computerelor personale aceasta era de 4.2. microprocesorul trebuie să conţină: – unitatea aritmetică şi logică (UAL) este destinată pentru efectuarea operaţiilor aritmetice şi logice. dacă este necesar. Părţile componente ale microprocesorului Indiferent de ce fel de tip este. Microprocesorul Este un circuit integrat care implementează cea mai mare parte a funcţiilor unui procesor tradiţional. Aşa cum s-a arătat anterior unitatea centrală de prelucrare (CPU) este compusă din microprocesor şi memoria internă. memoria de lucru. – citirea unui operand. – executarea instrucţiunilor (operaţiilor). – scrierea rezultatului dacă este necesar. Hardware 2. controlul logic. adică este capabil să efectueze operaţii aritmetice şi logice sub controlul unui program.

Dispozitivele periferice de intrare date Asigură introducerea informaţiei în sistemul de calcul: – tastatura. trackball. . scanner. joysticks. touchpad-ul) pot fi considerate dispozitive de intrare. etc. discurile ZIP. 2. Memoria externă Memoria externă sau suplimentară este acel tip de memorie reprezentat prin dispozitivele speciale de stocare a datelor: unitatea de disc flexibil. un proiect în care prezenta schema unui sistem ce conţinea o tastatură şi un dispozitiv de indicare denumit mouse – confecţionat din lemn (figura alăturată).2 Dispozitive de intrare Cunoştinţe necesare: cunoaşterea câtorva dispozitive de introducere a datelor în computer cum ar fi: mouse. deoarece nu trebuie memorate comenzi sau combinaţii de taste.Tipuri de memorii Memoriile pot fi clasificate în memorie internă (compusă din memoria de tip ROM şi de tip RAM) şi memorie externă. touchpad. unitatea de disc fix. Dispozitive de indicare În anul 1968. despre calculatoare. – cititorul de cartelă magnetică. – CD-ROM. Mouse Mouse-ul (trackball-ul. light pens. Douglas ENGELBART şi-a susţinut într-o conferinţă. Acestea sunt mai uşor de utilizat decât tastatura. acestea fiind mai exact dispozitive de indicare utilizate pentru „furnizarea de informaţii“ sistemului de calcul. tastatură. – scanner-ul. – planşeta grafică.

deoarece necesită spaţiu pe birou. Poziţia corectă de manevrare a unui mouse este cu degetul arătător pe butonul din stânga al mouse-lui (figura alăturată). . care prin intermediul unui sistem electrooptic transformă mişcările mouse-lui în semnale pe care sistemul de calcul le poate înţelege. din ce în ce mai diversificată. Majoritatea programelor utilizează butonul din stânga pentru a executa funcţii uzuale şi butonul din dreapta sau din mijloc în scopuri speciale. care se mişcă pe ecran când se deplasează mouse-ul. În unele programe.Majoritatea programelor sunt proiectate. Programele proiectatate să utilizeze un mouse afişează pe ecran un indicator de mouse. mouse-ul are o bilă de urmărire. acum. pentru a accepta mouse-ul. indicatorul îşi poate schimba forma pentru a arăta acţiunea curentă (redimensionare a ferestrei. Deşi se poate lucra numai cu tastatura. Mouse-ul poate avea două sau trei butoane. care în esenţă reprezintă un mouse răsturnat (utilizatorul roteşte bila) (figura alăturată). Indicatorul poate fi o săgeată sau o altă formă. salvare etc. Instrumentele trackball sunt încorporate în unele tastaturi şi calculatoare laptop. este mai uşor şi mai atractiv dacă există mouse. Trackball Utilizatorii de laptop consideră mouse-ul un dispozitiv incomod. Celelalte degete se pot aşeza pe celelalte butoane sau pot dirija mouse-ul pe suprafaţa biroului. În interior.). Aceştia preferă în general dispozitivele trackball.

Pentru a deplasa un cursor pe ecran. ca o alternativă la tastatură. degetul se deplasează pe o mică suprafaţă de atingere – touchpad (figura alăturată). pentru jocurile pe calculator şi unele aplicaţii profesionale. Editura Teora. Terminologie mouse Termen Punctare (indicare) Definiţie Se deplasează indicatorul în poziţia dorită pe ecran Se apasă şi se eliberează butonul de execuţie al Clic funcţiilor curente Se apasă şi se eliberează butonul de execuţie al Dublu-clic funcţiilor curente de două ori.Trackpoint sau buton GBH Producătorii de sisteme laptop experimentează şi alte tipuri de dispozitive de indicare.” (Dr. 1997). Notă: viteza de acţionare prin dublu-clic a mouse-lui se poate configura. Light pen Creionul optic (light pen) este “un dispozitiv de intrare care foloseşte un creion sensibil la lumină astfel încât să se poată desena pe ecran ori pe o tabletă grafică sau să se selecteze elemente de meniuri. .Dicţionar Calculatoare & Internet. Un trackpoint se mai numeşte şi cap de ştergere. Unele sunt prev ăzute cu un trackpoint sau cu un buton GBH (se numeşte astfel deoarece este amplasat la intersecţia literelor G. căt mai repede posibil. Editura Teora. dispozitivul de indicare este degetul arătător al utilizatorului. deoarece seamănă cu o gumă de creion. Bryan Pfaffenberger şi David Wall Dicţionar Calculatoare & Internet. B şi H de pe tastatură).” (Dr. Se apasă butonul de execuţie al funcţiilor curente şi se Deplasare (drag) menţine apăsat cât timp se deplasează indicatorul într-o altă poziţie Eliberare (drop) Eliberarea butonului după deplasare Joystick Este un dispozitiv de comandă utilizat pe larg. În ceea ce priveşte alte calculatoare portabile (laptop). Bryan Pfaffenberger şi David Wall . pentru a fi aleasă cea mai convenabilă opţiune. cum ar fi proiectarea asistată de calculator. 1997) .

tastele de setare a modului de lucru . 1997). . Bryan Pfaffenberger şi David Wall Dicţionar Calculatoare & Internet.tastele de „alternare“ a tastaturii . Există însă trei standarde diferite pentru dispunerea tastelor speciale ale sistemului de calcul.tastele săgeţi . utilizată la primul sistem de calcul IBM PC.tastele caracter . ceea ce determină obţinerea de fişiere de tip imagine (sau chiar de tip text – funcţie de tipul scanerului şi softul folosit). pe care l-au folosit timp de un secol maşinile de scris.Scanner Este “un dispozitiv periferic ce digitizează lucrările artistice sau fotografiile şi stochează imaginea sub forma unui fişier ce poate fi combinat cu text folosind numeroase programe de prelucrare a textelor şi de machetare. Tipuri de taste . tastatura extinsă cu 101 taste. utilizabile cu ajutorul unor diverse programe.” (Dr. Informaţiile sunt „v ăzute“ şi analizate de un software specializat.tastele funcţie . cum sunt Ctrl şi Alt: la tastatura cu 83 de taste.blocul numeric. Editura Teora. tastatura cu 84 de taste la sistemele de calcul IBM PC AT şi standardul actual. Tastatura Una din modalităţile de dispunere a tastelor pe tastatura unui PC este standardul QWERTY.tastele cu acţiune bine definită .

.. jos.. . . şi următoarele taste: ~ – tilda ` – apostrof invers @ – „a“ comercial. Enter – execuţie comandă sau trecerea la rând nou (în cazul editoarelor de texte) Backspace – şterge caracterul aflat în stânga cursorului Delete... Fiecare tastă funcţie poate avea asociată o comandă.. De exemplu tasta Backspace este interpretată de 99% din programe ca ştergere a caracterului aflat în stânga cursorului. F2.Tastele caracter (A. „a“ com sau „coadă de maimuţă“ # – diez $ – dolar % – procent ^ – accent grav (sau „control“) & – „and“ („şi“) sau ampersand * – asterisc Tastele săgeţi Sus. 1.. . 2. Tastele funcţie F1. apăsarea tastei F3 determină afişarea ultimei comenzi tastate Tastele cu acţiune bine definită Sunt taste pentru care gradul de standardizare a interpretării lor este foarte pronunţat.C. în cazul sistemului de operare. Folosirea lor este posibilă (în special) într-o aplicaţie de tip mediu.şterge caracterul aflat în poziţia curentă (sau în unele cazuri la dreapta) cursorului Esc – renunţă la meniul curent Tab – trece le rubrica următoare sau salt cursor spre dreapta de o valoare presetată _ \ invers / | ‘ “ () [] {} <> – minus – linie de subliniere – „backslash“ sau „slash“ – „slash“ sau bară oblică – bară verticală – apostrof – ghilimele – paranteze rotunde – paranteze drepte – paranteze acoladă – paranteze unghiulare ..B. 0. F12 Determină lansarea imediată a unei comenzi. Spre exemplu. stânga. dreapta Aceste taste determină deplasarea cursorului în direcţia specificată sau a selecţiei curente.

fiecare din celelalte taste poate genera două caractere: – în cazul cifrelor sau al semnelor speciale. – în cazul literelor. document) End – salt cursor la sfârşit (linie. Alt Aceste taste reprezintă o invenţie extrem de ingenioasă: în loc de a dubla numărul de taste se adaugă una. dacă nu este activ Caps Lock – obţinerea literei mici corespunzătoare caracterului. menţinerea apăsată a tastei SHIFT determină: – obţinerea literei mari corespunzătoare caracterului. Ctrl. Ele se folosesc astfel: – apăsare a tastei de „alternare“ şi menţinerea ei apăsată – apăsare a tastei propriu-zise – eliberare a testei de „alternare“ * 8 Exemplu: Semnul asterisc (*) se obţine astfel: – apăsare a tastei SHIFT şi menţinerea ei apăsată – apăsare a tastei „8“ şi eliberarea acesteia – eliberarea tastei SHIFT În loc să se obţină caracterul „8“. Tastele de „alternare“ a tastaturii Shift. Scroll Lock – opreşte „defilarea“ textului pe ecran (rândurile din partea de sus a ecranului nu se vor pierde) Pause – opreşte afişarea pe ecran Acestea sunt semnificaţiile cele mai des întâlnite ale tastelor prezentate. Deci. Totuşi pot exista şi programe ce le acordă un alt înţeles special. menţinerea apăsată a tastei SHIFT determină obţinerea caracterului înscris în partea de sus a tastei. pagină. s-a detectat faptul că tasta SHIFT era menţinută apăsată şi s-a generat celălalt caracter înscris pe tastă. cu ajutorul tastei SHIFT. pagină. document) Page Up – salt o pagină mai înainte (sus) Page Down – salta o pagină mai înapoi (jos) Print Screen – tipărşte ecranul curent la imprimantă sau capturează imaginea ecranului curent.Insert – schimbă modul de lucru (inserare/suprapunere) Home – salt cursor la început (linie. dacă este activ Caps Lock . care poate fi af ăşată cu ajutorul comenzii PASTE într-un program de grafică sau de editare text.

Vezi explicaţia: să presupunem că în acest moment apăsarea tastei „A“ va genera litera mică „a“. După cum se poate observa alăturat. ci o comandă. operaţia a fost notată Ctrl+C. Dacă apăsaţi şi eliberaţi tasta Caps Lock veţi observa că se aprinde LED-ul corespunzător din partea de sus. întreruperea execuţiei programului curent se poate face prin comanda Ctrl-C care se obţine astfel: – apăsare a tastei Ctrl şi menţinerea ei apăsată – apăsare a tastei „C“ şi eliberare a acesteia – eliberare a tastei Ctrl Folosirea alternării de taste Alt-F4 duce la închiderea programului în care se lucrează. Dezactivarea acestuia determină generarea cifrelor sau caracterelor corespunzătoare. însă. posibil ca Num Lock să reacţioneze invers. iar tasta „C“ nu generează caracterul „C“.Celelalte două taste de „alternare“: Ctrl şi Alt sunt folosite pentru a genera comenzi şi nu caractere suplimentare. Tastele de setare a modului de lucru Caps Lock. dreapta a tastaturii.determină comportamentul tastelor din blocul numeric. Vezi explicaţia: activarea modului Num Lock (LED-ul este aprins) determină generarea „săgeţilor“ sau a comenzilor înscrise pe taste. Exemple: În general. Modul de lucru Caps Lock este dezactivat. Caps Lock . Blocul numeric IMPORTANT La tastaturile realizate în ultimul timp au mai fost introduse 2 taste: ÿ – tasta care activează butonul START din TASK BAR 6 – tasta rapidă de trimitere la imprimare a fişierului curent . Comenzile obţinute similar cu ajutorul tastei Alt se noatează Alt+tastă. Este. Num Lock . Modul de lucru Caps Lock este acum activ şi se vor genera numai litere mari corespunzătoare.activează sau dezactivează generarea caracterelor mari. Num Lock Aceste taste se referă la modul în care reacţionează tastatura. OBSERVAŢIE! Acesta este comportamentul majorităţii tastaturilor.

Dispozitive periferice de ieşire date Asigură transmiterea informaţiilor prelucrate din sistemul de calcul.cu tub catodic – sunt cele mai folosite tipuri de monitoare. Sinonim cu monitor.Dicţionar Calculatoare & Internet. Editura Teora. Unde şi cum sunt aceste dispozitive folosite. – cuter ploterul. care a avut ideea ca sistemele de calcul să furnizeze datele de ieşire prin intermediul unor dispozitive cu tuburi catodice similare televizoarelor (nu la imprimantă. 1997) Monitorul (display-ul) este un “dispozitivul complet care produce o afişare pe ecran. difuzoare. de exemplu diferite VDU’s – unităţi de afişare video. Din punct de vedere constructiv imaginea se formează aproximativ la fel cu cea de pe ecranele televizoarelor (pe suprafaţa unui tub cu raze catodice).” (Dr. ecran sau monitor.Dicţionar Calculatoare & Internet. cele mai uzuale imprimante. Bryan Pfaffenberger şi David Wall . cum se făcea până la acea dată) şi care să permită în acelaşi timp utilizatorului să manipuleze imagini şi să introducă texte. Editura Teora.2. Diferenţa constă în modul de realizare a imaginii.” (Dr. etc. Un pas important al generaţiei a treia a fost f ăcut de inginerul Douglas ENGELBART (figura alăturată). 1997) Tipuri de monitoare . Dacă pe tubul catodic al .3 Dispozitive de iesire Cunoştinţe necesare: cunoaşterea celor mai uzuale dispozitive de ieşire pentru afişarea rezultatelor procesării realizate de computer. sintetizatoare de voce. Monitorul VDU – “prescurtare de la Video Display Unit (unitate de afişare video). incluzând ecranul şi toate circuitele interne necesare. Cele mai folosite dispozitie de acest tip sunt: – monitorul (display): – imprimanta. plotter. – ploterul. – dispozitivele de redare a sunetului. Bryan Pfaffenberger şi David Wall .

Parametrii monitoarelor În afară de cele două caracteristici tehnologice constructive. 15.rezoluţie – este reprezentată de numărul maxim de puncte din care imaginea se poate forma pe monitor. . Cele mai întâlnite mărimi ale monitoarelor sunt 14 inch. tipărirea de înaltă calitate avea un preţ ridicat. 1024x768 pixeli. Rezoluţiile folosite frecvent pentru monitoarele sistemelor de calcul sunt: 800x600 pixeli (puncte). termice şi cu sublimare. 1280x1024 pixeli şi 1600x1200 pixeli. Imprimanta Este un dispozitiv perifeic de ieşire date.imprimante cu impact – cu ace (cu matrice de puncte). care se măsoara în inch (1inch=2. între care se găseşte o soluţie de cristale lichide. Pe măsură ce calculatoarele s-au integrat în viaţa de zi cu zi. În ziua de azi. Tipuri de imprimante . Calitatea imaginii este cu atât mai bună cu cât rezoluţia este mai mare.televizoarelor imaginea se formează prin linii.). . capacităţile grafice. Piaţa imprimantelor a evoluat semnificativ în anii ’90. calitatea imprimantelor a crescut şi preţurile au scăzut continuu. iar tipărirea color era inaccesibilă majorităţii posesorilor de PC-uri. pe tubul monitoarelor sistemelor de calcul imaginea se formează prin puncte. 17 inch şi 21 inch). Imprimantele variază mult prin calitatea lor definită de: tip. din ce în ce mai mulţi utilizatori pot cumpăra imprimante color de calitate excelentă la preţuri accesibile. realizat pentru a tipări pe suport hârtie sau alţi suporti fizici texte şi grafică generate pe calculator. cu jet de cerneală. . reprezintă viteza cu care se reîmprospăteaza imaginea pe monitor înr-o secundă. zgomot. .imprimante fără impact – cu laser.mărime – dimensiunea diagonalei monitorului. . de calitate tipografică şi plottere.frecvenţa de lucru – măsurată în Hz. viteză. inch.cu cristale lichide (LCD – Liquid Crystal Display) – sunt acel tip de monitoare care sunt realizate tehnologic din două straturi de material polarizat.54cm. Până de curând. calitatea monitoarelor poate fi diferenţiată şi funcţie de: .

Imprimante cu impact - imprimantele cu ace (cu matrice de puncte), formează o imagine prin utilizarea unor coloane de ace de dimensiuni mici, dispuse în configuraţie de 9, 18 sau 24 de unităţi, care lovesc o bandă pentru a crea pe foaia de hârtie un şablon de puncte. Deşi pot tipări cu uşurinţă atât caractere, cât şi grafică, totuşi calitatea tipăririi este relativ redusă. - imprimantele de calitate tipografică, sunt foarte asemănătoare cu maşinile de scris. Utilizează o roată zimţată sau un degetar (cu caractere) care loveşte o bandă pentru a tipări texte. Aceste imprimante nu pot tipări imagini, iar stilurile de caractere folosite depind de tipul capetelor de tipărire. Calitatea tipăririi este superioară celei specifice imprimantelor cu ace. Ambele tipuri sunt lente şi zgomotoase. - plotter-ul permite tipărirea desenelor mari folosite în arhitectură sau inginerie. Acesta foloseşte pentru desenare creioanele grafice (Rotring) de diferite dimensiuni sau culori; - cuter plotter-ul foloseşte în locul creioanelor grafice un cuţit de tăiere, pe contur, a diferitelor materiale de tip autocolant. Imprimante fără impact Imprimantele laser produc cele mai bune rezultate şi sunt foarte mult utilizate în diferite domenii. Funcţionarea lor este similară unui copiator.

Funcţionarea imprimantelor LASER O rază L.A.S.E.R. este dirijată către un tambur rotund, producând încărcarea elecrică a unui şablon de particule. În mişcarea sa, tamburul preia un praf încărcat electric numit toner. Acesta aderă la foaia de hărtie (sau alt suport de tipărire) şi creează textul sau imaginea corespunzătoare (figura alăturată).

Pentru imprimantele laser color preţul se menţine încă la un nivel ridicat, pentru că imprimarea presupune trecerea suportului de tipărire prin faţa a patru tamburi de imprimare (fiecare pentru una din culorile roşu, galben, albastru şi negru). Acest tip de imprimare are nevoie de mecanisme extrem de precise. Din fericire, tipărirea color nu se limitează la utilizarea imprimantelor cu laser costisitoare. Există un alt dispozitiv, numit imprimantă cu jet de cerneală, care este mult mai accesibil ca preţ. Calitatea tipăririi este bună; în multe cazuri se pot obţine imagini de o precizie aproape fotografică. Funcţionarea imprimantelor cu jet de cerneală Se bazează pe împrăştierea unui jet fin de cerneală prin duze speciale, una pentru cerneala neagră şi una pentru cernelurile pentru color (figura alăturată). Viteza de tipărire se măsoară în număr de pagini pe minut (atât la cele laser , cât şi la cele cu jet de cerneală), iar viteza imprimantelor color se măsoară în minute pe pagină, deaoarece este mai convenabil să se utilizeze numere întregi decât fracţii (la imprimarea color viteza este mult mai mică decât la imprimarea într-o singură culoare). În ceea ce priveşte calitatea tipăririi se poate opta între tipărire tip ciornă, tipărire normală şi tipărire de înaltă calitate. Calitatea tipăririi influenţează şi ea viteza imprimantei – calitatea înaltă necesită un timp mai îndelungat de tipărire. Imprimantele termice utilizează căldura pentru a transfera o imagine pe un suport de tipărire special tratat. Imprimantele funcţionează pe baza unui proces numit transfer termic al cerii. O panglică dată cu un strat subţire de ceară este injectată cu cerneală. Sub acţiunea căldurii, ceara se topeşte şi aderă la suportul de tipărire (figura alăturată).

Imprimantele cu sublimare de vopsele funcţionează similar celor cu transfer termic al cerii, cu excepţia faptului că punctele de cerneală sunt netezite după plasarea pe suportul de tipărire, ceea ce modifică nuanţele tipărite şi permite generarea unor imagini de calitate fotografică (figura alăturată). Calitatea tipăririi Indiferant de tipul de imprimantă calitatea tipăririi este măsurată în puncte pe inch (dots per inch – dpi). Dispozitive de redare a sunetului Boxe (difuzoare) şi căştile – sunt dispozitive periferice de ieşire date, folosite pentru redarea sunetelor digitale. Acestea se cuplează la sistemul de calcul prin intermediul unui adaptor - placă de sunet.

Sertarul permite conectarea hard discului la magistrala de date a sistemului de calcul. în piste (circulare) şi sectoare (unghiulare). cost.3. Hard discul extern Este asemănător tehnologic cu cel intern.etc. dicţionare şi biblioteci de programe. CD-ROM. . care permite numai citirea informaţiilor de pe un CD .viteza de transmitere a datelor. care reprezintă timpul necesar pentru accesul la un sector. 7200 rpm şi 10000 rpm. Hard discul Reprezintă cel mai important suport de stocare a informaţiei. Acesta este superior celorlalte suporturi ca urmare a vitezei de lucru dar şi a capacităţii de stocare. de exemplu hard disc intern/extern. capacitate. cu atât accesarea datelor se face mai repede. electronic.timpul de acces la datele stocate. cu singura diferenţă că acesta beneficiază de un dispozitiv (de tip sertar) care permite ataşarea uşoară la sistemul de calcul. care în general pentru un sistem de calcul mediu a depăşit valoarea de 40 GB. reprezintă cantitatea de informaţii citite într-o secundă. Aşa cum am arătat anterior. Tehnologia CD-ROM a fost iniţial folosită pentru enciclopedii. dischete.1 Dispozitive de stocare a informaţiei Cunoştinţe necesare: compararea principalelor tipuri de dispozitive de stocare a informaţiei în funcţie de viteză.suport de stocare optic permanent . din punct de vedere fizic hard discul este împărţit. Cu cât viteza de rotaţie este mai mare.a datelor cu valori uzuale de maxim 700 MB. Stocarea informaţiilor 3. Cele mai uzuale viteze de rotaţie a hard disc-urilor sunt: 5400 rotaţii/minut (rpm). dar în prezent este folosită frecvent pentru aplicaţiile multimedia. CD-ROM Compact Disk Read Only Memory este un dispozitiv de tip intrare date. . f ără ca acesta să fie desf ăcut. Caractersitici ale hard discului Viteza de lucru a unui hard disc este legată de caracteristicile tehnice ale acestuia: .

Floppy disk-ul Este un suport de date portabil. iar capacitatea de stocare extrem de mică (până la 1. instrucţiunile acestuia şi datele ce se vor prelucra. Ca urmare a preţurilor extrem de accesibile atât ale dispozitivelor cât şi a CD-urilor ca unităţi de stocare. acestea au devenit suporţii cei mai folosiţi. Alte tipuri de suporturide stocare a datelor Ca suporturi de stocare a informaţiei se mai folosesc benzile magnetice dispuse pe role sau în casete precum şi unitatea de disc ZIP care au fost descrise anterior şi care înmagazinează datele electro-magnetic. discheta prezintă şi un avantaj major reprezentat prin faptul ca toate sistemele de calcul beneficiază de unitate de dischetă. ROM (Read Only Memory). în comparaţie cu suporţii descrişi anterior.CD-RW Inscripţionarea datelor pe un CD se poate face numai cu CD-RW (Compact Disk Rewritable) care este un dispozitiv de intrare-ieşire date. 3. Când sunt folosite acestea.44MB). Deci este „locul“ în care se păstează informaţiile utilizate.2 Tipuri de memorie Cunoştinţe necesare: înţelegerea diferitelor tipuri de memorii: RAM (Random Access Memory). Deşi comportă aceste dezavantaje. Fiecare sistem de calcul are unitatea de memorie compusă din memorie de tip ROM si de tip RAM. la care timpul de acces al informaţiei este destul de mare. . Memoria internă Memoria internă (unitatea de memorie). la care se mai poate adăuga şi posibilitatea de defctare foarte uşoară. Acesta permite scrierea o singură dată a informaţiilor pe un CD-R (Compact Disk Recordable) sau de mai multe ori pe un CD-RW (Compact Disk ReWritable). păstrează pe timpul execuţiei unui program.

Bryan Pfaffenberger şi David Wall . el neavând la dispoziţie metode de modificare. Conţinutul acestor memorii nu poate fi distrus. de aceea se mai spune că este memorie „nevolatilă“. Caractersiticile memoriei tip RAM – capacitatea de memorare (trebuie să fie cât mai mare). Permite citirea şi scrierea informaţiilor în orice locaţie a lor. conţinutul memoriei RAM se pierde ireversibil. 128 MB. Este folosită pentru păstrarea unor programe speciale care asigură funcţionarea sistemului de calcul. Memoria RAM este influenţată de numărul de fante de memorie disponibile pe placa de bază şi de capacitatea acestora.” (Dr. Pentru a evita pierderea datelor.Memoria tip ROM (Read Only Memory) Este încarcată „din fabrică“ cu datele necesare sistemului de calcul la pornire. de regulă cuprins între 79ms.Dicţionar Calculatoare & Internet. 1997) . rezervată pentru stocarea informaţiilor din RAM la care se face acces cel mai frecvent. Conţinutul memoriei RAM este în continuă schimbare. constituită din circuite de memorie rapide. – timpul de acces (trebuie să fie cât mai mic). pe masură ce se lucrează. La decuplarea tensiunii de alimentare conţinutul acestor memorii nu se pierde. Aceste date pot fi doar vizualizate de către utilizatorul PC-ului. La întreruperea accidentală sau voită a alimentării calculatorului. Memoria cache Este “o zonă de memorie specială. Memoria tip RAM (Random Access Memory) Este numită şi memorie cu acces aleator şi conţine programele şi datele utilizate la un moment dat al lucrului. se execută operaţia de salvare a datelor pe suporturile (dispozitivele) de stocare. Editura Teora. Cele mai uzuale plăci de memorie au valori de 64 MB. 256 MB şi 512 MB).

GB. numărul octeţilor este exprimat în puteri ale lui doi. Un bit este o entitate care poate lua numai valorile 1 sau/ şi 0 şi care reprezintă modul prin care se codifică intern informaţia spre a putea fi utilizată de calculator. care rezerv ă o zonă. Astfel termenii kilooctet (KO) şi megaoctet (MO) sunt utilizaţi pentru numărul de octeţi. 1 KB = 1 KO = 1024 O = 1024 B şi 1MB = 1. . Deoarece arhitectura calculatorului se bazează (în cea mai mare parte) pe numerele binare. Unitatea de măsură a informaţiei Unitatea de masură a informaţiei se numeşte BIT. pentru memorarea de tip RAM. Trebuie acceptată această unitate de măsură la fel ca secunda. pentru uzul sistemului de calcul. Memoria externă Din punct de vedere al tipului de memorie se mai poate discuta şi despre memoria externă sau memorie secundară. un şir de 8 biţi formează 1 byte sau 1 octet. pe hard disc. Operatorul de calculator nu vede această transformare. care utilizează circuite de memorie statică foarte rapide. Prin definiţie. byte. Aceasta este utilizată în situaţiile în care este depăşită capacitatea de stocare în memoria internă sau în situaţiile în care se doreşte stocarea datelor şi programelor. cu acces aleatoriu. folosită la stocarea datelor solicitate de unitatea centrală de prelucrare a datelor (CPU). 3. KB. dar aceştia înşeală pentru că provin din numerotarea zecimală (în bază 10). Memoria externă este legată de dispozitivele de intrare-ieşire reprezentate prin diferiţii suporţi de stocare a informaţiei prezentaţi anterior.576 B (adică 10242B) Multiplii folosiţi În exprimarea cantităţii de informaţie sunt folosiţi: 1 KB = 1024B 1 GB = 1024 MB 1 MB = 1024 KB 1 TB = 1024 GB.Memoria cache este o zonă cu o valoare de 32-512 KB.048. etc. MB. Memoria cache se deosebeşte de programele cache. metrul. Orice informaţie introdusă pe calculator este transformată în şiruri de valori 1 şi 0. kilogramul.3 Măsurarea memoriei Cunoştinţe necesare: cunoaşterea unităţilor de măsura folosite pentru memorie: bit.

.capacitatea memoriei cache (vezi punctul 3.capacitatea memoriei RAM (vezi punctul 3. mărimea RAM. Factorii tehnici care influenţează performaţele sistemelor de calcul .viteza de transmitere a datelor pe magistralele de date (vezi punctul 1. de exemplu viteza CPU.1).2. viteza hard discului şi capacitate de stocare.1) .4 Performanţele computer-ului Cunoştinţe necesare: cunoaşterea câtorva factori cu impact asupra performanţelor computerului.3.viteza procesorului (vezi punctul 2.2) .3.capacitata de stocare a hard discului (vezi punctul 3.2.3) . schema bloc generală a unui sistem de calcul) .

. arhitectură.prelucrare de imagine vectorială (CorelDraw) sau bitmap (Adobe Photoshop) . Editura Teora.4.programe de navigare Web – Internet Explorer. . sisteme de operare software şi aplicaţii software.].” (Dr.. proiectare etc. Programe de aplicaţie şi programe utilitare Application software – software de aplicaţie – programe de aplicaţie sau utilitare folosite într-o problemă specifică.. Software 4. Bryan Pfaffenberger şi David Wall .gestionarea bazelor de date – Access. Bryan Pfaffenberger şi David Wall . .programe de comunicaţii – Yahoo Messenger. Software Sunt “programe de sistem. Netscape Navigator.Dicţionar Calculatoare & Internet. programe utilitare şi programe de sistem. termenul de aplicaţie este adesea folosit în loc de software de aplicaţie (application software) ... pe care calculatorul le poate executa astfel încât sistemul să acţioneze într-un mod predeterminat.şi alte programe proiectate pentru lucrul în diferite domeii (medicină. .realizarea calculelor tabelare – Excel. Outlook Express.. cu condiţia ca acestea sa deţină o adresă de e-mail. Termenul de program este sinonim cu termenul de software. audio sau audiovideo. 1997) Application – aplicaţie – “[. . Înţelegerea diferenţelor dintre ele. pentru comunicarea cu diferite persoane prin mesaje scrise.realizarea prezentărilor electronice – PowerPoint. Editura Teora. cum ar fi: . Programele (software) de calculator pot fi împărţite în: programe de aplicaţii. 1997) Program – programul este o listă de instrucţiuni scrise într-un limbaj de programare.Dicţionar Calculatoare & Internet. ..) . Programele de aplicaţie transformă calculatorul într-un instrument pentru efectuarea unui anumit tip de lucrari. utilitare sau de aplicaţie exprimate în limbaj maşină . pentru îndeplinirea anumitor sarcini.” (Dr. Tipuri de software Cunoştinţe necesare: cunoaşterea înţelesului termenilor.prelucrarea textelor – Word.1.

Fără sistemul de operare. până la cum să se copieze informaţiile sau să se tipărească fişierele. utilizatorul nu poate comunica cu sistemul de calcul. iar sistemul de calcul nu va şti să comunice cu utilizatorul. F-Secure.programele antivirus – Norton Antivirus.şi alte programe care nu aparţin elementelor de bază oferite de programele de sistem. AVX. . Fără sistemul de operare. Înţelegerea termenului de Interfaţă Grafică Utilizator (GUI) şi exemple. obligatorie pentru funcţionarea sistemului de calcul. Unix. . . Sistemul de operare este o componentă software de bază. cum ar fi: . de la cum se încarcă un program în memorie. gestionarea programelor. gestionarea fişierelor. Ar trebui introduse instrucţiuni care să detalieze fiecare acţiune pe care o execută sistemul de calcul. Linux.sistemele de operare – Windows. cum ar fi: . avantajele principale ale utilizării GUI. RAV etc. 4. gestionarea dispozitivelor.2 Operarea cu sisteme software Cunoştinţe necesare: înţelegerea funcţiilor principale ale unui sistem de operare.programele de gestionare a memoriei . . Ggstionarea utilizatorilor. etc. Acesta asigură coordonarea funcţionarii tuturor componentelor sistemului de calcul şi permite rularea celorlalte categorii de programe existente pe acesta. Programe de sistem Sunt reprezentate de toate programele de care are nevoie calculatorul pentru a funcţiona eficient.programe de evaluare a performanţelor calculatoarelor – Norton Utilities.Programele utilitare includ toate programele utilizate în scopul întreţinerii calculatorului.şi interpretoarele de linii de comandă. Cele mai importante funcţii îndeplinite de un sistem de operare sunt: gestionarea discului. ar trebui transmise şi înţelese semnalele utilizate de fiecare componentă hardware şi periferice conectate la sistemul de calcul. Sistemul de operare Este un grup de programe care furnizează instrucţiunile de care are nevoie sistemul de calcul pentru a putea fi comandat.

numele. păstrând locaţia (locul pe disc aşa cum s-a arătat la descrierea discurilor). BDS . Windows. Gestionarea dispozitivelor Sistemul de operare furnizează instrucţiunile necesare sistemului de calcul pentru comanda perifericelor. Cele mai utilizate categorii de sisteme operare utilizate pe sistemele de calcul de tip PC sunt MSDOS. mouse. care permite comunicarea cu sitemul de calcul într-un limbaj uşor accesibil şi uşor de înţeles. Sistemul de operare comandă intrările şi ieşirile între un program de eiditare text şi tastatură sau între un program de editare grafică şi mouse. Gestionarea fişierelor Sistemul de operare ajută la organizarea fişierelor în care sunt stocate informaţiile (datele). Sistemul de operare transformă tastările şi mişcările mouse-lui în comenzi pe care sistemul de calcul le poate interpreta. imprimanta. Unix. modemul etc.Gestionarea discului Sistemele de operare ajută la comandarea dispozitivelor de stocare. Se poate utiliza sistemul de operare pentru a aranja. Gestionarea programelor Sistemul de operare furnizează interfaţa necesară unui program pentru a comunica cu sistemul de calcul. Sistemul de operare permite lansarea unui program prin scrierea unui cuvânt-comandă (în limba engleză). mărimea şi momentul creării fişierului. cum ar fi tastatura. selectarea unei comenzi dintr-un meniu sau executarea unui dublu clic (cu mouse-ul) pe o pictogramă de pe ecran. copia şi organiza informaţiile pe care le conţin unităţile de disc. Gestionarea utilizatorilor Sistemul de operare furnizează o interfaţă uşor utilizabilă. eticheta (a da un nume). Linux.

Linux sau mai nou venitul BDS. butoane). În urmă cu câţiva ani lupta se dădea între sistemele de operare Unix şi Windows. Astăzi termenii problemei sau schimbat radical. ceilalţi competitori se bazează pe cunoscutul sistem de operare UNIX. XP Sunt cele mai folosite sisteme de operare pentru sistemele de tip PC. astăzi se observ ă o migrare de la un domeniu la altul atât a Windows-ului către platformele mari cât şi a Linux-ului sau BDS-ului către calculatoarele personale. . MS-DOS foloseşte o interfaţă grafică de tip linie de comandă. Interfaţa grafică utilizator (GUI) Utilizatorul intră în interacţiune cu sistemul de calcul. şi foarte multă lume a mers „pe mâna“ celui din urmă. deoarece implică o mulţime de comenzi şi mesaje cifrate care trebuie să fie citite şi scrise. în timp ce Windows-ul se schimbă din ce în ce mai mult adăugând stabilitate şi noi facilităţi de la o versiune la alta. folosind mouse-ul pentru a alege elemente de meniuri sau a selecta imagini (pictograme. Dacă Windows este un domeniu total aparte. care presupune memorarea de comenzi. ce reprezintă programe. Dacă până acum Unix-ul se folosea pe platforme mari iar Windows-ul pe calculatoarele personale. componente ale sistemului sau chiar fişiere. Este unul din motivele pentru care Windows este mult mai apreciat. ATENŢIE! În zilele noastre se duce o luptă acerbă în ceea ce priveşte supremaţia sistemelor de operare – Windows.MSDOS (Microsoft Disk Operating System) A fost unul dintre cele mai folosite sisteme de operare folosite de sistemele de calcul. Unix-ul a reprezentat generatorul unor noi sisteme de operare care au un succes crescând. Acestea folosesc o interfaţă grafică utilizator (GUI – Graphical User Interface). 2000. 98. NT. Windows 95. Utilizarea unei interfeţe grafice este mai uşoară decât utilizarea unei interfeţe pe bază de comandă sau pe bază de text. MS-DOS nu este considerat un sistem de operare prietenos. Se tastează comanda dorită şi sistemul MS-DOS răspunde executând-o şi afişând rezultatul de ieşire pe ecran.

de exemplu programe de prelucrare a textelor. Categorii de aplicaţii utilizate de sistemele de calcul de tip PC Tip de aplicaţie Procesarea şi prelucrarea textelor Exemple Microsoft Word NotePad WordPad WordPro StarOffice Document WorPerfect AmiPro Microsoft Excel Lotus 1-2-3 SarOffice Spreadsheet Microsoft Access Oracle Filemaker Pro FoxPro DB2 Paradox Microsoft PowerPoint Freelance Macromedia Director CorelDraw Adobe Freehand Calcul tabelar Gestionarea bazelor de date Prezentări electronice Programe de grafică vectorială . . utilizarea lor.interacţiunea utilizatorului cu sistemul de calcul este mai eficientă şi mai uşoară. programe de tehnoredactare şi aplicaţii multimedia.Avantajele folosirii interfeţei grafice utilizator .învăţarea şi înţelegerea intuitivă a comenzilor. programe de prezentare.uşurinţă în organizarea şi lucrul cu programele şi aplicaţiile. baze de date. 4. programe de calcul tabelar. programe pentru contabilitate.3 Aplicatii software Cunoştinţe necesare: listarea câtorva aplicaţii soft. .folosirea pictogramelor şi a butoanelor în locul editării (introducerii) de comenzi în linie de comandă. .

4 Dezvoltarea sistemelor Cunoştinţe necesare: înţelegerea modului în care sistemele sunt realizate. .studiul de fezabilitate – semnalează necesitatea realizării unui program. . aplicaţiilor şi utilitarelor se disting următoarele etape: . . aplicaţiilor. .analiza studiului de fezabilitate – trebuie să pună în evidenţă cerinţele şi condiţiile ce trebuie să fie îndeplinite de programul respectiv. analiză.implementarea programului – se realizează după testarea şi îmbunătăţirea aplicaţiei pe baza observaţiilor f ăcute. utilitarelor În procesul de realizare a programelor de sistem. programare şi testare folosite în dezvoltarea programelor utilizate de calculatoare. Etapele de realizare a programelor.Programe de grafică bitmap Programe de navigare Web Programe de poştă electronică Programe de comunicaţii Programe transfer fişiere prin Internet Corel PhotoPaint Adobe Photoshop Paint Internet Explorer Netscape Navigator Opera Mozilla Microsoft Outlook Outlook Express Yahoo Mail MSN Mirc Yahoo Messenger NetMeeting MSN Messenger ICQ Programe FTP DC++ Kazaa Morpheus 4. .realizarea programului – presupunea activitatea de programare.proiectarea programului – presupune stabilirea elementelor necesare prelucrării. .teastarea programului – presupune implementarea noului program în paralel cu un program similar deja existent sau testarea propriu-zisă. Cunoştinţe despre procesele de cercetare.

se schimbă numărul din stânga punctului. cum ar fi adăugarea unui set de caracteristici noi sau chiar rescrierea în întregime a programului.verificarea programului – studierea periodică a modului de funcţionare al programului şi al modului cum acesta răspunde cerinţelor. Dacă schimbările de program sunt semnificative. De câte ori este lansată o nouă versiune a unui program. Exemple: . ..de la versiunea Corel Draw 10 s-a trecut Corel Draw 11. numai numărul din dreapta punctului se modifică. aplicaţiilor. . denumită defect (bug). cum ar fi rezolvarea unei probleme mici.0 s-a ajuns într-un anumit interval de timp. . .de la sistemul de operare Windows 95 la Windows 98. la versiunea MS-DOS 6.de la versiunea MS-DOS 1. Versiuni ale programelor.întreţinerea programului – modificare şi înlăturarea diferitelor deficienţe (bug-uri). Dacă schimbările dintr-o versiune sunt minore. aceasta primeşte un nou număr.trecerea la o noua verisune sau variantă a programului. utilitarelor Creatorii de programe au identificat diferitele versiuni ale programelor prin numere.22. .

. imagine. . Avantajele lucrului în reţea: . Sistemul de comunicaţii telefonice este o reţea publică.partajarea utilizării resurselor. .realizarea de videoconferinţe şi clase virtuale.dacă nodurile sunt dispersate pe teritoriul unui oraş este vorba de o reţea metropolitană (MAN – Metropolitan Area Network). Reţele de informaţii 5.accesarea de la distanţă a bazelor de date. Reţea În sens general.dacă nodurile sunt dispersate pe o zonă mai extinsă (la nivelul unei regiuni. Existenţa unei reţele oferă posibilităţi nelimitate.1 LAN si WAN Cunoştinţe necesare: cunoaşterea definiţiilor reţelelor de domenii locale (LAN) şi a reţelelor de domenii generale (WAN). prin text. Cunoaşterea avantajelor lucrului în reţea şi împărţirea resurselor unei reţele. reţeaua este denumită reţea extinsă (WAN – Wide Area Network). până la nivelul de lucru interactiv la un proiect de grup.dacă nodurile (calculatoarele conectate la o reţea sunt denumite noduri). o reţea este orice sistem care permite comunicarea între persoane sau maşini. având la dispoziţie ultimele variante ale acestora.comunicarea rapidă între utilizatori.5. sunet indiferent de distanţă. . . indiferent de locul de dispunere al sistemelor de calcul. .accesul de la distanţă pentru administrarea reţelei sau a unor sisteme de calcul. Reţelele de calculatoare (figura alăturată) sunt grupuri de sisteme de calcul şi dispozitive periferice conectate prin cabluri sau medii de comunicaţie f ără fir şi capabile să comunice între ele. se află în imediata vecinătate unul faţă de altul (de regulă în interiorul aceleiaşi clădiri). . de la mesaje de poştă electronică (e-mail) transmise de la utilizator la utilizator. Tipuri de reţele .accesarea de la distanţă a programelor. .Internetul. a unei ţări sau pe întreg globul). . este vorba de o reţea locală (LAN – Local Area Network).

deoarece informaţiile nu trebuie să treacă neapărat prin server. de tip Ethernet. soluţia cea mai puţin costisitoare este utilizarea unei reţ ele locale sau LAN. În funcţie de ce software de reţea este utilizat. Reţelele client-server. Tipuri de reţele locale Reţelele fără server (figura alăturată) funcţionează bine în cazul unui grup mic de utilizatori care necesită folosirea de servicii de partajare a fişierelor şi imprimantelor. Fiecare tip are un aspect sau o topologie diferită. Reţelele client-server utilizează unul sau mai multe calculatoare de dimensiuni mari. Într-un LAN Token-Ring (figura alăturată). care stochează software special de reţea şi aplicaţii şi date necesare mai multor utilizatori. comunicaţiile au loc într-un inel care conectează toate calculatoarele şi serverul. trec prin server. Există trei tipuri de LAN-uri client-server. . Reţelele f ără server conectează calculatoarele utilizatorilor direct sau prin intermediul unui dispozitiv numit hub.Împărţirea (partajarea) resurselor unei reţele Când un număr de utilizatori trebuie să se interconecteze frecvent sau pentru perioade lungi de timp. Calculatoarele din reţea care nu sunt servere se numesc clienţi sau staţii de lucru. conectează fiecare calculator direct la server. Există două tipuri de reţ ele locale: fără server central şi client-server. Reţeaua de tip Token-Ring este în general mai scumpă decât reţeaua de tip Ethernet. Toate fluxurile de informaţii dintre două staţii de lucru. reţelele f ără server pot conţine 2-25 calculatoare apropiate din punct de vedere fizic. LAN-ul în stea (figura alăturată). cum ar fi mesajele de email. numite servere. datorită preţurilor adaptoarelor şi a perifericelor. Transmiterea mesajelor de la un calculator la altul poate decurge mai rapid.

Sistemul telefonic are însă şi unele dezavantaje: conexiunile sunt temporare (se întrerup la închiderea telefonului). cum ar fi instalaţiile telefonice. Topologia magistrală este similară unei linii de autobuz. În plus. (măsurate în bit/secundă) Conectivitate Termenul conectivitate cuprinde toate metodele utilizate pentru a construi conexiuni între sitemele de calcul.2 Reţeaua telefonică şi calculatoarele Cunoştinţe necesare: cunoaşterea folosirii reţelei telefonice în domeniul calculatoarelor. calculatoarele sunt conectate la o linie comună de comunicaţii care începe de la server. LAN magistrală (figura alăturată). software şi un mediu de transmitere. 5. deci şi între utilizatori. Sistemul telefonic prezintă o serie de avantaje în ceea ce priveşte realizarea comunicaţiilor. . iar numărul mare de utilizatori permite menţinerea unui preţ relativ scăzut. comunicaţii prin satelit. conectarea sistemelor de calcul la sistemul telefonic se realizează foarte simplu. Este o tehnologie utilizată de peste o sută de ani şi oferă un nivel ridicat de încredere. modem. ISDN. Sistemele de comunicaţie pot fi publice. digital. prin intermediul unui modem. PSTN. Sistemele de comunicaţie. intern şi extern. baud. Sistemul este fiabil. Înţelegerea termenilor fax-telex. Similar LAN-urilor stea. sunt alcătuite din hardware. sau private. între utilizatori. unele medii de transmisie utilizate în sistem sunt învechite şi incapabile să asigure transferul datelor la viteze înalte. analog. sunt informaţiile (dispuse pe hard disc-uri în structuri de directoare/foldere) şi dispozitivele periferice (imprimante). unde fiecare calculator reprezintă o staţie.În cadrul celei de-a treia tehnologii. Aşa cum se poate observa resursele care pot fi împărţite (partajate). Succesul unei companii sau chiar supravieţuirea sa depind de capacitatea de a comunica eficient cu informaţii. Înţelegerea termenilor PDN. informaţiile trimise de la un calculator la altul trebuie să treacă prin server.

în acelaşi timp. Aceasta înseamnă că Ingineri ai laboratoerelor AT&T pe o linie ISDN se poate efectua o în faza de experimentări convorbire telefonică obişnuită şi. a fost conceput pentru transmiterea cu mare viteză a datelor digitale şi permite transportul pe aceeaşi linie a maximum trei semnale separate. PDN Public Data Network . numite şi linii închiriate. Standardul ISDN (Integrated Services Digital Network – reţea digitală de servicii integrate) al firmei AT&T (figura alăturată). Liniile dedicate. deci garantează accesul continuu. PSTN Public Switched Telephony Network (Reţeaua Publică de Date cu Comutaţie) Serviciile definite în sistemele PSTN sunt destul de greu de implementat şi de gestionat într-o reţea.reprezintă reţeaua publică de date. . În momentul de faţă se pare că linia digitală asimetrică pentru abonat ADSL Asymetric Digital Subscriber Line va fi una din soluţiile de viitor. iar conversia la acestea are un preţ ridicat. se poate realiza conectarea sistemului de calcul la o reţea.ISDN Companiile ce cuprind sistemele telefonice oferă două alternative ale liniilor publice obişnuite: linii dedicate şi ISDN. de suprafaţă mare (de regulă WAN) care asigură acesul la serviciile de transmitere a datelor pentru organizaţii sau persone particulare aflate la distanţe mari. Serviciile ISDN sunt disponibile numai în marile oraşe. strategiile de dezvoltare rămânând aceleaşi: extinderea serviciilor cu pastrarea platformelor de reţea existente. asigură conexiuni permanente şi nu sunt folosite în comun cu alţi utilizatori.

se construiesc o serie de staţii cu releu de retransmisie a microundelor. („186000 de mile pe secundă.“/ Rob MORSE). Mai multe mănunchiuri de fibre optice formează un cablu de fibre optice. Datorită curburii Pământului distanţa maximă de transmitere a microundelor este de 42. care permit transmiterea mai departe a semnalelor. având un diametru mai mic decât al unui fir de păr. Termenul fax este prscurtarea de la termenul facsimil. cablurile optice utilizează pentru transmisie radiaţiile emise de un laser sau de o diodă emiţătoare de lumină. de asemenea.5 km. Microundele îşi au însă dezavantajul lor. Cea mai puţin costisitoare metodă de transmisie f ără fir sunt undele radio. Transmisiile trebuie efectuate în linie dreaptă şi nu pot străbate clădiri sau alte obiecte solide. Cablul bifilar torsadat – este utilizat pentru transmisiile de date pe distanţe scurte şi pentru transmisiile vocale de joasă densitate. Fax Este un dispozitiv de transmitere a unor pagini tipărite între două locaţii. În locul electricităţii. Metoda transmisiei fără fir este utilizată pentru transmisiile radio şi TV şi în cazurile în care cablurile nu reprezintă o variantă practică. O alternativă este transmiterea microundelor către un satelit. Cablul coaxial – reprezintă principalul mediu de comunicaţie pentru televiziunea non-clasică (de aceea se mai numeşte „cablu TV“) fiind unul dintre cele mai răspândite şi ieftine medii de conexiune. Pentru distanţe mai mari. Legăturile telefonice utilizează acest tip de cabluri. folosind ca mijloc de comunicaţii linia telefonică. apoi transmiterea mai departe către un alt satelit sau o altă staţie situată la sol (figura alăturată). Fibrele optice – sunt fibre extrem de fine confecţionate din sticlă. Transmisiile prin microunde sunt utilizate.Medii de comunicaţie Mediile de comunicaţie asigură legătura dintre dispozitivele de transmisie şi recepţie. utilizate pentru telefoanele şi modemurile celulare. chiar şi pe distanţe lungi. . pentru telefoanele celulare şi pentru pagere. Nu este numai o idee bună – este legea. Mediul de comunicaţie cel mai comun şi mai ieftin pentru distanţe scurte este cablul.

” (Dr. Modemul analogic este cel mai răspândit tip de modem disponibil în prezent. În mod asemănător transformă semnalele analogice de intrare în echivalentul lor digital. 1997) În comunicaţiile asincrone. Editura Teora. deoarece modularea şi demodularea sunt necesare doar în cazul conexiunilor analogice. necesare transmisiei prin linii telefonice. Acest tip de modem. unitatea de măsură a vitezei de transmisie a datelor este bits per second (bps). spre desebire de cele digitale. Servicii comune în Internet Înaintea apariţiei sistemului World Wide Web. Bryan Pfaffenberger şi David Wall .” (Dr. Baud Baud-ul este “o variaţie sau tranziţie a unui semnal de pe un canal de comunicaţie.3 Poşta electronică (e-mail) Cunoştinţe necesare: înţelegerea termenilor de poştă electronică şi cunoaşterea utilităţii e-mail-ului. Editura Teora. Bryan Pfaffenberger şi David Wall .Dicţionar Calculatoare & Internet. 5. Ce este nevoie pentru a trimite şi a primi un email. De fapt acestea nu sunt modemuri. este conceput să lucreze cu liniile telefonice obişnuite.Dicţionar Calculatoare & Internet. . utilizatorii Internetului aveau acces la o serie de instrumente care permiteau utilizarea calculatoarelor din Internet. acest tip de modemuri nu sunt utilizate pe scară foarte largă. Este în general folosită pentru măsurarea vitezelor modemurilor şi a altor dispozitive de comunicaţie serială. Detalierea câtorva echipamente ITC necesare folosiri e-mail-ului. Fiind destinate să lucreze cu sistemul de telefonie digitală. cum este ISDN-ul.Modem Modemul este un dispozitiv periferic “utilizat pentru a face schimb de programe şi date cu alte calculatoare şi pentru accesul la serviciile on-line de informaţii. Modemul digital este un adaptor de comunicaţie care realizează conectarea calculatoarelor pe cale digitală. Web-ul bazat pe grafică a încorporat cu succes o mare parte din aceste servicii bazate pe text. 1997) Modemul converteşte semnalele digitale generate de portul serial al calculatorului în semnale analogice modulate.

Conţinutul propriu-zis al mesajului este afişat în partea inferioară a ecranului. În partea dreaptă a ecranului sunt afişate informaţii despre persoana care a transmis mesajul.Unul dintre cele mai utilizate servicii Internet disponibile în ambele forme – text şi grafică este e-mail-ul. prin intermediul unui modem specific tipului de conexiune (linie telefonică. fibră optică sau radio) şi un cont de e-mail (Yahoo. Înţelegerea economicităţii Internet e-mail faţă de alte sisteme de poştă electronică. cablu TV. cât şi cele primite. 5. o conexiune la un provider Internet (ISP).4 Internet Cunoştinţe necesare: ce este Internetul. Mail. Hotmail. aceleaşi linii telefonice oferă acces instantaneu la orice tip imaginabil de informaţii şi asigură comunicaţia şi comunicarea între oameni din întreaga lume.ro. Deci pentru a face posibilă folosirea acestui serviciu este nevoie de calculator. subiectul şi data trimiterii. a creat o apropiere între oameni. Acesta oferă posibilitatea de a trimite aproape instantaneu documente scrise dintr-o parte în alta a globului schimbând concepţia oamenilor despre corespondenţă.com precum şi Kappa. . Conceptul de Internet şi principalele utilizări. E-mail Poşta electronică sau e-mail este probabil cel mai cunoscut dintre toate serviciile Internet. Istoricul Internet-ului În secolul XX. ROL. Ce este un motor de căutare. În prezent. indiferent de sistemul de calcul folosit. Email reprezintă un serviciu care permite utilizatorilor transmiterea de mesaje electronice către alte persoane cu adrese electronice. O aplicaţie e-mail tipică bazată pe pe Windows este Netscape Mail (figura alăturată).ro.ro. Înţelegerea diferenţelor între Internet şi World Wide Web (www). În directoarele sale pot fi introduse atât mesajele transmise. din România şi altele). telefonul a schimbat modul de comunicare interumană şi în consecinţă. FX.

În Statele Unite ale anilor ’60. Armata SUA căuta un mod de asigura supravieţuirea reţelelor de comunicaţie în urma unui atac. în cadrul cărora fiecare putea citi şi răspunde la mesajele celorlalţi. Tot felul de companii harware şi software concurează pentru avantajele ce pot fi obţinute prin dezvoltarea de noi produse pentru interfaţa cu Web-ul. dar altele au devenit posibile datorită evoluţiei Webului şi facilităţilor multimedia ale calculatoarelor de astăzi. chiar în cazul distrugerii unor instalaţii locale. Acesta a permis susţinerea unor dialoguri pe scară largă. Etapa următoare în comunicaţiile electronice de la persoană la persoană a fost găsirea unui mod de transmitere a aceluiaşi mesaj mai multor utilizatori. În consecinţă. în Web apare un nou serviciu sau o nouă inovaţie. Populaţia construia adăposturi şi îşi asigura stocuri de provizii pentru eventualitatea inimaginabilului eveniment. Au fost create listele stabilindu-se şi un sistem de distribuţie al mesajelor electronice. World Wide Web (www) „este un sistem global de hipertext (HTML) care utilizează mediul Internet ca modalitate de aces. transferurile de fişiere şi listele poştale a luat fiinţă această reţea a reţelelor numită INTERNET. Un succes mult mai mare l-a avut utilizarea sistemelor ARPANET pentru schimbul de mesaje electronice între utilizatori. Internetul din ziua de azi este un ansamblu de reţele de calculatoare din întreaga lume care oferă acces la o serie de servicii şi surse de informaţie. Acest proiect numit ARPANET a permis cercetătorilor aflaţi la mare distanţă să folosească în comun facilităţile calculatoarelor de care dispuneau. WWW În anul 1989 Tim BERNERS-LEE inventează World Wide Web-ul (www). Una dintre primele liste poştale de mari dimensiuni era destinată pasionaţilor de literatură ştiinţifico-fantastică şi s-a numit SFLovers. Unele servicii îşi au rădăcinile în ARPANET şi în primele sisteme de buletine electronice. Agenţia de proiecte de cercetare avansate (ARPA – Advanced Research Projects Agency) a Departamentului Apărării al SUA a conceput un proiect de comunicare între cercetătorii universitari şi inginerii în domeniul calculatoarelor şi al liniilor telefonice. toată lumea era îngrijorată de posibilitatea unui atac nuclear din partea Uniunii Sovietice. Într-un sistem . În fiecare zi. Pe baza combinaţiei între poşta electronică.

poate conţine şi el hiperlegături). să se asculte ştirile. întotdeauna exist ă informaţii noi sau un nou site (locaţie) de explorat. Utilizatorii Web-ului pot obţine acces la aceste servicii din diverse site-uri Web. Web simplifcă utilizarea sistemului Internet”. Serviciile sunt următoarele: FTP – reprezintă un sistem ce permite utilizatorilor transferul de fişiere de pe un calculator pe altul . Web-ul este în primul rând interesant datorit ă diversit ăţii informaţiilor oferite gratuit tuturor utilizatorilor. Editura Teora.de hipertext se navighează executând clic pe hiperlegături pentru a afi şa alt document (care. Se pot urmări prezent ări de filme. la rândul său. Ceea ce face din Web un mediu atât de interesant şi de util este faptul că următorul document pe care îl vizualizaţi se poate afla pe un calculator din camera al ăturat ă sau pe unul din cealalt ă emisferă a globului pămntesc. Teoretic. avion şi să se poarte conversaţii cu diverse persoane din întreaga lume. este imposibil să nu se găsească ceva interesant. Se pot transfera din reţ ea programe gratuite.Dicţionar Calculatoare & Internet. Alte servicii Internet În afara instrumentelor legate de corespondenţă (e-mail. există instrumente bazate pe text utilizate pentru schimbul de fişiere şi comunicarea cu alte calculatoare din Internet. să se audieze secvenţ e sonore de pe ultimele CD-uri muzicale. facilitatea de căutare şi instrumentul de comunicare cu cea mai rapidă dezvoltare. 1997) World Wide Web este piaţ a. Bryan Pfaffenberger şi David Wall . să se rezerve bilete la tren. se poate citi ziarul. se poate afla preţ ul diferitelor produse. listele poştale şi grupurile Usenet). (Dr. să se meargă la cumpărături. Permite găsirea de informaţii despre orice subiect imaginabil – de la scorurile meciurilor de fotbal şi preţ urile acţ iunilor până la obiceiurile alimentare ale unei insecte din Amazonia. Întrucât conţ inutul este într-o veşnică schimbare.

Internetul acceptă calculatoarele Macintosh şi PC.. Excite etc. Bazele de date ce conţin cataloage de bibliotecă sunt deseori configurate cu ajutorul TELNET.com). ci pe serverul Internet la care s-a realizat conectarea. O facilitate mai nouă a Internetului o reprezintă reţelele Internet private numite intraneturi. maşini UNIX şi orice tip de dispozitive de calcul cu capabilităţi de conectare prin intermediul liniilor telefonice.google.” . Moatoare de căutare Sunt programe care permit utilizatorilor să găsească diverse informaţii pe Internet (programe care gasesc informaţiile cautate în bazele de date. majoritatea activităţilor – localizarea şi transmiterea datelor – nu au loc pe calculatorul pe care se lucrează.World Wide Web (www) „este un sistem global de hipertext (HTML) care utilizează mediul Internet .. Înţelegerea diferenţelor între Internet şi World Wide Web: . O mare parte din atracţia Internetului constă în capacitatea acestuia de a fi utilizat pe toate platformele sau toate tipurile de calculatoare. dar şi folosite motoare de căutare este Google (accesibil la adresa www.Internetul „este un ansamblu de reţele de calculatoare interconectate . ” . La navigarea pe Internet. Un intranet este un site World Wide Web care este accesibil numai angajaţilor unei organizaţii..IRC (Internet Realy Chat – Discuţii bazate pe internet) este un sistem de discuţii ce permite utilizatorilor să trimită mesaje şi să primească răspunsuri pe loc de la alte persoane. Adesea se folosesc servere şi programe de server intranet separate pentru gestionarea traficului de reţea. Spre deosebire de multe LAN-uri. Lycos. utilizând diverse sisteme de operare. TELNET – este un sistem ce permite accesul la alte calculatoare şi rularea unor aplicaţii sau accesul la fişiere aflate pe aceste sisteme. Intraneturile solicită intens echipamentele hardware prin creşterea numărului de cereri de pe serverele de reţea. Yahoo. Alte motoare de căutare ar mai fi: AltaVista. Unul din cele mai bune..

1 Calculatoarele acasă Cunoştinţe necesare: cunoaşterea câtorva utilizări ale PC-ului acasă. Calculatoarele în activitatea zilnică 6.2 Calculatoarele în cadrul firmelor şi în educaţie Cunoştinţe necesare: cunoaşterea utilizării aplicaţiilor pentru firme.. în afaceri. Cunoaşterea situaţiilor în care un computer poate fi mai adecvat decât o persoană pentru a îndeplini o sarcina şi a celor în care acest lucru nu este posibil.6.activitate educaţională: studiu. folosind navigarea pe Internet sau accesarea diferitelor produse multimedia (realizate pe suport CD) – de tip Encarta.corespondenţa electronică prin intermediul e-mail-ului. de exemplu hobby-uri.activitate de informare şi documentare. . în sistemul educaţional.planificarea activităţilor profesionale sau casnice (MSOutlook). efectuarea lucrului de acasă. 6. proiecte. etc. antrenare. etc. în medicină. . video. construcţii/arhitectură.activităţi recreative: vizionarea de filme. teme. dicţionare (Cambridge. etc. Utilizări ale calculatoarele la domiciliu: . înv ăţare. în funcţie de aplicaţiile instalate pe calculator. folosirea e-mail-ului şi Internetul. sau în educaţie.redactarea de materiale în diferite formate. aplicaţiile create pentru acestea găsindu-şi aplicabilitate la nivel guvernamental. Webster’s şi altele). . jocuri. de către guvern. prin accesul la materiale text. audio în format numeric sau prin accesarea produselor multimedia (pe suport CD) – de tip enciclopedii. Utilizări ale calculatoarele în cadrul firmelor Sistemele de calcul sunt folosite aproape în toate domeniile. imagini. .continuarea sau desf ăşurarea activităţilor profesionale la domiciliu. . exemple de tipuri de sisteme de calculatoare folosite în afaceri. etc. manuale. cheltuieli casnice. industrie. ascultarea unor albume muzicale. . . administraţie.

..Management Support Systems.Management Information Systems. Domeniul transporturilor este unul din primele domenii care a acceptat provocarea informatică. asistarea personalului medical în efectuarea unor intervenţii chirurgicale grele şi nu în ultimul rând coordonarea activităţilor administrative şi a celor de intervenţie rapidă la domiciliul pacienţilor. . Încã de la începuturile erei informatice. Câteva aplicaţii folosite în afaceri sunt: . .calcul tabelar – în vederea întocmirii unor situaţii contabile (evidenţă materiale.MIS . etc.aplicaţii pentru salarii – evidenţă. find în masură să gestioneze mult mai uşor imensul trafic de călători şi mărfuri. Domeniul medical foloseşte cu succes cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii punând un accent din ce în ce mai mare pe folosirea sistemelor de calcul în activităţi cum ar fi: executarea de analize. Deja în unele state avansate votul „virtual” poate fi o variantă „reală” de exercitare a unui drept cetăţenesc. conferinţe. Eforturile în această direcţie au născut generaţii de aplicaţii cum ar fi: .CAD – Computer Aided Design – aplicaţie destinată proiectării asistate de calculator.programe de evidenţă contabilă. . . diferite documente cu caracter administrativ. plăţi.EIS .). Calculatoarele în domeniul administrativ În domeniul administrativ şi cel guvernamental calculatoarele sunt folosite în activităţi cu caracter decizional.MSS .prezentări electronice – folosite în scopul promovării firmei cu diferite ocazii (briefing-uri. etc.Executive Information Systems. .DSS . promovare produse/servicii în standuri expoziţionale şi alte ocazii. în activităţi de evidenţă şi de colectare electronică a taxelor.Decision Support Systems. dar şi pentru desf ăşurarea activităţilor care presupun un volum foarte mare de informaţii. încasări. depistarea diferitelor maladii ce nu ar putea fi puse în evidenţă cu ochiul liber. diagnosticarea cu mare precizie. .Calculatoarele în afaceri În afaceri calculatoarele sunt folosite tot mai mult pentru a lua decizii rapide. . etc). managerii au înţeles cã datele capturate de sistemele informatice operaţionale reprezintă o mină de aur informaţional care se cere exploatată. reţineri. simpozioane. CV-uri. .procesoare de text – folosite în redactarea documentelor firmelor (oferte. etc. construcţii. calcul impozite. folosită în arhitectură.

6. În prezent. înlătuarea barierelor de spaţiu şi timp. în vârstă de 35 de ani. etc. .CBT Cele mai multe informaţii sunt vehiculate în domeniul educaţional. folosirea cardurilor inteligente (smart card). Cele mai folosite aplicaţii în acest domeniu sunt: . dar şi a unor dezavantaje reprezentate de: insuficienta interacţiune cursant-profesor.organizarea orarului.3 Computer-ul în viaţa de zi cu zi Cunoştinţe necesare: aplicaţii ale calculatoarelor în viaţa de zi cu zi. o comunicare bazată numai pe mijloacele electronice ceea ce poate duce la o motivarea mai greoaie a beneficiarilor unui asemenea sistem educaţional.proiectarea asistată de calculator în diferite domenii cum ar fi: arhitecură.aplicaţiile de pregătire asistată de calculator. accesul la un volum mare de informaţii. . inginerie. vorbitor de limba engleză (93%). alb (87%). . Marile companii ale secolului îşi vor avea originile în această decadă. Pregătirea asistată de calculator este o metodă care oferă cursanţilor o serie de avantaje majore cum ar fi: înv ăţarea într-un ritm propriu. . La fiecare şase luni apar schimbări aşa de importante încat este imposibil de prev ăzut unde se va ajunge în următorii ani.programe de prezentare electronică. Internetul a evoluat către o unealtă formidabilă cu un impact major în toate aspectele vieţii. . Acesta în acelaşi timp beneficiar şi mediu de cercetare şi dezvoltare a diferitelor aplicaţii. . educat şi având un salariu bun. În sens strict educaţional procesul de înv ăţare bazat pe IT se numeşte CBT – Computer Based Training. de exemplu în supermarket-uri.procesoare de text şi grafică. În ultimul deceniu. etc. construcţii. utilizatorul tipic de Internet este american (84%). participăm cu toţii la o revoluţie care are loc în domeniul comercial şi al telecomunicaţiilor. Conform unor statistici.baze de date.

sisteme on-line de plată cu moneda electronică (ECash. .).microplăţi (CyberCoin).Comerţul electronic În domeniul comerţului elecronic cercetările sunt în plină desf ăşurare în ceea ce priveşte mijloacele electronice de plată. MasterCard etc. Este normal ca prudenţa şi securitatea să fie cuvintele cheie ale acestor mijloace de plată electronică.sisteme cu carduri bancare(Visa. dintre care cele mai cunoscute sunt: . prin utilizarea semnăturilor digitale şi a mesajelor criptate. .şi cecurile electronice care sunt create pentru a realiza plăţi şi alte funcţii financiare ale cecurilor pe hârtie. . pe suportul reţelei Internet. Există numeroase sisteme în curs de experimentare iar altele abia au fost cercetate şi supuse analizei. . NetCash).

evoluate în plan politic.” (Discursul domnului Ion Iliescu. Preşedintele României. sociale şi administrative. Cunoaşterea devine principalul instrument de creare a bunăstării naţiunilor. cu un impact economic şi social semnificativ. IT şi societatea 7. au condus la conceptul de Societate Informaţională. Statele. iar capitalul uman principala lor resursă. Ceea ce numim “Societate Informaţională” este un nou model de dezvoltare economică şi socială . care implică folosirea intensivă a informaţiei în toate sferele activităţii şi existenţei umane. Societatea Informaţională În zilele noastre. acum devine o necesitate. informaţia devine o resursă esenţ ială în dezvoltarea societăţiilor moderne. un nou mod de viaţă. guvernele şi naţiunile iau act de faptul că răspândirea mijloacelor de calcul şi generalizarea sistemelor de comunicaţii schimbă radical natura proceselor decizionale. caracterul muncii. care antrenează o creştere continuă a volumului şi diversităţii informaţiilor prelucrate şi care utilizează pe scară largă tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). comunicaţionale.1 O lume în schimbare Cunoştinţe necesare: înţelegerea termenilor “Societate Informaţională” (Information Society) şi “Autostrada Informaţională” (Information Superhighway). Societatea informaţională permite membrilor săi accesul larg la informaţie.7.cu consecinţe importante şi în plan politic. al funcţionării democraţiei şi a statului de drept – adecvat sfidărilor care ne stau în faţă la acest început de secol şi de mileniu. “Ceea ce în urmă cu numai trei decenii părea doar o utopie ştiinţifică. Societatea informaţională reprezintă o nouă etapă a civilizaţiei umane. Conceptul de Comert Electronic. la deschiderea Conferinţei Regionale Ministeriale Pan-Europene pregătitoare a Summitului Mondial pentru Societatea Informaţională Bucureşti. un nou mod de lucru şi de cunoaştere. punând creativitatea în centrul acţiunii oricărei structuri economice. amplifică posibilitatea globalizării economice şi creşterea coeziunii sociale. economic şi social. 7 noiembrie 2002) . Complexitatea şi dinamica noului tip de societate.

Este vorba. Dezvoltarea interconectivităţii calculatoarelor. o alta formă a comertului în mediu Internet implică transferul de documente. care să apeleze. consultând cataloage electronice "online" pe Web sau cataloage "offline" pe CD şi de a efectua plăţi prin intermediul carţilor de credit sau a unor portmonee electronice. până la imagini sau înregistrari vocale. de la contracte sau comenzi proformă. codurilor de bare. Pentru alţii. „Autostrada informaţională va deveni indispensabilă."The Road Ahead") Comerţ electronic Comerţul electronic înseamnă. servicii educaţionale. facilităţi de efectuare a cumpărăturilor şi de comunicare între oameni. De altfel. distracţie. şi altele noi. de exemplu. şcolilor şi birourilor. în toate segmentele vieţii sociale. (Bill Gates . comerţul în mediul Internet reprezintă relaţiile de afaceri care se derulează prin reţea între furnizori şi clienţi. pe lângă vechile servicii amintite. de posibilitatea de a efectua cumpărături prin reţea. comerţul electronic în mediul Internet.Autostrada informaţională Information Superhighway – „Superautostrada informaţională – un proiect de de infrastructură informaţională care oferă acces la reţelele de calculatoare de mare viteză locuinţelor. . linii de comunicaţii dedicate sau EDI pe reţele cu valoare adaugată. În fine. ca o alternativă la variantele de comunicaţii "tradiţionale" prin fax. a condus la o tendinţă tot mai evidentă a companiilor de a folosi aceste reţele în aria unui nou tip de comerţ.Dicţionar Calculatoare & Internet. a comunicaţilor fax. utilizarea în reţelele cu valoare adăugată a unor aplicaţii de tipul transferului electronic de documente (EDI). transferului de fişiere şi a poştei electronice. Bryan Pfaffenberger şi David Wall . la fel ca şi amprentele digitale. 1997) . în accepţiunea "tradiţională". aşa cum s-a întâmplat cu ani în urmã cu telefoanele sau televizoarele. Aproape toate locuinţele vor adera la aceste facilităţi.” (Dr. Comenzile vocale vor fi recunoscute şi vor putea constitui de altfel chiar o modalitate de protecţie a informaţiilor. liniile telefonice şi televiziunea prin cablu vor folosi în curând aceeaşi infrastructurã de comunicaţii. Editura Teora. deoarece va oferi o combinaţie de informaţii.

diversificarea activităţilor zilnice în scopul realizării şi altor tipuri de mişcări ale încheieturilor mâinilor.5 ori diagonala acestuia. presarea nervilor şi în situaţii grave chiar distrugerea nervilor mâinilor. Cunoaşterea afecţiunilor provocate într-un mediu de lucru inadecvat.2 Un mediu bun de lucru Cunoştinţe necesare: înţelegerea elementelor şi practicilor are ajută la crearea unui mediu de lucru adecvat. .respectarea unui regim de lucru care presupune mici pauze la intervale de aproximativ 1 oră. .asigurarea unei luminozităţi adecvate a spaţiului de lucru. de exemplu RSI (repetitive strain injury).păstrarea unei poziţii corecte a spatelui pe timpul lucrului.poziţionarea adecvată a monitorului la o distanţă egală cu cel puţin 2.7. braţelor. umărului sau gâtului.aerisirea frecventă a spaţiului în care se desf ăşoară activitatea. datorită mişcărilor repetate ale mâinilor. Mai este cunoscută şi sub numele de traumatism cumulat. Este o boală profesională destul de gravă. Măsuri de siguranţă În sensul persoanei care foloseşte un sistem de calcul. . Reguli pentru crearea unui mediu de lucru adecvat Desf ăşurarea activităţilor cu ajutorul sistemelor de calcul presupune: . măsurile de siguranţă sunt reprezentate în general de regulile ce trebuie luate în considerare în lucrul cu aparatura şi dispozitivele electrice şi electronice.3 Sănatate şi siguranţă Cunoştinţe necesare: cunoaşterea măsurilor de siguranţă în folosirea calculatoarelor. . 7. RSI Repetitive Strain Injury – este reprezentată de afecţiunea produsă de o solicitare repetată. care apare ca urmare a mişcărilor repetate ce solicită în special tendoanele şi ligamentele mâinilor. . Solicitarea repetată a acestora produce rănirea ţesuturilor. care poate duce la reducerea randamentului de lucru. . De regulă acestea sunt menţionate în cărţile tehnice ale sistemelor de calcul. . în scopul eliminării oricăror întinderi sau flexiuni inutile ale mâinilor şi picioarelor.folosirea unor scaune reglabile care să permită ajustarea înălţimii acestuia.

. Securitatea.folosirea parolelor de conectare. chiar si pentru un PC stand-alone securitatea informatiei poate fi o problemã serioasã. în urma infectării acestora. etc). în spaţiile de lucru cu sisteme de calcul. specifice pentru fiecare utilizator şi a celor de administrator.8. . precum şi a drepturilor de exploatare a informaţiilor din reţeaua locală. cu anumite grade de confidentialitate. . Cunoaşterea aspectelor private asociate calculatoarelor personale. a persoanelor neautorizate. . care previn accesul la intranet al utilizatorilor neautorizaţi din Internet . Cum se protejează calculatoarele personale împotriva accesului persoanelor neautorizate. Mai mult. atunci când acesta contine informatii personale. informaţiile pot fi foarte uşor „exploatate”. precum şi la sitemele de calcul. .restricţionarea accesului fizic.folosirea programelor de securitate de tip firewall (parafoc) pe server-ul de Internet.realizarea periodică a copiilor de siguranţă (backup) pe diferiţi suporţi externi de stocare a datelor (dischete. sau aflat într-o retea de tip intranet. Reguli de protejare a informaţiei .1 Securitatea Cunoştinţe necesare: cunoaşterea scopului şi valorii salv ării fişierelor din computer pe suporturi detaşabile.stabilirea drepturilor pe care le are fiecare utilizator asupra sistemului de calcul pe care lucrează. Recomandarea este ca aceste parole să fie destul de complexe (cu un număr mai mare de 6 caractere) şi să fie schimbate periodic. asupra informaţiilor de pe acesta. Securitatea informatiei Reprezintã un lucru extrem de important pentru fiecare computer conectat la Internet. . . firmei. secrete.restricţionarea accesului la informaţii (date) funcţie de poziţia ocupată în cadrul sistemului (societăţii. Copyright-ul şi Legea 8. Fără măsuri adecvate.folosirea programelor antivirus care permit protecţia datelor pentru a nu fi deteriorate sau pierdute ireversibil. tehnice şi de conduită de lucru a utilizatorilor. Este necesară o evaluare corectă a importanţei informaţiilor cu care se lucrează dar şi cunoaşterea modalităţilor de bază de protejare a datelor. Ce se intimpla cu informaţiile şi fişierele dacă se întrerupe curentul.

valoarea procesată a acestora şi dimensiunea (importanţa) firmei se recomandă realizarea copiilor de siguranţă: zilnic. uneori. Cum pătrund viruşii în sistemul computerului. datele nu se vor pierde integral. Spre deosaebire de viruşi acest tip de programe. Bryan Pfaffenberger şi David Wall Dicţionar Calculatoare & Internet. f ără ca acesta să fie prev ăzut cu o sursă intreruptibilă de tensiune. Alte categorii de viruşi . o anumită funcţie. În situaţia întreruperii accidentale sau voite a tensiunii de alimentare a sistemului de calcul. de tip troian. Cunoaşterea măsurilor antivirus. . Editura Teora. Înţelegerea pericolelor descărcării fişierelor pe computerul personal.CD-uri.” (Dr.folosirea parolelor de criptare a fişierelor create cu acele aplicaţii care permit acest lucru (exemplu MS Word). dar care conţine ascunse în codul său instrucşiuni ce pot determina daune.2 Viruşii calculatoarelor Cunoştinţe necesare: înţelegerea termenului de virus folosit în domeniul computerului. . Virus Este “un program al cărui scop este farsa sau sabotajul. Funcţie de importanţa datelor. ci numai până la ultima operaţiune de salvare executată. care se autoreproduce. . sistemelor de calcul şi programelor.folosirea surselor intreruptibile de tensiune (UPS – Uninterruptible Power Supply). săptămânal. se ataşează altor programe şi execută operaţii nedorite sau. nu se pot inmulşii singure. hard disc-uri externe). 8. aparent. lunar. cu caracter distructiv. în vederea salv ării datelor. care asigură continuitatea funcţionării sistemului de calcul încă un anumit interval de timp (între 5 şi 60 de minute în funcţie de capacitatea UPS-ului şi caracteristicile sistemului de calcul). chiar grave.trojan horse – cal troian – este un program caree execută. 1997) Efectele provocate de virusi pot fi diferite de la mesaje cu caracter de glumă până la provocarea de erori în funcţionarea sistemelor de calcul sau programelor şi ştergerea parţială sau totală a informaâiilor de pe sistemul de calcul.

CD-uri) cu informaţii stocate de pe un sistem de calcul virusat.prin intermediul suporţilor de date (dischete.4 Legea privind protejarea Cunoştinţe necesare: cunoaşterea legii privind protecţia informaţiilor. Măsuri antivirus Măsurile antivirus folosite pot fi de ordin tehnic (programe antivirus) dar şi de respectare a unor reguli de preîntâmpinare. Modalităţile de transmitere a viruşilor .worm – vierme – este un tip de virus conceput să găsească toate datele din memorie sau de pe hard disc pentru a le modifica. Înţelegerea termenilor de shareware. .prin intermediul suporţilor externi de date (dischete.3 Copyright Cunoştinţe necesare: înţelegerea noţiunilor de copyright şi a principalelor aspecte legale şi de securitate legate de copiere. . . Programele antivirus sunt programe utilitare proiectate în vederea detecţiei dezinfecţiei sau la nevoie chiar a ştergerii fişierelor infectate. Modificările produc alterarea ireversibilă a datelor. freeware şi licenţa utilizatorului. CD-uri) pirat ale programelor comercializate. 8. Un alt tip de program antivirus este reprezentat de vaccine (vaccin) care este un program (de imunizare) realizat pentru a oferi protecâia împotriva viruşilor. Înţelegerea implicaţiilor acestei legi.prin intermediul mesajelor primite prin poşta electronică (e-mail). împărţirea şi împrumutarea dischetelor. prin adaugarea unui cod scurt fişierelor în scopul declanşăriialarmei în cazul în care un virus încearcă să modifice fişierul 8. Detecţia virusului se face prin căutarea codului aparţinând unuia din miile de viruşi “cunoscuţi” care afectează sistemele de calcul.. . Cunoaşterea implicaţiilor legate de transferul fişierelor prin reţea.prin intermediul programelor sau datelor descărcate (download) de pe Internet. Descrierea unor moduri de utilizare a datelor personale.

afişarea. iar după moartea acestuia se transmit prin moştenire. El reprezintă un domeniu extrem de delicat. precum şi reproducerea rezultatului acestor operaţiuni. procedeele. furtul de informaţii prin intermediul calculatorului s-a extins foarte mult. Drepturile patrimoniale asupra programelor pentru calculator durează tot timpul vieţii autorului. Ideile. precum şi manualele. potrivit legislaţiei civile. inclusiv prin închiriere. Anual se cheltuiesc sume imense pentru preîntâmpinarea fraudelor pe calculator. iar pentru protecţia şi securitatea datelor se fac eforturi uriaşe. 60 din 26 martie 1996. nu sunt protejate. constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creaţie intelectuală. prin orice mijloc şi sub orice formă. b) traducerea. programele de aplicaţie şi sistemele de operare. fie în cod-sursă sau cod-obiect. oricare ar fi modalitatea de creaţie. f ără a prejudicia drepturile persoanei care transformă programul pentru calculator. cum sunt programele pentru calculator. exprimate în orice fel de limbaj. Legea mai prevede că protecţia programelor pentru calculator include orice expresie a unui program. conceptele matematice şi principiile care stau la baza oricărui element dintr-un program pentru calculator. modul sau forma concretă de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor. inclusiv acelea care stau la baza interfeţelor sale. pe o perioadă de 50 de ani. aranjarea şi orice alte transformări aduse unui program pentru calculator. metodele de funcţionare. materialul de concepţie pregătitor. adaptarea. Legislaţie în vigoare în România Legea 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe. Potrivit acestei legi. integral sau parţial. Autorul unui program pentru calculator beneficiază îndeosebi de dreptul exclusiv de a realiza şi de a autoriza: a) reproducerea permanentă sau temporară a unui program. mai ales în unele ţări care deţin tehnologii avansate. transmiterea sau stocarea programului pe calculator. Unele statistici indică că SUA cheltuite anual în acest scop sume situate între 4 şi 6 miliarde de dolari. cunoscutã şi sub numele de legea copyrightului – publicată în Monitorul Oficial nr. c) difuzarea originalului sau a copiilor unui program pentru calculator sub orice formă. . inclusiv în cazul în care reproducerea este determinată de încărcarea.În pofida unor sisteme legislative destul de bine puse la punct.

Partea I nr. . Bucureşti . 70018 Bucureşti .Budapesta. 790 din 12 decembrie 2001 Conventia privind Cybercrime a Consiliului Europei .E-mail: publicinfo@mimmc.2001 Instituţii naţionale şi internaţionale: Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci . în conformitate cu legislaţia naţională în domeniu şi cu prevederile convenţiilor şi tratatelor internaţionale la care România este parte. cu autoritate unică pe teritoriul României în asigurarea protecţiei proprietăţii industriale. cu autoritate unică pe teritoriul României în ceea ce priveşte evidenţa. Legea semnaturii electronice 429/2001 – publicată in Monitorul Oficial.ro Principala atribuţie în domeniul proprietăţii intelectuale este urmărirea şi participarea la implementarea politicilor de cercetare şi inovare în domeniile sale de activitate. Ministerul pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie .E-mail: orda@kappa. 11.Adresa: str. sector 1. sector 4.Pagina de web: http://www.11. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date – publicată in Monitorul Oficial. 5.ro .Adresa: str. Bucureşti . Oficiul Român pentru Drepturile de Autor . observarea şi controlul aplicării legislaţiei în domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe. 60/10 martie 1997 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor şi a corpului de arbitri. sector 1. 429 din 31 iulie 2001 Lege nr. Ion Ghica nr.mimmc. Partea I nr.Pagina de web: http://www.ro Este organul de specialitate al administraţiei publice centrale.Adresa: Calea Victoriei nr. 91-93.Hotărârea nr.ro .osim. Poteraşi nr.ro Este organul de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul dreptului de autor şi drepturilor conexe.E-mail: office@osim. 23.

int WIPO este o organizaţie specializată din sistemul Naţiunilor Unite. literare. http://www.ro Principalele atribuţii în domeniul proprietăţii intelectuale sunt: stimularea transferului tehnologic. O licenţă este valabilă pentru instalarea programului pe un singur sistem de calcul.Ministerul Educaţiei şi Cercetării . World Intellectual Property Organization .Pagina de web: http://www. 21-25. care are drept scop protecţia proprietăţii intelectuale. Licenţă – dreptul de folosire a unui program de calculator. Terminologie: Copyright – modalitate legală de protejare a lucrărilor artistice. a valorificării rezultatelor.E-mail: sme@wipo.E-mail: programe@mct. ştiinţifice sau de orice alt fel.Adresa: 34 Chemin des Colombettes 1211 Geneva 20 Switzerland . sector 1.wipo. .mct. care au fost înregistrate şi care au fost puse la dispoziţie gratuit pentru uzul public.Adresa: str. susţinerea brevetării unor rezultate ca primă formă de valorificare.ro.cercetare. cu condiţia ca ecestea să fie tangibile (să poată fi văzute. Această organizaţie administrează 23 de tratate internaţionale în domeniu şi are 179 de state membre. Mendeleev nr. Bucureşti .int . Aceste programe nu pot fi revândute în vederea obţinerii de profit.SMEs Division . Freeware – programe cu drepturi de autor. a absorbţiei şi difuziei acestora în rândul agenţilor economici şi în economie în general. publicate sau nepublicate.ro . auzite sau atinse) Shareware – programe de calculator care deţin copyright şi care sunt puse la dispoziţia utilizatorilor în vederea testării. inovării.Pagini de web: http://www.

Explicaţi ce inseamnă dispozitiv de intrare. Care este capacitatea de stocare a următoarelor dispozitive: dischetă. Există mai multe tipuri de conexiune la internet prin cablu telefonic. 5. Enumeraţi de ce aveţi nevoie pentru a v ă conecta computerul la internet. Simularea IV 1. Explicaţi ce înseamnă RSI şi cum poate fi prevenit. 6. Disc Zip. Descrieţi pe scurt următoarele conexiuni: PSTN. 2. 5. 3. CD-ROM? 2. Enumeraţi patru riscuri pentru sănătate provocate de utilizarea computerului. 4.Simulări teste Simularea I 1. Enumeraţi patru tipuri de activitaţi care pot fi îndeplinite mai eficient de un computer decât de o persoană.O. . Care este rolul formatării unei dischete? Scrieţi alte trei dispozitive de stocare a informaţiei. 3. Cum face GUI folosirea mai eficientă a unui computer. Explicaţi termenul de securitate a informaţiilor şi menţionaţi trei avantaje ale adoptării acestui concept. 4. ADSL. 3. Explicaţi ce este un virus de computer. Descrieţi pe scurt semnificaţia acronimelor: LAN şi WAN. Enumeraţi 5 aplicaţii softwarecare sunt folosite la serviciu sau acasă. 6. Care este legătura dintre memoria RAM şi viteza de realizare a unei operaţii. 5. Explicaţi modul cum lucrează procesorul. ISDN. Ce este licenţa unui program şi ce drepturi oferă ea deţinătorului. Descrieţi funcţia unui sistem de operare şi daţi trei exemple de S. dispozitiv de ieşireşi dispozitiv de intrare/ieşire. 4. Enunţaţi două moduri în care vă puteţi proteja computerul de un virus. Daţi câte un exemplu din fiecare tip de dispozitiv. În ce se măsoară memoria computerului? Descrieţi pe scurt ce sunt memoriile RAM. 2. Simularea III 1. Daţi o scurta definire a termenilor hardware şi software. Care este diferenţa între freeware şi shareware. 6. 2. ROM şi care sunt diferenţele dintre acestea. Explicaţi termenul GUI. Explicaţi urmatorii termeni: analogic şi digital. Simularea II 1.

Din ce categorie de dispozitive face parte imprimanta? Cum pot fi împărţite imprimantele în funcţie de tehnologia de tipărire utilizată. 2. 2. Ordonaţi în ordine descrescătoare următoarele unităţi de măsură a memoriei: gigabyte(GB). 6. Ce sunt dispozitivele de ieşire? Enumeraţi trei dispozitive de ieşire şi detaliaţi plotter-ul. Care este legea care reglementează copyright-ul? Enunţaţi patru implicaţii ale legii referitoare la protecţia datelor. Următoarele dispozitive sunt fie dispozitive de intrare. 3. terrabyte(TB). 2. Explicaţi noţiunea de teleworking. 5. Enumeraţi componentele de bază ale GUI. Definiţi termenul de comerţ electronic (E-commerce). Ce este un dispozitiv periferic? Daţi doua exemple de dispozitive periferice. fie dispozitive de intrare/ieşire: modem. 6. . Enumeraţi domeniile de activitate în care sunt folosite computerele.3. Din ce categorie fac parte şi care sunt funcţiile acestora. Ce este internetul? Dar un motor de căutare? Daţi două exemple de motoare de căutare. Simularea V 1. megabyte(MB). Ce este aceea reţea (Network)? Clasificaţi reţelele în funcţie de aria de intindere. touchpad. Explicaţi pe scurt termenul de multimedia. Enumeraţi părţile principale ale computerului. Simularea VII 1. petabyte(PB). Care sunt etapele de dezvoltare a unui program? Care este rolul versiunilor de program? 5. Ce este intranetul? Care este diferenţa dintre intranet şi extranet? 4. kilobyte(kB). octet. 3. Care este rolul hard discului? Simularea VI 1. Spuneţi două avantaje şi două dezavantaje ale teleworking-ului. 6. Daţi două exemple de situaţii în care se pot folosi programe multimedia. Arataţi care sunt avantajele şi dezavantajele folosirii acestuia. Enumeraţi câteva dintre problemele de sănătate cauzate de lucrul cu calculatorul. 4. 4. Detaliaţi utilizarea acestora în mediul de afaceri. Sugeraţi două moduri de prevenire a a stricăciunilor provocate hard disc-urilor ţi fişierelor în cazul întreruperii sau creşterii bruşte a tensiunii reţelei electrice. 5.

2. Arătaţi ce este acela un VDU. Laptop şi Palm. Ce sunt dispozitivele de stocare? Enumeraţi trei dispozitive de stocare şi detaliaţi CD-ROM-ul. 4. Numiţi trei avantaje ale lucrului în reţea. Cum se pot proteja documentele pe computer pentur a asigura confidenţialitatea lor? 6. Care este rolul serverului de reţea? 5. Simularea IX 1. 6. Detaliaţi utilizarea acestora în domeniul educaţional. Tower. problema Y2K. Enumeraţi principalele funcţii ale unui sistem de operare. 5. Enumeraţi părţile principale ale computerului.3. 5. 6. . Ce sunt aplicaţiile software? Clasificaţi aplicaţiile software. Explicaţi pe scurt următorii termeni: autostradă informaţională (Information Superhighway). Descrieţi pe scurt următoarele tipuri de PC-uri: Desktop. Care sunt operaţiile efectuate de procesorul unui computer? 4. Explicaţi termenul de back-up al sistemului. Ce este World Wide Web? Care este diferenţa dintre WWW şi internet? 3. Enumeraţi trei norme de protecţie de care trebuie să se ţină seama în lucrul cu computerele. Definiţi termenul de poştă electronică (E-mail). Ce este intranetul? Care este diferenţa dintre acesta şi internet. Explicaţi termenul inteligent şi neinteligent referitor la un terminal sau o reţea de calculatoare. Simularea X 1. Ce este aceea reţea (Network)? Clasificaţi reţelele în funcţie topologie. Enumeraţi domeniile de activitate în care sunt folosite computerele. Ce este aceea reţea (Network)? Clasificaţi reţelele în funcţie de arhitectură. Ce este licenţa unui program şi ce drepturi conferă ea deţinătorului? 4. 3. 3. Arataţi care sunt avantajele şi dezavantajele folosirii acesteia. Simularea VIII 1. 6. 4. 2. De ce este determinată calitatea unui monitor. 2. Enumeraţi trei caracteristici ale unui PC multimedia. Care este rolul unităţii centrale? 5. Ce sunt dispozitivele de intrare? Enumeraţi cinci dispozitive de intrare şi detaliaţi mouse-ul.

Active (activ) – Fereastra deschisă sau pictograma (icoana) selectată în momentul actual.A4 – Foaie de hârtie de dimensiuni 210 x 297 mm. Bitmap – Reprezentarea unei imagini video din memoria calculatorului ca un ansamblu de biţi. Attributes (atribute) – Infomaţii care indică dacă un fişier este accesibil numai în citire. ascuns. Când . Este cunoscută şi ca adresa de bază a memoriei RAM. cum ar fi adaptorul de reţea. care conţine bara de meniu şi spaţiul de lucru al acestuia. sistem sau dacă a fost modificat de la ultima operaţie de salvare cu backup. aplicaţia se lansează automat în execuţie. sau de vizualizare a fişierelor şi directoarelor. Arrow keys (taste săgeţi) – Tastele folosite pentru navigaţia pe ecran. Branch (ramură) – Un segment al unui arbore de directoare care conţine un director şi toate subdirectoarele conţinute de acesta. utilizată de un dispozitiv. Fereastra activă îşi schimbă culoarea barei de titlu penrtru a se diferenţia de alte ferestre. Annotation (adnotare) – O notă sau un comentariu care se ataşează unui Help topic. Pictograama activă îşi schimbă culoarea etichetei. Are extensia . comenzile sunt procesate secvenţial. Când se deschide un fişier având această extensie. Când se execută un program batch. A5 – Foaie de hârtie de dimensiuni 148 x 210 mm.BAT. Fereastra unei aplicaţii poate conţine mai multe ferestre de document. lansat în mod automat în execuţie la iniţializarea sistemului. Aceste comentarii se editează folosind comanda Annotate din meniul Edit. Associate (fişier asociat) – Identificarea unui fişier ca aparţinând unei anumite aplicaţii. DOWN ARROW (jos). Autoexec. Base memory address (adresa memoriei de bază) – Poziţia în memoria calculatoruluzi pe care o utilizează un dispozitiv.Fiecare dintre aceste taste poartă un nume după direcţia sa:UP ARROW (sus). Batch program (program lot de lucrări) – Un fişier ASCII (text) care conţine comenzi MS-DOS. Browse – Operaţie de căutare a resurselor partajate într-un grup de lucru sau de calculatoare. B5 – Foaie de hârtie de dimensiuni 182 x 257 mm. Apăsarea unei taste sau alegerea unei comenzi se aplică întotdeauna ferestrei sau pictogramei active. cum ar fi modemul. Application window (fereastra aplicaţiei) – Fereastra principală a unei aplicaţii. prin folosirea unei extensii specifice aplicaţiei respective. imprimanta sau adaptorul de reţea.bat – Fişier de comenzi. pentru a muta informaţia în şi din memorie. LEFT ARROW (stânga) şi RIGHT ARROW (dreapta). Base I/O port address (adresa memoriei de bază) – Poziţia în spaţiul adreselor de intrare / ieşire ale calculatorului.

Comment (comentariu) – Un mesaj descriptiv care poate fi ataşat resurselor partajate sau unui calculator. aleasă pentru executarea unei acţiuni. Command buton (buton de comandă) – Buton în fereastra de dialog care lansează în execuţie sau opreşte execuţia acţiunii selectate. Client application (aplicaţie realizată de utilizator) – Aplicaţie care poate accepta legături între obiecte. de obicei într-un meniu. Când este selectat. iar pentru pornirea unei aplicaţii se alege o pictogramă (icoană). CENTRONIX – Interfaţă standard ce serveşte la conectarea imprimantei la calculator. Cluster (allocation unit) – Unitate de alocare pe disc. Buffer – Spaţiu de memorie folosit pentru stocarea temporară a informaţiilor. Cele mai uzuale butoane de comandă sant OK şi Cancel. O fereastră se închide alegând comanda. O comandă este aleasă dintr-un meniu sau tipărită la prompter-ul MS-DOS. .com – Fişier care conţine comenzile interne ale sistemului şi care determină afişarea promptului sistemului. Butonul de validare reprezintă o opţiune care poate fi comunată on sau off. Pentru executarea unei sarcini se alege o comandă din meniu. Comand line (linie de comandă) – Totalitatea informaţiilor care se scriu în dreptul sistemului de operare până la apăsarea tastei ENTER. Dacă se închide fereastra aplicaţiei. Collapse (to collapse = a plia) – Ascunderea nivelelor suplimentare de directoare de sub directorul selectat din arbore. în el apare un x. Close (a închide) – Închiderea ferestrei. Comentariul apare în fereastra de dialog atunci când alţii selectează calculatorul respectiv sau resursele. Poate fi tipărită şi în fereastra de dialog Run din File Manager sau Program Manager. Existenţa sa pe un disc sistem este obligatorie. precum şi preluarea comen-zilor şi execuţia lor. COM1 – Nume generic dat primului port serial al unui calculator. Command (comandă) – Un cuvânt sau o frază. Check box (buton de validare) – Un pătrat mic într-o fereastră de dialog care poate fi selectat sau deselectat. se închide aplicaţia.se lucrează cu ferestre de dialog. Click – Apăsarea şi eliberarea rapidă a butonului de mouse. se foloseşte butonul Browse pentru vizualizarea fişierelor şi directoarelor şi pentru selectarea fişierului dorit. a ferestrei de dialog sau părăsirea aplicaţiei. Choose (alegere) – Alegerea cu tastatura sau cu mouse-ul a unui element pentru declanşarea unei acţiuni. Command. Close din meniul Control. Clipboard – Un spaţiu de memorare temporară care este folosit pentru transferul informaţiilor în aceeaşi aplicaţie sau între aplicaţii diferite. Color scheme (schema de culori) – O combinaţie de culori pentru elementele ecranului.

care este selectat automat de către Windows. curent) – Dispozitivul de disc pe care sistemul de operare caută fişierele si comenzile. Desktop – Fondul ecranului. în anumite ferestre de dialog. . Current directory (director curent) – Directorul în care se lucrează în momentul actual. de obicei cea care este folosită mai des. Orice aplicaţie care rulează într-o fereastră şi unele aplicaţii MS-DOS au Control menu. Control menu. MS-DOS foloseşte aceast ă parte a memoriei pentru execuţia aplicaţiilor. în cazul în care nu se specifică explicit un anumit dispozitiv. Contigous file (fişier contiguu) – Fişier ale cărui unităţi de alocare sunt consecutive. Default driver (driver implicit. Config. Codurile de control sunt precedate de obicei de simbolul „^“. Control codes (coduri de control) – Coduri care specifică într-un text comenzile terminalului sau instrucţiunile de formare (linefeed sau carriage return).sys – Fişier sistem care conţine informaţii de configurare a sistemului. Se deschide cu un click pe ea. Control menu (meniu de control) – Un meniu care conţine comenzi folosite pentru manipularea unei ferestre. de asemenea. Are un chenar îngroşat care indică faptul că acea acţiune se va executa la apăsarea tastei Enter. pe care apar ferestre. Current disk (discul curent) – Discul cu care se lucrează în momentul actual. Aceste coduri sunt introduse când se asignează tastelor de funcţii comenzile terminalului sau task-uri.Communications setting (setarea comunicaţiilor) – Setările care specifică modul de transfer al informaţiei de la calculator la un dispozitiv serial (de obicei. Ferestrele de document şi unele ferestre de dialog au. Selectarea lui poate fi anulată prin alegerea comenzii Cancel sau a altui buton. Default button (buton implicit) – Un buton de comandă. Cutout – Un spaţiu dintr-un desen care este selectat cu Scissors sau Pick. Conventional memory (memorie convenţională) – Primii 640 K de memorie ai calculatorului. Se poate stabili o singură imprimantă implicită. Control-menu box (rubrica meniului de control) – Se află în stânga barei de titlu. Default printer (imprimantă implicită) – Imprimanta folosită când se alege comanda Print f ără specificarea unei anumite imprimante ce se va folosi. Pentru deschiderea acesteia se alege Control menu din stânga barei de titlu a ferestrei sau se selectează o pictogramă de aplicaţie. imprimantă sau modem). pictograme şi ferestre de dialog.

Ferestrele de dialog au de obicei opţiuni care trebuie selectate înainte de executarea comenzii. un tabel. Dpi (dots per inch) – Termen ce specifică rezoluţia imprimării. Unele aplicaţii permit deschiderea simultană a mai multor ferestre de document. Cu cât valoarea este mai ridicată. crearea tabelelor necesare gestionării informaţiilor de pe disc. detectarea şi izolarea sectoarelor defecte din punct de vedere fizic. putându-se face cu ea o iniţializare a calculatorului. Directory tree (arborele de directoare) – O afişare grafică a structurii directoarelor de pe un disc. DOS – Disk Operating System – Vezi MS-DOS. Structura directoarelor şi subdirectoarelor de pe un disc se numeşte arborele directoarelor. editate. Poate conţine fişiere şi alte directoare numite subdirectoare. a portului sau a calculatorului de la o resursă partajată. Un document poate fi un raport.54 cm). Directorul de pe nivelul cel mai înalt se numeşte director rădăcină. O fereastră de document conţine un singur document sau fişier de date. operating system. un desen etc. Document (document) – Ceea ce este creat cu o aplicaţie. o fereastră se poate muta trăgând de bara de titlu. . Click-ul dublu execută o acţiune. Drag (to drag = a trage) – Mutarea unui element pe ecran prin selectarea lui şi apoi menţinerea butonului mouse-ului apăsat şi mişcarea mouse-ului. f ără ca acesta să fie mişcat. incluzând informaţii tipărite. Disk format (formatarea unui disc) – Operaţie prin care se pregăteşte discul pentru a fi utilizat de un anumit sistem de operare. cum ar fi lansarea în execuţie a unei aplicaţii. adică numărul de puncte imprimate pe o lungime de un inch (2. Dialog box (fereastră de dialog) – O fereastră care apare temporar şi în care se cere introducerea sau suplimentarea informaţiilor. Document – file icon (pictograma fişierului document) – Reprezintă un fişier asociat unei aplicaţii. Dimmed (dim = ascuns) – Indisponibil sau deconectat. Directory (director) – O parte din structura de organizare a fişierelor pe disc.Destination directory (directorul destinaţie) – Directorul în care este legat sau inclus un obiect. Disk system (dischetă sistem) – Dischetă care conţine sistemul de operare. Exemplu. Un buton sau o comandă invalidată ce apar în gri deschis în loc de negru şi nu pot fi selectate. Procesul constă în: împărţirea discului în sectoare. vizualizate sau salvate. Double-click (click dublu) – Apăsarea şi eliberarea rapidă de două ori a butonului mouse-ului. Disconnect (deconecare) – Detaşarea drive-ului. cu atât calitatea imprimării este mai mare.

EXE. Cu File Manager se poate expanda un singur nivel de directoare. DISKCOPY).BAT. 80386 şi 80486. De exemplu. Multe aplicaţii folosesc o extensie implicită la fişierele create de ele. o ramură a arborelui directoarelor sau toate ramurile odată.EXE. External command (comandă externă) – O comandă care. . peste limita de 1 MB.: FORMAT. pentru a putea fi executată. Este recunoscut prin extensie. Notepad din Windows ataşează la sfârşitul numelui de fişier extensia :TXT dacă nu se specifică altceva.Drive bar (bara de drive) – O serie de butoane ce corespund dispozitivelor de disc existente. FAT – File Allocation Table (tabela de alocare a fişierelor) – Conţine înlănţuirea cluster-elor pentru fiecare fişier de pe disc. Alegând (choose) un obiect înglobat se porneşte aplicaţia care a fost folosită pentru a-l crea. rămânând în acelaşi timp în documentul în care se lucrează.COM sau . Expand (expandare) – Afişarea nivelurilor de directoare ascunse în arborele directoarelor. Există pe fiecare disc câte două tabele FAT identice. Expanded memory (memorie expandată) – Spaţiu de memorie aflat după memoria video. Defineşte un număr de ferestre de 64 KB situate în partea superioară a memoriei şi deci adresabile în mod real. Driver (de imprimantă) – Un fişier ce conţine informaţiile necesare unui program să lucreze cu un periferic. Extended memory (memorie extinsă) – Memorie care poate fi ataşată suplimentar. PRINT. programele au extensia implicită . De exemplu. Executable file (fişier executabil) – Fişier al cărui nume scris pe linia de comandă determină execuţia unor activităţi de către sistemul de operare. Emulare – Reproducerea unei capacităţi funcţionale a unui dispozitiv în alt dispozitiv sau un dispozitiv proiectat să funcţioneze exact ca un altul. Folosirea memoriei expandate este definită de Expanded Memory Specification (EMS). Pentru folisirea memoriei extinse de către Windows este necesară instalarea unui manager de memorie extinsă. Embedded object (obiect inclus) – Informaţia care se găseşte într-un document şi care este o copie a informaţiei din altă aplicaţie. Extended memory (memorie extinsă) – Memorie peste 1 MB la calculatoarele 80286. Extensia indică de obicei tipul fişierului. ce se află în partea de sus a ferestrei File Manager. Memoria expandată necesită folosirea unui manager de memorie expandată. EMS (Expanded Memory Specification) – Protocol de acces la memoria extinsă. Extension (extensie) – Punctul şi cel mult trei caractere la sfârşitul numelui unui fişier. trebuie să fie încărcată de pe disc (ex.COM sau . Se poate schimba drive-ul afişat în fereastra de directoare prin alegerea unui buton drive. care poate fi: . .

configurate pentru un anumit display şi o anumită imprimantă. o aplicaţie sau un .File (fişier) – O colecţie de informaţii care a primit un nume şi este memorată pe disc. care utilizează un disc flexibil de Mylar acoperit cu un material magnetic şi este protejat de un plic de plastic sau de o carcasă. Group window (fereastră de grup) – O fereastră care afişează elementele grupului în Program Manager. cum ar fi un drive de disc. Hidden file (fişier ascuns) – Fişier care nu este afişat de comanda DIR. Form feed – Semnifică saltul de pagină. Font – O colecţie completă de litere. Este o comandă utilizat ă pentru terminarea imprim ării unei pagini în curs de tratare. High memory area (spaţiu de memorie înaltă) – Primii 64 K de memorie peste 1 MB (HMA). Font set (set de fonturi) – O colecţie de fonturi cu acelaşi design dar de diferite mărimi. Fragmented file (fişier fragmentat) – Fişier ale cărui unităţi de alocare nu sunt consecutive. semne de punctuaţie. Group icon (pictogramă de grup) – O pictogramă (icoană) ce reprezintă un grup în Program Manager atunci când fereastra grupului este minimizată. dischetă) – Un suport amovibil pentru stocarea datelor. poziţie (dreaptă sau italică) şi dimensiune. Floppy disk (disc flexibil. Seturile de fonturi determină felul în care arată textul pe ecran sau la imprimantă. un grup. o imagine. Filename (nume de fişier) – Numele fişierului. grosime (roman sau aldin). În MS-DOS se pot folosi numai opt caractere pentru numele fişierului şi trei caractere pentru extensie. Pentru deschiderea unui grup şi vizualizarrea conţinutului său se alege pictograma corespunzătoare. Prin aceast ă comandă este posibil ă imprimarea datelor rămase în interiorul imprimantei în cazul în care aceasta s-a blocat în urma unui incident. Icon (pictogramă) – O reprezentare grafică a unui element din Windows. Gruparea aplicaţiilor le face mai uşor de găsit. un text. un program. Aceast ă comandă este frecvent accesibil ă direct de la panoul de control frontal al imprimantei. un director. Group (grup) – O colecţie de aplicaţii în Program Manager. Această colecţie poate fi un document. un grup de comenzi etc. o aplicaţie. cifre şi caractere speciale cu acelaşi tip. În Windows se pot vizualiza aceste fişiere doar daca activaţi opţiunea view all files. Windows nu foloseşte convenţiile MS – DOS. În Windows începând cu varianta ‘95 se pot folosi până la 255 de caractere pentru numele fişierului şi trei caractere pentru extensie. Full-screen application – O aplicaţie MS-DOS afişată pe întregul ecran.

vehiculează. – Tehnologie folosită de unele tipuri de imprimante pe baza unei raze laser. fiercare dispozitiv instalat în sau conectat la calculator foloseşte propriul IRQ. Se foloseşte frcvent termenul de laser în locul acronimului enunţat. CLS). DATE. tipăreşte sau afişează informaţii. L. Keyboard buffer (buffer de tastatură) – Un spaţiu de memorare temporară care păstrează succesiunea tastelor apăsate. De obicei. Locaţia cursorului apare de obicei ca o bară verticală clipitoare în fereastra aplicaţiei sau în fereastra de dialog. De exemplu Microsoft Office poate importa fişiere .sys – Fişier sistem care conţine soft-ul necesar pentru realizarea operaţiilor de intrare/ieşire de bază.E. Input/output activity (activitate de intrare/ieşire) – Acţiunile de citire sau scriere pe care le execută calculatorul. Install/setup (instalare) – instalarea unui produs software – Adaptarea produsului la o anumită configurare hard şi copierea pe disc a tuturor componentelor necesare execuţiei acestuia. Existenţa sa este obligatorie pe un disc sistem şi are pe acesta o poziţie fixă. Linked object (obiect legat) – O reprezentare pentru un obiect care este inserat într-un document sursă.document. cum ar fi tipul imprimantei sau adaptorul de reţea sau despre opţiuni software. La deschiderea unui fişier.S.R. Interrupt request lines – IRQ (linii de întrerupere) – Linii hardware prin care dispozitivele trimit semnale pentru a anunţa procesorul că dispozitivul este gata să recepţio-neze sau să transmită informaţii. Iniţializarea calculatorului – Procesul prin care. Io.: TYPE. Internal command (comandă internă) – O comandă care se află în memorie atât timp cât sistemul de operare este activ (ex. Insertion point (punct de inserare) – Locul unde se inserează textul la tipărire. Se execută o „citire“ la introducerea unui text de la tastatură sau când se selectează şi se aleg elementele cu mouse-ul. Pictograma unei aplicaţii se poate mări şi transforma în fereastră când se doreşte lansarea în execuţie a aplicaţiei. Obiectul există încă în fişierul sursă şi atunci când este schimbat. Initialization files (fişiere de iniţializare) – Fişiere care furnizează Windows-ului informaţii despre configuraţia sistemului. după pornirea calculatorului se efectuează verificarea bunei funcţionări a componentelor hardware indispensabile şi încărcarea în memoria calculatorului a sistemului de operare aflat pe disc. Se execută o „scriere“ atunci când se memorează. . obiectul legat se actualizează în documentul destinaţie. calculatorul face o citire pe disc pentru a localiza fişierul şi a-l deschide. Import (importare) – Încărcarea într-un program a unui fişier creat în alt program.A.jpg create cu Adobe Photoshop.

MS-DOS – Sistemului de operare standard folosit de calculatoarele IBM şi compatibile din anul 1981.List box (casetă de tip listă) – Un tip de casetă într-o fereastră de dialog care afişează opţiunile valabile. Menu bar (bară de meniu) – O bară orizontală care conţine numele tururor meniurilor aplicaţiei. Memoria cache este utilizată pentru conservarea ultimelor date citite sau chiar pentru preîncărcarea instrucţiunilor următoare pe care procesorul va trebui să le execute. de exemplu lista fişierelor dintr-un director. Dacă dintr-un oarecare motiv activitatea de reîmpros-pătare a memoriei se întrerupe. Maximize (maximizare) – Mărirea unei ferestre la dimensiunile maxime. se afişează o bară de scroll. un director sau o pagină de ClipBook. Bara de meniu apare sub bara de titlu. care este conectată fizic la sau în calculator şi nu conectată prin reţea. . Memory refresh – reîmprospătarea memoriei – Reîncărcarea memoriei astfel încât fiecare locaţie să poată memora 0 sau 1. Memorii CMOS – Memorii nonvolatile (conserv ă informaţia după oprirea calculatorului) utilizate pentru memorarea caracteristicilor generale ale sistemului. datele stocate sunt „uitate“. memoriile cache interne sunt limitate ca mărime. Minimize (minimizare) – Reducerea ferestrei la o pictogramă (icoană). Dacă nu încap toate opţiunile în această rubrică. Local – O resursă. folosind butonul Maximize (în dreapta barei de titlu) sau comanda Maximize din meniul Control. Memorie virtuală – O parte a hard discului utilizată de Windows sau alte programe ca memorie RAM. Constituite din memorii foarte rapide (20 sau 30 ns). prin folosirea butonului Minimize (la dreapta barei de titlu) sau a comenzii Minimize. Memory – resident program (program rezident în memorie) – Un program care este încărcat în memorie şi care este disponibil chiar dacă este activă o altă aplicaţie. Mem – Comandă care permite vizualizarea modului în care este alocată memoria la un moment dat. cum ar fi o imprimantă. adică mărimea memoriei. numărul şi tipul unităţilor de discuri şi de hard discuri etc. Non-Windows application (aplicaţie non-Windows) – O aplicaţie destinată să ruleze sub MS-DOS şi nu în mod special sub Windows. Memorie cache – Microprocesoarele sunt echipate cu o memorie cache internă care are scopul de a îmbunătăţi performanţele globale ale calculatorului. LPT1 – Nume generic dat primului port paralel al unui calculator. Menu (meniu) – O listă de comenzi într-o fereastră de aplicaţie.

. Object linking and embedding (legarea şi includerea obiectelor) – O modalitate de transferare şi partajare a obiectelor între aplicaţii. se poate selecta unul singur. prin precizarea căii de acces la acest fişier (drive. Dacă portul este bidirecţional. ceea ce îi conferă un avantaj substanţial. care îi coordonează funcţiile interne şi oferă mijloacele de control asupra operaţiilor calculatorului. el poate atât transmite spre periferic. POSTSCRIPT este un limbaj vectorial. subdirector).). independent de rezoluţia perifericului. Port serial – Interfaţă de comunicaţie care permite transmisia de date. Package (pachet) – Un desen (sau pictogramă) care reprezintă un obiect legat sau inclus. Este mai mult utilizată pentru comunicarea între modem şi calculator şi este mai puţin rapidă decât interfaţa paralelă. Pipe (conductă) – Operatori care indică directarea rezultatelor execuţiei unei comenzi. Port paralel – Interfaţă de comunicaţii între un calculator şi un periferic care permite transmisiuni de date. Object (obiect) – Orice informaţie creată cu o aplicaţie Windows care poate fi legată sau inclusă într-un document. Mai sunt cunoscute ca aplicaţii MS-DOS. Interfaţa paralelă este mai rapidă decât cea serială. Într-un grup de butoane înrudite. Postscript – Limbaj de imprimare de nivel înalt. Open (deschidere) – Afişarea conţinutului unui director. Operating system (sistem de operare) – Programul principal pentru un calculator. Pointer-ul îşi poate schimba forma în decursul diferitelor acţiuni. Când se alege „pachetul“. care apare într-o fereastră de dialog. utilizat îndeosebi pentru grafică. director. Path (cale de acces la un fişier) – Numele complet al unui fişier prin care acesta poate fi specificat f ără ambiguităţi. cât şi recepţiona informaţii.nefolosind facilităţile specifice Windows (cum ar fi gestionarea memoriei). aplicaţia folosită la crearea lui îl execută dacă este un fişier de sunet sau afişează obiectul. document sau fişier de date într-o fereastră. Poate fi identificat prin două puncte puse unul după celălalt (. Option button (buton de opţiune) – Un buton mic rotund. Printer fonts (fonturi de imprimantă) – Fonturile care sunt constituite în interiorul imprimantei. Ele se găsesc în memoria read-only (ROM) a imprimantei. Parent directory (director părinte al unui fişier) – Directorul în lista căruia se află fişierul respectiv. Pointer – Cursorul în formă de săgeată care urmăreşte pe ecran mişcarea mouse-ului şi indică ce parte din ecran este afectată când se apasă butonul mouse-ului. ca date de intrare pentru o altă comandă.

micşorare) – Schimbarea unei ferestre într-o pictogramă (icoană) prin folosirea butonului sau comenzii de minimizare (minimize). O aplicaţie care este redusă continuă să se execute şi poate deveni din nou aplicaţie activă prin selectarea pictogramei corespunzătoare. jos. Reduce (reducere. Prompter – Caracter sau şir de caractere care indică posibilitatea preluării unei comenzi. în care instrucţiunile de program şi datele sunt stocate astfel încât unitatea centrală de prelucrare (CPU) să poată obţine acces direct la ele prin magistrala de date de mare viteză a procesorului. opţiuni multitasking pentru programe care rulează în mod 386 enhanced. Program information (file-PIF fişier de informaţii de program) – Un fişier care furnizează mediului Windows informaţii despre o aplicaţie MSDOS. Sunt utilizate pentru memorarea programelor necesare pornirii PC-urilor. Resorte button (buton de restaurare) – Un buton care conţine atât săgeata jos. Fiecare bară de scroll are două săgeţi de scroll şi un buton de scroll. RAM (Random Acces Memory) – Memorie cu acces aleatoriu – memorie primară de lucru a calculatorului. cât şi săgreata sus. Conţine elemente cum ari fi: numele fişierului. Rezoluţia unei imprimante influenţează în mod direct calitatea imprimării. Rezoluţie – Densitatea punctelor imprimate pe centimetru pătrat. Apare numai după mărirea unei ferestre la dimensiunea maximă. aflat la dreapta barei de titlu. . Program item (articol de program) – O aplicaţie sau un document reprezentat ca o pictogramă (icoană) într-o fereastră de grup. Root (director rădăcină) – Directorul principal al unui disc. care se creează în mod automat la formatarea discului şi care nu poate fi şters de utilizator. Scroll (to scroll = a defila) – Mişcarea prin text sau grafice (sus. Screen saver (economizor de ecran) – Un desen sau o imagine animată care apare pe ecran atunci când nu s-a folosit mouse-ul sau tastatura o anumită perioadă de timp prestabilită..Program – O listă de instrucţiuni. stânga. Efectuarea unui click pe el sau comanda Resorte aduce fereastra la dimensiunile anterioare. directorul de pornire. ROM (Read Only Memory) – Tipuri de memorie care pot fi doar citite. Scroll bar (bară de scroll) – O bară ce apare în dreapta şi / sau la capătul de jos al unei ferestre sau rubrici de liste ale căror conţinuturi nu sunt în totalitate vizibile. scrise într-un limbaj de programare. dreapta) pentru a vedea părţi ale fişierului ce nu sunt afişate pe ecran. pe care calculatorul le poate executa astfel încât sistemul să acţioneze într-un mod predeterminat.

Poate fi un disc. cum ar fi numărul de bytes disponibili şi capacitatea totală a discului. de obicei. Selectarea unui element se face cu click de mouse sau prin apăsarea unei taste. Efectuarea unui click pe săgerata de scroll produce defilarea textului cu o linie. un director etc. f ără nici o informaţie de formatare. De exemplu. care conţine titlul acesteia. în File Manager.Nu toate ferestrele au bară de stare. Target/cible (fr. cu o posibilă excepţie în ceea ce priveşte linefeeds şi carriage returns. Timeout – Perioadă de timp între momentul în care apare o disfuncţionalitate a unui dispozitiv şi cel în care apare mesajul corespunzător acesteia. Menţinerea butonului de mouse apăsat produce defilarea continuă.) (destinaţie) – Obiectul în care sunt mutate sau copiate fişierele sursă. a căror apăsare execută o comandă fără a mai deschide meniul. Text file (fişier text) – Un fişier care conţine numai litere. Un fişier text nu conţine informaţii de formatare. Source document (document sursă) – Documentul din care provine obiectul legat sau inclus. în meniu la dreapta comenzilor. De exemplu. . ea conţine informaţii despre disc. iar conţinutul directorului curent în dreapta. fişierul. Split bar (bară de divizare) – Împarte fereastra în două părţi. Text box (casetă pentru text) – O rubrică în fereastra de dialog în care se tipăreşte informaţia necesară executării unei comenzi. Scurtăturile sunt afişate. simboluri şi cifre. Text – only (numai text) – Un fişier care nu conţine decât caractere ASCII standard. Status bar (bară de stare) – O linie de informaţii aflată de obicei în partea de jos a ferestrei. La deschiderea ferestrei de dialog această rubrică poate fi albă sau poate conţine deja un text. Software – Totalitatea programelor ce se execută pe un calculator. documentul sau discul de pe care se preia sau se mută informaţii. Shortcut key (scurtătură) – O tastă sau o combinaţie de taste. Source directory (director de sursă) – Directorul care conţine fişierele care vor fi copiate sau mutate. disponibile la anumite comenzi. este termenul opus al destinaţiei. Source (sursă) – Înregistrarea.Scroll arrow (săgeată de scroll) – O săgeată la capetele barei de scroll folosită pentru mutarea de-a lungul conţinutului unei ferestre sau al unei rubrici de liste. în File Manager. După selectare se alege acţiunea respectivă. Un fişier text este un fişier ASCII. arborele de directoare este aflat în stânga. Select (selectare) – Marcarea unui element aşa încât acţiunea ulterioară va avea loc numai asupra acelui element. Title bar (bară de titlu) – O bară orizontală în partea de sus a ferestrei sau a ferestrei de dialog.

Face parte din categoria consumabile. Wrap – Continuarea textului pe linia următoare fără oprirea cursorului atunci când se ajunge la capătul liniei. comandă sau fereastră de dialiog. Virtual memory (memorie virtuală) – Spaţiu pe hard disc folosit de Windows (când rulează în 386 enhanced mode) ca şi cum ar fi memorie reală. în funcţie de posibilităţile imprimantei. . Fonturile pot primi orice dimensiune şi apar tipărite exact aşa cum se văd pe ecran. Warning beep (sunet de avertizare) – Sunetul pe care îl emite calculatorul când întâlneşte o eroare sau când încearcă să execute un task pe care Windows-ul nu îl recunoaşte.5“) a orificiului de protecţie. De obicei un Help topic începe cu un titlu şi conţine informaţii drespre un task. în care se vizualizează un document sau o aplicaţie. *EXE înseamnă toate fişierele care au extensia EXE. Protejarea discului se face prin acoperirea (pentru discurile de 5.25“) sau descoperirea (pentru discurile de 3. De exemplu File Manager toolbar conţine butoane pentru conectarea la un director partajat. Topic – Informaţie în fereastra de Help. De exemplu. window (fereastră) – Un spaţiu dreptunghiular pe ecran. Toate aplicaţiile Windows respectă aceleaşi reguli. Avantajul folosirii memoriei virtuale este că permite rularea în acelaşi timp a mai multor fişiere decât ar permite memoria fizică. Semnul întrebării (?) se foloseşte pentru a reprezenta „orice caracter“. Undelete – Procesul de refacere a unui fişier şters accidental prin DEL. Bitmap-urile pot fi desene simple sau fotografii scanate şi prelucrate. Protecţia fişierelor se face prin intermediul comenzii ATTRIB. Wallpaper (tapet) – Un desen sau o imagine memorată ca un fişier bitmap (cu exrtensia BMP) care poate fi aleasă pentru a fi afişată pe fundalul desktop-ului. iar asteriscul (*) se foloseşte pentru a reprezenta mai multe caractere. Write protect (protejarea la scriere a unui disc sau fişier) – Interzicerea modificării conţinutului sau ştergerii discului sau fişierului. Wildcard – Un caracter care poate înlocui unul sau mai multe caractere din numerele unui fişier.Toner – Pudra de cerneală utilizată în procedeele de imprimare tip laser. Windows realizează acest lucru folosind fişierele de swap. Nu toate ferestrele au toolbar. Toolbar (bara de instrumente) – O linie cu butoane – scurtături aflată de obicei imediat sub bara de meniu. True Type fonts (fonturi True Type) – Fonturi scalabile care sunt de obicei generate ca bitmap sau soft fonts. Windows – based application (aplicaţie Windows) – O prescurtate pentru aplicaţiile destinate a se executa sub Windows şi care nu pot fi executate în afara acestui mediu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful