1 România ca ţară viticolă

Prezentare generală Strugurii fac parte din categoria celor mai puternice alimente cu proprietăţi terapeutice, atunci când sunt utilizaţi corect. Cura de struguri, denumită şi ampeloterapie (ampelos = viţă) sau cura uvală (uva = strugure) este practicată de milenii. Cercetările ştiinţifice din ultimii ani fundamentează credinţa asupra impresionantei valori a curelor de struguri. Pornind de la analiza compoziţiei chimice şi continuând cu studii clinice de specialitate despre efectele tratamentelor cu struguri asupra organismului uman, cercetătorii moderni dezleagă misterele acestei licori, sucul de struguri, şi o recomandă în prevenirea şi în recuperarea unei palete destul de largi de boli. Printre acestea se numără afecţiuni gastrointestinale, afecţiuni hepato-biliare, ictere, boli cardiovasculare, boli renale, afecţiuni ale aparatului respirator, boli de nutriţie, diabet boli infecţioase şi mai ales pentru întărirea sistemului imunitar. Strugurii la sfârşitul perioadei de maturare au o compoziţie chimică foarte complexă. Ei conţin apă în proporţie de 78-85 %, zaharuri 15-25 %, acizi organici 0,2 – 5 %, substanţe azotate 0,5 – 1,2 %, compuşi fenolici 0,2 - 1%, lipide 0,08 - 0,2 %, substanţe minerale 1-3 %, substanţe odorante, enzime şi nu în ultimul rând vitaminele din grupele B, C, H si PP. Ele au un rol important în creşterea şi dezvoltarea organismelor prin stimularea şi reglarea principalelor procese metabolice din organism. Dinamica acumulării depinde de soi, podgorie, condiţii climatice şi lucrările de întreţinere a plantaţiei viticole. România este o ţară viticolă membră a OIV din 1927, deţinătoare a unei importante suprafeţe cultivate cu viţă de vie ce face obiectul Organizării Comune de Piaţă în sectorul vin. Suprafaţa viticolă a României se află cantonată în 8 regiuni viticole, areale de cultură delimitată de legislaţia naţională până la nivelul de localitate administrativ teritorială. Numai aici este permisă în continuare înfiinţarea de plantaţii viticole. Aceste 8 regiuni de cultură a viţei de vie corespund încadrării în zonele viticole europene B, C1a şi CII, după cum urmează: - zona Viticolă B – Transilvania; - zona Viticolă CI – Dealurile Moldovei, Dealurile Olteniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului; - zona Viticolă CII – Dealurile Munteniei, Colinele Dobrogei şi Terasele Dunării. România este unul dintre cei cincisprezece producători de vin la nivel mondial şi al şaselea producător de vinuri din Europa după Franţa, Italia, Spania, Germania şi Portugalia. De asemenea, ocupăm locul cinci în ierarhia ţărilor viticole europene, cu o suprafaţă totală cultivată cu viţă de vie de 186.900 hectare.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni!

hectolitri. Suprafeţe cultivate şi producţii în anii 2000-2008 Nr Specificare U. Fetească neagră. etc. Novac.Fetească regală. Cadarca. Cabernet Sauvignon. Negru de Drăgăşani. Şarba. vinuri roşii . Busuioacă de Bohotin. Crâmpoşie. Principalele soiuri nobile de struguri cultivate în România: 1. Burgund mare. Merlot.160 tone (41%) 2009 (18 septembrie) Suprafaţa cultivată producţia medie producţia totală 5.5 . Tămâioasă românescă. Frâncuşă.751 kg/ha 34.299 kg/ha 89. Pinot gris.autohton: Fetească albă. Grasă de Cotnari.Merlot.083 ha 6.645 tone (11%) 34.301 kg/ha producţia totală 34. Aligoté.471 kg /ha 156. Aligoté. Pinot noir.M 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni! .851 ha (12%) 4. Tămâioasă românească.314 tone (~51%) (45%) 20. Fetească regală.mondial: Cabernet Sauvignon. Fetească albă. Sauvignon.679 ha (~44%) producţia medie 7. vinuri albe . Muscat Ottonel. Babească neagră.2 Producţia medie anuală de vin este de 5. Burgund mare. Busuioacă de Bohotin şi alte soiuri. Sauvignon. Traminer roz etc. etc.411 tone (16%) Sortimente de vin: . Muscat Ottonel. Pinot gris. Fetească neagră. Riesling italian. Riesling italian.094 ha (~20) 4. Pinot noir. Grasa de Cotnari. 2. . Chardonnay. Producţia de struguri 2008 – 2009: 2008 (17 septembrie) suprafaţa recoltată Producţia de struguri de masă Producţia de struguri de vin 4.6 mil. Chardonnay.

7 struguri de masa kg/ha 6661 mii to 117.5 16.5 11.5 5074 515.3 1116.0 1071.5 482.2 4727 525.1 2602.2 1060.7 8150 87. 5213 244.7 5015 951.9 3.5 1072.0 5369. Vii nobile pt mii ha 17.0 85.8 188.6 5214 608.1 2762 271.6 5954 1123 96.0 4744 422.4 4883 480.7 4896 517.8 122.5 7043 81 92.3 92.1 4599 223.9 4876 545.5 rod din care: kg/ha 5968 mii to 766.1 4802 191.3 2716 231.9 5468 1022 94.9 6596 626 84.1 6159 93.8 6209 638.2 98.6 5317 67.5 186.0 91.8 5555 102.0 rod kg/ha mii to 4398 523. Vii pe rod TOTAL mii ha 247.2 6399 538.4 3717 343.3 89.3 105.3 4991 610.0 116.2 8102 779.3 12.4 2284 211.3 Crt 1.2 5090 116.4 7260 97.1 98.3 89.2 1290.6 4364 399.2 92.1 4147 506.8 10.5 3983 464.7 12.1 122.4 4568 233.0 101. Vii nobile pt mii ha 110.8 3070 39.6 5590 92.5 2530 189.8 5529 190.3 85.0 4304 396.5 13.0 5461 111.5 84.4 6050 541 13.4 98.0 5289 Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni! .9 111.5 4801 64.7 8245 698.2 5014.1 5619 551.1 Vii nobile pe mii ha 128.5 kg/ha mii to 2.4 5453 6 Productia mii hl 6166.9 5. Vii hibride pe mii ha 119.0 15.5 5664 484.8 struguri de vin kg/ha 5857 mii to 649.0 4.

8 2842.0 7540.1 21855.7 2714.1 14007.6 693.1 29249.5 2299.8 23045.1 15824.1 1337.9 Importul şi exportul de vin în perioada 2000-2008: Import Cantit (to) 2000* 2001* 2002* 2003 2004 2005 2006 2007 2008 1310.2 17787.8 21080.5 14937.2 1762.2 1989.7 38865.2 776.5 38430.5 Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni! .2 2229.8 3139.9 18030.2 2446.1 1346.4 19669.1 Export Cantit (to) 25351.0 1255.4 4623.0 39472.1 Val (mii €) 17737.9 71332.0 2735.4 totala de vin dincare: 7 Productia de mii hl vin nobil Productia de mii hl vin hibrid 3247 2951 3107 3307 3561.4 Val (mii €) 1250.0 41137.2 15987.7 50453.9 1001.9 26956.9 35508.4 18163.3 8 2206 2139 2354 2248 2605.1 37584.6 753.1 28883.

2008 si 2009 s-au acordat subvenţii de la bugetul de stat în conformitate cu Hotărârile Guvernului nr.50 litri/cap locuitor.5 * Pentru anii 2000. Consumul de vin pe cap de locuitor în România este între 23. 2001 si 2002 valoarea este în mii USD !!! În ANEXA 1 găsiţi şi date privind exportul şi importul pe primele 5 luni din 2008 comparativ cu primele 5 luni din 2009. a fost elaborată Hotărârea de Guvern nr.vinicol românesc.forme de finanţare în sectorul viti – vinicol Pentru anii 2007. certificarea şi marcarea vinurilor cu denumire de origine controlată costurile aferente autorizării plantaţiilor viticole destinate producerii strugurilor de vin cu denumire de origine controlată costurile aferente certificării şi marcării vinurilor cu denumire de origine controlată tratamente fitosanitare în plantaţiile viticole cu soiuri nobile pentru struguri de masă şi vin. în detrimentul Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni! . Denumirea activităţii Sector autorizarea plantaţiilor viticole pentru viticol producerea strugurilor de vin cu denumire de origine controlată. prioritar în strategia de dezvoltare durabilă a agriculturii . inclusiv pentru vinuri cu denumire de origine controlată costurile aferente tratamentelor fitosanitare Suma 10 lei/ha 12 lei/hl 500 lei/ha În vederea dezvoltării unei viticulturi performante şi durabile în România. 570/2008 şi 693/2009. stabileşte: “Sectorul viti vinicol este un domeniu de importanţă naţională. prin conţinutul primului articol. iar în UE între 20 . creşterea ponderii vinurilor cu denumiri de origine controlată (DOC).1432/2005 care. sunt: 1. în majoritatea statelor producătoare de vin de pe glob.24 litri. SPRIJIN FINANCIAR .463/2007.4 .” Obiectivele strategiei de dezvoltare a sectorului viti .

introducerea în cultură a soiurilor autohtone (50% din totalul suprafeţei). promovarea consumului de vin. consolidarea asociaţiei de producători pentru crearea de exploataţii viticole viabile. 5. 2. eligibile pentru acordarea sprijinului financiar comunitar. Programe de sprijin financiar comunitar În conformitate cu prevederile legislaţiei europene în vigoareîn perioada 2009-2014. viticultorii beneficiază de o alocaţie financiară anuală de 42. creşterea ponderii vinurilor roşii şi aromate în totalul producţiei vinicole.100 mii €.6 producţiei de vinuri de masă. 3. 4. Exerciţiul bugetar Bulgaria Cehia Germania Elveţia Spania Franţa Italia* Cehia Lituania Luxemburg Ungaria 2009 15 608 2 979 22 891 14 286 213 820 171 909 238 223 2 749 30 344 16 816 2010 21 234 4 076 30 963 19 167 284 219 226 814 298 263 3 704 37 467 23 014 2011 22 022 4 217 32 190 19 840 279 038 224 055 294 135 3 801 45 485 23 809 2012 27 077 5 217 39 341 24 237 358 000 284 299 341 174 4 689 45 595 29 455 2013 26 742 5 151 38 867 23 945 352 774 280 311 336 736 4 643 45 587 29 081 Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni! .

269/2009. fiind implementată prin Ordinul MADR nr. În plus.vinicol cele 42. 479/2008 . Este una dintre măsurile prioritare în relansarea sectorului viti . Sprijinul de până la 75% din valoarea costurilor pentru înfiinţarea fiecărui hectar de viţă de vie se acordă viticultorilor indiferent de forma de organizare sau suprafaţă. 211/2007pentru aprobarea Normelor de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole derulate cu sprijin comunitar pentru campanile viticole 2006/2007 – 2007/2008 şi Ordinul MADR nr. 247/2008 cu modificările si completările ulterioare. Aceste măsuri sunt: 1. suma alocată pentru anul 2009 fiind de 41 212 mii EURO. Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni! . 247/2008 pentru aprobarea Normelor de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole derulate cu sprijin comunitar pentru campanile viticole2008/2009 . sumă forfetară prevăzută în ordinul nr. În vederea adaptării producţiei la cerinţele pieţei.278 €/ha.vinicol.2013/2014modificat şi completat prin Ordinul MAPDR nr. Restructurarea şi reconversia plantaţiilor viticole (replantarea podgoriilor) prevăzută de art.7 Malta Portugalia România Slovenia Slovacia Marea Britanie 232 37 802 42 100 3 522 2 938 160 318 51 627 42 100 4 820 4 022 221 329 53 457 42 100 4 987 4 160 227 407 65 989 42 100 6 169 5 147 284 401 65 160 42 100 6 091 5 082 280 Măsurile pentru care se alocă sectorului viti . se acordă şi despăgubiri până la intrarea pe rod a noilor plantaţii (600 €/an X 3 ani = 1800 € total) . viticultorii pot aplica o serie de măsuri care vizează reconversia soiurilor precum şi reamplasarea parcelelor situate în condiţii pedo-climatice nefavorabile pe alte amplasamente cu favorabilitate ridicată. Contribuţia pentru replantarea podgoriilor este stabilită la 14. 11 dinR(CE) nr.100 mii euro sunt stabilite prin PROGRAMUL SUPORT care a fost întocmit de MAPDR împreună cu organizaţiile de producători şi comunicat Comisiei la data de 30 iunie 2008.

din care minimum două duble. dăunători.206 €/%vol. 19 din Regulamentul (CE) nr.581/2008pentru aprobarea normelor privind acordarea sprijinului financiar. Sprijinul financiar reprezintă: 1.înlocuirea sârmelor la sistemul pentru conducere şi palisaj prin instalarea a 3 rânduri de sârme. maximum 50% pentru prime de asigurare împotriva pierderilor cauzate de animale. Asigurarea recolteiprevăzută la art. .218/2009 pentru aprobarea Normelor Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni! . 14 din Regulamentul (CE) nr. Măsura a fost implementată prinOrdinul MAPDR nr. maximum 50% pentru prime de asigurare împotriva altor pierderi cauzate de fenomene climatice. maximum 80% pentru prime de asigurare împotriva pierderilor datorate fenomenelor climatice asimilabile dezastrelor naturale. 4. /hl pentru utilizarea mustului de struguri concentrat. sau sistemul de susţinere şi palisaj prin: instalarea/înlocuirea sistemului de susţinere. în vederea susţinerii butucilor şi conducerii lăstarilor. 479/2008.8 De asemenea. 3.756/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de acordare a sprijinului financiar producătorilor din sectorul viti . producătorilor de vin care utilizează must de struguri concentrat şi/sau must de struguri concentrat rectificat în vederea creşterii tăriei alcoolice naturale a strugurilor proaspeţi./hl pentru utilizarea mustului de struguri concentrat rectificat. 3. Cuantumul sprijinului acordat este de: 1. Măsura a fost implementată prin Ordinul MADR nr. 2. Utilizarea mustului de struguri concentrat şi/sau concentrat rectificat prevăzută la art. Măsura implementată prin Ordinul MADR nr. se poate moderniza forma de conducere. mustului de struguri parţial fermentat şi a vinului nou aflat în fermentaţie şi valabilă până la data de 31 iulie 2012.10 din Regulamentul(CE) nr.2. 2.699 € / %vol. boli vegetale. suma alocată pentru anul 2009 este de 425 mii EURO. a mustului de struguri. modificarea distanţelor de plantare între rânduri în vederea mecanizării.vinicol pentru asigurarea recoltei de struguri pentru vin. 479/2008 suma alocată pentru anul 2009 este de 5 mii EURO. 479/2008suma alocată pentru anul 2009 este de 458 mii EURO. Promovarea în cadrul pieţelor din ţările terţe prevăzută la art. . trecerea de la cultura joasă la cultura semi-înaltă sau înaltă.

de verificare şi control.1 la ordinul MADR nr. târguri. Valoarea sprijinului acordat în anii 2007. care: desfăşoară acţiuni de promovare sau publicitate. pot fi accesate Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor . modalităţile de plată. La finanţarea măsurilor de promovare a vinurilor pe pieţele ţărilor terţe.1 mil. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013. Prima de defrişare acordată pentru defrişarea plantaţiilor viticole este o altă formă de sprijin financiar comunitar. .vinicol românesc. pentru activităţi desfăşurate în sectorul viti Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni! . cea de la bugetul de stat este de 30%.740 € şi 14. Astfel.vinicol pentru măsurile prevăzute la punctele 1-4. participă la evenimente.9 metodologice privind condiţiile de acordare a sprijinului financiar în vederea promovării vinurilor pe pieţele ţărilor terţe în campaniile viticole 2008/2009-2012/2013. Schema de defrişare se aplică până la sfârşitul campaniei viticole 2010 . Nivelul primei de defrişare este prevăzut în anexa nr. măsurile: agricole” Sprijinul financiar naţional de care beneficiază viticultorii din sectorul viti . € acordate sectorului viti .efectuează studii de piaţă şi studii de evaluare a măsurilor de promovare şi informare.572/2008 pentru aprobarea Normelor de aplicare a schemei de defrişare a plantaţiilor viticole. prevăzută la art. iar contribuţia beneficiarului este de minimum 20%. din valoarea cheltuielilor eligibile contribuţia CE nu depăşeşte 50%. 479/2008. expoziţii şi concursuri internaţionale.760 €). se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiţii care pot fi accesate până în anul 2013 şi de către viticultori. Fondurile comunitare alocate sunt în afara celor 42. producătorii primesc un sprijin financiar echivalent cu 500 lei/ha. În acest sens. cheltuielile eligibile.Măsura 123 "Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere".2011. se regăseşte în susţinerea costurilor aferente aplicării tratamentelor fitosanitare în plantaţiile viticole. 98-107 din R (CE) nr. 2008 şi 2009. prima fiind acordată producătorilor care defrişează plantaţii viticole şi renunţă definitiv la dreptul de replantare pentru suprafaţa pentru care a fost obţinută prima. Se acordă producătorilor sau organizaţiilor de producători de vinuri cu denumire de origine controlată (DOC) şi vinuri cu indicaţie geografică (IG).cuantumul primei fiind stabilit pe baza randamentului obţinut de fiecare solicitant ca medie a randamentelor pe ultimele 3 campanii viticole consecutive (între 1.

. concentrat mii euro. pe o suprafaţă de 1. Utilizarea Alocare financiară de S-a solicitat deschiderea finanţării mustului la Comisia Europeană pentru 29. 48. la de Comisia Europeană 48.vinicol. Asigurarea recoltelor Alocare financiară de la Plăti efectuate de APIA Prima Alocare financiară de Plăti efectuate de APIA la zi de Comisia struguri Europeană 324.0 lei/buc.5 mii euro. euro.0 lei/buc. pentru vite altoire din categoria biologica certificat. 570/2008 şi 693/2009 privind aprobarea activităţilor pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal.9 mil. 35 mil. euro. pentru 458 mii vin euro. MĂSURI DE PIAŢĂ 2009 Restructurarea/reconversia plantaţiilor viticole pentru Alocare financiară de la Comisia Europeană Plăti efectuate de APIA campania 41.9 mii euro. după cum urmează: .10 .pentru producerea materialului săditor viticolvalorile fixate reprezentând ajutorul financiar pentru producerea materialului săditor viticol din categorii biologice admise şi utilizate pentru plantare în campania viticolă 2008 – 2009 se cifrează la: . pe o suprafaţă de 4.9 mii defrişare euro.212 41. a fost stabilită prin H. În campania 2006-2007.2 mii euro. nr. cuantumul sprijinului este fixat la 10 lei/ha plus 12 lei/hl vin.G . .pentru autorizarea plantaţiilorviticole de struguri destinaţi obţinerii vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC)si certificării şi marcării vinurilor DOC.140 ha sprijinul financiar alocat a fost de 6. Formele de sprijin naţional se acorda atât pentru plantaţiile viticole din soiuri nobile pentru vin înscrise in Registrul Plantaţiilor Viticole. pentru viţe altoite categoria biologica superioare prebază şi bază. pentru plantaţiile viticole pentru struguri de masă cât şi pentru plantaţiile viticole tinere. Menţionăm că pentru această măsură se aplică controlul respectării bunelor condiţii agricole şi de mediu.9 2008mii mii 2009 euro euro Pentru anul financiar 2009/2010 planurile au fost centralizate acestea totalizând 47. iar în campania 2007-2008.3.022 ha suma alocată a fost de aprox. 463/2007. nr.9 mil. euro.691.2. 5 Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni! .

2009 29.73 54.74 37.44 1.88 Contractate Decontate la data de 27.16 20.2009 Măsura Nr. Euro (publice) Alocate 2000 – 2006 34. – vin 3.149 11 5.70 7. Promovarea comerţului Alocare financiară de la Un program depus în valoare de cu Comisia vin cu Europeană 54.662 2 MĂSURA 123 Proiecte depuse 2008 Proiecte contactate 13.4 mii euro ţări 425 terţe euro mii NIVELUL ABSORBŢIEI FONDURILOR EUROPENE ÎN SECTORUL VIE/VIN Stadiul programului SAPARD la data de 27.1 – vie TOTAL 65 70 135 45 63 108 29.11 Pentru campania viticolă 2009/2010 se intenţionează organizarea în colaborare cu organizaţiile interprofesionale din sector a unei instruiri privind expunerea în detaliu a acestei măsuri insuficient accesată de producătorii de vin din România.534 Număr de proiecte 25 Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni! .01.276 6 Suma (RON) Număr de proiecte Suma (RON) 206. MĂSURA 121 Proiecte Proiecte depuse 2008 contactate 29.911.285.01. Euro.86 7.110.95 37.1.81 PNDR 2007-2013 În perioada 2007-2013 România beneficiază pentru sectorul dezvoltare rurală din cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală de o alocare financiară de aproximativ 8 mld.732. proiecte Depuse Contractate Fonduri – mil.

479/2008 . Conform actului normativ. 22 Secţiunea 7 Eliminarea subproduselor din R (CE) nr. defrişarea şi modificarea oricăror date ale parcelelor viticole.vinicole prevăzută la art.12 OBLIGAŢII ce revin României pe linia aplicării prevederilor legislative comunitare Conform prevederilor articolelor 85-97 din Regulamentul (CE) nr. de la cultivator până la centrul de procesare. 479/2008. producătorii viti . până la data de 1 martie. Declaraţiile de producţie se depun până la cel târziu 10 decembrie. În acest sens.aplicabilă în campaniile 2008/2009-2012/2013 a fost reglementată prin ordinul MADR nr. 479/2008. 3.Astfel. Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni! . 487/2009 pentru aprobarea modelului de carnet de viticultor şi implementarea acestuia în domeniul comercializării producţiei de struguri pentru vin. corespunzătoare cantităţilor transportate. recoltă şi producţie. transporturile de vin mai mari de 60 de litri. anual. începând cu campania viticolă 2009/2010. depozitează sau comercializează produse vinicole au obligaţia întocmirii declaraţiilor de stoc. comerţul cu ţările terţe. prin funcţionarea unui registru al plantaţiilor viticole informatizat. Retragerea sub control a subproduselor viti .vinicole în ceea ce priveşte programele de sprijin. din carnetul de viticultor. 580/2008 privind retragerea sub control a subproduselor viti . În vederea asigurării trasabilităţiiproduselor viti . iar conform Ordinului MAPAM nr. a fost introdus şi implementat carnetul de viticultor. se transmite Comisiei un inventar actualizat al potenţialului de producţie. 2. 75/2004. Declaraţiile de recolta se depun până la cel târziu 10 decembrie.vinicoli au obligaţia de a gestiona distinct subprodusele rezultate din procesul de vinificaţie a strugurilor (drojdia şi tescovina) pentru a fi utilizate în alte scopuri decât producerea vinului.vinicole. prinOrdinul MAPDR nr. 1. circulă însoţite obligatoriu de documente de însoţire întocmite de către furnizor. care constituie baza stabilirii si acordării sprijinului financiar comunitar. 479/2008 se face prin verificarea şi operarea modificărilor generate de înfiinţarea. persoanele care produc. 479/2008 privind organizarea comună a pieţei viti . obligaţia comunitara. 11 din R(CE) nr. orice transport de struguri din soiuri nobile pentru vin va fi însoţit în mod obligatoriu. Actualizarea Registrului Plantaţiilor Viticole (RPV)constituit conform art.108 dinR (CE) nr.vinicole. potenţialul de producţie şi privind controalele în sectorul viti vinicol. Declaraţiile obligatorii sunt prevăzute de art. Declaraţiile de stoc se depun până la data de 15 august. conform prevederilor art. de fila în original. o reprezintă gestionarea corespunzătoare a potenţialului de producţie vitivinicolă. Conform acestor prevederi. 555/2008 de stabilire a normelor de aplicare a R (CE) nr. 109 din R (CE) nr.

Sinteza acţiunilor întreprinse de ISCTV din cadrul MAPDR şi DADR judeţene. inclusiv a celor cu denumire de origine controlată. valoare amenzi 618. Au fost aplicate 25 sancţiuni contravenţionale (11 avertismente şi 14 amenzi) în valoare de 112.22.vinicole. este prezentată astfel: număr controale efectuate 5150. depozitează şi comercializează vin şi produse viti . Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri. 67/1997. au fost verificaţi un număr de 90 operatori economici ce produc. a) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol .000 lei.vinicole prelevându-se 242 probe. de vinuri şi a altor produse viti . funcţionează ca şi compartiment al Direcţiei de Inspecţii Tehnice în Sectorul Vegetal. număr avertismente aplicate 144. b) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi alte Produse Viti .vinicol Ministerul Agriculturii.vinicol. Oficiul Naţional al Viei si Vinului. Pădurilor si Dezvoltării Ruraleprin: 1. număr probe prelevate 1410. în anul 2009.13 Organisme instituţionale implicate în sectorul viti . Prahova. Agenţia de Plăti si Intervenţie pentru Agricultură.vinicole Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Viti . . Asigură supravegherea aplicării legii în realizarea producţiei de struguri. 3. ANPC si Garda Financiara desfăşurate în 5 judeţe (Vrancea. 4. Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Viti . 2. Constanţa şi Municipiul Bucureşti). Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni! .000 lei şi s-au întocmit sesizări penale pentru 10 agenţi economici. având structuri organizatorice în cadrul direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti.vinicol organizată în baza Legii nr.organism de îndrumare. În urma unor acţiuni comune cu IGPR. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.vinicole (ONDOV) este o instituţie de interes public. implementare şi verificare a modului de respectare a legislaţiei viti . număr de amenzi aplicate 40. aflată în subordinea Ministerului Agriculturii. Tulcea. cu personalitate juridică.sesizări penale . şi este organismul guvernamental abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea calităţii şi conformităţii produselor vinicole destinate consumului uman.

Dealurile Zarandului. Banat. ONDOV gestionează şi controlează o suprafaţă de aproximativ 21. Bohotin. Are în gestiune următoarele denumiri de origine şi indicaţii geografice. Banu Mărăcine. care prevede că statele membre desemnează instanţa responsabilă de asigurarea respectării dispoziţiilor comunitare in realizarea vinurilor si produselor viti . Murfatlar) şi 12 indicaţii geografice pentru vinuri (Dealurile Transilvaniei. Activitatea în teritoriu se desfăşoară prin intermediul celor 10 Inspectorate Teritoriale ale ONDOV. Dealurile Sătmarului. Viile Caraşului. c) Oficiul Naţional al Viei şi Vinului O. Mehedinţi. Segarcea. Aiud. de a contribui la elaborarea reglementărilor viti . Crişana.500 ha cultivate cu vii destinate producerii vinurilor DOC. Dealu Bujorului. controlul. are rolul de a asigura fundamentarea politicii de realizare şi dezvoltare a producţiei viti vinicole. Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni! . Sebeş-Apold.14 ONDOV este un organism sectorial care realizează managementul. Patronatul Naţional al Viei si Vinului. Colinele Dobrogei. Organizaţii de producători şi organisme de filieră: 1. Pietroasa. Iana. 32 de denumiri de origine pentru vinuri (Târnave.vinicole cu denumire de origine.vinicolă. 497/2008. Iaşi. Lechinţa. Dealurile Moldovei. Murfatlar. Şimleul Silvaniei. de a sprijini pe plan naţional filiera viti . Miniş. 2. Babadag. Drăgăşani. Dealurile Vrancei. Terasele Dunării) 2. Alba Iulia. Fiecare Inspectorat Teritorial are o zonă de acţiune. Nicoreşti. Huşi.vinicole DOC . Odobeşti. Bucium. Dealu Mare. Iaşi.N. Cotnari. Ştefăneşti.V. Viile Timişului. Sebeş-Apold.vinicole. Alba Iulia. gestiunea şi protecţia DOC şi a produselor viti . admise spre utilizare de către producătorii de vinuri din România: 1. Sarica Niculiţel.vinicolă şi de a dezvolta relaţiile internaţionale din acest domeniu. Dealurile Munteniei. 3.V. Cernăteşti-Podgoria. Dealurile Olteniei. Sursele de finanţare ale ONDOV sunt integral din venituri proprii şi se constituie din taxele încasate de la producătorii şi comercianţii de produse viti . 3. Acest organism este armonizat cu prevederile Regulamentului Comunităţii Europene nr. Oltina) 10 denumiri de origine pentru vinurile spumante (Târnave. Coteşti. Dealu Mare. Huşi. Sâmbureşti. Recaş. Panciu. Organizaţia Naţională Interprofesionala Viti . Dealurile Crişanei. Asociaţii de producători. Panciu.vinicole DOC.

prelucrării.vinicolă (ONIV) s-a constituit ca o grupare reprezentativă. PNVV deţine. b) PNVV Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) este instituţie a societăţii civile ce grupează pe unii dintre cei mai importanţi producători de vin din România. prin membrii săi. alături de Guvern şi sindicatele din ramură. Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) grupează 48 de membri dintre cei mai importanţi producători. depozitării. cadrul pentru parteneriatul social în sectorul viti . Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni! . din organizaţiile de producători. Patronatul se constituie ca persoană juridică română în anul 2000. cu respectarea diversităţii regionale. distribuţiei şi comercializării produselor viti vinicole şi desfăşoară activităţi de apărare a intereselor producătorilor. importatori şi exportatori de vin din România. pe baza liberei iniţiative a acestora.15 a) Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (ONIV) Organizaţia Naţională Interprofesională Viti . ONIV are ca scop reglementarea producerii.vinicol. formând. peste 70% din comerţul cu vinuri din România. precum şi societăţi comerciale din industria conexă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful