P. 1
Curs 11

Curs 11

|Views: 8|Likes:
Published by Buzdugan Alexandru
logistica
logistica

More info:

Published by: Buzdugan Alexandru on Jun 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/23/2014

pdf

text

original

Dimensionarea instalaţiilor portuare cu solicitări de exploatare variabile 1.

Consideraţii generale Problema reducerii duratei de staţionare a navelor în porturi prezintă o importanţă deosebită din punct de vedere economic, importanţă derivată din necesitatea reducerii sau chiar eliminării contrastaliilor rezultate din nerespectarea duratelor de operare prevăzute în contractele de navlosire. O durată de staţionare însemnată duce la o creştere a costurilor portuare, dar şi a celor aferente navelor, iar serviciile furnizate armatorilor pierd din calitate prin apariţia costurilor suplimentare de congestie. Rezolvarea problemei dimensionării raţionale a instalaţiilor portuare este dificilă, atât datorită factorilor endogeni cât şi celor exogeni care acţionează asupra sistemului portuar în ansamblu. Aceştia conduc adesea la variaţii ale traficului sau ale productivităţii instalaţiilor şi apariţia solicitărilor de exploatare variabile. Cauzele solicitărilor de exploatare variabile ale porturilor pot fi introduse convenţional în trei grupe: economice, tehnice şi organizatorice. a) economice (înfiinţarea de noi linii maritime, navlosirea de noi nave, tendinţa de creştere progresivă a numărului de cargouri pe o linie maritimă, importuri masive datorită reducerilor sezoniere de preţuri practicate pe piaţa internaţională; b) tehnice (schimbări în modul de prezentare a mărfurilor la transport sau a modului de ambalare şi formare a unităţilor de încărcătură, variaţii ale productivităţii utilajelor folosite pentru operarea mărfurilor; c) organizatorice (sosiri de nave deturnate de la un port vecin aflat în congestie, escale mai frecvente ale unei anumite linii, modificarea numărului de echipe alocate pentru operarea unei nave, precum şi a coeficientului de utilizare a timpului de operare. Reducerea consecinţelor solicitărilor de exploatare variabile se realizează prin menţinerea unor capacităţi suplimentare care se folosesc numai în perioadele de vârf. Dezavantajul acestei soluţii este că o mare parte din timp instalaţia nu este folosită integral, iar investiţiile practic nu se recuperează. În încercarea de a găsi cele mai bune soluţii pentru structura optimă a instalaţiilor cu solicitări de exploatare variabile au fost parcurse mai multe etape. Iniţial, proiectanţii alegeau mărimea înzestrărilor tehnice intuitiv, pe baza experienţei, facând comparaţie cu alte instalaţii similare deja existente, care funcţionau în condiţii de rentabilitate maximă. Mai târziu, s-au elaborat metode de calcul care ţineau seama de o solicitare echivalentă a înzestrărilor tehnice. Aceste metode nu respectă principiul economicităţii, întrucât în calcule se are în vedere o valoare medie a solicitării, care nu corespunde situaţiei reale. Totuşi, apariţia acestor metode poate fi considerată un progres pe calea eliminării construcţiilor şi instalaţiilor suplimentare. Rezultate optime se pot obţine prin simularea procesului de exploatare a înzestrărilor tehnice ale portului cu ajutorul calculatorului electronic. Principalele dificultăţi ale simulării pe calculator constau în faptul că efortul cerut este mare în raport cu câştigul de precizie obţinut şi faptul că necesită un volum considerabil de date de intrare. Specialiştii au fost de acord că singurul criteriu viabil pentru o dimensionare corespunzătoare este cel economic, prin care se urmăreşte o maximizare a beneficiului social. În cazul analizat, beneficiul este reprezentat de minimul sumei costurilor pentru nave şi a celor pentru dane. 2. Dimensionarea analitica Sistemul compus din rada portului în care aşteaptă navele, danele de încărcare-descărcare şi navele care sosesc în port pentru aceste operaţii, este un sistem de servire în masă cu aşteptare. Problema care se pune poate fi formulată astfel: ce modificări trebuie aduse sistemului (construcţii de dane suplimentare, reducerea duratei de servire prin modernizarea instalaţiilor de operare la dane, etc) pentru a reduce penalizările. Este vorba deci de o dimensionare raţională, în raport cu cantităţile de marfă care se operează, a construcţiilor şi instalaţiilor cu solicitări de exploatare variabile.
1

timpul mediu de aşteptare în şir.intensitatea medie a sosirilor. Cel mai adesea se optimizează funcţia economică. pe lângă funcţia economică. deoarece în majoritatea cazurilor costurile de imobilizare a navelor sunt mai mari decât costurile de nefuncţionare a instalaţiilor portuare (raportul uzual este de aproximativ 4/1).factorul de serviciu sau intensitatea serviciului (sau număr de cereri care sosesc în µ sistem. cât şi pentru inactivitatea staţiilor de servire într-un interval de timp T.numărul mediu de staţii neocupate. obţinerea soluţiei optime se realizează prin calcul numeric al valorii funcţiei obiectiv F(n) pentru diverse valori ale numărului de staţii de servire (n). cât şi din partea staţiilor de servire. în majoritatea cazurilor. respectiv: Cost specific (u./t marfã) B A Trafic Fig.m. De regulă.costul unităţii de timp de nefuncţionare a staţiilor de servire. în timp ce este servită o unitate). t a .În cadrul fenomenului de aşteptare se pune problema optimizării unor funcţii sau parametri ai sistemului.A). (1) unde c1 reprezintă costul unităţii de timp a cererii în aşteptare. Costurile specifice totale ale sistemului format din dane şi nave F(s) = (c 1 n a + c 2 Φ)T = [c 1 λt a + c 2 (s − ρ)]T . se introduc şi restricţii. . Când sunt impuse şi alte restricţii se va ţine seama şi de acestea (ex. Acest minim se află la un volum de trafic mai mic decât minimul costurilor specifice portuare (pct. µ . În figura 1 este reprezentată grafic variaţia costurilor specifice totale ale sistemului portuar (costul navelor care aşteaptă servirea şi costul de inactivitate al danelor) care are un minim în punctul B. numărul de unităţi în şirul de aşteptare n a să nu depăşească o anumită limită sau probabilitatea ca o cerere să aştepte mai mult de un număr de minute).intensitatea medie a sosirilor. 1. 2 . n a . Funcţia economică se exprimă. Se calculează F(s) pentru mai multe valori ale lui (s) şi se va reţine valoarea minimă. care reprezintă suma costurilor de aşteptare. atât din partea cererilor sosite pentru servire. Adeseori. c2 . Φ λ .numărul mediu de unităţi în şirul de aşteptare. ρ= λ . ca medie statistică a cheltuielilor provocate atât de aşteptarea cererilor în vederea servirii.

6. 3.011 .082 0. 13.697 0. Studiu de caz Pentru elaborarea modelului s-au studiat mai întâi sosirile navelor în port. Se face verificarea concordanţei între repartiţia empirică dată şi repartiţia teoretică considerată (se consideră sistemul E/E/s(∞/FIFO). 15. luându-se ca unitate de timp durata de 12 ore.5 1. 1. 20.75 4. 21. 16.75 6.crt.5 0. 24.75 1. 5. Se întocmeşte tabelul 2: Tabelul 2. 23. 19. 9. 2.732 0. Situaţia sosirii navelor în port Nr. Interval 1 iunie 2009 ora 600-1800 1 iunie 2009 ora 1800-600/2 iunie 2 iunie 2009ora 600-1800 2 iunie 2009 ora 1800-600/3 iunie 3 iunie 2009 ora 600-1800 3 iunie 2009 ora 1800-600/4 iunie 4 iunie 2009 ora 600-1800 4 iunie 2009 ora 1800-600/5 iunie 5 iunie 2009ora 600-1800 5 iunie 2009 ora 1800-600/6 iunie 6 iunie 2009 ora 600-1800 6 iunie 2009 ora 1800-600/7 iunie 7 iunie 2009 ora 600-1800 7 iunie 2009 ora 1800-600/8 iunie 8 iunie 2009 ora 600-1800 8 iunie 2009 ora 1800-600/9 iunie 9 iunie 2009 ora 600-1800 9 iunie 2009 ora 1800-600/10 iunie 10 iunie 2009 ora 600-1800 10 iunie2009 ora 1800-600/11 iunie 11 iunie 2009 ora 600-1800 11 iunie 2009 ora 1800-600/12 iunie 12 iunie 2009 ora 600-1800 12 iunie 2009 ora 1800-600/13 iunie Sosiri de nave 6 2 1 3 0 3 3 3 3 2 3 2 4 4 3 2 1 5 2 2 4 0 2 0 Se observă că numărul de nave sosite într-un interval de observare variază între 0 şi 6.5 18. 7.119 0. Mărimea lui ρ este simplu de determinat.258 0. 3. 17. Determinarea valorii medii şi a dispersiei n 0 1 2 3 4 f(n) 3 2 7 7 3 n-mn (n-mn)2f(n) -2.În relaţia lui F(s) trebuie detereminate ρ şi t a . S-au efectuat observări timp de 12 zile.75 (m n ) n −( m n ) Pn = e n! [f (n ) − N ⋅ Pn ] 2 N ⋅ Pn 0. 18.207 0. 4. 12.541 1.215 0. Tabelul 1. 11. ceea ce a însumat 24 observări în perioada studiată. în timp ce mărimea lui t a cere calcule mai detaliate şi cercetarea amănunţită a fenomenului de aşteptare. 14. 22.144 3 0. 8. 10.5 -0.5 1. Situaţia observată este prezentată în tabelul 1 .5 -1.

504 1 ∑ nf ( n ) .47 20. . . dedus din studiul statistic. 8.189 [f ( n ) − N ⋅ Pn ] 2 N ⋅ Pn = =3. s-a studiat servirea navelor de către danele dotate cu echipamentul tehnic aferent. 20. 2 verificată cu testul χ .24 13.28 15. “m” reprezintă numărul parametrilor repartiţiei teoretice considerate (repartiţia Poisson are 1 parametru. Pentru verificarea concordanţei între variabila aleatoare empirică şi variabila aleatoare 2 teoretică se utilizează testul χ . 31.63 9. λ.07 12.5 2. repartiţia normală are 2 parametri σ şi media). pe bază de observări.95 şi deci se poate admite că frecvenţa observată.07 . .09 21.6.41 37. 2 Tabelul 3 Repartiţia χ Probab.16 0. 6. 7. 9.504 < 11. .08 16.49 11.25 12.07 rezultă că χ se situează în intervalul de încredere corespunzător coeficientului de siguranţă de 0.81 9. Dacă χ 2 calculat < χ 2 tabelat . .99 7. N n 1 σ 2 = ∑ (n − m n ) 2 ⋅ f ( n ) . .1.5 3.59 14.21 11. σ2 dispersia variabilei aleatoare empirice. 5.57 Numărul gradelor de libertate se poate calcula cu relaţia: ν = n − m − 1 (n = 7 (este de la 0 la 6). 2 2 χcalculat = 3.81 18.028 χ2 = ∑ n 0. rezultă că numărul mediu de serviri în unitatea de timp (ziua de 24 ore) este: 4 .5 şi n=0.05 ⇒ χ2 libertate şi pentru un prag de siguranţă de Cum tabelat = 11.066 0.92 0. .5 6.25 σ2 = 2.07 15. În mod asemănător.66 1.5 6 1 1 N = 24 mn=2. atunci se poate trage concluzia că există o bună concordanţă între variabila aleatoare empirică şi cea teoretică (tabelul 3).01 6. Grade de libertate 0. este de 23 ore.51 16. referitor la sosiri corespunde unei legi Poisson. Probabilitatea Pn se poate extrage şi din tabele pentru mn=2. constatându-se că durata servirii urmează tot o repartiţie Poisson. 3. Se obţine: ν = 7 − 1 − 1 = 5 grade de p = 0.05 3.215 0.84 5. Timpul mediu de servire a unei nave. 2. N n mn = (2) (3) unde mn reprezintă media variabilei aleatoare empirice . 4.

007 5 0. 7 şi 8 staţii de servire.40 8 0.920 C6= 26.8 > 1 → pentru o singură dană şirul de aşteptare creşte la infinit. Tabelul 4 Determinarea costurilor de inactivitate Durata de s P(0) inactivitate a ta sistemului.8 C5=171.001 6 0.550 C8= 32. [zile Di [h/zi] ] Durata de aşteptare pentru navele sosite.72 0. 6. Pentru a stabili dacă acest număr de dane este corespunzător.m. şi c2 (costul unei ore de inactivitate a sistemului) = 400u. Se mai poate calcula probabilitatea de aşteptare a unei nave: D a = λ⋅ t a [h ] P(> 0) = ρs P(0) . (6) şi durata medie de aşteptare a navelor pentru operare cu relaţia (7) (7) Timpul mediu de serviciu al sistemului într-o zi este obţinut prin înmulţirea numărului de nave care sosesc într-o zi cu timpul necesar pentru servirea unei nave.006 0. 12 ⇒ρ= λ = 4.4 48.007 9 4. (5) +∑ s!(1 − ρ / s) k =0 k! În tabelul 4 sunt determinate costurile de inactivitate ale sistemului. s ⋅ s!µ(1 − ρ / s) 2 (4) P(0) reprezintă probabilitatea ca toate staţiile să fie libere sau probabilitatea de a nu avea aşteptare şi se determină cu relaţia: 1 P(0) = s s −1 ρ ρk .04  µ = . µ Pentru ca sistemul să intre în regim staţionar trebuie ca ρ < 1.µ= λ= 24 1   = 1.5 4.04 5 29 53 77 566. N/2). se vor calcula principalele elemente ale modelului pentru cazul s = 5.12 1 0. 6. în ipoteza 5. ta = ρs ⋅ P ( 0) . 7 şi 8. Se mai cunosc c1 (costul unei ore de staţionare a navei) = 300u. 23 t SV   1 ∑n ⋅ f (n ) = 5 (12 fiind numărul de zile folosite pentru observări. s!(1 − ρ/ s) Numărul mediu de nave în aşteptare este: n d = ρs +1 P(0) s ⋅ s!(1 − ρ / s) 2 5 .m.240 Durata de inactivitate a staţiilor de servire se determină cu relaţia (6) D i = s ⋅ 24− λt sv .96 <1 .270 C7= 25.9 14. Acest lucru se întâmplă pentru un număr de dane (s) egal cu 5 ⇒ρ* = ρ/ 5 = 0. Da[h/zi] Costul orelor pierdute de nave şi staţiile de servire C = c1·Da+c2Di 5 6 7 8 0.

0119 0.Deci. 6 .118 0. se obţine pentru o durată de servire de 21 ore.0017 0.324 35 25 15 5 20. navele sosite.015 0.123 83 73 63 53 1. pentru un număr stabilit de 5 dane.0186 0. navele sosite.0139 0. 19 sau 17 ore.069 4. pentru un număr stabilit de 7 dane.0076 0. Costul orelor pierdute de nave şi staţiile de servire în cazul în care avem 8 dane este prezentat în tabelul 8.9 20090 26920 44490 157670 Valoarea minimă a pierderilor în sistem.0107 0.3 56.2 14. nave şi staţiile Di [h/zi] Da[h/zi] de servire C = c1·Da+c2Di 6 6 6 6 17 19 21 23 0. dacă portul ar dispune de încă 2 dane (s=7) s-ar reduce substanţial cheltuielile de exploatare.169 0. Tabelul 5.8 33740 30520 27660 25640 Valoarea minimă a pierderilor în sistem. Costul orelor pierdute de nave şi staţiile de servire în cazul în care avem 7 dane este prezentat în tabelul 7.2 26. Tabelul 6 Determinarea costurilor de inactivitate pentru 6 dane şi variaţia duratei de servire Durata de Durata de Costul orelor ta P(0) inactivitate a aşteptare pentru pierdute de s t sv [zile] sistemului. pentru un număr stabilit de 6 dane. se obţine pentru o durată de servire de 17 ore. nave şi staţiile Di [h/zi] Da[h/zi] de servire C = c1·Da+c2Di 7 7 7 7 17 19 21 23 0.4 8.5 25340 23860 23550 26750 Valoarea minimă a pierderilor în sistem. Determinarea costurilor de inactivitate pentru 5 dane şi variaţia duratei de servire Durata de Durata de Costul orelor ta P(0) inactivitate a aşteptare pentru pierdute de s t sv [zile] sistemului. nave şi staţiile Di [h/zi] Da[h/zi] de servire C = c1·Da+c2Di 5 5 5 5 17 19 21 23 0.0245 0.3 518.0064 0.0062 0.0175 0.5 50.4 128.221 0. Tabelul 7 Determinarea costurilor de inactivitate pentru 7 dane şi variaţia duratei de servire Durata de Durata de Costul orelor ta P(0) inactivitate a aşteptare pentru pierdute de s t sv [zile] sistemului. navele sosite.8 4. se obţine pentru o durată de servire de 23 ore. Costul orelor pierdute de nave şi staţiile de servire în cazul în care avem 5 dane şi durata de servire variază.068 0.470 1.8 14.037 0. este determinată in tabelul 5.0286 0. Costul orelor pierdute de nave şi staţiile de servire în cazul în care avem 6 dane este prezentat în tabelul 6.048 0.421 59 49 39 29 5.0277 0. Aceaşi problemă poate fi studiată şi prin menţinerea numărului de dane şi reducerea duratei de servire de la 23 la 21.

De fiecare dată s-a reţinut valoarea minimă a funcţiei economice a sistemului. 4.4 2.0289 0.042 107 97 87 77 0. cunoscut fiind că acestea sunt grevate de costurile salariale care au o pondere însemnată în totalul costurilor de exploatare a instalaţiilor portuare. 7 . care nu poate oferi întotdeauna o soluţie numerică. În studiul de caz elaborat.023 0.0189 0.8 5 42980 39220 35640 32300 Valoarea minimă a pierderilor în sistem.0124 0. se obţine pentru o durată de servire de 23 ore.0081 0. dar şi duratele de servire ale navelor (de la 17 la 23 de ore). Determinante în relaţia de calcul a acestei funcţii sunt costurile de inactivitate ale danelor şi costul duratei de aşteptare a navelor în vederea operării.Tabelul 8 Determinarea costurilor de inactivitate pentru 8 dane şi variaţia duratei de servire Durata de Durata de Costul orelor ta P(0) inactivitate a aşteptare pentru pierdute de s t sv [zile] sistemului. pentru un număr stabilit de 8 dane.005 0. aceasta depinzând de repartiţia statistică a sosirilor şi duratelor de servire a navelor. În acest sens analiza se poate detalia dacă se consideră costuri diferite de staţionare a danelor cu personal de deservire s-au fără personal de deservire.012 0. nave şi staţiile Di [h/zi] Da[h/zi] de servire C = c1·Da+c2Di 8 8 8 8 17 19 21 23 0. Calculele s-au efectuat variind numărul danelor pentru operare (de la 5 la 8). navele sosite. Concluzii În stabilirea unei structuri raţionale a instalaţiilor au fost calculate mai multe valori ale funcţiei economice a sistemului pentru diverse durate de operare a navelor la dane şi pentru diferite valori ale numărului de dane. creşterea numărului de dane conduce la obţinerea soluţiei optime pentru o valoare mai mare a duratei de operare a navelor în port.6 1. Pentru calcule s-au folosit relaţiile date de teoria servirii în masă cu aşteptare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->