You are on page 1of 23

LUCRARE DE LICENTA

CAP 1. INTRODUCERE

Date biografice

Ioan Slavici s-a nascut la data de 18 ianuarie in anul 1848 la Siria din judetul Arad, fiind fiul lui Savu Slavici,supranumit "maistru cojocar", si al Elenei Borlea.De educatie s-a ocupat in special mama sa, despre care Slavici a scrie cu mult respect si dragoste in opera "Lumea prin care am trecut",unde rememoreaza ca aceasta 1-a invatat ce inseamna sa iubeasca oameni, fara a tine cont de diferentele dintre natiunile ce convietuiau in Transilvania acelor timpuri: romani, maghiari, svabi, sarbi, evrei si altele. In perioada anilor 1854-1868 participa la cursurile scolii primare ,iar gimnaziul il termina la liceul maghiar din Arad, insa bacalaureatul il va da la liceul din Satu Mare. Datorita lipsurilor in plan materiale, parintii sai considera ca atat cat invatase este de ajuns si ca s-ar putea angaja "scrietor la vreun notar", insa ambitios, tanarul se va inscrie in toamna anului 1868 la Universitatea din Budapesta in cadrul Facultati de drept. Acolo este profund impresionat de faptul ca profesorii erau slab pregatiti dar si chinuit de neajunsurile in plan financiar, Slavici se intoarce in tara si se angajeaza la un notarul din Cumlaus,un sat vecin cu Siria. In calitate aceasta, Slavici are un contact direct cu oamenii si recunoaste ca: "eu tot am invatat neasemanat mai multe decat la Universitatea din Pesta, aici traiam in mai stransa legatura cu lumea cea adevarata si vedeam in fiecare zi lucruri care ma ajutau sa cunosc oamenii si impregiurarile dupa adevarata lor fire", o experienta ce o va reda in intreaga sa opera. In anul 1869, printr-o oarecare imprejurare, ajunge la Viena, ca student inscris in anul al doilea al Facultatii de Drept, aici facand si stagiul military,tot aici il cunoaste pe Mihai Eminescu, alaturi de care ramane timp de trei ani, pana in anul 1872, cand poetul pleaca definitiv din Viena. Intre acestia s-a consolidat o relatie bazata pe o prietenie intelectuala, Eminescu descoperind ca Slavici este un fin observator al interiorului uman si anume sufletul, indrumanandu-1 sa scrie, chiar si in "sirieneasca lui de acasa" .

Ajutat de societatea "Junimea" si de Titu Maiorescu personal.incurajat.In anul 1870 Mihai Eminescu ii propune lui Ioan Slavici sa intre in revista "Junimea" unde il cunoste pe Titu Maiorescu. Slavici este angajat practician la avocatului Mircea Stanescu din Arad.Doi ani.la acea vreme. asa ca se intoarce Ardeal. Sectia studentilor".Mihai Eminescu. prin diverse polemici de substanta si prin articole ca: "Dorobantii" . Intors acasa. la care devine redactor si I. care se dorea a fi un ziar al marii burghezii romanesti. pentru ca asa cum spune "Soarele pentru toti romanii de la Bucuresti rasare"."Gura satului" (1878). Vindecandu-se.iar poetul se muta la Bucuresti. fiind in mare pericol de a-i fi amputat bratul stang. In anul 1881 ii este acordata medalia ``Bene-merenti``. publica in "Convorbiri literare" comedia "Fata de birau". iar in anul 1871. unde este gazduit de Samson Bogdanescu si unde locuieste impreuna cu Mihai Eminescu si Miron Pompiliu. Slavici lupta pentru unirea tuturor romanilor intr-o unica tara. Slavici accepta sa conduca ziarul "Tribuna" de la Sibiu. Ca redactor la ziarul "Timpul".Mediul intellectual si prietenia stransa a celor doi il provoaca pe Slavici sa duca mai departe activitatea literara. ministru al instructiei publice.insa el refuza cu vehementa. iar in martie anul1882 este . pe care le aduna in volumul numit "Novele din popor" in 1881. redactia ziarului "Timpul" s-a bucurat de o manifestare din punct de vedere intelectual deosebita. "Budulea Taichii"(1880) . Slavici.loan Slavici. acesta fiind si patronul revistei locale "Gura satului" unde scriitorul ajunge redactor in anul 1873. accepta sfaturile date de Maiorescu si se intoarce in tara mergand la Iasi in anul 1874. Acesta il cheama pe Eminescu de la Iasi . In anul 1875 devine profesor suplinitor de filozofie la Liceul ``Matei Basarab`` tot sustinut de Titu Maiorescu. dar din pacate se imbolnaveste si va sta o perioada destul de lunga in "Spitalul obstesc imperial regal.L Caragiale. scrie nuvele si le publica intai in revista "Convorbiri literare" si in ziarul "Timpul" operele "La crucea din sat". In anul 1884. Ioan Slavici pleaca din nou la Viena pentru a-si finaliza studiile si a-si sustine doctoratul. teme unice in publicistica romaneasca.acesta scrie nuvela "Popa Tanda".`` Scormon`` si "Crucile rosii" (1876). preluand conducerea gazetei in anul 1878. iar in anul 1872 povestea "Zana Zorilor". "Sarmanii viteji de la Plevna" . printre altele cuprinde si "Moara cu noroc".In perioada de spitalizare.

este condamnat pentru 5 ani de inchisoare si dus la Vacaresti.Iosif. Amintirile si reflectiile celor doua perioade de detentie sunt scrise in impresionanta si ampla lucrare memorialistica. in colaborare cu o generatie de scriitori tineri.impreuna cu un supliment numit "Minerva literara ilustrata". care lupta pentru ideea de neutralitate a Romaniei in primul razboi mondial. este iarasi arestat dar si judecat la Curtea martiala cu acuzatia de tradator si ca ar fi platit de straini pentru a furniza informatii. In anul 1923 este publicat romanul istoric ``Cel din urma armas`` si in paralel colaboreaza la ``Adevarul artistic si literar`` si la ``Revista copiilor si a tinerimei``. St. mai exact in ziua in care implinea varsta de 71 ani. In perioada anilor 1890-1894. In anul 1902 publica. Desi Ioan Slavici se apara. . folosindu-se de saracia in care se zbate. Emil Garleanu.IV. numita sugestiv "inchisorile mele" si care este publicata in anul 1921. "Padureanca" apare in revista "Tribuna" in anul1884. La data de 18 ianuarie 1919. Operele sale scrise in perioada aceasta apar in mai multe publicatii ale vremii. realizat in baza documentelor ramase de la Hurmuzaki dar si a altor studii de natura stiinfice contemporane pentru care este premiat cu ``. La 13 decembrie anul 1908. iar volumele 1II. apoi apare in volum abia in 1906. iar romanul "Mara" este tiparit intai in 24 de numere ale revistei "Vatra" in anul 1894. Dimitrie Anghel. iar in anul 1914 ii este propus sa conduca o gazeta cu o orientare pro-germana.si anume "Ziua".V.O. de unde iese la sfarsitul anului 1919. scriitorul este nevoit ca.ales ca membru corespondent in cadrul Academiei Romane. sa accepte doua posturi de profesor de geografie si de limba romana la Scoala evanghelica germana din Bucuresti. ca Mihail Sadoveanu. romanul ``Din batrani``. unde infiinteaza ziarul "Minerva". in septembrie anul 1910.Heliade-Radulescu`` al Academiei Romane. Ca urmare a acestor evenimente in vara lui 1916. publica volumele I si II de "Nuvele". aici stand pana spre sfarsitul anului. se intoarce la Bucuresti. precum si toate cartile pe care le-a publicat in limba romana. Cu sase copii si avand o situatie materiala precara. In anii 1892 si 1896. Slavici este inchis in fortul de la Domnesti alaturi de alti sustinatori pro-germani. detine postul de director de stuii si profesor de istorie la azilul "Elena Doamna" din Iasi si demonstreaza inca o data adevarata vocatie pentru profesia de dascal.VI urmand sa apara mai tarziu in anul 1926. cu o mentiune si anume: "naratiune istorica".

Opera Opera lui Slavici este remarcabila. ``Gaspar Gratiani``1888 si ``Bogdan-Voda`` postum drame istorice. Limbajul simplu si neaose sunt un instrument de observatie excelent in mediul satului.``Moara cu Noroc``. ``Strange. Scriitorul incepe nuvelele printr-un fel de acord stilistic: ``Ierte-l Dumnezeu pe dascalul Pintilie!``.iar presa considerand acest lucru o nedreptate. ``Gura satului``. ``Ileana cea sireata``. Memorii: ``Inchisorile mele`` 1921`` .Al. ``Din batrani`` 1920 . Nuvele : ``Popa Tanda``. Teatru: ``Fata de birau`` comedie 1871. ``Comoara``. ``Padureanca`` si altele. cu parti rele si bune.``Pe parintele Trandafir. asa cum trebuie defapt sa fie o lume comuna. drege si culege ca sa aiba pentru sine si pentru altii``.Daca ar fi beneficiat de mai multa capacitate de lucru. intriganti. ``Budulea Taichii`` . Romane: ``Mara`` 1894. intreprinzatori. Oamenii sunt lacomi. Ioan Slavici se stinge din viata la 17 august in anul 1925 in locuinta fiicei sale Lavinia si este inmormantat la schitul "Brazi" langa Panciu. compuse in 6 volume de "Novele din popor" 1881.``Din doua lumi`` 1920 . ``Scormon``.darzi. ``Cel din urma Armas`` 1922. . . ``Spaima-Zmeilor``.Bratescu-Voinesti.``Amintiri`` si ``Lumea prin care am trecut`` 1924. Povesti scrise sunt: ``Zana-Zorilor``. ``Florita-din-Codru``.In iunie a anului1925 ii este refuzat Premiul National pentru proza fiind acordat scriitorului I. sa-l tina D-zeu!``. ``Doi feti cu stea in frunte``.nu idealizeaza si nu trateaza cazuri de izolare. Ioan Slavici ar fi putut da o ``comedie umana a satului``.

a radacinilor populare naţionale.remarcabila. roman.a constituit un moment destul de important in evolutia prozei romanesti. a spunand si sustinand cu deosebire si respect . pe plan psihologic. observam cum perspectiva insasi de abordare a problematicii lumii ţaraneşti evolueaza. ci o întreaga tipologiei taraneasca a vietii satului.” Volumul ``Nuvele din popor`` aparut in 1881. didactice . toate demersurile existenţiale ale personajelor sale. de totdeauna. concentrata în jurul ideii de unitate a familiei. cu o profunda rezonanta în plan psihologic. memorialistica. scriitorul se distinge printr-o opera de mare amploare chiar .realizand o vasta si o inegalabil fresca sociala a elementului poporului de la sfarsitul secolului al XIX –lea românesc. Nuvelistica lui Slavici Ioan Slavici a fost un profund cunoscator al sufletului si al vietii omenesti. lasand amprenta in majoritatea genurilor si speciilor literare ca: povestire. aprofundata mereu de la exemplul ridicarii morale si economice dar şi dramaticele confruntari generate de însasi inegalitatea sociala a membrilor acesteia. ca scop de echilibru moral stabilit în acest univers ``primordial al satului.Cap 2. 1. impunând nu un personaj sau cu un caracter.. Nuvelistica lui Slavici a reusit sa se impuna dintr-un bun început. .schita. a propasirii sale``.adancimea marii seriozitati morale’’ a conceptiilor si operei sale. Ioan Slavici reprezinta o punte de leagatura intre tradiţie si epoca mai noua. nuvela.Traversand nuvelistica lui Ioan Slavici. ca exemplu creator în privinţa temeiniciei cu care scriitorul a înţeles si a stiut sa motiveze artistic. Prozatorul cuprinde din punct de vedere epopeic toate temele majore ale mediului taranesc. aspirand spre condiţia lucida a modernizarii. dand celei din urmã vigoarea. Mihai Eminescu l-a sustinut si l-a incurajat la inceputurile sale literare pretuindu-l pe deplin ca scriitor si ca om.

central.``Budulea Taichii``.Persoanajele sunt urmarite si surprinse in toiul activitatilor simple cum ar fi prepararea placintelo. Idilismul la Ioan Slavici este schitat. .care indeamna la cumpatare si echilibru.``Vatra parasita``.insa legatura dintre personaje se poate afla.autorul este nemilos cu cei care deviaza de la principiile morale .insa atentia tuturor este indreptata spre un punct comun.La masa sta Mitrea.Aproape toate nuvelelor sale au la baza un principiu moral de factura populara.Bujor care este sluga in curtea lui Ileanasi Marta.dar nu li se arata pozitia sociala. Personajele nuvelei ``La crucea din sat`` sunt :Naica Floare(stapana casei).``Scormon``. Joaca dintre copiilor e asemanata cu postura baiatului de subordonat fetei.scarmanatul de pene.farsele pe care si le fac tinerii.acceptandu-i gesturile.al traditiilor si superstitiilor. autorul subliniind :"Veselia lor nu il supara.Persoanjele au nume . Ioan Slavici introduce in primele nuvele autenticitatea satului din Ardeal.``La crucea din sat`.``Moara cu noroc``.Femeile muncesc in curte. pedepsindu-i intrun mod exemplar. Actiunea fiecarui grup de personaje este separata.dar si prin relationarea cu celelalte gospodarii. Familia este pusa in centrul actiunii.al obiceiurilor rurale.Volumul cuprindea opere ca: ``Popa Tanda``.Badea Mitrea(stapanul casei).dar sunt foarte atente la glumele intre Ileana si Bujor si par ca vor sa i-a parte la actiune.dar nici nu-l inveseleste".iar viata este redata prin activitati in gospodarie. de casatoria in fata stapânului a unui servitor in nuvela `` La crucea din sat``.ceea ce inseamna ca cititorul poate interpreta ce vrea.Un bun cunoscator al omului si al psihologiei umane.Aici se contureaza si inegalitatea sociala care produce multe conflicte in sanul familiei.dar este si el atent la cei doi copii.iar intre anii 1892-1900 la aceste nuvele au fost adaugate : ``Comoara`` si ``Padureanca``.

Intre cei doi este totul un joc de apropiere si departare.Mitrea poarta un schimb de replici cu Bujor.iar ea il ocoleste.sluga lui.atunci cand baiatul o asteapta la iesirea din biserica.iar atunci cand ."pentru ca ea a a avut aceasta vorba".Spectatorii lor sunt vecinii care ii lauda pe rand fiecare fiind cand subordonant cand subordonat(exemplul cu ogoarele cand ale lui Stan erau mai roditoare).Fata isi da seama dar ascunde aparentele.Propria injosire o invinovateste pe fata.in cele din urma venind .Bujor considera ca misiunea lui pe acea zi era indeplinita asa ca nu intelege si nu accepta motivul pentru care stapanul casei il cearta.suparat de plecarea lui Bujor.primul pentru ca este bogat iar al doilea pentru ca e carturar si se mandreste cu copii lui.sa invinga bariera dintre ei.In loc sa fie suparat pe stapan pentru ca l-a dat afara.ceea ce simbolizeaza departarea.Slavici foloseste miscari cu dublu sens.Ca exemple sunt momentele cand Ilenei i se rupe spata de la razboiul de tesut si trimite dupa el.insa acesta respingandu-i poruncile si acuzele.la Slavici femeile avan un grad ridicat de intuire a semnificatiei unui fenomen. Mitrea.Bujor uita de ogoarele acestuia.sa se apropie si sa se inteleaga unul pe celalat si in final sa se decida sa vorbeasca aceste lucruri.iar conflictele dintre ei sunt provocate de iubire si vanitate. Scena vanitatii se petrece atunci cand exista un dialog intre Mitru si Stan. Slavici imparte personajele in doua planuri si anume batrani si tineri.atribuie totul pe seama mahnirii cauzate de moartea copilului in urma cu opt ani de zile.Ei traiesc o poveste de descoperire:intai isi dau seama de sentimentele unuia fata de celalalt.Apare aici dedublarea. urmata de cateva incercari ale Ilenei de a dialoga cu el.Cand este suparat pe stapan.un alt moment la crucea din sat unde ea refuza sa vina.destul de dure .Ileana se legase o prietenie foarte stransa. Iubirea lui Bujor se transforma in ura. Bujor devine obsedat de Ileana si o urmareste tot timpul.el este suparat pe Ileana.apoi trebuie sa le accepte.tatal lui Bujor.personajul gandeste ceva si face altceva in acelasi moment.Cei doi au motive pentru a se crede unu in fata celuilalt. Secventa ce subliniaza iubirea porneste cu Bujor iesit din casa.mai ales ca baiatul statuse atat timp in familia lor incat intre el si fata acestora.

Astfel iubirea treci aici prin mai multe etape:intai amintirea.cu calalalt. Când Sanda si Pascu se reântâlnesc dupa trei ani. pentru fata câinele care urla este un semn rau : "A murit.care invadand treptat individul.Un alt exemplu este acela cand Bujor batjocoreste animalele Ilenei atunci cand e suparat pe ea. la început. de fapt. In final dragostea invinge cei doi raman impreuna. Scormon. Câinele nu sta multa vreme si pleaca. discuta lucruri care par indiferente fata de sentimentele de care sunt cuprinsi. începe sa manânce. Sa faca legatura dintre el si Sanda. Curând.pura a celor doi tineri care asculta de glasul iubirii. spre regretul fetei.isi aduce aminte de Pascu."presupusul sentiment compensatoriu si reciproc". În partea a doua a povestirii tinerii se reîntâlnesc.ci o veritabila instanta de cunoastere.pe viu si pe concret" Aceeasi armonie si echilibru sufletesc degaja o alta povestire: Scormon.Pascu si Sanda sunt doi oameni care de abia acum descopera dragostea. nu izbucnesc în marturisiri. ilustrând legatura de viata dintre om si animal. vorbesc ocolit.se instaleza vina.Slavici descopera o noua realitate profitabila literar. îi apropie.instituie noi relatii ale acestuia cu sine insusi. dar care. Slavici ne arata ca stie psihologia oamenilor simpli. stiu ca a murit !". Titlul este dat dupa numele câinelui. oierul plecat de trei ani în catanie.Sentimentul este de fapt o forma a relatiei interindividuale si acceptarea lui este un eveniment procesual pentru care literatura nu e un simplu intermediar de reprezentare. Ivirea dintr-o data a câinelui îi aduce aminte Sandei de Pascu.de faptul ca ea in toti acesti ani nu s-a gandit la el.pasionati.apoi compasiunea.dar plini de sensibilitate si cu o nemaipomenita frumusete sufleteasca. . tot Scormon fiind cel care întâmpina fata în drumul ei spre locuinta din munte a ciobanului. fara sa dea vreun semn de viata.cu ceilalti.Nicoale Iorga considera aceasta nuvela"cea mai buna povestire de imaginatie ce se scrisese in romaneste". "Mutand doar accentele.Sentimentul e pentru prima oara potrivit ca o necunoscuta. si sperantele fetei învie. care are un rol principal.Fata are o anumita compasiune pentru animal si i se adreseaza induiosata:"Bietul caine!cum urla!"Compasiunea se schimba apoi in dispret si repros pentru ca atunci cand vede cainele care parca isi cerea iertare.Nuvela"La crucea din sat" scoate in evidenta dragostea sincera.se impaca. însa.ii pare rau ca n-aavut grija de ele. Înseamna ca el fusese trimis numai ca sa dea un semn despre Pascu. De aceea.iar cand se impaca ii mangaie catelul. Scormon devine vioi.

Chiar baba sa fii.oile stau inghesuite într-un unghi al curtii..porcii sfarmau zgomotosi gramezile de papusoi.slugile mulgeau vacile. înspre seara. Eroina.Simion si Mitrea intrara cu pasi masurati pe poarta deschisa. cinstit.caprele se obrazniceau in toate partile.iara Mitrea se lupta cu caii naravasi. harnic.Mihu.caprele neastâmparate si oile blajine.Slavici fiind un sustinator înfocat al familiei face ca finalul piesei sa emotioneze : cuplul e înfatisat în ipostaza de a întemeia o familie : "În toamna viitoare. Semnificatia acestui tablou e expunerea zestrei printr-o aglomerata si încet derulata privire asupra avutiilor. eroina este înfatisata la vârsta la care poate întemeia o familie. Ca si alte fete din nuvele.tarani instariti si cu nume bun in sat. sa tese si sa coase. oameni gospodari. o privesti si ai dori s-o vezi".Momentul petitului este pregatit in prealabil. Trimisii lui Cozma Florii Cazacului isi arunca privirile peste tot prin curte si prin vorbe mestesugite vor sa afle cât mai multe despre averea fetei.plugurilor.întinderea cusaturilor din lazile de zestre. E frumos cum îsi tine capul. în umbra unui tei era o trochita. Fata este petita de.se plimba mereu prin curte. cum îsi poarta trupul si cum se mladie la tot pasul. Toader.. motiv pentru care "gura satului".Vrând sa afle despre pamânturile lui .îsi facea de lucru. ci dupa "desavârsirea învataturii în treburile gospodariei si cu deosebire în îndeletnicirile casnice".fiica stapânului. frumos. îi vedeau însotiti pe veci.împartind porunci in toate partile". bombanind vorbe cu tainic înteles".iara Marta. Marta are avere si este frumoasa încât : "Când Marta iese la joc si trece de-a lungul ulitilor nevestele si babele pizmase de tinerete grabesc la portita si privesc în urma ei. peste trei dealuri si trei vai. Marta.Pe când. adica lumea. Tot o idila este si Gura satului. Scena petitului e de o rara frumusete etnografica . este fiica lui Mihu si a Saftei.incepând cu aranjarea curtii si prin etalarea zestrei.stapânul. Pe deasupra. tot un flacau voinic.prezentarea la loc vizibil a carelor.boii rumegau la carile puse in sir.porcii lacomi.Ele rezulta dintr-o munca al carui efort de acumulare nu este precizat.Astfel.curtea era plina:slugile asezau in gramada sacii cu grâu.cum spune George Calinescu.a vitelor si a cailor supravegheati de slugi:"Sosira apoi vacile laptoase. Scormon e culcat lânga ea si priveste în tacere cum copilul se joaca cu mânutele lui. si frumos îi cad altitele pe brate si catrinta batuta în fir frumos i se rotunjeste pe pulpi. Marta stie sa urzeasca. dar vârsta nu se socoteste dupa numarul anilor. unde Slavici ilustreaza "farmecul vietii".exista in nuvele un intreg ritual al petitului.

cu umerii lati si cu pieptul iesit.asa îsi gasea cea mai mare din multumirile vietii".zise el. Petitul.iar acesta îi raspunde sec ca nici nu ar sti ce sa-i spuna. Iar daca Marta e o Ileana Cosânzeana. Dar ochii tuturor se opresc asupra lui. oierul cu un talent deosebit de a cânta la fluier.El are de ales între doi baieti unul bogat si altul sarac. încât la fiecare pas întregul trup i se scutura si se leangana când la dreapta.El este la mâna celor din sat. atrage nu numai simpatia fetei ci a tuturor celor care-l cunosc. Miron.iar apoi etalarea averilor. Comportamentul in familie este dupa traditie:barbatul ia toate hotarârile. încât parca numai suguieste cu jocul.asa invatase de la parinti.pus in situatia de a alege între fericirea fetei sale si gura satului. Obiceiul era ca viitorii logodnici sa vorbeasca anumite lucruri.ci pentru ca locul lui în societate nu-i dadea voie sa procedeze altfel.ati fost astazi la plug.seful familiei si fruntas al satului. când la stânga. A doua solutie a alegerii e dragostea dintre Marta si Miron ciobanul. . Înalt si mladios.asa se obisnuise.într-o zi si ora stabilite.Mihu si despre gradul lor de fertilitate.întâi trimiterea si primirea petitorilor.Acesta este batrânul Mihu.Mihu îl prefera pe Toderica nu pentru ca acesta era mai bogat.Frumos cu o moralitate desavârsita : "În hora Miron totdeauna e cumpatat.logodna si nunta se infaptuiesc dupa un anumit tipar.iar întelesul vietii lui se rezuma la admiratia venita din partea satului"Toata viata a trait astfel ca lumea sa poata vorbi numai de bine despre dânsul. el calca lat si pe întreaga talpa.Marta este gata sa se casatoreasca cu Toader. Un singur personaj este cel care pastreaza permanent la îndemâna posibilitatea de a accepta sau a nega toate actele.comportându-se normal in orice împrejurare. Miron e un Fat .Mitrea spune:"Precum vaz.Unde ati arat? ".fruntasul satului nu trebuie sa arate acest lucru.fata sa fie invitata la un joc cu un ceremonial anume si apoi sa fie condusa doar o jumatate de drum ca sa nu se creada apoi alte lucruri indecente.iar femeia si copii se supun întocmai.".ca din intâmplare.Chiar daca lucrurile nu sunt atât de bune in familie.atunci când îsi da seama ca de fapt pe Miron îl iubeste.

ba mai mult îsi si cere scuze acestuia.iar toata lumea face presupozitii.aproba. Întelepciunea.Gura satului este cea care acuza.Participarea nu e dezinteresata.dar apare Miron si o cere de nevasta. iar Safta.Desi la început Mihu nu concepe sa strice logodna cu Toader. Ioan Slavici îl vede pe Mihu ca un tata adevarat.dezaproba toate actiunile si in jurul careia se fac toate numai pentru a o satisface. .Marta este logodita tot cu un om bogat. cumpatarea si cinstea caracterizeaza cei doi tineri atât în raporturile dintre ei cât si si în raporturile cu ceilalti.Desi la început nu este de acord cu povestea de dragoste dintre Marta si Miron. care gândea cu inima ei de mama este de la început de partea fetei.Atunci când satul afla. Este interesant faptul ca pâna la urma satul acceptas aceasta dragoste. Când calmul pare a se fi instalat.Un exemplu elocvent este cearta de la pod dintre Mihu si Cozma.gândindu-se la stabilitatea ei financiara si la faptul ca acest flacau nu-i poate oferi prea multe decât împlinire pe planul sentimental.dar numai si o scânteie cat de mica îi intoarce in cel mai scurt timp împotriva lor. fiind terorizat de "ce-o sa zica lumea".se gândeste ca altfel ea nu va fi niciodata fericita si calca peste tot si peste principiile lui si accepta nunta.Astfel el le da celor doi binecuvântarea.lumea este interesata de tot ce misca prin simplul motiv ca vrea sa retraiasca odata cu aceasta familie iubirea si nunta la un prag foarte mare de intensitate la care altfel n-ar putea ajunge.rezolvarea tuturor problemelor este banala.o face numai pentru binele fetei lui.Fetele de abia asteapta sa vada hainele de nunta ale miresei.Mihu nu mai asculta de gura satului si îsi da seama ca fericirea fetei lui e mai presus de toate. În final.Satul este de partea lor.bârfele încep sa apara. de care însa trec la reîntâlnirea cu Miron.care îsi iubeste fata. Marta îl iubeste si ea cu adevarat pe Miron si suferitele îi dau o alta vârsta decât cea reala.În cele din urma pentru ca este un tata bun.rudele venite din alte sate si de aceea anularea acestui eveniment ar fi adus dezamagiri mari. în cele din urma este de-acord sa-si marite fata cu Miron pentru ca aceasta îi era "draga ca lumina ochilor".

Drumul anevoios al lui Budulea prin scoli este tipic pentru multi intelectuali din trecut care s-au ridicat datorita perseverentei si harniciei lor. Budulea cel batrân este unul dintre primele personaje taranesti izbutite din literatura noastra. care ia înfatisarea unei maturizari înainte de vreme. Dominanta apare la acest erou al lui Slavici seriozitatea. Autorul si-l aminteste pe Hutu ca pe un scolar"asezat. scutindu-l pe cimpoies de multe cheltuieli. pentru toti un prieten bun si îndurator". dupa ce va capata putina învatatura.omenia.Slavici este un reflexiv si un moralist.câind îsi intemeiaza o familie si devine protopop. Slavici a dat literaturii noastre o capodopera umoristica.ci s-a intors de unde provenea pentru a fi de folos si de a-i îndruma pe oameni. Este vorba de Budulea Taichii. pe cale-l cucereste prin corectitudinea si silinta sa.vointa. El e un model pentru colegi. harnicia si cumintenia.Prin personajul principal din nuvela. În afara acesteia. Întrucât plecarea la învatatura este un fenomen neobisnuit pentru mijlocul secolului trecut într-un sat ardelean. Budulea si feciorul sau intra în centrul atentiei satenilor. Dascalul Chirita însusi îl simpatizeaza si vrea sa-l casatoreasca. la insistentele învatatorului.În mod indirect. Nuvela urmareste rolul intelectualului în viata satului. cimpoiesul din Cocorasti si prieten din copilarie al autorului. cu una din fiicele sale. astfel încât devine un fel de valet la casa acestuia. fiul lui Budulea. asemanându-se cu taranii din opera lui Creanga. retras si totdeauna întelept".însa disponibilitatile umoristice nu iau lipsit.Este privita evolutia lui Hutu de la vârsta copilariei pâna la maturitate. Slavici surprinde admirabil psihologia acestui om : "Am un fecior .Mihai Budulea. consecinta a conditiilor vitrege de care se lovesc multi dintre cei porniti din clasele "de jos". Autorul îi admira mai ales autoriatea.un autor grav. Budulea Taichii e compusa sub forma unor amintiri depre Mihai Budulea (Hutu). Astfel. Mai întâi pe la cea a dascalului Wondracek.privind asupra acestei nuvele.Slavici a creat tipul intrelectualului rural care nu s-a înstrainat.. Hutu ajunge pe la scoli.Slaviici exprima ideea moralizatoare conform careia omul trebuie sa se comporte în conformitate cu principiile etice si sa pretuiasca virtutiile morale esentiale:harnica. Hutu era "baiat întelept" si "pentru noi toti el era un fel de izvor de lamurire si de sfaturi bune.

el are grija de cei intrati la gimnaziu sa nu se dezradacineze. Pompiliu Marcea vorbeste în a doua parte a activitatii lui Slavici de o confuzie a valorilor în sensul nedelimitarii esteticului de etic. dorind acum sa se preoteasca. cât si pentru cele familiale. sa-i învete de mici "cum se câstiga pâinea cea de toate zilele". de sat. aratând care trebuie sa fie principiile dupa care trebuie sa se calauzeasca omul în aceasta viata. de locurile si oamenii în mijlocul carora se nascuse. dar vazând ca totul este în zadar. Are sa iasa dascal mare. spre mândria si admiratia satenilor. merge pe calea exemplului personal si roadele nu întârzie sa . El se afla în rolul de "luminator". fara nici o îndoiala. si în plus. pentru a-i "lumina" pe saraceni este nevoit sa gândeasca practic si pentru a le stârpi lenea si pasivitatea el începe mai întâi cu predica. "Pantelimon Claita este tipul dascalului care se lupta atât pentru datoriile sale profesionale. Autorul construieste o literatura pilduitoare.la învatatura.greceste si nemteste. Hutu depaseste dorinta de a se face dascal. cu ocara.ca scoala trebuie sa dea elevilor cunostinte practice. întrega opera a lui Slavici fiind subordonata finalitatii etice. dar nu se multumeste nici cu atât si pleaca sa studieze teologia în strainatate. continua cu morala.iara acum învata latineste. Prinzând gustul învataturii. nu-i mai lipseste nici o limba. disciplinat si cuminte. casatorindu-se cu una din fetele lui Claita si devenind "un vrednic protopop". nu erau atunci pe lume decât sase limbi". În "Popa Tanda" autorul ilustreaza ideea ce decurge din proverbul"Omul sfinteste locul". extrem de silitor si perseverent. ca si Popa Tanda. Mihai Budulea. pentru ca sa fie sase depline. Caci dupa cum stie Budulea. o înalta fata bisericeasca. Pantelimon Claita e si el un dascal model. dar caile pe care merg în ridicarea satului sunt diferite. E numit functionar consistorial dupa terminarea scolii de popi. Cu toate ca este preot.Vorbeste serbeste. Claita e de conceptie . ar fi putut deveni.ca si Slavici . în care acesta îsi exprima îngrijorarea si teama departarii de parinti. Drumul ascendent al eroului e întrerupt brusc de o scrisoare primita din partea tatalui. Mihai cedeaza rugamintii si se înapoiaza în Cocorasti.

betiei. În râvna fireasca spre multumire. depasit si înfruntat ispita. însa.El a creat întâmplari imaginare. . ori moare pe drum". El este modelul nu numai de preot ci si de om Popa Tanda incearca sa faca curiosi satenii de lucrurile pe care el stie sa le faca si sa-i ambitioneze si pe acestia sa faca la fel.ba chiar îi comaseaza pe toti la munca. Povestirea lui Slavici se incadreaza in literatura care urmarea sa contribuie la ridicarea taranimii nu prin reforme.preotul este prezentat ca un om batrân. În numele unui principiu etic. Popa Tanda este de fapt o povestire pentru ca nu are un conflict propriu-zis.de gineri si nurori.deoarece conditiile societatii capitaliste nu dadeau voie oamenilor sa se îmbogateasca asa rapid. Majoritatea oamenilor.nuvela se termina intr-o atmosfera de pace.dorind astfel sa influenteze în bine pe cei carora li se adresa.iar când trec prin fata casei lui zic"Ţine-l doamne. unde pleaca merge si ajunge.înconjurat de dragostea familiei lui. Oamenii din sat îl respecta. E genul de om care nu-si pierde stapânirea de sine.fiindca oamenii au raspuns pozitiv unui precept moral.ca este omul lui Dumnezeu". El e un om echilibrat În finalul nuvelei. necazând prada ispitei.omul care a rezistat.la multi ani. nu rezista ispitei ci cad în mrejele ei decazând.care caracteriza o parte a satelor. Popa Tanda este un personaj autentic.de sotia lui grijulie.Este prezentat un erou pe care Slavici a vrut sa-l dea ca exemplu.de copiii deveniti adulti.Finalitatea nuvelei a fost realizata prin conturarea unui personaj memorabil : "parintele Trandafir e vârtos la cap.Slavici nu se putea inspira din realitatea imediata. Desigur ca pentru a scrie o nuvela care sa arate ca prin munca si harnicie omul poate scapa de griji.de nepoti zburdalnici si pusi pe glume.ci prin sfaturi si critici aduse leneviei. parintele Trandafir a stiut sa pastreze dreapta masura.apara.Astfel el da un exemplu de îndemânare atunci când începe sa faca lese ca ale lui satenilor.

Dutu ar redeveni acelasi om linistit ca la început. Acum. Comoara este un pretext pentru a arata scriitorul unde poate duce lacomia de aur. de l-ai fi socotit în rândul oamenilor cu doua juguri trase de câte patru boi".Nuvela"Comoara"are ca tema consecintele nefaste pe care setea de îmbogatire le are asupra vietii omenesti. S-ar putea ca punctul de plecare al nuvelei sa fie real. eroul nuvelei este un om harnic care sustine familia prin munca sa si este chiar multumit. si chiar o gaseste. relevant fiind în acest sens momentul în care îsi cunpara haine de la Focsani. deci era predispus spre ispita îmbogatirii si "se credea tantos. Dutu. iar locul actiunii din nuvela e chiar zona Focsanilor unde sa descoperit tezaurul. Asadar în Dutu salasluieste un fond uman pozitiv si unul negativ. caci vedem ca atunci când lasa banii sub un pietroi merge si-si ia hainele de la vânzator fara nicio grija. spaima de a nu fi descoperit îi impune un exces de supraveghere a gesturilor si miscarilor si tocmai acest lucru îl tradeaza. Avea momente când suferea ca e sarac si "nu suferea ca cineva sa-l atinga în saracia lui". apoi îsi recapata linistea sufleteasca : "Multumesc lui . chiar ridicole. satul lui. afectuos cu familia si cumsecade. Din omul blajin si întelept începe sa-si minta sotia si e capabil sa ucida mai degraba decât sa-mparta comoara : "mai bine moarte de om". Dupa ce este victima unor escrocherii se reîntoarce acasa sarac. dar în acest moment are loc decaderea fondului uman pozitiv în favoarea celui negativ. Fondul uman pozitiv îi revine si acum având momente de regret dupa viata linistita pe care o avea înainte de a gasi comoara : "Ah. si de aici o lupta continua. demonic. Eroul viseaza sa gaseasca o comoara. Gesturile si gândurile lui devin contradictorii. "Analiza sufletului tatanului. ultimele monede din caciula le da lui Stanca. Daca n-ar avea comoara. formeaza partea cea mai durabila a nuvelei. De acum începe zbuciumul eroului si frica de a nu fi banuit. devenit stapân pe comoara. strânsa si încordata de-a lungul nuvelei. . pâna la înfrângerea fondului negativ. ce bine era în satul lui! Ce fericit era el în casa lui de om sarac!". caci Slavici s-a ocupat de cercetarea Tezaurului de la Pietroasa. Descrierea framântarilor sufletesti ale taranului smuls de la îndeletnicirile sale si aruncat în vârtejul vietii orasului modern este excelenta. subprefectul.

domnisora Lina). subprefectul. Prin Moara cu noroc. Nuvela incepe cu un precept moral izvorât din intelepciunea batrqneasca.ci linistea colibei tale te face fericit".nici sotia lui Ghita neparticipând la aceasta hotarâre. din nou. ci pentru ca a scapat de ea.nu bogatia. si relatia familiala e cu totul deosebita. Ghita.Este o conceptie tipica pentru acele vremuri cand barbatul dispunea de o libertate deplina în luarea hotarârilor familiale. faptul ca eroul îsi pierde moralitatea si e jefuit la oras . samsarul. dintr-un câstig facut cu bine". câstigul este "dat de la Dumnezeu".rostit de catre mama-soacra ca pe un adevar fundamental:"Omul sa fie multumit cu saracia sa.vazut ca un mediu meschin . scriitorul reliefând înca o data contrastul dintre orasul corupt si satul unde domneste onestitatea.Între dorinta batrânei de a ramâne pe loc si plecarea lor intr-un loc unde sa fie mai bine se naste un conflict între generatii si mentalitate spune Magdalena Popescu. caci sotia îl iarta ajungând la concluzia ca "a pus mâna pe bani legati cu blestem". "Dutu poate spune ca este un om norocos. nu întâmplator.ca purtatoare a unei valori traditionale. Vizibil este. Slavici demonstreza ca într-o societate corupta pâna si familia cea mai bine închegata nu poate rezista ispitei. .nu opune rezistenta la plecarea tinerilor. Dutu îsi recapata fondul uman pozitiv pentru ca el nu jefuise si nu omorâse pe nimeni pentru comoara. se hotaraste sa se mute cu familia într-un tinut cu rea faima si plin de primejdii pentru ca nu vedea alta cale de a iesi din saracie si de a oferi familiei un trai decent.Cel care hotaraste este barbatul. în lumea "luncarilor".daca e vorba. eroul principal.caci.si îsi recapata moralitatea la tara. dar nu pentru ca a gasit comoara. Actiunea e situata.Dumnezeu c-am scapat de ispita". Cei care-l jefuisera încep sa-si piarda linistea si fondul uman pozitiv(comisarul. Odata cu renuntarea la comoara. adica obtinut pe cale dreapta "iara sporul era dat de la Dumnezeu.rezistenta ei este pur formala.Batrâna. Ideea etica de baza si intentia perfect realizata a scriitorului a fost ca sa demonstreze urmarile dezastruoase ale setei nestapânite de bani. deci eroul este "recuperabil". Dutu îsi recapata si familia. La început. oameni aspri.

om cu multa ura în sufletul tau.nu crede ca poti sa ma tii de frica" E vorba aici de doua caractere puternice. aparându-si cu energie libertatea : " . Moralist convins. Ma simt si eu mai vrednic când ma stiu alaturi de un om ca tine".simtindu-se armonia : "iar batrâna privea la câtespatru si se simtea întinerita. de doua vointe opuse. iara nu pe poteca. Daca voiai sa te întelegi cu mine. Eu pot zice ca fac dupa dorinta ta si tot nu fac decât asa. Ca Ghita nu e om slab o putem vedea si datorita faptului ca Samadaul îl vrea tovaras : "Tu esti om Ghita. Lica . ci prin slabiciunile lui îl stapâneste cineva sa se . cum îmi vine la socoteala. iar Ana este "tânara si frumoasa". ci prin faptul ca sederea lui la moara depindea de Lica. personaj de o forta interioara coplesitoare.Care va sa zica . as râde si de dracul si de muma-sa. trebuia sa vii pe drum. "sprintena si mladioasa". Drama lui Ghita nu se explica prin putina tarie de caracter. din rânjetul lui si mai ales din cautatura ce are când îsi roade mustata cu dintii. Ori îmi faci pe plac. "Farmecul straniu care înconjoara acest personaj tare si hotarât negativ e seductia inteligentei. si nu prin virtuti. Slavici crede ca "Orisicare om are în el ceva bun si ceva rau. oarecare virtuti si oarecare slabiciuni. ori îmi fac rând de alt om la Moara cu noroc. "frageda si subtirica".grai cârciumarul .iar moralistul Slavici trece dincolo de bine si rau pentru a privi în incandescenta ei magnetica forta" Cea dintâi confruntare cu Lica îl arata pe Ghita un om dârz. E om patimas Ghita. Întelegere cu de-a sila nu se poate. doi nepoti sprinteni". caci avea un ginere harnic.ne-am înteles. sugerata si de fizicul sau : "Lica este un om rau si primejdios: asta se vede din ochii lui. o fata norocoasa. Asta-i treaba mea! zise Lica hotarât. care putea oricând "sa-si gaseasca alt om". si esti om cu minte : daca te-as avea tovaras pe tine. si nu e bine sa te dai prea departe cu el". Totul pare a decurge într-o armonie perfecta pâna la aparitia samadaului Lica.

caci trebuie subliniat faptul ca dupa proces. dar sa fie tovaras cu Lica. Slavici se dovedeste a fi un adevarat maestru în descrierea starilor psihice si chiar în înfruntarile dintre cele doua caractere.destoinicia etica . trebuie sa stai de aici înainte de frica ". Din acest moment. Dorinta de înavutire îl schimba asa de mult încât ar dori sa nu aiba sotie si copii. Barbatul se sacrifica. Ghita vrea sa plece de la moara. . adica sa para om cinstit. si de aici un zbucium continuu. El nu lamureste la timp lucrurile din cauza orgoliului nebun al individualitatii care nu-l lasa sa. Mai întâi. uneori doreste sa poata renunta la ispita banului. cerându-i sa-i lase lui pentru o noapte pe Ana. Lica îl face pe Ghita sa cedeze.taria în slabiciune" Insuflându-i dorinta câstigului : "Te stiu om care tine la bani". . Ghita nu mai poate fi altceva decât ceea ce-i ofera samadaul sa fie ". dar crede mereu ca Ana va rezista ispitei. pentru sotie). Ana va întelege plecarea lui drept o indiferenta si se lasa în mrejele samadaului de buna voie. Totusi.într-un cuvânt.Samadaul vrea sa-l stapânesca total si recurge la ultima proba a supunerii si depersonalizarii : înfrângerea prin femeie. dar nu-l mai lasa Samadaul : " . "Ghita vrea sa pastreze pentru sine si pentru Ana. Cu toate acestea.Plec mâne de-aici si-mi da pace. Nespunându-i. pe care i-o cultiva diabolic Lica Samadaul. îi converteste vrednicia. Lica îi descopera slabiciunea pentru bani si în acest moment se produce o schimbare evidenta a eroului "Obsesia banilor. de fapt ca el pleaca dupa Pintea. Lica cauta sa-i decopere slabiciunile si sa-l stapâneasca prin acestea (setea de înavutire si dragostea pentru familie. Ajunge treptat de la simple întelegeri sa fie complice la crima si sa schimbe banii furati prin omor de la domnisoara si evreu. o înfruntare între fondul uman cinstit si cel pervertit. Uneori ar vrea sa plece din "pustietatea asta". Exista aici si o drama a incapacitatii de a decide. aparenta barbatului tare si sigur pe el.Acu nu te las sa pleci : ai stat pân-acum din încapatânare. Pierderea moralitatii e evidenta în momentul în care e chemat la tribunal sa depuna marturie si recurge la sperjur.foloseasca de el". dar parca e legat si gaseste ca ar fi mai bine sa se dedubleze.si recunoasca neputinta.

Focul are aici rol purificator. Încordat la maxim. "Pe om nu-l stapânesti decât cu pacatele lui. Ghita nu tine seama de faptul ca Ana a fost adusa chiar de el în postura de adultera si o ucide. dar n-as fi putut sa-mi arunc o nevasta ca a ta drept momeala în cursa cu care vreau sa-l prind". Puritatea morala nu mai poate fi recuperata. El vrea sa-si scape sotia de pacatul savârsit. ba chiar mai mult decat asa". Moartea corespunde fiecarui personaj în functie de faptele lor. si eu îl urasc pe Lica. Ghita."Zbuciumul personajului. N-am sa te chinuiesc. Asa m-a lasat Dumnezeu! Ce sa-mi fac daca e în mine ceva mai tare decât vointa mea!? Nici cocosatul nu e însusi vinovat ca are cocoasa în spinare ". îi zise el înduiosat. care se sinucide lovindu-se cu capul de un copac dupa ce porunceste sa se dea foc morii. Ana. el n-are alt scop decât supunerea celuilalt. Prima vina a lui Ghita e aceea de a nu se fi multumit cu ceea ce a avut. care nestiind cum sa caracterizeze gestul barbatului de a o lasa în mâinile samadaului. Ca sa le dea mai bine pe fata. Eroul greseste . e un mod de existenta. si tot omul are pacate. Relatia lui cu ceilalti e cea de la stapân la sluga. numai ca unul le ascunde mai bine. ca sa-ti dai sufletul pe nesimtite". crede Lica. Alegerea de a pleca la Moara cu noroc e prima si ultima lui alegere. În mare parte el poarta vina finalului tragic. si singura cale e suprimarea : "Nu-ti fie frica. Dupa ce-si ucide sotia este ucis la rându-i de Lica. rolul de "chatarsis". Samadaul nu se conduce dupa legea morala. Finalul e cât se poate de crud. O alta vina a lui Ghita e aceea de a se complace în situtia în care se gaseste : "Ei! ce sa-mi fac? îsi zise Ghita în cele din urma. îl caracterizeaza drept un om slab : "Acu ramâi : Tu esti om Lica. nehotarârea si toata fiinta împartita în doua este sesizata de autor prin doua personaje" . caci fiecare are partea lui de vina în aceasta tragedie. fa-l sa si-o deie de gol si faci cu el ce vrei". am sa te omor cum mi-as omorâ copilul meu când ar trebui sa-l scap din chinurile calaului. sotia si Pintea. caci. si Pintea care-l caracterizeaza drept un om tare : "Tare om esti. grai Pintea pe gânduri. cauta-i slabiciunea. Lica este un personaj diabolic care atrage spre dezastru înca doua caractere : pe Ghita si sotia acestuia. caci restul îi vor fi influentate de Lica. Ana. tu stii ca mi-esti draga ca lumina ochilor. Pentru el câstigul necinstit e sursa cea mai sigura. iar sanctionarea protagonistilor e pe masura faptelor savârsite. iara Ghita nu e decât o muiere îmbracata în haine barbatesti.

locul acestuia fiind luat de o realitate sociala crunta : diferenta dintre clasele sociale. Desi e antrenata într-un joc murdar fara consimtamântul ei.cea care respecta traditia. caci. ca si lui Ghita. daca e vorba. echilibrului. stapânirea de sine. poate mai mult ca în alte nuvele. cautând acum la bâtranete un noroc nou.La început pare a fi o dragoste patimasa. Autorul dovedeste.o fata saraca. Vocea scriitorului e aceea a Batrânei care recomanda cumpatare. reliefeaza o noua faza în dezvoltarea relatiilor umane de la tara. ceea ce va duce la un lant întreg de catastrofe. Anei îi lipseste.se îndragosteste de Simina.orfana de mama. Idilismul e prezent acum doar la începutul nuvelei . "Batrâna e un personaj fix: ea nu evolueaza. "Ma tem ca nu cumva. care va supravietui tuturor nenorocirilor este batrâna. Vina de neiertat a lui Ghita e aceea de a pune mai presus de dragostea familiala câstigul. Ana are vina de f cinstita. mama Anei.cei doi se iubesc foarte mult fara a tine seama de treptele sociale. frumoasa padureanca ce a .Ea lucreaza la curtea bogatasului Busuioc. chiar cu pretul înstrainarii de familie. moralitatea si buna .Iorgovan. Aceasta realitate e profund vizibila si personajele lupta. Un personaj reprezentativ. Cuprins de o dragoste aproape inexplicabila pentru Simina.iar feciorul acestuia. pentru a avea o stare materiala buna.. nu bogatia ci linistea colibei tale te face fericit". Omul nu trebuie sa sfideze soarta. Principiile ei morale. nu trebuie sa-si schimbe conditia ce i-a fost data. reprezentând aceeasi morala a tihnei. de a fi savârsit adulterul. de a se fi lasat antrenata în jocul amagirii.În aceasta nuvela este vorba despre Simina.Parintii lui Iorgovan nu pot accepta ideea ca fiul lor le duce in casa o nora saraca. cumpatarii.care cunoaste de mica greutatile vietii si este profund legata de o dragoste foarte mare fata de tatal sau. Nuvela Padureanca. sa pierd pe acela de care am avut parte pâna în ziua de astazi si sa dau la sfârsitul vietii mele de amaraciunea pe care nu o cunosc decât din frica".si prin faptul ca nu-i dezvaluie Anei planul de razbunare. ca "banul e ochiul dracului" si ca importanta e linistea si echilibrul sufletesc.cuviinta. conceptia despre lume si viata sunt în perfecta concordanta cu cea a scriitorului însusi : "Omul sa fi multumit cu saracia sa.

Iorgovan pleaca dupa ea si o aduce împreuna cu tatal ei si alti oameni. vine pentru a-l vedea si flacaul moare în mâinile ei. Busuioc vede ca fata e "desteapta". din pricina caruia murise Neacsu si Pupaza. începe sa-l însala pe Busuioc. fata mea. el ispaseste o vina care nu e lui. devine nervos si dezechilibrat. îsi da seama de incompatibilitatea cu Iorgovan si refuza aceasta casatorie. pui de cuc în cuib de cioara . El îsi alina durerea prin petreceri la oras (apare din nou orasul ca un centru al dezmatului).venit si vara trecuta la secerat. chiar cu Simina se poarta cu brutalitate si grosolanie. Tu ai dormit asta-noapte aici. Dupa moartea tatalui. Moartea lui e un mijloc de sanctionare a tatalui hapsân. Simina. Un timp îsi va ascunde dragostea pentru Iorgovan. fata orfana de mama si saraca a batrânului Neacsu. Bogatia face din Iorgovan un tânar fara viata sufleteasca. sa depaseasca conceptiile legate de inegalitatea sociala si sa se casatoreasca cu aleasa inimii. Pentru început. dar ei au dormit în paturi cu perini de puf si n-au sa te uite niciodata c-ai dormit în sura lor". Eroul pare a fi rodul unui blestem. la secerat. si ar trebui sa fie moarte de om". batrânul întelept stie ca cei doi tineri nu se vor însoti. Iorgovan raspunde: "Pentru ca nevasta-mea nu are sa-mi fie numai mie nevasta. "si bine facuta si e frumoasa minune mare" si ar vrea sa-i fie nora. despre care . ca o fire slaba. Simina ramâne nemângâiata si nu-si gaseste locul. Aceasta atmosfera se completeaza cu dragostea deosebit de intensa si pura (la început) între Iorgovan. atmosfera pare idilica. ci si parintilor mei nora si rudelor mele om din casa. Acesta este si motivul pentru care Neacsu îsi sfatuieste parinteste fiica: "Nu te face. acestei mentalitati. Dragostea lui sofron nu-i poate deschide inima care este înca a lui Iorgovan. dar fiorul nu-i dispare de tot si atunci când afla de nenorocirea ce i s-a întâmplat. În cele din urma. cedeaza. întinsa pe un brat de fân si ai dormit bine. Când tatal Siminei îl întreba de ce nu se casatoreste cu Simina. fie bogati muncesc împreuna la câmp. Cu experienta sa de viata. care ajunge la vorbele tatalui. Întelegând opozitia parintilor în încercarea de a se casatori cu Simina. el nu stie si nici nu are puterea sa lupte pentru dragostea ce i-o poarta Siminei. Oamenii fie saraci. feciorul bogatoiului Busuioc si Simina. Iubirea lor va ramâne neîmplinita pentru ca Iorgovan creste ca fecior rasfatat si nu are taria sa învinga barierele ivite.

Prin faptul ca Busuioc îsi vede unicul fiu mort. ea însasi afirmând: "M-a ajuns blestemul tatii". tatal Siminei.. sofron este sluga la bogatoiul Busuioc. Simina e pedepsita doar în parte. Lut si suflet. durerea lui este de maxima intensitate. este tipul omului sarac care macinat de boala stie ca sfârsitul sau nu este departe. El este batrân si întelept. Ea îsi ispaseste aceasta vina prin faptul ca ramâne singura. respectul si stima lui sofron. sofron e un om ce impune respect. Vina ei este aceea de a nu fi fost lânga tatal ei chiar în seara mortii acestuia. nimeni nu îndrazneste sa i se opuna pe fata când se stie ca acesta are dreptate Batrânul Neacsu. dar o sfatuieste sa nu se casatoreasca cu cineva dintr-o alta clasa sociala. ``Traversând nuvelistica lui Ioan Slavici se poate sesiza evolutia lumii taranesti de la ridicarea economica si morala la marile confruntari datorate inegalitâtii sociale si nationale a membrilor acesteia. dar deprins cu munca. Si Simina pare a fi sub un "blestem".sofron este in stare ca pentru fiinta iubita sa renunte la tot. Întrevedem ca în cele din urma se va bucura de iubirea. Daca Iorgovan e nehotarât si când ajunge la greu cade în patima bauturii. Îsi iubeste fiica. actioneaza aproape concomitent gândului. înfaptuieste si învinge cu o tenacitate obscura si nedezmintita orice scop si-ar propune. Personajul este un om de o mare forta interioara pe care autorul o scoate în evidenta de câte ori are ocazia.. Prozatorul cuprinde toate temele majore ale mediului taranesc. dar prin intuitie. El decide în chipul cel mai adecvat. pe care Slavici a cautat sa o încorporeze în mai toate nuvelele sale``. Padurean si el. . fiind "forta sufleteasca în stare pura. El face tot posibilul sa o cucereasca pe Simina si o iubeste fara a cere sa i se raspunda cu aceeasi moneda. nu-si îngaduie ceasuri de odihna. cel de-al doilea ca o mângâiere a omului ce dispretuieste viata. Cel dintâi ca o transvaluare a neputintei omului de a învinge poruncile vietii. În acest sens observam ca si daca e sluga în casa lui Busuioc. iata contradictia vietii aomenesti.lumea crede ca ar fi frate cu Busuioc. si în special e evidenta în lupta ce se da între el si Iorgovan pentru cucerirea fetei. caci ea are puterea si curajul sa nu se casatorerasca cu Iorgovan.