ltilxltl||!tltttttttl|| |tl 3.

30

-4 lsBN 973-7752-41

T
I

Autor prof.Vasilica Zegreanu

Memorator de limba romdni
pentru clasete5€

KlBogklet
Bucuregti

Edltura Booklet CP16-64, Bucuregtl ww.booklet.ro
Tel.:02'l4113137 0722 428630 0723 152053

Memorator de limbarom

Pentru comenzi: tel:021411.3137 emai |: carte@booldel.rc

Descrierea CIPa Bibliotecii Nalionale a Romdniei ZEGREANU, VASILICA Msmoralor limbaromAnl pent! clas€le$8 / - Ed. a 2-a, rev.- Buoregti: 2006 Vasifica Zegreanu. Bibliogr. ISBN97S7752.4'14 811.135.1'36(075.33) 371.27:373.3

geel4d 2007 @Editrra Toate drepturile asupra lucririiapa(inediturii.

lormi $i unul sau mai multeinlelesuri.cip. .Memorator de limba romana . a $utietc.cuvintefolositede anumitegrupuri (elevi. CuvAntul ooatefi: . .madame.a da un tun. acestaare o CuvAntul este unitateade bazi a vocabularului.m6rci. . aripa. .comDus. Doteraetc. .termeni tehnici si €tiintitici . care pot ti astB.regionalisme lubenitd. lel structurate: . . matale. .sensulfigurat estesensulmai pulinobi$nuit al obiectelor sau gi este stranslegatde context: fenomenelor izvor . Fondulyilripl bazi) cuprinde cuvintele cele mai uzitate.elementede jargon . nerespectAdnormele limbii literare: a se pitula. a unuiobiect.sensulpropriu secundar.cuvintelolositecu scopulde a impresiona:bonjour.ciao etc. dintr-o totalitatea cuvintelor cuprinde Vocabularul : Structuravocabularului fundamental sau lexiculde lexical(vocabularul A.Vlll 5 Capitolull Vochbularul (lexicul) Iimba.folositi in anumite domenii ale $tiinteiSi tehnicii:neutron.coblizanetc.formatdin doui sau mai multecuvinte.locul de pornireal rAului. izvor . Masavoabularului includerestulcuvintelor.genezd.cuvinte folosite intr-o anumiti zonA a {5rii: .material de inspiratie. riuficitori.simplu.partealaterald .cuvinte care au dispirut din limbS: hatman. na$pa.parte a corpului.curaj.barabuld. militari): .cuvinte folosite in limbajulfamiliar. Sensurile cuvintelor: . aripd .a gata etc. obisnuite: aripa .cuvintepopulare .termeniargoticl.sensulpropriu de baz6: este cel asociat unei imagini izvor . la un moment dat.clasele V . reactoretc.arhaisme.

adjective (culeasd).{ug.adverbe (lrumos).elr<pla \/ ..augmentative. brdd-ut etc.cdnd exprima un sens nou gi o categorie gramalicald: alerga-re.des-.E. torulprefixelor Prefixul estesunetul sau grupul de sunete carese adaugd in fa{aradicalului unuicuvdnt de bazdDentru a formaun cuvAnt nou. lmbogtlirea vocabularului A. Sufrxul estesunetul saugrupul de sunete cafese adaugd dupd radicalul unuicuvAnt de bazi pentru a forma un cuvAnt nou. c) Wilmbar?e wlorii granatlale sau @nvenluneaeste proprintrecerea de a unornoicuvinte cedeul de formare la alta: la o oarte de vorbire . poli-. dupe care se ageaza de compunere suntelemente Sufuoideh {il. adjective se potlormadin:adverbe (riticitii).ulba-.acd din altelimbisau noiimprumutate suntcuvintele Neologisneb prinderivare saucompunere.zoo. treisprezece. se pot forma din: verbe la participiu (aceqti). .R. Ele provindin limba interlatini sau din greacaveche9i au o circulatie nationala. duod-amiazd: .floare-de-colt. S.macro-.pseudo-.etc. Asirom.clasele V ..apar-aie eIc. copil-andru. .miting. eitem6:lmprumuturib.tormeazA cuvinte care denumesc obiecte mai mari: bdiefoi.U.dez-. cuvinte care arate obiecte mai mici: frafior.verbela supin(mer(addncul) . Sulixele suntde maimulte feluri: .studen!-ime.C.drdgila$. multi-.sudare (unire.lormarea sau noiprinalaturarea unorcuvinle b) Compunerea in limbi. pronume interjeclii sul). fet-iF. B.drag.U.C. drigu{.inter-etc. arhi-.Ivinte estealcatuita de bazi: drag. ne-gti-in1e. stri-luci. anti{ascist.lormeazS. .ne-astdmpir. Tarom. un component avdndobligatoriu etc. scri-s etc.sffi-.A. anl+.rizbate.diminutivale. . Mijloace inteme: a) Derivarca esteprocedeul de formare de noi cuvinte cu ajugi al sufixelor. ticipiu Substantive Nbobgismele.geo-. marketing stres. -log.Vlll de limbaromana Memorator / Compunerea prin: se poaterealiza . S.colective. sauNescurtare: in fata carese ageazd elemente de compunere Prefrxoidelesunt auto'.substantive (aproapele). des{ace. verbela participiu (eul). riltra-scurtA. (fluturdnde). RENEL.. iri-chip-ui etc. drum-dejier. cas-oaieetc: . benzin-irie ot^ . bio-. . noi:-cid. dez-lipi. cdnd creeazi lorme gramaticale (sufixede mod 9i de timp). rdddcinipentru a formacuvinte -fog.Aicidisdrdgilagenie a indragi. adverbe verbela gerunziu Pronume (asa). drag(elede bazd.A. tele-. . altceva. Exemple: reJace. in interiorul limbii create neologic: design.abreviere C. inter-statal etc. de la un cuvAnt mateprin derivare etc. rez-.radicalul tingem: cuvantul derivate) tuturor cuvintelor mentul comun 9i cuvintele cu orelixe derivate si sufixe.Derivatele in serie se oblin de la un alt cuvAnt -an -cd derivat:lard + = tiranci. + -uta = tirancutd. La acestea se adaugd celeneologice: anti-.super-arbitru.indicd o colectivitate: lrunz-ig. .-cralie.filo-. . Se poate unortermeni dejaexistenli unirea realiza orin: . Mijli. + forcuvintelor din totalitatea Familiaded. (suferindul). in-.gramaticale. show. r6diciniipentru a formaun cuvintnou:aero-. arhicunoscut. verbela parse pottormadin:adjecvtive (noaptea).adturare (cusauldri cratima): doui sute. orto-. cdndformeazd cuvinte noi:aur-iu. Derivarca parasinntid se realizeazdat6t cu aiutorul prefixelor cAt S!al sulixelor:ne-primi-tor. CelemaidesintAlnite prefixe sunt:r+. ns. doctor-ita.\/lll .aldturare'. micro-. bineficAtor.in-doi.6 Memorator de limba romAni . (ingdnat). copil-i. fric-os.contopirei binecuvdntare. contopire): .lexicale. B.hidro-. ..verbela gerunziu (oful).abreviere: SNCFR. rduficitor.res".lexico-gramatiale.

pronume. CuvAntul .etic.mut = tdcut. . mase: lob .format din doud sau mai multesilabe: ca-sd. . t . -ro-port.format dintr-osilabd:deal: .laguni.g -lo-gi-e. a doua. singure dintr-ovocald9i o semivocaDiftonguleste grupulde sunetealcdtuit 6a)m-na. a muri = a deceda. a ddrui.Ele pot li: .bobi. pubelelede gunoi.mese. a elibera= a degaja. .la la silabaurmatoare: con{rol.vocale. n . d. Antonimeb suntcuvintecu sensuridiametral opuse:rece* cald.sunt identicein flexiune:lac .complement .omonime lexiale: . boburi: .ia. din vocald+ semivocalS): Triftonguleste grupul de sunete alc6tuitdintr-ovocald 9i ^ in aceeagisilabd:cre-(iqa)doud semivocale pronuntate ne.8 Memorator de limba romeni . g . b i. rizboi. j .paniale .cdnd sunt pd(i de vorbire diferite:sare .a adormi= a mun.@r-na.a-e-ri-si-re.plurisilabic . ca-blu. $ . . Parcnimelesunt cuvinte cu formd asemanatoaresi cu sens diferit:lacund.aproximative: potop = multime.Vlll 9 ll CaPitolul Fonelica Fonetica este gtiintacare studiazdsunetelelimbii. o. dor = durere. atent * neatent.al-cp-ql.cand toate sensurilecoincid:destin = soarte. Toatesinonimele unuicuvdntalcdtuiesc o seriesinonimici. Cwintele @isemanfice sunt cuvinte care au doui sau mai multe. f. Sunetuleste cea mai micd unitatea limbii. c. Plnnasmul este o gre$eald de exprimare care conste in folosireaaldturatda unor cuvintesau a unor constructii cu acelagi sens: a urma in continuare.la silabadinainte 2. celordoui consoane: 3. limbiiromAne sunr: Sunetele . z . Memoratorde limba romAni .parliale. a asculta_ a ausculta.@nsoane .semivoale .p. I . diferite:a-q Silabaeste lormat6dintr-ovocaldsau dintr-ungrup de sunete cu un singurefort care contineo vocali $i care se pronunte poate fi: respirator.vesela.boabe. e. t . in aceeagisilabd:@re. . O consoandintre doud vocaletrece la silabaurmatoare: intre doui vocaletrec. incendiu. r .urcdtor(alcdluitdin semivocald + vocald). . '. ar$iti.nu pot formasingure silabi: b. Daci a doua consoandeste I sau r despi(irea se lace inaintea pro-gres.bdnci.exemple pilduitoare. Omonimelesunt cuvinte cu aceeagiformd 9i cu sens comptet diferit.u.prima.prinsilabadinainte $i. a sacrifica).loburi. g. celelalte. a da (a oferi.sulistantiv/verb.pertecE:cAndsensurile sunt identice: niciodati= nici_ cdnd. h . Reguli de despedire a cuvintelorin silabe: a-pa. u. Omofonele sunt cuvintecare se pronunldla lel: ea . toc . nos-tal-gic. a inmAna. i. pronuntate Diltongulpoateli: .seamenecu vocalele.lobi. dragoste* ure.totale.clasele V .sunt diferitein flexiune:masd.monosilabic .Vlll Sinonimelesunt cuvintecu lormd diferita9i cu sens identicsau asemanator.substantiv/verb. la silaba urmdtoare: ur-ban.a dona. entrrziasm.clasalc V . autoevaluare proprie. c . s .avantaj * dezavantaj. impugcdturd). k 'g . .compliment. bob .pot forma singuresilabd:a.ve-nreau) ' \__r/ pronuntate in silabe Hiatulapareintre doua vocale alaturate.i-dgg .pilA_ pile. O-nogntelesunt cuvintecare se scriu la lel: veseli .coborebr (alcdtuit m@. i.totale.sensuri legateintre ele: foc (flacdri. la. prima. banci .dar nu pot forma s i l a b eq :. 1.departe* aproape.sa-cru. v . in luncliede gradullor de echivalenla semantica ele oot fi: .i.lacuri. m . epic .cAnd nu toate sensurilecoincid: ooftd = dorin{d.sprin{en. omonime gnmaticale . .sud = miazazi. Doudconsoane gi. Trei sau mai multeconsoaneintre doud vocaletrec.prenume. i.

propni. cine?". prepozitia gi conjunclia au rolde instrumente gramaticale. actiuni. munte etc).clasele 11 V . ca diferenliate de plural.aur. .in cazul grupurilor lpt. verb. Elevul . lleana.Bucuregti. dez-ac-ti-va. In cazul cuvintelor compusesau al celorderivatecu prefix. nct. la silabaurmdtoare: iu-ni-e. de singular: taietei' blugi' humaiformi de plural= defective Bucegi etc.mon-o-clu pronuntarea Accentul reprezinta mai intensa a unei silabedintrun cuvint.prima. "decine?".cdnd se denumesc = deteclive de formede singular au numai Unele substantive etc. b) doui numerc'.care nu-gischimbiforma:adverbul.complement estecititide elev. pronume.care denumesc obiectede acelagi fel (fatd. bi-o-sfe-rd. "cuce?". interjeclia. c\ cinciazuri: nominativ(N). Acestea suntde doudfelun: . . in-apt. sand-vici.Dan."prin "pentru cine?".careigi schimbd forma dupi gen. re-ac-tor. "dela ce?". soarelui. sterietc. rct."de "cucine?". mpt. diateze Acestea sunt:substantivul. "ce?". adjectlv. devin Articolut.doi lo . la cine?". altele foame. pronumele. . cap.complement cu plScere.complement la bunica. Mi gdndesc indirect: . articolul.complement ieri. unele interjeclii) pd(i de propozilie. de mod:El citegte circumstanlial . neutru(n). di-a-log. luisintacticd funclia a substantiwlui Functia sintadice "cine?".soare. pi(ile de vorbire cu inleles de sinestatetor (substantiv. .numepredicativ: meaesteplc!ob!4. rtf.cAnd om' carte.a doua. Cartea de agent: .secard. Mtzatiu "pecine?". . plural:miere. fasole.10 Memorator de limbaromani. careau doui forme Suntsubstantive capuri. sens: pentrua exprima c\ Caruleste formaluatade un substantiv intrun enunt. leminin (f).numar.doui lun.Vlll romana delimba lvemorator deosebi de celelalte fiinte sau lucruri de acelagi fel Bucegi etc). numir. jertJa. adverb. va_r.neflertffie . "pAnd "cat?" etc. conjunctia. lucruri. vocativ(V). 5. (Alexandru.@mp$e (floareaTArgu-Neamt). ndv despd(irease face dupi a doua consoanddin grup: sculp{a. "prin ce?". unde?". . ncl. Felulsubshntivelor: . CAnd intrd in alcdtuirea uneipropozilii.atribut se joaca. adjectivul.la silaba dinainte $i. corn. singular. t Pdrli de vobire flexibile Substantiwl Estepartea de vorbire llexibilicaredenumegte fiinte. "dece". "cdnd?".complement mergla patllngat de loc:Mdine circumstantial .la desparlirea in silabe se line seama de elementele componente:sub-al-pin. Cuvintele se numesc in gramatice pirli de vorbire. Prietena . fenomene ale naturii. timp. L-amvdzutpe George direct: . numeralul.flexiilb. (verbul).Vlll tre.cunoscute in gramatici subnumele de obiecte.care denumesc anumite fiin{esau lucrurispre a re unu. dativ (D)' acuzativ(A). caz(parlile de vorbirenominale). mod. obiect: un singur se denumegte b) singular Dloaie ploi cdrli. meu.subiect: scriepe tabE.Mivg au la forma de singularinleles de plural(ceata' roi etc)' Categoriigramaticale: altrei genui: masculin(m). verbul. 2.plural. lagi).coarne. stm. 4. Doudvocalealaturate trec. "ce?" 1.sete.@nune. simple(elev. prepozilia.capi.oameni' maimulte obiecte: pfunl . persoane. Prietenul apozitional: substantival "pentru ce?". numeral.clasele V .orag. Nominativ . cornuri.prunc-u-ciga$.doud .capete. f unc-li-e. genitiv(G). masculin llemi Capitolullll Morfologia Mortologia gramaticii estepartea carestudiazimodificarea lormei cuvintelor in cursul comunicdrii.

complement circumstantial de cauzi: Mor de fricd.atributsubstantival: Glorieeroilorneamului! . ai.loane. . . l e a Jnui Jnel :elui :elei G. ale)cui? " .Vino. bdgare de seamd. Acestacarteestea fratelui AcestcoprT noStri.complementcircumstanlial de cauzd: Datoritdneoliientei a luat foc.seageazd.Vlll Memorator de limbaromana 13 . .Vlll .nu are functiesintactice. Articolul un substantiv. Felularticolului: . .daseleV .vino acasd! propozitiei: . Omulgg[harnic Formele adicolelor singular Cazul hotirdt nehoterat demonstrativ a f. 3. .de restul . )ea ln lel N.Memoreldr da limha romini .atribut substantivalprepozilional.A.se ageazi totdeauna inainteasubstantivului $i prezinte fdrd obiectul de el ca individualizat.nume predicativ: Mdnugilesunt de blana. estecunoscut cd obiectul denumit de acesta meu. . doamneiPopescu. pdrere de rau etc.complement indirect:Vorbe$teimpotrivacoleoilor. .atributprepozilional: Este conlrarindicatiilor medicului. .atributapozilional: Citesc opereledramaturgului romAn. Substantivele in vocativse separA. o1 or or lor liste unol 'liste tel lel Jnor lelor :elor .D.nu cu celecaredenumesc meu.Vino acasd.psesiv (geniltrual) gi a proinaintea substantivelor posepentru numelor in genitiv a leganumele obiectului ele se acordi in gen gi dat de numeleposesorului. .A. Elevul Alexandru esteprietenul Eleva aceasta estesoralui Mihai. 4. ul o Dlural N.fuHEt .atributsubstantival genitival:Mirosulcozonacului e pldcut. . . . ardtAnd in general.numir9i caz velecarele determini 9i se acordd determinate: cu substantivele i$i facevaracargi iarnasanie.complement circumstanlial de loc: Stai locului! .ale lui lon LucaCaragiale. Vocativ. m.leagi unelesubstantive de adjectiin gen.se ageazd . flexibild careinso{egte Estepartea de vorbire estecunoscut denumit de acesta in ce mdsurd obiectul ar6tAnd vorbitorilor.Din vdrful dealuluivine apa.complement circumstanlial de mod: Merge contravAntului. denumit pentru precis vorbitori: a-ldetini Anaesteq elevi harnicS. . Genitiv:"al(a.complement circumstanlial de scop: Adundflori pentruceai.acasA! . .atributsubstantival prepozilional: Mi-am pus fularulde l6ni.nume predicativ: Carteaeste aidomarealititii.. Revista aceasta estea unuielevdinclasa. numarcu substantivele care denumesc obiecte Doseposesorii: date.D. . . Ioanliunile suDs/antivalesunt grupurile de cuvinte care au inlelesulunui substantiv: aducere-aminte. m. . vorbitorilor.complement indirect:Buniculi-a dAruitMarieio sdniuld."cui?" . la sfdrgitul substantivului. loane! Formape care o ia un substantiv in diferitecazurise numeste declinare.prin virguld. Loculiunea substantivali se comportaca un substantiv. loane.laqala V . 5.complement circumstantial de timp: Dupdploaieiesesoarele. Datiu. m.nehotdr€t . estea[ vecinilor . .denonstativ@qdivel) .nume predicativ: Frumusetea este a naturii.atributapozi{ional: Suntem recunoscetori profesoarei noastre. G.complement circumstantialde mod: Vorbegte asemenea unui om.

doi. . o doime. pownb et verr.de superioritate: .de superioritate: frumos nngl .Vll .de egalitate: de trumos tot atAt . .de inlerioritate: frumos cel maioutin . bune. (cartea) (pomi) b ffitht cumpdratii. D. mare.dvefuiale: de doui ori.treietc .masculin gi feminin: G. invaiabtb .de trei ori etc. (coguri) fumegAnde. crem.catesitrei jumatate' .cAnd i$i modifici forma in vorbire: .compuse: treizeci unsprezece.micd. superior.multiiltuntw'.ftaclionare: etc.Memorator ds limbaromind. ale adjectivului: de comparatie Gradele {rumos 1. omdg!i. cel maifrumos . Sicincietc. (actiuni) al doilea'a intr-oingiruire: obiecte anumite gaptea etc. .. cAndnu igi modificd gri.bun5. .pl. 2. plural alor Adjectiwl Estepartea de vorbire flexibilicareinsolegte un substantiv 9i insu$irea arata unuiobiect. .de inlerioritate: maioutinfrumos 3. tare. @mpantiv I . potdeveni Prinarticulare adjectivele substantive: UntAnir mi agteapta.doui forme: mare. se comporta adjectivale Locutiunile Numeralul deter flexibilicarearatenumerul. . .eficace. mici. mari. de)frumos (grozav.!0. supedativ: . bogat omcu stare om eu-darc-deilana = bogat = principal. insutitetc.relatiu. inzecit.clasele V . cateunu (una). unele igi adjective gramaticald. mari.clasele V . pozitiv: 2. CAnd insolesc verbe. Feluladjec{ivelor: 1. ar&l*. bleu.zlsn.'-simple: unu.treiforme: mic. 3. determinAndu-le. exterior.gqiu. provenite (mAna) din vah la gutnziu (acordat): sAngerdndi.patru forme: (masc. de vorbire EsteDartea lorprinnumirare' sauordinea a obiectelor numerici minared Felulnumeralelor: numeric anumite A.absoluf. propice atroce.). inflorili.disti6lulivet cAtecincietc. 5. buni. Furrliile sintactice: .maro. toti trei. fem. mici. de comparalie: nu au grade adjective Unele principal.mort. optim. schimbd valoarea devenind adverbe: (adverb) Soramea cAnti frumos. dtnale exprim5.complement circumstan{ial de mod:Estemaimultlenes decAthroic. etc. curat. . sg.complement circumstanlial de timp:De micle gtiepe toate.ig ca un adjectiv.nume predicativ: larnaestegrea. . etc. bun.perfect.complement indirect: Dinalba devenit negru. ordinea 9ilocul B. vadetile.nespus foarte inferior.numAr determinat.atribut place adjectival: Nu-mi iarna orea. vegnic etc' viu.complement circumstantial de cauz6: A murit de bitrAn. treiprocente o treime. TAnirulacesta erafratele meu. . frumos.. ptWriuzis: mare.. gi cazcu substantivul Adjectivul se acordiin gen.prea. . . a. formain vorbire: perspicace. pecare il ocupi prinnumdrare. loculiunile adi*ttivale sunt grupuri de doud sau mai multe unuiadjectiv' valoarea careau impreund cuvinte = chibzuit om cu iudecata = instarit.dactiw: tustrei.Vlll de limbaromane Memorator 15 Posesiv(genitival) genul sinoular al plural ate masculin feminin al a .arataun numir saudetermine obiecte: . important lucru de caoetenie josnic = netrebnic.

nl rti. f. Felurilepronumelui: A.atribut genitival: substantival ldeileamdndurora sunt bune.complemetcircumstanlial de loc: leri.atributadjectival: Are doi pui de fazan. lumneavoastra D . .ti e. singular(eu.ml le. li i l .e m t n t n sq.si .complement direct:Pe doi i-a ales.de 17 Structura numeraluluiordinal: * particuldadverbiala c|qilea 2 arlrcorposesrvnumerataniBolhotarAt Numeralele ordinalepot fi precedate de articolul demonstrativ g!9:cel dintAi. .subiect: Trei au urcatcu telecabina.complement circumstantial de mod: lon vorbegte ca al treilea. ) t .:dvs.ane.e 3tne A. rl.La dativ siacuzativ se folosescAi gi si tormeleneaccentuate si cele accentuate. )l Persoanaa ll-a sg. s q . dumitale l-tale a lll-a Persoana m. voi. .Vltl V . V . va. personal: dAnsul.sie$i isi. A. lumneata l-ta dv. pronumele _ Este parteade. Un grupde doisorezece . Pmnumete Are formedoar cirora li se cuvinerespect. tu. . :ie. pronumelui formeale Alte in loculnumelor se folosegte personat de politstte B. acccntrt2ta Formele accentuate ale personal: Persoanall-a personal: alepronumelui neaccentuate Formele PersoanaI Cazul sg. . duPi gen9i numdr: nu se deosebesc neaccentuate Formeaccentuate Forme Cazul D.clasele Memorator de limbaromana V .lural' Pentru dativ personal la cazurile ale pronumelui neaccentuate formele $i acuzativ: .16 .clasele Memorator. dAnsa. el/ea) 9i la plural (noi.atribut prepozilional: pleacdin excursie. A . cea insotitde prepozitia Fundiile sintactice ale numeralului: . 1 e.cel de-al doilea. . oersoanelor a ll-a $i a lll-a: pentrupersoana a ll-a plural abreviere Cazul singular abreviere lumneavoastad-voastra \ .lh.A. Pronumele Aceste verbelor' exercit6direct sau indirectactiunea propoziliilor respective' cu subiectele suntidentice obiecte persoana a lll-a9i numai numaipentru Arelormeproprii personal' Ca gi la pronumele dativgi acuzativ.Df. . dumneaei C-ei dumnealor d-lor pflexiv tine locul obiectelor asupracarora se C. am trecut oe la oatru dintreei. Prcnumele perconal desemneazi diierite persoane. I o dAnsele' dAngii.1 tml.complement de agent:A fost lelicitat de doi dintreei.G. .complement indirect:Md gdndescla doi dintreei.dumnealui l{ui N. G . il. .Vlll limbaromini .vorbirellexibildcare line locul unui substantiv. cel. la cazurile suntneaccentuate $i altele uneleformesuniaccentuate.Horiaa iost al treilea.t. se folosesc persoana | 9i a ll-a. 1 il.numepredicativ: La concursul de schi.complement circumstantial de timp: Mergela mare de doud 9I! pe an. vi VA a lll-a Persoana Vlasculin . li ma it. El are forme diferitepentrucelejrei perso.la singular 9i la p. eilele).

complement Pe cinea$tepti? direct: . it. insusi tnsasl in9i9i (insele) G.A tnsaml Pers. m N . $i "cdt?(c6td?.a lll-a !. cAti?. m."ce?'.Au lormedilerite articolele dupdgenulobiectelor afardde pural. ri VA te VE "ce?"este invariabil. interogative. "cate?".gen. pentru posesive: "al.D. Acestepronume se intrebuinleazi rarsingure.^l) | iltl Eu imi cumpir o servietdnoui.18 Memoralor de limha romAni . A . lll Pers. interogative "cAt?".A. Prcnumele de lntdriregi adjecliwl prononinalde tntdrire Pmnumele de lntlrlre xe rolulde a intdri. Mama te imbracd. CAnd insotesc substantive. determindndu-le. I I Pers. ai. Pronumdeposesiv$l adjecliwl pronominal gi pe cel al posesorului pos€siv numele inlocuiegte PronumEle lor unuldin Eleau totdeauna inaintea obiectului oosedat.clasele V .A. pers | ma Persoanall-a so. ale".cine? care? care? care? cAt? cAti? : d l i ? . "cAtd?".claqplc V . Pers.D. mi ll. Insesl E. reflexiv pron. Fun4iisintactice: . "care?". gi cazcu pronumele numer personal determinat de el sau in gen.subiect: Q!49vine? . Aqdiwl ponominal & tnt*ire se acordl in persoani. a ll-a insuti In9rva insev5 G.' interogativ se pronume intreabidespre fiinleiarcu "ce?" despre lucruri.Ator? l o r ? G.a.numir gi caz cu substantivul pe careil insolegte poezie. 9 l singular pron. . personal pron. cui? :iruia? cireia? carora? m . Qil.Vlll Memoratorde limba romene .numepredicativ: Acesta cineeste? . cl. ra'')-€-' interogativ Pronumele "care?". celetrei persoane. Tu te imbraciin uniformi. Cu pronumele "cine?.complement indirect: La cineai fost? "ce?".D. J* pron. I Insuml ingine Insene G.Vlll Cazul l Persoana I sq. insali Pers. imi. posedate9i dupi numirul posesorilor. Numdrul obiectelor oosedate Jn obiect )osedat Uaimulte )biecte F )osedate posesor Un singur Maimultiposesori ll Pers. personal D. "cafi?". cAte?)" suntadjective QaIgelevlipseste? Ce carteai la tine? Cattimpm-aiasteptat? p*siv F.reflexiv pers lll I ilt tl El iml cumpdri o servietdnoud. Prcnumebinbrqaliv Siedj*Iiwl ponominalinbrogaiv Prorumeleinterqatlv introduce diferitepropoziliiintelogative: "cine?". 1e 1e A.atribut: Al cuiprieten esteDan? .de a punein evidenli persoana la care se referS. insefi Inse$l rers. determindndu-l: El insusi a scrisaceastA Singular Plural Persona Caz MasculinFemininMasculinFeminin \l. al meual tdu al seu al nosfu rl vostru a noasta r voastre a mea a t a asa ll sal ai nostri ri vostri ar mel a i t i i :IA aletale rle sale ale ale noastre /oastre mele . suntgi:"care?". ll Pers.D."cdt?"au formele: cine? care? . tnseml !.t- rlural singular 1 ( m.

"careva".acelfiu. atAtea (fructe). G.clasele Memorator delimba romana V . . ci personal. alcetuite "cel". ila. "tot (toata)". @@se-coal6 de dimineali departiajunge 1/@se apleaci 2/ sabia nu-l taie i/. Pronumele denpnstetiv 9i adjectiwl pronominaldemonsbtiv Prcnumeledemonskativinlocuiestenumele unui obiect. pronumelor insolesc formele CAnd substantive.cAt gi la lucruri.numdr si caz: plural singular Cazul masculin leminin masculin feminin cet ce rele ce N . Adjectivele negativeau totdeaunafunctiade atricut: N-a prirnitnici o carte. sd plece. "nici una" au inteles negativSi se folosesc numai in propozilii negative. Ele sunt:"care". . demonstrative devenind . :el ce ceeace G. "ceea" 9i pronumelerelativ"ce" din pronumeledemonstrativ forme. uonominale .complement direct:N-am vezut pe nimeni.: ca precis obiectulinlocuit. "nimenea". celdlalt.genitivare forma "niminui (a)". (alta)".departarea: acela.Pronumele Exemplu: nu esteposesiv. . Functil slnlactice al6 pronumelor negalive: . "nimica". J. H.au aceeagiforma ca gi pronumeleinterogative.complement Pe cinea$tepti.In locul acestuiase folosescformelede "al (a. A . "cAt". "nimic (a)" este invariabil. $i determind igi schimbdvaloareagramaticala.niciuna) Nu a lost anuntat nimeni.' -t'.La dativ . Ca-apul Ca pronumerelativese folosescAi "cel ce".apropierea: acesta. "nimic". Pronumele "nimeni(nimenea)" Pronumele nu are forme pentrugenuri 9i numdr. adici servesle la stabilireaunei relatii de "cine". . "pulin(pulina)(vreuna)".subiect: rAde la urm5.cestilalt.atribut: mea. .Vlll 2' adjective demonstrative: acestfrate.subiect:N-a venit nimeni.--"ceva".identitatea: acela$i. oricare (om). unii (copaci). aceeas ' :.D :elui ce celei ce celor ce :elorce Furcliisintactice: . genitiv pluralale pronumelui personal: "lor"(ai lor) Ai lor erauacolode multtimp. e:: CAndinso{escAi determindsubstantive. sunl adjective CAndinso{escsubstantive. Pronumele relativ 9i adjectiwl pronominal relativ Pronumele relativ lace legatura intre o propozilie subordonatd $i regenta ei. a cdreimamd vine. formelepronumec' nehotdrdte i9i schimbdvaloareagramaticalS devenindadjeive nehoEfueb:fiecare (elev).(nimica)" numaila lucruri. iar'nimic.complement circumstanlial: Carteanu era la nici unuldin ei CAndinsolescsubstantive. . determinAndu-le.. Fata. "atatia(atateat'. nu vine. eUi nu-iplace. aritdnd: . ai.Vlll posesiv nu^are lorme pentrupersoana a lll-acAnd Pronumele sunt mai multiposesori.clasele V . Nu a adus nimic. I1 /@E@|ucre azl ?I invi nge toate greutalilel/. acesteade'. esta. "oarecare-': -:. O_qru i/ 2/. ."nici" rim6ne neschimbat. "mult(multa)".p6. "Nici unul (nici una)'se declindca pronumelenehotdrdt "unul (una)". Acestea au urmitoarele dupdqen. .esive.Ele sunt: "unu ru-a . "fiecare".-"oricare".Memorator de limba romena .complement indirect. QinerAde. aceeagi. (niciunul. determindndu-le. subordonare "ce". . "atAt(atAta)".::r adjective negative: Nici un coleg nu era de {a[i. "nici unul (niciuna)" se poate referiatAtla Pronumele persoane. . intre doud propozitii. Prcnumele negetiv tt adiecliwl pronominal negativ "nimeni". Pronumeb neho6rdt 9i adjrctiwl pronominal nMr& Prorumde nehofilrlil inlocuie$te numeleunui ooec: 'a'z . Pronumele negativ"nimeni(nimenea)" se referi numai la persoane.complement indirect: Nimdnuinu-i place si lie bolnav. ale) lor". Pronumele "niciunul".1': :' l. direct: . "ceea ce". "oricine".atribut:Nu s-a aprobatpropunereanici unuia.e colega .

rugaminte.numdr .subiect: A citiesteo marebucurie. N-agtiut direct: .mod.timpului perfect compus: zu scris.complement firi a observa. .Vlll Velbul l.complement de cauzi: circumstanlial l-a rdsturnat. urare): negativ b) tlMurl nryrsonale (nepredicative) . ea) ar (noi) am (voi) a1i (ei. Verbul estepartea de vorbire careexprimd acliuni sausteri.clasele V . unormoduri lY.atribut: pentru de a citi. Vebul'a avee'{ute la formarea: .imperativ(indemn.complement de timp: circumstantial tema.participiu (actiune suleriti de un obiect) .timp.modului conditional al canta. ele) au (el. .doud: singular 9i plural.indicativ (acliune reald): prezenl imperfect perfect simplu pertect compus mai multca perlect viitor viitor anterior . indirect: S-asaturat .claseleV . .diatezd .cu unele Vefuele la modulle prsonale (predicative) predicatul.conjunctiv (acliune posibili): realizabild. poruncd. .infinitiv (numele actiunii): prezenr perlect . conditional pasivd cu se construiesc toate timpurile Ladiateza 9i modurile "a fi": SlEl lSudat. persoane: la unele "a avea" schimblri verbul a suferit Ca auxiliar La perfectul compus: La conditional-optativ: (eu)am (eu)a$ (tu)ai (tu)ai (el. de mod:A trecut circumstantial .timpului voiIi scris.rellexivi.activa.Msmorator de limba romini .optativ: .condilional .complement de umblat. viitor anterior: .optativ (acliune dorita. El igi schimba forma in vorbire dupi: . Modurile 9i timpuribv€lbelor al Moduriprconale (predicative) .modului perfect: aS!i vazut. gi mai multca perfect compus (Viitorul are gi lormade ' viitor anterior).Vlll Memorator 23 lll. ll.tei timpuri gi de bazd:prezent. trecut viitor. conjunctiv .VerfrI'a fr' ajut6.exista patrupersonale opt moduri. exceptii. pozitiv.gerunziu (imprejurare) . .pasivd. . dorinla il invidiez de spilat.persoand . in propozi{ii ele indeplinesc singure functii sintactice: . ea) a (noi) am (voi) a1i (ei.suprn (scopul. ele) ar .modului perfect: sa Ii vazut. . prezent perfect . VrAnd si ia paharul. A rdspuns inainte de a termina . saupredicative 9i patrunepersonale saunepredicative. . de limbaromana.complement a spune multe. condi{ie): Drezent perfect .perfect imperfect. Funcfisintac{ice potlorma. provenienta) destinalia.optativ .complement de scop: circumstantial pentru L-amrugat a ma aiuta. singure nu formeazd Verbelela modurilenerrluona& (nepredicative) diferite predicatul. El cumpdrio magind . 9i patru timpurisecundare: perfectsimplu. verbulauxiliar B.trei persoane. Vqbeleauillarc ajutala formarea Sitimpuri: la formarea: A.

Diatezaaclivtr .ea)cAntase(ei. alteiactiuni (eu)voi fi canht (noi)vomfi cantat (tu)vei fi cAntat (voi)vetifi cAntat (el. numiteconjugiri: .clasele V . alteiacliuni inaintea (eu)cantasem (noi)cantaseram (tu)cantase$i (voi)cintaserdli (el. -i.pr@.ea)cAnti (ei.ele)cantasera vordupemomentul ce se va realiza Vritorulexprimio actiune verbului de conjugat birii.: a linyit la tema prEzentului 24 .ea)a cdntat (ei. .ele)au cAntat ce s-aindeplinit trecuta o acliune Maimulta perffiul exprimd trecute. Prczenful exprim6 o actiune ce se desf5goara in momeiltul vorbirii: (noi) (eu)cdnt cAntim (voi)cAntati (tu)cdnti (el. . ele) vor (vedea) Cele patsu conjugiri Dupdsufixele cu carese formeazd infinitivul verbelese Drezent. o acliune exprimd la modul conjunctiv Verbul carese poaterealiza.C. a plecCaetc.se tormeaze "a fi" prezent al verbului dinconjunctivul sd li cdntat. verbul auxiliar (eu)voicAnta (noi)vomcanta (voi)veli cAnta (tu)vei cdnta (el.ele)vorcanta inaintea carese va indeplini Witorul antqiq exprimi o actiune viitoare.ea)va li cantat (ei.ea)cAnti (ei.Vlll de limbaromana Memorator 25 t Conlugarea verbelor Schimbarea formei verbelor in vorbire dupi mod.ele) cAntard trecuta 9i Perlecful nmpus exprimd $i terminata 9i el o acliune "a avea".ele)cAntau trecuti5i terminata.sd fi de conjugat: verbului $i participul toatepersoanele formdpentru lucrat etc.El are toatetimpurile.conjugarea a lll-ain o: a ajunge. .sd vezietc.se formeazi . in -l: a cobori. ea) ys (vedea) (ei. o actiune Pedecful sinpluexprimd (eu)cAntai (noi)cAntarim (tu)canta$i (voi)cAntardti (el. a hotdri etc.ele)vorli cAntat Modulconjurc{iv dar nerealizati.clasele Memorator de timba romane V .Vlll . atatla singular .a zicg etc. verbului auxiliar cu aiutorul se formeazd (eu)am cAntat (noi)am cdntat (tu)ai cantat (voi)ati cantat (el.Areaceeagi cAtgi la Plural. Vebul 'a vrea' sau "a voi" ajutd la lormarea viitorului. (eu)cAntam (noi)cAntam (tu)cdntai (voi)cAntali (el.Se formeazidin infinitivul 9i "a vrea"sau"a voi".conjugarea / in -a: a mdnc4. obline tema Ex. Sufixele:-a. -ea. a auzl etc.ea)va cAnta (ei.ele)cAntd Imprffid esteun timptrecuta ceruiactiune esteneterminate. -e. pot grupa in limba romAni in patru categorii.conjugarea a ll-ain €a: a vedea. inlaturdndule 9i lisAnd la o parte prepozilia"a" se prezentului. ConjuncliwlaredoudtimPuri: . a invdta etc.numer gi persoani se numegte conjugare.avAnd urmdtoarele forme: (eu) voi (vedea) (noi)ygn (vedea) (tu)ysl (vedea) (voi) veti (vedea) (el. .conjugarea a lV-ain -i: a privi. -i se numesccaracteristicile fiecirei conjugiri.timp.prezent al verbului indicativ dinprezentul 9i conjunctia "sd":sd cdnt. lModurileperconale Modulindicativ tildul inclicaltiv exprimi o actiune reald.ea)cdnta (ei.

petfuI.slat sau rugdminte se realizeazd in vorbire printr-o anumita intonatie. Modul conditional. . ati. Se formeazi (voi)l Cdntali saucomousd: lnparatiwl are doudforme: penqucules'de-laculesetc' cleiules.comilement la modul infinitiv la gitit.Vlll .optativprezental verbuluiauxiliar"a fi".coborAnd . adjectivaliarefundiasintacticlde: cu valoare Participiul premiu' . un sfat sau o rugeminte. am. a ziceetc. condilionalul (eu) ag li cAntat (noi)am fi cdntat (tu) ai fi cAntat (voi)a{i fi cAntat (el.prezent. compus: . . ai.26 Memorator de limba romAni .subiect: E greude sPus.complement a sti.citind .se tormeazddin infinitivul verbuluide conjugat$i un verb auxiliar:ag. Sensulde porunci. indemn. pentru viata' . de la carese formeazd Modulgerunziu timpurile precum "-ind" sau"-ind"la prinadeugarea sufixului conjugdrii. verbal: .iar in scris prin semnul exclamirii. expriminumele acliunii S-agdndit saual stdrii.numeDredicativ: Lucrarea ta esteapIecialA. a vedea.atribut a primit apreciata Lucrdrea adjectival: . El are forme numaipentrupersoanaa ll-a singular 9i plural. la diateza timburilor b) $i modurilor ' tuturor se adjectivald $i atunci Participiul ioate fifolosit5i cu valoare in gen.clasele V . ll. ele) ar li cAntat Modul imperativ Verbulla modul imperativexprimi o poruncd. Perfect: pasivi.atribut n€personale Am cumpiratloi descris.un indemn. cartecitita. ar. a zice. Perfect: .ele)ar cAnta i . ea) ar fi cAntat (ei.conditionalul-optativ perfect: a9fi gg41.subiect: A citiesteo Plicere.optativ Verbulla acest mod exprimdo ac{iunedoritda cirei realizare depinde de indeplinirea uneicondilii. ea) ar cdnta (ei.nume a te pregeti predicativ: inseamna A invdla .Vlll de limbaromana Memorator 27 sintaclice: func{ii lndeplini urmetoarele Poate .complement Modulinfinitiv Am avutde cules.perfectul am cantat.comilement Esteo formi de bazi pentru mersla oescuit' de loc:-Am coniugarea verbelor.atribut: de a citi e mare. careexprimio acliune coinpuse a) timpurilor saureflexivd: activd . dugl cules. de scop:lnvata circumstantial Modulpadicipiu El esteo trecuta.se formeazd din participiulverbului de conjugat gi .numdr determinat 9i caz. Bucuria pentru . (eu) ag cAnta (noi) am cAnta (tu) ai canta (voi)ati canta (el. a lucra. gi modurile.la cules. Modulsupin (tu)! Cante simpla precedat de o prepozilie dinparticipiu. indirect: . circumstanlial reprezentAnd rdddcina verbului.complement a striga. A inceput direct: . direct: Verbul . ar.vizAnd a cobori Mdul infinitivare doudtimouri: a vedea .Wzent i a cAnta.cAntAnda citi. ridicina verbului: a cdnta.infinitivul a li citit.nume predicativ: Mdrul estede mancat. . "a": Este insotit Se formeazd de prepozitia $i caracteristica a canta. a fi lucrat.pref*t: a fi cantat.conjunctivul sAfi vizut.clascla V .zicAnd . Are doudtimpuri: . Modurile (nepredicative) . a) pzitiv: CAnti!CAntati! ' functiisintac'tice: Poateaveaurmatoarele b) nqativ: NucAntal Nu cantati! . acordicu substantivul carti al cititei carticitite. participiu aratao acliune la modul Verbul alcatuirea: de bazl pentru formd la diateza trecute.

ea)s-arbucura s-arfi bucurat (noi)ne-am bucura ne-am fi bucurat (voi) v-alibucura v-atiti bucurat (ei.ea)sd se bucure sd se fi bucurat (noi) si ne bucurdm sd ne fi bucurat (voi)sd vi bucurali si vi li bucurat (ei.optativ Modulcondilional Prezent Pedect (eu)m-ag bucura fi bucurat m-ag (tu)te-aibucura te-aifi bucurat (el.complement circumstantial de timp:Auzindu-|. .complement circumstanlial de mod: Vorbeaprivindin jos.ele)s-aubucurat se bucuraseia Witw Viibr anteior mi voi bucura mdvoifi bucurat te vei bucura te vei li bucurat se va Ducura se va fi bucurat ne vombucura ne vomfi bucurat vi vetibucura vi vetili bucurat se vorbucura se vorfi bucurat Per@ul simplu mi bucurai te bucuragi se bucura ne bucurardm ve bucurarali se bucurari Modulconjurrtiv Prezent Perlect (eu) sd mdbucur sd mi fi bucurat (tu)se te bucuri sa te fi bucurat (el. Gerunziul acordat?ngen.ea)s-abucurat se bucurase (noi)ne-am bucurat ne bucuraserim (voi) v-alibucurat vd bucuraseti (ei. insi insotitede pronumelereflexiveld aluzativ sau la dativ. . temAndu-se de ploaie.ele)s-arbucura s-arfi bucurat Modullmperativ Negaliv Pozitiv nu te bucura! bucuri-te! nu vi bucurati! bucurati-vd! Modulgerunziu Modulinfinitiv bucurAndu-mi Prezent bucurAndu-te a me bucura bucurAndu-se a te bucura bucurAndu-ne a se bucura bucurdndu-vd a ne bucura bucurAndu-se a vi bucura a se bucura a-gilnchipui(pronumereflexivln dativ) Modulindicativ Prezent (eu) (-iesc) (noi) imiinchipui neinchipuim (-iegti) (tu)i{i inchipui (voi)vi inchipuili (-iesc) (el. Diateza reflexive La dtatezareflexivd verbele se conjugdca gi la diateza activd.ele)se bucurd se bucurau Pefi*t ampus Mal muttepirctul (eu)m-ambucurat md bucurasem (tu)le-aibucurat te bucurasesi (el. m_ambucurat. . numdrgi caz cu substantivul determi_ nat are valoareadjectivali gi lunclia sintactice de atributadiectival: Mdinile tremurAnde m-auimpresionat.ea)igi inchipuie (-ie$te) (ei.28 .atributverbal:Ochii licrimdnd m-au impresionat.clasele V .ele)i$i inchipuie . Modul indicativ (pronume reflextuln acuzativ) a se bucuE Prezent lmprw (eu)mi bucur md bucuram (tu)te bucuri te bucurai (el.complement circumstanlial de cauzd: A renuntat.ele)sd se bucure se se fi bucurat .Vlll Are urmltoarele fu nclii sintactice: .clasele Memorator de limbaromane V- Memoratorde limba romana .ea)se bucuri se bucura (noi)ne bucurim ne bucuram (voi) vi bucura{i vi bucurali (ei.

ea)va fi laudat (a) Prezent (eu)mi-ag inchipui (tu)ti-aiinchipui (el.ele)gi-ar inchipui Pozitv inchipuiegte-til inchipuiti-ve! PqM mi-ag fi inchipuit ti-aifi inchipuit fi inchipuit 9i-ar ne-am fi inchipuit v-alifi inchipuit fi inchipuit 9i-ar Modulimperativ Wdiv nu-ti inchipuil nu vi inchipuilil . acordAndu-se a fi lludat ModulIndlcadv Pedutsinflu hnpr& Prezent (5) (a) fui ldudat eramlaudat (eu)sunthudat(a) eraihudat(a) fusiliudat(5) (i) itu) estildudat (i) tuselSudat era lludat (i) (et.le limha rdmAni .ea) estelaudat(a) (te) (te) furdm laudati (noi)slntemliudati(te) eramldudati (te) eraillaudati(te) furdtilaudati (voi)suntelilludali (e) (te) (te) furaldudati suhtlaudali 6e) eraulSudati iei.ele)au fostldudali Viitor (te) (noi) vomfi lduda{i (eu)voifi Eudat(a) (voi)veli fi ldudati(te) (tu)vei fi leudat(a) (ei. gi timpurile.'ete) MaimultaPiled Pefiactanpus (e) leudat fusesem (a) (eu)amfosflaudat fusesegi Eudat(a) (tu)ai lost laudat(a) (d) ldudat lusese (i) (el. La diateza DialezaPasive verbului de coniugat "a fi" 9i participiul verbul din Se formeazd de altcinede verbestesavargita exprimata $i arati ca actiunea va gi suferitide obiect.optativ Modulinfinitiv ttlodulPrunziu a-miinchipui inchiPuindu-mi a-tiinchipui inchipuindu-ti a-giinchipui inchipuindu-9i a ne inchipui inchipuindu-ne a vd inchipui inchpuindu-vi a-siinchipui inchiPuindu-9i participiu nu au modurile verbele reflexivi.Vlll de limbaromane Memorator 31 lnprM imi inchipuiam ili inchipuiai i9i inchipuia ne inchipuiam vd inchipuiati igi inchipuiau Mai multapfiwt (eu) imi inchipuisem (tu) iti inchipuisegi (el.ea)a fostlSudat liudati(te) (noi)amlost lSudali (te) fuseserdm liudati (te) feseserdti (voi)ati fost laudati (te) (te) (te) luseserildudati (ei. ele) sd-giinchipuie(-iasci) s5-9ifi imchipuit Modul condilional .ea)gi-ar inchipui (noi)ne-am inchipui (voi) v-atiinchipui (ei. iar parla toatemodurile "a fi" se conjugd Verbul dupa gen $i numir se schimba de conjugat ticipiulverbului cu subiectul.ele)vorli liudali(te) (el. 9i supin.^l'cala V . ea) s5-9i?nchipuie (-iasci) s5-9ifi inchipuit (noi) si ne inchipuim si ne fi inchiouit (voi) si vd inchipuili sd vd fi inchiouit (ei.Vlll ' daseleV . ele) igi inchipuiseri Peilect simplu imi inchipuii ili inchipuigi igi inchipui ne inchipuirdm v6 inchipuirS{i igi inchipuiri Pefiect ampts mi-aminchipuit li-ai inchipuit gi-ainchipuit ne-aminchipuit v-ali inchipuit gi-auinchipuit Wibr Witoranterior imi voi inchipui imi voi li inchipuit ili vei inchipui ili vei fi inchipuit igi va inchipui igi va fi inchipuit ne vom inchipui ne vom fi inchipuit vd veli inchipui vi veli fi inchipuit igi vor inchipui igi vor fi inchipuit Modul conJurctiv Prezent Peilet (eu) si-mi inchipui(-iesc) si-mi li inchipuit (tu) si-ti inchipui(-iegti) si-li fi inchipuit (el.Memoralor . ea) igi inchipuise (noi) ne inchipuiserim (voi) vd inchipuiserdli (ei.

adverbele sunt: . Caracterul tranzltiv al verbelor 9i intranzitiv \ t Verbele carepotaveaun complement direct sunttranzitive. impreuni etc. (a veni.optativ Modulcondilional Prezent PetM (eu)as li ldudat (d) (e) a9fi fostlaudat (tu)ai fi ldudat (6) (a) ai fi fostleudat (el. a fulgera persoana etc)suntunipersonale. undeva etc. dinloculiune are rolgramatical timpul actiunii. .ea)ar fi laudat (a) (a) ar li fostlaudat (noi)am fi laudati(te) (te) am fi fost laudati (voi)a1i (te) (te) li ldudali atifilost laudali (ei. 9i modul ll. Loculiunivettale Suntgrupuri de cuvinte intrecareneaperat se afl6un verb.a observa a da navala .ele)ar fi ldudati (te) ar fi fostlaudali (te) Modulimperatlv Pozttiv Nqativ (a)! fii laudat (5)l nu fi ldudat (te)! fiti laudati (te)! nu fili lSudali ModulInfinlt Modulgerunziu Prezent: (a) fiindlaudat a fi liudat (i) (5) fiindlaudali (te) Perfect: a li fost lSudat Diateza aclivd:Profesorul l-" Eudalp'g$1illpe elevulsilitor de aosnt pasve' Diateza EiSii. astfel. acolo.lc limhe romAn. acasi.Msmorttor.cAndva.Vlll vomfi fostlaudati (te) vetifi fost leudali(te) (te) vorfi fostlaudali Modulconjunctiv Prezent Pefiect (eu)sd fiu leudat (a) (a) sd fi fosttaudat (tu)si fii leudat (a) (e) si fi fosttaudat (el.lrt-r io.cb fu.cAnd. departe.$i impersopentru nale. Clasifi carca adverbelor: Dupd structurd.a pleca. pretutindeni.a&silaudalgeslsg{. . .a nivAli a bdgade seama a o lua la fuga . iarcelecarenu potaveaun complement direct suntintranzitive (in propozitia dati). in carese petrece actiunea. inainte. sus.sus.ea)sd lie ldudat (d) si fi fosttiudat(i) (noi)si fim lduda{i (te) (te) si ti fosttdudali (voi)sd lili liudali (te) (re) si fi fostteudati (ei.azi.un gi exprimd adjectiv sauun altadverb caracteristica uneiac{iuni sau gio imprejurare precum a uneiinsugiri.aproape. aici. oriunde. e necesar.jos. avdnd numai a lll-a.deasupra. deasupra etc.sirnple: ieri. Dupd inleles adverbele sunt: .a gedea.a veghea \ I subiect comdement direcl Esteparteade vorbireneflexibili careinsolegte un verb.alaturi. afari.le limhe rdmAni .la<ala V . Elese potinlocui cu un verb.oo'7/pts€:departe. cusensul: secuvine.lasalc V . nicdieri.. -. vreodata.aga. Pirtlle de rolbire neflexibile Adverbul a sta de veghe . Verbele carearata lenomene alenaturii a tuna. a exista etc)suntintranzitive. ci actiunea "atrebui" pentru per Verbul esteunipersonal.complem€nt Viibr anterior (5) voifi fostldudat veifi fostliudat (a) va fi fostlaudat (e) Velbeleunipemonale $ impersonale (aploua. ---*. iar celAlalt cuvAnt di sensul loculiunii. aiurea.a fugi Verbul precizAnd persoana. secade.Vlll Mcmorator. nu esteficuti de o anumitipersoana. avAnd forme numai giimpersonal soana a lll-a.ele)si fie laudati (te) si fi fosttdudati (te) . dedesubt. Verbele de migcare a merge etc)9i celecare exprima o stare(a sta.

mna' t-otOeauna. nJmai. de obicei' . Prepoziga Estepartea de vorbire neflexibild careleagi un atribut sauun complement de partea de vorbire determinata.cel maiugor.de. cAnd pronume personale..desigur' cam. fdrddoargi poate.. . larna' ziua. pdni. prin.maiputinugor..etatiu.. anevoie'.Vlll de limbaromar'ra Memorator deocdndva' curdnd' astaai.mai ugor. frrp. . Conjunclia Estepartea de vorbireneflexibilicareleagi doudp6(i de propozilie de acelagi fel saudoui propozilii.^"r^.dt'"it"bsunt din locin loc'in latd'in JnulaOveru: valoarea avAnd Oeloi panamaiapoi'pede rost'pe nea$teptate' ueci. im'poin fala.34 -d" .ilativ .spre. subetc.r. 3. dacd.""il lpiin' schimbarea primavara. sd. cu.l.. la. inaintea.de pe lAngietc. contrar. spre.de pe la. etc' tocmai Prea. fali de.cAnd insotesc pronominal posesiv (asupra un adjectiv mea). in fati.fatdde.cnmnlement circumsiiniiat de mod:Aia taceu mereu' . -le iiterio. de citre.otbf"t"nt circumstantial t/ ci va vent'l' .&mo?l abia.ae iianate:tot atatde bine'tot at6tde u$or. niciodati' nicicAnd' mdine' ieri. . elesuntinslrumente Clasifi carea conjuncliilor: a) tupdstucturd: . @mMn{M I de'superioritate'maibine. fdrdde. su.astfel'. in vArful etc. gramaticale.pe. firi. fireste.asear6.€. asemenea.til|. pzldv. triva. c-are "cat". lAngi.ugor. pentru. cale)etc. apoi. ldngi.fo*pr"t"nt muzici' ascult "i..multumitd. imprejurul. poate' parci' pesemne' nicidecum' niciodatd. de. in. aidoma. pentru. de-alatul..chiar.tstintial de timp:Seara . de-avalma.'adverbul aretreigrade 1. lormdneaccentuata (injuru-mi) gi la acuzativ. 2.absotut foartebine'foarteu$or' da' nu' aga'desigi"d" O" comparalie: n.humePredicativ: cu intelesunitar' de cuvinte orupur-ile b. "cAnd". Reglmul cauzalal prepoziliilor: a) tn azul geni6u..in fundul.a$a' loarte'mar'nu' fireste' da. de-abinelea. in dreptul.. contra. poate.afard de. . iGci.fti". cu dea silaetc. valoriigramati. nOverUetS . potrivit. de. c) tn arul awzetiv cu. gralie. bine.alene.adici. de pe. adverbe Multe ".pe la.simple: cetre. b) tn aul datiu. datorita.simple: cd. Nuarein{eles de sinestatator grasintactice. ale advefiului: siniac'tice Frnftite .Vlll 35 intr-adevdr.cel maibine.dar.. iar.despre. Lmtfunih prryzlimale suntgrupuri de cuvinte cu inlelesunitar valoarea avAnd uneiprepozitii: de-alungul. noaptea'vara' toa.:cim leagd.'-n"ot"sii' iti"ili"ori'"omparativ: ' -nO"""tO"f" verbal: au tunctiasintacticide predicat predi'cative etc' probabil posibil' sigur' pesemne. Prepozitiile genitivului specifice precedi aparSila dativ.in locde. de-acurmezigul etc.clasele Memorator delimba romini V . "unde': coniunclie' de rol avdnd lor' regentele or. Conjunctiile nu au lunclie sintacticd. .itiUut' Oradgied a fost interesantd' de !9"'Ag ulgllsi rimdn' .farade..glasele V .aomrysei de la. Clasifr careaprepozi$ilor dupl structuri: . esteun instrument 9i nu arefunctie matical. fir6. de-alatul. contra. deasupra. conform.la stAnga.dincauza. ?nafartr de etc. deundzi' camdata.rnate: maiputinbine.". 9i.ci etc. ba'^bine' . desiour."tdonate de relative' adverbe se humesc ale adverbului: O" comparalie A*raO"ie de comparalie: d.doar. in loc de..oredicat Desigur verbal: e a!reI' Problema ..ii. canova'acoloetc' Uneleau niciodatil maiincolo'maiapoi' "ut.

+ predicat) .Ce face? .clasele V .suntgrupuri cu inlelesunide cuvinte intiriectionate Locutiuni .subiect: Se auzea: IPa:llPa! mor'mor' . cu inlelesunitar decuvinte suntgrupuri L"*|idi6 conluircfitnate dac5' in timpce'chiar unelconlunclii: careauvaloarea ci. dincauzi ca.r. adversative: ba"'ba.ca s6.Vlll Memorator de limbaromini . .indatd micar sd. 4.complement d9 lod: Ursul.fie"'fie. . popular: proprie limbajului de adresare $! Ce bine! Haiin Parc! mari!" Boieri "Cucurigul E[e. ci. potli clasificate Propoziliile dupa: a) wp'.2 esteo propozitie . fere$te! CaPitolullV SINTAXA propozi$ei A. a". dbsi.din moment lntedectia careexprimio staresufleneflexibili de vorbire Estepartea din naturi9i un mod imitasunete un indemn. ia. ori.9i la punauai{ .36 .nu numat 1.clasele 37 caetc' cum incat' intrucat' fiindci.a.adici pot fi forgi predicat matedin subiect sau numai din subiect sau predicat: . Sinta<a Propqzi{ia facuta esteo comunicare cu ajutorul unuisingur oredicat. incit.Mihaicitegte. dar.Scrie. .ca $icum'de parci' cu toate ce' dupace etc' ce. lor' tunclia dupC b) ' doud Doamne tar. nici.cumcd.Maria (subiect scrie.Vlll de limbaromand Memorator V . nr.ci.ham' . t. de. -^pu"r'.exdamdive:Mihaimergela marel b) aqpect .care nu au nici o partesecundari.si@ .&zvolhte .deoarece. sau. iar.numePredicativ: E gl de noi! .tace: circumstantial tusti'tustl! .frrmdive: Mihaia venitde la mare. (subiect) . Dupi ce am citit.disiunctive: in concluzie' . + + atribut + predicat complement) Subiectul suntpertiprincioale ale propozifiei. S.carecontinunasau mai multepirli secundare: (subiect Maria frumos.Maria. 9i. .tJ. (predicat) . 9i predicatul Atributul suntpertisecundare alepropozitiei.se izoleazFprinvirguli de restulpropozitiei ori mai multe pune cele de sepropozitiei sfdr$itul exclamirii' semnul . 1 esteo propozilie secundard iar propoilia principald (regentd). deci'agadar.nqathn: Mihainu a venitde la mare. c\ studutd: .. scrie + predicat + complement) (subiect ElevaMariascriefrumos. teagio propozilie etc' intrucat deoarece' tiindci.2/ b\ secundare: Propozitia (subordonatd) nr. 9i complementul potfi: lntr-o frazi propozitiile al principale: Mariascrie. cooulative:9i. 2.iiriult interieclional: l-a rdspuns . leagd doui pdrli de propoziliesau {el ' de acelaqi Propozitii feluri: suntde patru loracestea li rdnOut precum "ct $t'tar. ce laci acolo? etc' adio'pa' noroc de salut: ca formule il-ni folosite Altele : interlecJiei ale Fundile sintac{ce .su-ordonatoare.intetqa{rw: Mihaimergela mare? . coilclusive: ei: de regenta secundard .l/m-amplimbat. insd.predicat: Hai la noi! .i. avandvaloarea unei interjeclii: slavi Domnului.enunliative: Mihaimergela mare..Cinescrie? .c'oordonitoare.complement Auddeodata direct: cu glasstins:ham.

a deveqi' celemaiobi$nuite'sunt: copulative Verbele a insemna' a ajunge' a rimAne.adjectiv: Cel micvinerepede. cd va .Vlll de limbaromane Memorator . prin: pediafv potefi exprimat Nunele . aresensul cAnd atunci "cli' estepredicativ Vbrbul etc. a fi. esteeu) (subiectul Pleci la mare.verbla supin: Decrezut e maigreu. reflexiviSipasivi) diateze .numeral: Doiau fostpremiati. E binede noi. .clasele V . Sunt$i propozilii atuncicAndpredicatul este prinverbegi expresii impersonale: exprimat Ploud. numepredicativ.adverb: Aicie adverb.interiectie: lepurele lu! in iarba! un dint-un verbcopulativ B.2/ Subiectul estesubinte(Maria) lespentru in propozitia ci apare de maiinainte B. desigur. "cineeste?". la intrebdrile: Rdspunde "cumeste?" si estede doui feluri: A.38 . .l/apoipleacd. . la intrebarea Rdspunde cu ajutorul Subiectul: .clasele V . poatesta 9i in cazulgenitiu. "ceface?". estetu) (subiectul Plecin la mare. 2/.multiplu: pianul Vioara. AnaeslssleG. Ei erauClg!. A Subiectul esteuneorineeryrimat.adverb firegte etc:Fireste predicativ: poate.Vlll Memorator de limbaromana 39 ale Propozitiei Pi4ile PdnciPale Predicatul carearatece se spune principali de propozitie Estepartea o cao stare.verbla infinitiv: A mintie urat. prea verbelor a) Atuncicind este inclusin formapersonalS dicativesau poate li ahtnlel*.adjectiv: Fataesteharnicd. a se face. RomAnia se afl6in Europa. "cumeste?". prediat rorbal rdspundela intrebarea"gg-laee?" 9i se exprimA Prin: celetrei .locutiune De buni seami cd nu s-asuperat' adverbiald: .substantiv: estestudent. Subiectul estearprimatprin: .9i pl. estenoi) (subiectul la mare. "ceeste?". a ie$i.pronume: meuesteacesta' Prietenul . .interjectie: E yai de noi! Subieclul partea principald carese spune ceva Este de propozi{ie despre "cine?". "ce?".substantiv Vremea comun/propriu: e frumoasi. .numeral: noi erampatru. si flautul suntinstrumente muzicale. George . a costa a trii. Mihaia rdmas la bunici (ce face?) (cuma rdmas?) verb predicativ verbcopulativ .a se gesi. a ddinui' a se afla. Dorinta . Plecali estevoi) pentru persoanele | 9i a ll-a sinb) Subiectul esteindtrsnumai gular9i plural. Anaesteacasa. .adverb: Anaesteastlel.a parea. racteristici "cineeste?". sauo insusire. pdfutul noninal estealcdtuit 'ce 9i rispundela intrebirile este?". Deobiceisubiectul std in cazulnominativ. pentru persoana Subiectul estesubTnleles a lll-asing. subiectului El atribuie desore subiect.verbpredicativ dintre la oricare la un modpersonal. Uneori Ai lor nu ne cunosc. . Maria vinela noi. veni . . de:a exista.simplu: Primdvara vinein curAnd. aminte verbali:imi aduce t/.verbla infinitiv: lui estealnviAla.locutiune de tot ce am vizut. firi subiect. (subiectul Plecla mare. predicatului. (ceface?) (ce este?) verboredicativ verb copulativ Mihaia rimas corigent. .a se intdmpla. (activi. daci a fost exprimatin propozitiile de maiinainte. o actiune.

cdrtile lui Dan.TinAnd _ (a. spresau livadd drumul .direct stantivla acuzativ .eryzrna. b. gerunziu (co$uri lueglndd .simpld: necircumstantiale meuAlexandru arenotebune. 6) atibutttl verbil.pentru): . poarefi 6xprimaT piinpoate princarese exprimd.de agent cu pruni.ind .pronume plecarea demonstrativ:. . ale) cui?'.adjective supin: vaginade c-filGiiluj.Memorator de limba romana . .pronume de sinenu miroase a bine. .de cauzd prietenul meu.Ste totdeiuna . cu valoare adjectivala . propriu in genitiv: roculiuni v-erbate. acestoia mla nelinigtit.frlfun gililival . Rdsounde altora e mare.suntmullumili... . Alexandru Vodi.se exprimd subnql@tn#nliale 4 precedat (de.e.poatefi exprimat .tii.adjective pronominale (aceasta cimpie).locuiegte aici.Vlll .vero ta (neacordat . -.ropozilie caredetermina verbe. pus in cazulnominativ. dranshnfreh substantival esteatributul . Bucuria tantivsau un inlocuitor al lui."cAli?".itunclie de muntilor.pronume pirereaalormeie inleleaptd.dezvoltatd.atibut sttfr/atttival printr-un prqozfunal .adverb: Ziarulde ad aducevegtibtine. cl attbutul si jeclii cu lunctie de pri#icat.pronume nehotarat: la una din intrebdrile.concesiv poatefi: Apozitia l. .ai cirqr copii relativ: invald. . de diferiteprepozitii . ai. in cazut acuzativ (cusaufiri prepozilie). G. Colegul at drmflemenfrldi6cf determ. numaiverbea cdroraclrune prinvirguld de restulpropozi{iei.de timp cu acesla: ."ce fel de?". cdtre. Bogdan.r.' propriu-zise (casi inaltd). al afiibut adjxliwl exprimat verbta modut . reflexiv: Lauda ale propozi$ei Pi(ib secundare Atributul . . atributul fi: seama de pirliledevorbire pldcerea verbla modul infinitiv: prin: de acilatori. se desparte poatetrece direct asupraunui obiect ihter_ poateli exprimat prin: pronominal.de scop N. posesiv: . pronume interogativ: caredetermini un subsEstepartea secundari de propozitie Vorba cui te_a suoarat? .pronume pirintii.. pronume negative: "cAte?". .pronume personal: Tatdllui estemanager.clasole V .de loc sauin acela$i caz indiferent determinat de cazulcuvAntului . crestele predicat.fdri (de). pot Complementele fi: .adjective cu substantivul): (pomi provenite infloriti) sau dinverbela participiu ^ge-runziu Anplelatlarnd se auzeau in aer.indirect spre. adjective. N. Complementele .de mod N.. cu.condilional Fataunuidomn. Rdspunsul "care?". Complementul este de trei feluri: bl atibd su0afanliva{ . Atributul adjectival se acordicu substantivul gen.toculune advebiala: Invalatul cu de_a silanuarerezultate in determinat bune.numir gi caz. adveirbe iau ini"i.."a1 niciunuia n_a fostcorecr.numerale orin: (locul al treilea).esteexprimat prinsubstantiv comunsau Esteparteasecundaride p. e) atibufuladvebial.

Seexorimi: . durata.in general..oronume in acuzativ: M-ampregatit Penlruel.decitre cine?". timpul. .printr-un verbla supin: La culeseramultd lume. ciruia i se obiectul indic6.Vlll romana delimba Memorator 42 sau"ce?"' : "pecine?" la intrebdrile Rdspunde ' !lintrebpe tata.. 8" a nplenailul dransAnfiat b W arata timpul cAnd se petrece acliunea. "dela ce?".(cdnd?) A mers luniintregi. Am ajuns la ceidoi.modul. Se gAndegte sauprose exprimd indirect $i prinsubstantive Complementul iTpolriva' cpntra.tara prepozilie.. Am venitdejede. "peunde?".substantiv in cazul saupropriu comun / lui lon. pronume saualtepi(i de vorbire cu valoare de substantiv: Locuiesc la tari. Complemontele clrcumstanfl ale Arata. directia saulimita actiunii... . .verbla gerunziu: AudstrigAnd.clasele V .pronume in dativ: !-amdat o floare.substantive.verbla supin: S-asaturat de umblat. . desbre Discutam . 'cattimo?"./ l! cunosc il cunosc . drumetie' despre Discutam (despre cine?) excursionisti. .verbla infinitiv: de a se Plimba.Vlll . ce?.verbla infinitiv: la pian' a cAnta incepe .l. scopul. 'ilcotro?".printr-un substantiv la acuzativ precedat "de.(cat timp?) . Rdspunde la intrebarea "decine?" sau'.(pecineintreb?) (cecumdr?) CumPiro carte.prinadverb cu sauliri prepozilii sauprintr-o locutiune adverbiald: Soarele eraSUS. prepoziliile asuora. .rrsi@I*. 'de cind?". atribuie in tica 9i sta in cazul dativ.. in general. _ . A fostliudat de amdndoi. limitasaufrecvenla ei.numeral: trei. de prepozilia sau"decitre":A lostexaminat de comisie.. "pdnd unde?..fcr-aratalocul L utfrwWlt undese Derrece acliunea. 'de unde?. .. cauza.. Poate li exprimat prin: . li exPrimat El poate Prin: cu sau fird preI substantiv in acuzativ comunsau propriu pcGCgI@' pozilie: oe elev.i".printr-un pronume sauprinoriceparte de vorbire folositicu valoare de substantiv: Golurile au lostmarcate de ai lor. ii salutoe amandoi' . cl unlarcnful e qffi determina un verb la diateza pasiv6$i arati de cineestetdcuti acliunea exprimati de verbuldeterminat. imprejurdrile in carese petrece o actiune: ocul.verbla supin: de scris9i mdjoclotbal' Termin . E dornic rremorator . condilia etc. Dejur imprejur suntlivezi bogate..substantiv acuzativ: in cazul (despre ce?).. Elevul esteascultat de orofesor.substantiv cu saufiri prepozilie: A venitLnll_o zi la noi.'cand?'. Se exprime prin: . genitiv cu numela (cazgenitiv) dusmanului.clasele de limbaromana V . de o prepozilie sau genitivprecedat acuzativ prepozilionali' saude o loculiune 'cui?"-cazul "cu dativ$i "cucine?". astipra S-i ndpustit (cazgenitiv) El lupti contranedreptatii."pentru la cine?".. bl amoteientut indirect sau o caracteriso insugire o actiune..(cui?) datfratelui Le-am . .(cui?) Daucelor (lacine?) la amAndoi.loare dJ substantiv: . Rispunde la intrebrile "unde?".pronume in acuzativ: !! recunosc. l l."de El poatefi exPrimat Prin: dativ: .pAni Rdspunde la intrebarile: cAnd?. lc. punctul de plecare. la intrebirile: Risounde "pentru ce?"etc' cine?".

onplenenful cirann#nlial @rrp€nv arata o imprejurare actiunii care ar fi putut impiedicarealizarea sau existenla de verbuldeterminat exprimate determinat. "in" sau prinoricealt substantiv la precedate de prepozitia prepozitionalS'in cazde". .locutiune cu chiucu vai' Rispunse adverbial6: .verbla gerunziu precedat de prepozi{ia saula intinitiv "inainte de" sau "dinainte prepozi{ionald sau de loculiunea natura. ornMnntul datntuiial de un verbsauun adjectiv' exprimate a insusirii "dince cauzd?".numeral: stauin banci catedoi. . prepozilionale: Fatai se lumind loculiuni lui am Plecat. la intrebirile: Rdsounde exprima Se poate Prin: -. Risounde la intrebarea suni-mi. .0l9mgy3. amplemenful sauo calitate' sause infiligeazio actiune "catde ?" "in ce fel?"' "cum?". asemenea. Pentru acesta . .verbla infinitiv: la intrebare' rdspunde Firi a gAndi. precedat de prepozitiile Se pregategtepen[g-a.(din Eragarbovit Insu9ln exprima Se poate Prin: sau -'substantive precedate de prepozilii saupronume de fericire. . Invalpentru muncim cu spor. asemenea frumos Vorbea b HJze aate. . Dinoricina .cauza unei ce cauzS?) de batranete.clasele Memorator . -verbla supin precedat de prepozilii: la orins. Nu maiPutea . a vorbiam plecat de / PAnd inainte cumse desfigoari ciwnsfuilial de moda"ate C. de adjectivul insugirii exprimate nefavorabili au urcatpe munte.prinsubstantiv precedat de locutiunea la genitiv saupronume prepozilionalS Tn locul": ag pleca.adverb ca niciodata' A fostgglald adverbiald: saulocutiune 9i au traitde-aPururea. mamei. de":Mergdnd toti.prinverbela gerunziu: Se miravlzAndcd nu vine. de comparatie: adverbelor Era maisilitorCa.prinsubstantivele: "eventualitate" "conditie". prin: Poate fi exprimat . "ipotezi". (cuce condilie?) i! cazde nevoie (cuce condilie?) in locullui a$ fi maicorect. cu totietc): .substantiv (sauinlocuitor al lui)cu prepozilie: examen. veiobtine lnsistAnd G.Vlll de limbaromind. "caz". Cu toatevremea dar impiedica realizarea actiunii. Punelaptele de care r.44 V .adverb: Vorbiag[el. ln locullui Matei . la intrebarea: Rispunde (dince cauz6?) Rddde bucurie. de scoparatascopulacliunii E. sauadjectivul matede verbul "cuce conditie?".nine.clasele 45 "cuce scop?". exPrimate V .verbla gerunziu: Vinecienlatrd. lepurele de modse numegte complementul aratdo iomparalie. "cat?".verbla infinitiv "spre": "pentru". CAnd cu aiutorul de modcomparativ 9i se construie$te si comolement ca (casi)'cat'decat. prin: exprima Se poate .prinverbla gerunziu: rezultate bune.substantiv prepozilionalS precedat de locutiunea la acuzativ "cutof'(ql toate.Vlll Memorator de limbaromAni. Elevii . Rispunde la intrebarea prin: exprima Se poate .substantiv cu suparare' A vorbit precedat de o prepozilie: . ln conditiile dateaccept. "pAni" . ci i-aldcuto concesie. anpteieintt cirrn-rns@atqtdilional aratdconditia exprisaua insugirii realizarea actiunii depinde determinat. (Vremea nefavorabil6 ar fi putut realizarea ei. admiram la $coald. amplementulcircumstanlial de verb. precedat de locutiunea acuzativ ln-cutl acestavom accePta.) a permis n-aimpiedicat-o.cauzaacliuniiori D.interiectie: saritustiin tule.prinadjective "de": precedate de prepozitia de obositi.prinadverbele "altfel" Si"altminteri": Alfiel nu vei reugi.

iar a doua secundari (subordonati). Cardonarca se ooate realizaintre: . cAnd arati o urmare. .printr-un verb la gerunziu singursau precedat de adverbul "chiai': (Chia4 lucrAnd permanent.. conjunctionale: conjuncliile $i loculiunile "in concluzie" "de aceea".predicativi (PR) .completivd (Cl) indirectd ..doud sau mai multe propozilii principale: Ana scriel/. ori.subiectivi (SB) .prin locu{iunea adverbiali "cu toate acestea (astea)": Sunt obosit. "dar".. CAnd suntalaturate."sau. dintre care una principalS. . c) adversative.3/ Am auzit1/@ai rezultate sau juxtadintr-ofrazi pot li alaturate Propozi{iile coordonate sau legate ruse (asezateuna dupi alta tiri nici o conjunc{ie) J'in una din conjunctiile: 9i. . .. "iar".clasele V .care depind de altd propozilie.i . insd. princonjuncliile ori". sunt lor se opununaalteia.secundarc(subordonate). .3/ bune'z/S@estipremiant. 2/ Primapropozilie este principald. prin: "nici". . .FrazaFraza este o unitatesintacticade sine stetetoare.. tot ne-amdus.voi pleca mai departe.clasele V . sauSi subordonare Frazele lin coordonare 9i prinsubordonare.de subordonare.. 9i altele.. . tot n-agtermina.alcatuita din imbinareaa doue sau mai multe propozitii. Intrepropoziliile uneifrazese pot stabilidoudfeluride raporturi: .. S i . "gi". egate prinvirguld deseori.. Propozilia de care depindeo propozilie subordonatise numeqte propozitie regenE. dt conclusive.voi mai lucra. sau "in contra"(contra): "impotriva".cele care nu depindde alte propozitie. dar.. suntlegate te ca asociate.2/ potfi lormulale princoordonare.Nnaryb . "deci". .2/ iar fratelemeu se loaci. sau. -^^r^- .sunt lorse exlud cAnd b) disjunctive. . iar. " . ' n i c i .maialescandse afldinaintea le regentele dfrbploua taretrl/stauacasi.cu toate acestea. "ori'.eu citesc. .".$ princonlinutul unape alta. "prinurmare". S i "" .ori.printr-un "fdr5": precedatde prepozilia verb la infinitiv Fird a-l piyi. iar cuvdntul determinat de propozitia supordonati este cuventul (termenul)regent.. ci.atributivd (AT) . acestora. sau. potfi: Propozitiile coordonate princontinutul lor propoziliile suntprezentacAnd { copulative. princonjuncliile: legate prin suntlegate o concluzie.Vlll Cu toateosteneala. legate "ori. princonjunctiile: "sau". cAndprincontinutul "insi". nici. lmpotriva hotararii luate. " . este propozilie Propozitiile dintr-olraza pot fi: .tot voi oleca. . SINTAXA FRAZEI ."ci".iratmstanliale:. . "sau". n i c i . i-am ghicitintenliile.doud sau mai multepropozitii secundare care depindde regentS: aceea$i ffi dacdnu sunt intreelese punevirguli.". "a$adar". . Complementul concesivse desparteprin virgul5. "precum "$i".de coordonare.completivi (CD) directe . . de^prepoziiiile In ciudalor. lor. . potfi: Propozitiile a) nef. deci.printr-un substantiv sau inlocuitorul acestuia la genitivpreprepozilionale "in pofida" cedatde loculiunile "in ciuda". l5dudt.Vlll \(emorator de limbaromana 47 46 Memorator de limba romana . . separate Propozitiile subordonate sunt. Am cumperato carte 1/care mi-a plicut. B.

. a unge etc aflatein propozitia .propozitie "a pdrea" predicativ pe l6ngd dinP1) verbul copulativ PP PR Problemaera '/(unde)(cum. locutiuni conjunctionale: ca gi cum (ca 9i cAnd).a deveni.de mod(CM) : 'amane.y|!g!.ln propozilie printr-o propozilie.2/ propozilia subordonatacorespunzatoare cu PP PFI pdstrarea intacta a sensului. . cdnd..cel (cei)ce.. cAt.2/ Dacd vorbitorul vrea sd scoati in evidenldcele spuse prin predicativS.a . ce sau nehotirate: oricare. ca. .ce.-+ principald regenta P1 .a pdrea. predicativd :ata a devenitpropozitie . cdutarea conjunctiilor 9i lor incercuirea gi numerotarea propozitiilor lor in ordinea in care 5.lt't6fi6ii-dva-munci. ceea (cele) .2/ _ _-______-__---l Tofia:De obiceipredicativa std dupd verbul copulativdin regenta.propozitie (arelunc{ia predicativi de nume subordonati P2 . . PP PR /_--_\ lrtind o carteeste 1/6a si cAnd(cum)ai trdi intr-o altd lume. urmeazA . adverberelative: unde.clasele V .a insemna. PR PP lmoresiaeste 1/6E)s-a oreodtit. delimitarea se afl6in text raporturilor de coorleluluipropozitiilor 6.J+ lndrum{ri pentruanalizafrazei personale la modurile numai a verbelor 1. identificarea gi a numelor predicative verbelor copulative 3.2/ PP: Pff g Elevul '/fu.. de. oronume relative: care. identificarea intre propozitii care lac legdtura 4. t/ CasaparclruEoasa. Casapa@tl @lg!ryngasa. alcituirea predicaWe (PR) Propozitia subordonatl din al alteipropozilii indeplinegte funclia de numepredicativ parte prinlr-o predicativ numele esteexprimat lrazl. s5.a se lace.de timp(CT) Predicativa totdeaunadupi verbelecopulative: a fi.9)9!!!se. ? . Premiant ve-. orice.2/ . natein partea de propozitie . PR PP t/ 2/ QDC acesta g$i celalalt. cropozitia ea poatefi agezatdgi inaintearegentei. htndntia: nu se desparteprin virguldde regentaei. conjunclii subordonatoare: cd. precumetc. cati. sublinierea gi sublinierea propoziliilor subiectelor tuturor 2.de loc(CL) "sd {ie lrumoasi".de scop(CS) Prdicativa este introdusd prin: .z--\ probtemaerg '/(a.Vlll "lrumoasd" Prinexpansiune numelepredicativ din propozi{ia b) cirwmstanliale: . cAnd)meroem. PP PR Pidurea odrea 1/6bse inA[ain ceruri. '/ PP PR .consecutivd (CV) PP PR in uneipd(i de propozitie Expansiunea constiin translormarea intrebareaeste t/6inb)vine.concesivd (CNS) oricine. analiza $i indicarea donare 9i subordonare raporturilor sintactice schemei 7. cum.dac6. dupAcum.cine. a ie$i. in lrazi poate fi exprimat de vorbire.l a unei subordode transformare Con@erea esteprocedura corespunzetoare.s5.conditionali (CDT) .de cauzFt (CZ) regenta.

.Vlll ri.stiuneasau cine are caracteristicaexprimati de predicatul 'egentei.. lird indoiald cesemne. verbul"a trebui": PP SB 3.Memtrator rte limha romani . 2 | PF Nedoaret/@nu te zulcm luta.---<!' 1/ @ii egca sd-nu:rna.Vlll 51 Propozitiasubordonati subiectivi (SB) indeplinegte funcliade subiectal altei propozi{ii din trazd. PP SB Eral/6e)uit carlea. singuresau precedate de pronumepersonale in dativ sau acuzativ: PP SB 2/ Rdmdne1/6E)vedem.sa. poateti reluate in regentaprintrun pronumedemon::'atrv.2/ (Cinpse gqqa[i de diminea{ri Subiecliva urmeazd dupd: 1. 2/ (Pe oricinQamvdzut 1/ m-a salutat.-2/ (Oriculi-am sousl/m-ainteles.2/ b) expresiiverbaleimpersonale: PP SB E binel/6bstii. pronume relative in nominativ. cererile.gc_e_lg 2/ (Cinpvamunci va reusi. dativ: SB PP 1/ 2/ Ql9tr=t" dupi doiiepuri !!-UdC niciunul.negre$it. . gbiactiva poatefr introdusC prin: .-----\SB (OricinQintreabi'l ng@.2/ PP SB 2/ imi place 1/6e)citesc. un verb personal: SB PP 6btie nu-tiolace1/altuianu face. . sd. Propozilia subiectivd a$ezatein fala regenteiarata cine face }.'l PP SB ii pEcea1/(c?)f iecare 6bstie. de: PP SB Nuse stie'6icDrine. pronume nehotdrAt in nominativ. aP. S Harnicul deoarte aiunoe. acuzativ. 2/ i adverbe gi locu{iuniverbale predicative: firegte.'/ :pp --.clasele V .ca. SB J expaisi-une PP ^ l/depa(e aiunqe. poate. PP ^ . 2/ PP_SB All-dedad 1l@ ne lespeit.2l . 2/ 4..2/ PP SB 2/ Cu siourantdt/6E)estenevinovat.ocutiuni impersonale: PP SB l:A_yedI]elgegIeaE 1/@mi QCgIE bani.2/ vq!PP/-\ .2/ 2.. desigur.clasele V . dativ: PP .+rorator de limba romind . cu sigurante. etc: PP SB 1/6E)va Desiour reusi.SB 1/. dace. verbe gi construc{ii impersonale: impersonale: a) verbe reflexive PP SB Se zice 1/6bnu vine.'/ verbale i . ):rE==: ^: PP SB I&luie'@lggc3. verbe personalefolositeca impersonale. acuzativ.G5.'z/ Ye: v ezi1 / it uti. conjunctii subordonatoare: ci.

Vlll romane delimba Memorator 52 .ca. adverbe relative: unde. determind: Attibufrva 1.2/ .r*. Am-vA4Jl PP c D / a ^ . ioculiune prepozitionalS: loculiune PP AT place. adjeclive pronominale relative: AT PP 1/@carteg!n'EI! . daci (de): _AT PP t/@'yj!g r/ 1/ Convingerea era_nestramutate. CAndaduceo explicatie prin suplimentari se desparte virgula: PP AT MihaiEminescu'. Iqpica: subiectiva Pincfualia: nu se desparte prin virguldde regentd. maig!41. :'.1/ intrebarea . cum.l/ _ Tqia: stAtotdeauna dupdtermenul determinat 9i esteaoesea intercalati in regenti..zl PP CD .clasele M€morator V .l/ Al doilea'/@gr€s!ig42/ I rqlcquL poate fi intdusd Prin: Afributiva sau cu prepozitie acuzativ . demonstrativ PP SB cuDAitr/ a aqonisit'2/ @a-tgst .cAnd este a$ezata in jala regentei $i este reluata printr-unpronume se desparteprin virguli.sd.sd. 2/ Al9 haine'(ggDn-ar . conjunclii subordonatoare: c5. un oronume AT PP Merctl inaintevoi t/@. . Puncfualia: de cele mai multeori nu se desparte prinvirguld. b-as-ela @ *st. aflatin propozitia itorului acestuia. /--:\^"i2--.clasele V . cdt DD qFI .l/ gcoala1l6frdACI_invaH -AT PP 'l@fg! rlSq aplgpjC Momentul cu greu.2l substantivala: cu valoare 3. . DD _s__ 2/ a-ase-njsl!. un numeral PP AT meu. cdnd.b rnare-Bscl @Dalosl_qet_ma! zfis-a niscut rl romAn ta lpotegti-TaT5lEnuaiE=i-eSo. ry /q$qqoae!9arsgl''1 Ng-c-sutietql'/@s$. A EqArce seamal/Qtii lioseaceva. oronumb in non'iinativ.cdt: AT PP 2t areun renume. relative sau cu prepozitie in dativ9iin genitiv prepozilionald. cum./ m-AIqrna$q!multtimp.cumpanrt atdbutivi(AT) Propozitia subordonati saual inlocual unuisubstantiv de atribut functia indeplineste regenta.'/ poate sta atat inaintecAt 9i dupi regenta. laE'/@Spurr toticeilalti. ..Vlll de limbaroman5 . adverberelative: unde.uea iritrebarea'@dr"usi.r*rpf stine Oir€cte (CO) indeplinegte funclia decomplement direct in frazi determin6nd un verb sauo loculiune verbalisauo interjectie dinpropoziga regenti: PP t CD 2/ /@ti-g_iJglatdateleproblemei. tt Dorinla ^PPAT rt isi pl.'/ Fata1/@bgian'!a 2.. _AT PP 1/6binve'!e 2/tastins. cAnd.r/ AT . . munca2/!!LYal!-t9sP@!1/ Omut1l@nu-i PP guqlflori t/ S1@I@!de oameni.rno"qtgli calea. un substantiv: AT PP la pian2/@Ia mea.

poate se stea9i inaintea purctt4ia: a$ezata prin virguld. ca: cumci.2/ Poate fi introdusiprin: .. conjunclii daci.N Pp cn E'vai'td6-Cii-dni'stie carte. . dupi regentdnu se desparte prin virgul6.ca.ia in vacantd.z/ Md oAndesc1/6bohiozdansa-ti cumoar.2l U$-drriea seama PP _------------Cl 1l6a Md tem nu cumva sDqresesc. 2/ / €fud /@D/@7@) gIsEE | inarrl Grad ei asupra seinsistd ei.2/ -at.2/ .it'l@toati-s-au ssbioba!.2/ .de: cd. _. azi $@ c. cum. locutiuni subordonatoare: conjunctionale PP cD '?/ Marii i auz.cAt. pronume sauadjectiv orice: oricine. iaci (iaca). pronume pronominale relative in sau nehotirAte 9i adjective precedat cazul dativsauacuzativ de o prepozitie: PP cl 1/6JDmi6 Dauievista cere. .saunehotdrdt: ce.PP '/Qontra . Vrbi'll5hrmi io-ui -^ CD PP 2/ NIJ-sltJ'/@9 maiaICimportanta.cAnd. . de obicei.2/ PP?I rr-c- Se entiziasma'lfde-oriibii'sou neai.c6t: PP ^ ^Cl^ ^ 1/(undd/(cum)/(cdnd)/fu Se oAndeste A0sd cheltuiasci.ca nu cumvasi: PP_CI Este cbnvins1/6bera ma'i'bine altfel. pronominal relativ: care.sd. subordonatoare: _ PP r/(cui)vreau. conjuncliigi loculiuniconjunctionale subordonate: cd.'/ oricine)S!-g Pro{esorul cunoaste . si.2/ PP_CI gulu!9a!lq!' I @eti-qb!-0ul rSiultatebune'2/ pp nl PP_CI gbscly'r@t.54 .\Cl Povestesc Elevul segi$lgslc't@ esgj.s5. ei se desparte.-----------^ A luotat celorcli gggpg4ggg... se afli inaintea cAnd PP C D 1/6eu 2/ Qdg[ t. oale reflexive. adverbe cAt: cum. daci (de).Vlll de limbaromane Memorator lr€morator V . directa de o completivi determinate Interjecliile uite.dar poate fi $i in fata acesteia.cAnd dupi regenta stA deobicei ToF*n. ce. adverberelative: unde. cAnd.. multinainte. DD . indirect de complement lunclia indeplinegte regenta.ceea(cele) PP ^CD Maria a$!i!!ga!'/(rne)evtnovalul..Euesd.2/ tl@oro""Ei. din propozitia saua uneiinteriectii adjectiv - ..s6.Vlll de limbaromana-clasele 55 sunt:iata.l/ Foartemultecompletive indirecte determind verbesau loculiuni verintiebareaeste: la cine? la ce? de ce? de cine? etc. .. ---'-------:CD t(oe lectia. Iqriz std de obicei dupd regente. Punclualia:nu se desparte prin virguld cind este dupi regenti. unde. ca.'/ PP CD 2/ doresti.--. precum . Poatefi intdusC prin'. (cei) ce.r cotect.2/ PP TTI regentei. oricare.clasele V . indirectn(Cl) Propozi$a completivd a unuiverb.. cel cine.'/ 2/ ceva. cAnd se all6 in fa{a regentei. relative: (]N DD -gbswg' ||oare a.folosireavirgulei nu este obligatorie. la 1/6btcarte PP .

.2/ Meroe cu sau fdri prepozitia . verbalA. sau"spre": PP AT PP . un adverb sau un adiectivdin ofopoziliaregenta. adverbele unde.Torator de limba romind .2/ Mcd^P se.Vlll de limbaromana Memorator lt. Punclualia'. relative: de cAnd. ------==-QL teoic'r@tcful de scris.T pp sta9i inaintea darpoate se alli duparegenta. pane s5.'z/ /CoriundDil bucurie.cat PP cL .pdni unde. o interjectie.'l A_verbi!' PP .incotro.2/ Ma_vzleaza' "acolo": corelativ adverbul oriin regentd au de multe . md suHlre'/.t netatara.I99Dy.. PP CT 'rq@l"fut. inainteca si. locu{iuni conjunclionale de timp:in timp ce.clasele V . un verb.--JL ----CT r/ vine cu (Jricdnd)vrea trimiti. lui: orideunde.@fiiDfrAai fr introdusd Poate Prin'. . prinpronume sau nehoterate relative na ce. fi intercalatd ei saupoate DD cr aflata dupa regentanu se desparteprin virguld. in vremece.'/ ^Vl Este un rezultatasteotat'/6e cAndm-ai inlormat.2/ atuncicAnd se insistd se desparte inainteaacesteia prinvirguld' se desparte in regentd ei. intercalata asuora .de unde."r PP "unde" cT _-------relativ prin adverbul introduse loc de Circumstanlialele lQ1dg. oriincotro PP PP 1 -. prin sdverbul "cum" gi "cAt"cu sensul de "indata ce" $i . Pe degluri'b@ifu CL PP meri 2fuil4! 9i iaguni. ardtAnd verbuldin regenta.2/ -T l/ 2/€Iau strizilargi Deiurimb'reiur'/.56 . oricine.'l PropoziliacircumslanliaE de timp (CT) indeplinegte funcliade complement circumstanlial de timp in "azd.2/ in regentd. cu compuselelor cotro Si oricAnd.Vlll 57 Subordonatelecircumstantiale Propozilia circumstanliaE de loc (CL) de loc in circumstantial de complement functia indeplinegte de exprimatd loculin care se desfigoard ac{iunea lrazi. adverbulrelativ"cAnd"folositsingursau cu prepoziliile: dincand.o locu{iune de loc determina Circumstantiala adverbiali: o loculiune un adverb.clasele V . _=-QI r/6And)ai OO PP -CL Ar-rols acolo'l@elau toti'2/ CI Si-adat seama venit.de pe cdnd. ori de cAteori etc. 'r rrlteig PP DD NI /^I Ajgat la sanatossg'l@-aleU" " /:l oD nji'r@"dEis''/ PP /@nO |-dldruma!.ae-ql-q atl ry''/ @@"* .-----:\ 'limp". etc. indatd ce. arAtdnd timpul in care se petrece acliuneaexprimatdde :r verb.'/ se aseazi la calculator. Tqica: de obicei (CurD aiunqe. o locutiune verbali. Poatefi introdusCprin: .jndrcpla'/€p reg[I9@.z/ ^CT PP r/(ql1gpvii Atunci la noi t/@Ig. pA. orice: "catre" ce. "ori-": oriunde..pAni cAndetc sau prin compusele origiunde. ori$icAnd etc. n stat id bunici1/6Ala iosr mic.

:onjunctii 9i loculiuni conlunclionale: cici. odatece etc.:t a!__ve -------=-CZ PP 1/. din cauzdci..2/ Poate fi introdusdprin: . adverbe relative cu valoare conjuctionald: cum. nr. 'rtrucAt. dacdesteinaintea se desparte Propozitiacircumstanliall de cauzi (C4 Propozitiacircumstanlialdde mod (CM) circumstanlial de mod al indepline$te functia de complement sau adverbdin regenti. ci.2/ Qe .(pentru cDnu a ascultatde altii.adjectiv OD AI\' indeplinegte lunc{ia de complement circumstantial de cauza ^ kazd.-orator de limba romana . totdeauna prin virguld.dupi cdt. inaintea regentei se Punctuatia: cAnd se afli dupi regentenu se desparteprin virdesparte.-. PP vorneitb cursiv'/65-SGlhalb'iil oeoefoaie. poate{i intercalate in regente..Vlll "cAnd" prinadverbul au de timp introduse Circumstanlialele in regentaadverbulcolectiv"atunci": . adverberelative: cum.Memorator de limba romana . prin virgu16. aritAnd cauza unei actiuni sau insugiridin propozilia ':genta.unde. CZ PP einlelepl 1/ idejeqe tot. din pricind ca.. cdnd se afld inaintea regenteigi nu se insisti prinvirguli..2 11.@@Iat bine'/. Jrarmstafiiala de cauzi determin5: rLle'l6[Dzuoa"r'i' o pasdre.prin virguli. cu cAt.sy 1/.ca conjunctionale gi cum.2/ CZ PP .^Ya a7 t/.. de obicei. locutiuni subordonatoare: dupdcum. @! primiun dar.'z/ S:a-S4araI'/.de parce.glecjlmmAine.'t Erahirnic A scrii'frumos 1 /aoreGh l-ainvatat mama.2/ : --fpp f.poate sta gi inainteaer sau ? vrne @ru-qaldcsli. ce. din moment ce. n!!.2/ :pp :* 1 r6[h)i'?toi na.2/ cuatatrezultatele maimult 0u calirygg de mod "cum"care introduce o circumstantiali Adverbul relativ are de multe ori in regentdadverbulcorelativ"a$a" sau "(tot) astfel".rc_elent ECSCste.rr z o toculiune verbald: +alAt _PF_ sema _ ___ .poatesta inainteaei sau ouncfuatia: cAnd se afla dupd regentase desparteprin virguld. in regenta intercalata asupraei se desparte predicatului.de. PP CM CAnti l/(cADooate de tare.T PP PP z---r^ cM (Cum)iti vei astelne r/.. 3 unadjectiv: qghjakllrroasji'r@fu Vremea aoate fi introdusi prin: . numaidacd nu se insistdasupraei.s=aggl digut.Vlll *'. l -q1-u-rr-q! poatefi intercalatd ?nregentS. precum.clasele V .r/ .2/ . Cevremece. vorfi maibune. PP CIVI cz _---' un verb:A PP r6cit 1/. asa vei dormi.@id@"iaeU-o.ca gi cAnd. pentrucd.pe masura atAt). fiindcd.Q.. intercalati de desparte guld.z/ ----r-pnL'.2l -qica: ! stl de oboceidupe regente.clasele V . dacd. gi Topica:stl de obiceidupi regent5.2/ =. unuiverb.2/ Qp cauza @aiiguat PP vreme cj.(cu PP _---------cM (DupdcuDti-am oromist/.cAt.------vp7r-. deoarece.

conditionala. de pozitia prinvirguli.clasele tl€morator de limbaromana V .lilea expriacliunea gi aratd se indepline$te cdruia in vederea scopul r" sEsL. ei. poate fi gijuxtapusd: Poatefr intrdusd prin: CDT PP . o locutiune PP ^CDT PP ^CS Q94.nT ereclul cauza sauesteinterinainte cAtsi dupi regente staatAt Tqica: poate calata..si. conjuctii ca s5.un verb: .arattabloul.sa masJni. . de obicei.rr Circumstantiala conditionali determinl: 1. se afl5inaintea imoiedici. PP ---CZ 1/. 3.2/ Mamami-GgU@D!g' / Qg_92!!-gIgW.@.2/ Rar.2/ Qgpmi-4ljti mairar mi-Ag_da PP ^CS Poatefi intrcdusdprin: gillnveE. Propoziliacircumstanlialdcondilionali (CDJ) Exprimd o condilie sau o ipoteza de a cirei indeplinire deoinderealizarea actiunii din regentd.z/ la gcoaldl/(ca Merge . darcarenu te regentei cAndeste introdusi unei "ca.tatia: vdiitii'r. 1.r/ Dp nq T_qia:sll. de.l" noi timp.2/ . *.dilbvsi.'l sta9idupdregentd.examenul a Funcitmult'2/ \\\------.' .. un verb: sea$g de gregali. o interjectie: . 66ibVel'munci. conjunctii subordonatoare: daci.. poate Pu-ietl6"v-ezi..sa". prinvir se desparte cdndse atldinaintearegentei Puncfi. loculiunea subordonatoare: in cazcd./.Vlll 61 3uli. determinat matede verbul 2. pp r.sd: verbala: 2. concesivi (CV) (Fentru ca sDia . de scop circumstantial functia de complement indeplinegte 'r. dupd regente.clasele V .'/ . sungss il salut. Aj cevade spus S!U.se desparteprin virguldnumaidacd autorul -u o consideriun element esential al frazei. subordonatoare: t/.2/ Qn Hai . locutiunea pentru ca sa: conjunctionald: pp ..------\CDT PP 1/sa ramai P P 1/6+ti C S cazciloloLid acasa. prin"casd"9i "pentru ca sd"..mereu. in falaregentei. de.'/ Exprimd o imprejurare de naturd si impiedice prin"sa"'"de"$ desldgurarea cdndesteintroduse Tqie: std dupi regenta acliuni sauexistenta uneicalitag dinregentd. o locutiune verbald: de scopdetermini: Circumstanliala CDT PP ^ 1t. GlinOca)t. din inaintea celei Actiuneadin cauzaldse realizeazi actiuneadin regentdeste efectulei.Vlll romana delimba Memorator 60 regenta.r din regenta.-------_rCS Propozitia circumstanlialtr 1/.indiferent se desparte Puncluatia: de scopsau finald(CS) Poziliacircumstanliale *: . Punctualie: prinvirguld se desparte de regentd.

incAt sd. vremea PP ^CV 1/. o locutiune verbald: PP CNS 1/. mdcar sa.elaqalc V . micar si."atat (de)". str.. 6-i*C8Iutie' r. conjunctii9i loculiuni conjunctionale subordonatoare: incAt. urmarea uneiacliuni saua existentei uneicalititidinregenti. Punctualia: prinvirguli.fdrd cu toatecd. rl sanalgasa AluaLg_la Q/nu g mai@.2/! SuoArd-te coreadverbul Concesivele au de cele mai multeori in regentd "cu toateacestea". un adjectiv: PP CNS ^ 1(incADnu-ti E asade frumoasi..(desi)e I ldrziu. lativ'totu$i" sau "tot"sau locutiunea adverbiald Circnmshdialaanstutivd determlnd : 1. 2.2/ Topia: slAatatin fatacAt9i dupdregenta. cd. s5. micar de. de. 2/ De cele mai multeori. 2/ punctualitatea. sul frazei: CV PP 1/.s"1sii. o interjectie: PP ^CV Vino1/.tot'"i PiF. conjunctii gi loculiuni de$i. un adverb: PP CNS a$ade urdtl/. o loculiune ^CVPP '/.chitca etc.2/ multe E ootimist Poalefi introduslprin: .tot olec. PP 'r@ry-i&C N S 2/ Ygbefo urmdri. ca sd. ootiimaoina. nu inteleoi.2/ Circumstanlialaconcesivl determind: 1. sustine Qeg)aintArziat tqtU_Sj PP ___cv 1/.2 4.2/ Chit cDe vardr/. c5.6iltoate]bnu ne-fJ vazut de m Sj:_a_adus_aEjnle de mult timp.de.(deg)are probleme.dacd.2/ 4. 3. cAt sd: PP CNS ^ Alos!_loa4e alenl'/. Propozitia circumstanliaE (CNS) consecutivi Exprimd consecinla. subordonatoare: cd.(a$a cba iolejes totut.'r intonatiaeste cea care dd senConcesivapoatefi iuxtapuse.astfel". un adjectiv: PP^C V 1/. Gara stinvete a promovat.2/ 3.indiferent se desparte pe careil de locul ocupi.nu am vizitat-o.Vlll PP CY Z-\ (DesDam fost acolo 1/.2/ verbali: 2.un verb: PP CNS 2/ Minte'/@)!-ooheaE apele.2/ A_Seig PoatafrinWusCyin: . in regentapropoziliei consecutive se aflSunul din adverbelecorelative "a$a". aga c5.g_U__t-ga!-e-_a_Se_s_t_e_-a strdduit nu am Qliar dacg)m-am reiEiir4- PP ine'l. chiardacd..un verb: ^CVPP (DesDeste obosit1/. . PP ------cv e friquroasd.mai lucreaziinc5.

Crigan.nlacaio V .cuvinte'. l-a lasat. ryziliite propoziliilealcatuitoare ale acesteia. Puncluatia: se desparteprin virgulade regentS. spuse el cu mare pldcere. CaPitolulV Construqii incidente Reprezintd in interiorul uneicomuo comunicare suplimentara nicaride bazd de care este leqatasintactic..d. Florentina Editura Humanitas Educational Sdnmihdianu. Ele potfi: . Tqie: Stir intotdeauna dupd regenti. .in schema frazei se scriu separaL Bibliografie "Gramdcepractcl a limul omenocu o culegpl€ do €xenilif. Te felicit.Sofia Dobra. incidentenu se numdri printre in analiza lrazei.Mamnretar do limhe rnmini .Mama lui.iar in scriseste separatede prinvirgulS. a Vlll. ediliaa lll-a.Vlll PP ^CNS 2/ Va face astfel l/-Cncat sDfie recunoscut.mai atent acum. pentru rezultatul obtinut. . Editura $tefania 9i Pedagogicd. .a Vlla. desigur. femeie cumsecade.a M-a. . in vorbireare o intonatie spjcialS.propozitii. Popescu 1983 didacticd Bucuresti.imbindri de cuvinte'. E. Al.lilarud pentu dasaa V-a. llrba Romlnd. restulcomunicirii liniide pauzdsau paranteze.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful