Histo1

Histologie - curs 1

TESUTUL EPITELIAL
Tesutul epitelial este tesutul cel mai raspandit in organism. Principalele caracteristici: • este format din celule ce au un aspect de mase celulare compacte • spatiile intercelulare sunt foarte reduse (au putina substanta extracelulara) • celulele sunt unite prin jonctiuni • orice epiteliu are doua suprafete: libera (orientata catre mediul extern) si atasata la tesutul conjunctiv, intotdeauna ancorata la el printr-o masa acelulara (bogata in proteine si glicozaminoglicani sulfatati) care formeaza membrana bazala (MB). Diferente intre tesutul epitelial si tesutul epiteloid: tesutul epiteloid are MB dar nu are suprafata libera. Spre exemplu, in corticosuprarenala, apar celule secretorii, atasate prin jonctiuni la MB dar care nu au suprafata libera. Acesta este un tesut epiteloid. • are o mare diversitate de forme si functii: • formeaza invelisuri membranare (epiderm, cavitatile inchise ale organismului: pleura, peritoneu, pericard, peretii cailor de comunicare cu mediul extern: arborele traheobronsic, tubul digestiv, caile genito-urinare etc.). • asigura transportul selectiv de molecule intre mediul intern si extern sau intre doua compartimente ale organismului. • intra in structura unor organe solide si a unor glande: tesutul epitelial realizeaza unitatea secretorie si ajuta la formarea sistemului canalicular, deci formeaza parenchimul glandei (parenchimul glandular este format din unitatile secretorii si canaliculele secretorii). • au rol senzorial, in organele de simt (mugurii gustativi, organul Corti, crestele ampulare, aparatul otolitic). • au rol contractil, care prezinta o importanta minora. Acestea sunt populatii aparte de celule epiteliale, care se numesc celule mioepiteliale (un tesut epitelial care prezinta miofilamente contractile in citoplasma) Un tesut epitelial poate realiza una sau mai multe functii. Rolul sau este asemanator cu al membranei celulare, dar relativ la organ si anume: separa selful de non-self si monitorizeaza, controleaza si modifica substantele care il traverseaza. Caracterul ubicuitar al tesutului epitelial este determinat de originea embriologica a sa care este in oricare dintre cele trei foite embrionare: • din ectoderm deriva: • epidermul si derivatele sale (par, unghii) • glandele tegumentare (sudoripare si sebacee) • epiteliul cavitatii bucale, nazale si anale • unele glande endocrine: adenohipofiza • din endoderm deriva: • tubul digestiv si aparatul respirator • parenchimul glandelor anexe digestive • glandele endocrine (paratiroida, tiroida si timusul) • din mezoderm deriva: • corticosuprarenala • endoteliile

pe seama unor celule bazale grupate (de obicei intr-un strat numit strat germinativ) 3. in cazul epiteliului pluristratificat. dupa forma celulelor. in cazul epiteliilor stratificate. numite celule stem). scuamos (pavimentos) sau cubic. Tesutul epitelial are capacitatea de regenerare (proces fiziologic prin care sunt inlocuite celulele uzate. Rata de inlocuire a unui epiteliu variaza in limite foarte largi: epiteliul intestinal se inlocuieste in 2-5 zile (cel mai rapid) iar epidermul se inlocuieste in 30 zile (cel mai lent). procesul este reversibil. Poate fi clasificat dupa numarul de straturi in epiteliu simplu (unistratificat) si epiteliu stratificat (pluristratificat) sau. Metaplazia apare sub actiunea cronica a unor factori nocivi de mediu. Este bine inervat. au nuclei alungiti si turtiti. Daca actiunea nociva inceteaza. pe peretele lateral al canalului cohlear. Spre exemplu. . Spre exemplu. Clasificarile nu tin seama de particularitatile functionale. care se gaseste in urechea interna. Metaplazia este procesul de transformare a unui tip de epiteliu intr-un alt tip de epiteliu. adeseori cu rol de protectie. pe seama unor zone numite zone germinative. prin activitate mitotica neintrerupta a unor celule nediferentiate din epiteliu. prismatic). in retea butonata. sub actiunea substantelur toxice din fumul de tigara epiteliul pseudostratificat ciliat din caile respiratorii se transforma in epiteliu pluristratificat si isi pierde functia. Apare in cazul unor epitelii unistratificate cilindrice (epiteliul trompelor uterine. EPITELIUL DE ACOPERIRE Alcatuieste invelisuri membranare. epiteliul cailor genitale masculine: epididim si canal deferent) 2. asigurand un tranzit selectiv de gaze si metaboliti. prin terminatii nervoase libere. celulele aflate in contact cu MB sunt mai bine hranite decat cele aflate la o distanta mai mare de MB. • pseudostratificat cilindric • de tranzitie (uroteliu) Epiteliile pavimentoase simple (scuamoase) Seamana cu solzii pestilor. cauterizarea colului uterin). intercalate intre celulele epiteliale. pe seama unor celule bazale izolate. deci acest tesut apare ca un sir de nuclei turtiti. Anumite epitelii nu au terminatii nervoase libere pentru durere. Deci epiteliile pot fi: • simple • pavimentoase (scuamoase) • cubice • cilindrice (columnare. Acest epiteliu actioneaza ca o bariera simpla permeabila. Apare in cazul glandelor intestinale si al celor gastrice (in fundul criptelor gastrice apar aceste zone germinative). Inlocuirea se poate face in trei moduri: 1. Exista si un epiteliu vascularizat: stria vasculara.• mezoteliile Tesutul epitelial este lipsit de vase sangvine si limfatice (este avascular). distribuite in mod neuniform. retea in cosulet sau retea nebutonata. Spre exemplu. ceea ce permite efectuarea anumitor manevre fara anestezie (raclarea epiteliului gastric si intestinal pentru biopsie. prismatice) • stratificate: • pavimentoase (cheratinizate sau necheratinizate) • cubice • cilindrice Clasificarea dupa forma celulei se face dupa stratul superficial. epiteliul unistratificat se transforma in epiteliu pluristratificat. in epiteliu cilindric (columnar. Vasele sangvine aflate in tesutul conjunctiv nu traverseaza MB si tesutul epitelial este hranit prin difuziune.

asezati spre MB (dar exista si cazuri cand sunt asezati central sau chiar apical). chimici si infectiosi. Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat se mai numeste si epiteliu de tip respirator deoarece se gaseste numai in arborele traheobronsic. In cazul epiteliului cheratinizat. Este de doua tipuri: 1. La embrion se gaseste frecvent epiteliul stratificat cilindric.ductele striate. Exemple: tubul digestiv (stomac. • de transport al moleculelor de-a lungul celulei (realizat de catre cili) Epiteliul stratificat scuamos Este alcatuit din mai multe randuri de celule.v. Epiteliul pseudostratificat cilindric Este o forma de epiteliu simplu. epiteliul anterior al corneei. esofag). Epiteliul simplu cilindric Este format dintr-un rand de celule inalte (inaltimea este de 2-3 ori mai mare decat latimea). cheratinizat (cornos) 2. Nucleul este rotund si situat central de regula. alcatuind membrana ce captuseste cavitatile inchise ale organismului (pleura. functional acest epiteliu este destinat absorbtiei sau secretiei (in functie de sens). epiteliul vaginal. Doar stratul superficial este scuamos (nucleii sunt turtiti numai la suprafata. in peretele foliculilor ovarieni. Toate celulele au raport direct cu MB. Epiteliul simplu cubic Latimea si inaltimea celulelor este aproximativ egala. necheratinizat (moale) Deosebirile intre cele doua tipuri apar la nivelul stratului superficial. care este impermeabil pentru apa si are un rol protector impotriva factorilor fizici. . Mezoteliile intra in structura seroaselor. D.p. Endoteliul este epiteliul care captuseste orice tip de vas. Nucleii sunt alungiti si ovalari. Epiteliul stratificat cubic se gaseste la adult in peretii unor ducte interlobulare a unor glande exocrine. Acest epiteliu are un rol protector dar este permeabil pentru unele molecule mici si pentru apa. caile genitale feminine (trompele uterine si uterul). Exemple: ramura ascendenta a ansei Henle si segmentul distal al tubului urinifer. canalele glandelor exocrine (intralobulare) care se varsa in ducte (canale interlobulare). dar sunt de inaltimi diferite astfel incat doar unele ajung la suprafata. peritoneu). Mezoteliile si endoteliile sunt tot epitelii simple scuamoase. epiteliul de acoperire al ovarelor. Functii: • de secretie si absorbtie (absorbtia este marita datorita prezentei microvililor). microvili. intestinul subtire si cea mai mare parte a intestinului gros).d.. ramura descendenta a ansei Henle. stereocili). celulele de la suprafata acumuleaza proteine (cheratine) si astfel ele isi pierd nucleii. Poate prezenta la nivelul membranei apicale specializari (cili sau stereocili). Poate avea specializari la nivel apical (cili. si nucleii ajung la inaltimi diferite. Acesta este cazul epidermului. Prin urmare. Epiteliul stratificat cilindric se gaseste pe suprafata respiratorie a epiglotei si in conjunctiva palpebrala. in rest fiind rotunzi). In cazul epiteliului necheratinizat. pericard. celulele superficiale au si ele in citoplasma granule de cheratina dar ele isi pastreaza nucleii. faringe. segmentul proximal al tubului urinifer. Exista si locuri unde are rol de protectie. in peretele canalului de secretie a glandelor sudoripare.Ex. Epiteliul stratificat cubic si cilindric Sunt slab intalnite la adult. glandele exocrine . Acest epiteliu este localizat in primele segmente ale tubului digestiv (cavitate bucala.: epiteliul alveolei pulmonare. foita parietala a capsulei Bowman.

celulele gliseaza unele pe langa altele si se reduce numarul de straturi de celule. calice mari. Epiteliul de tranzitie isi modifica forma celulelor si numarul de straturi.isi varsa produsii de secretie in mediul extern (cu sau fara ajutorul canalelor de secretie) • endocrine .celula preia din mediul extracelular precursorii de sinteza 2. in epididim si canalul deferent. Celulele in racheta prezinta un pol latit. EPITELIUL GLANDULAR Reprezinta grupuri de celule epiteliale specializate pentru procese de secretie. bazinet. Atunci cand se exercita o presiune. vase si nervi. ureter. El vine in raport cu vase limfatice si sangvine si cu membrana bazala. El pastreaza legatura cu lama epiteliala prin intermediul canalelor de excretie. constituind o bariera osmotica. endocrine sau mixte (amficrine). Ambalarea si stocarea . Aici exista un grup de celule ce formeaza un mugure ce patrunde in tesutul mezenchimal. Glandele exocrine Partea lor profunda alcatuieste unitatea secretorie si se numeste adenomerul glandular. Clasificarea glandelor exocrine dupa structura se poate face dupa: . Acest epiteliu este o forma speciala de epiteliu stratificat. Acestea reprezinta niste invaginari ale membranei care constituie rezerve membranare. Prin studii de microscopie electronica s-au observat pe membrana acestor celule “arii dense ale celulelor umbeliforme”. Modificarea numarului de straturi se datoreste si faptului ca (probabil) toate celulele acestui epiteliu sunt ancorate la MB.prelucrarea precursorilor 3.sau binucleate si acopera 2-3 celule in racheta. Secretia propriu-zisa . partea proximala a uretrei).are loc in granule de secretie 4.in forma de umbrela). ariile dispar. vezica urinara. ca urmare a intinderii membranei celulare. Sinteza . Aceasta functie este data de organizarea membranei celulare care are o compozitie chimica bogata in sfingolipide. Cand celula urinara este goala. Stereocilii se vad si la microscopul optic si la cel electronic.cubice.Epiteliul pseudostratificat cilindric cu stereocili se gaseste in caile genitale masculine. Celulele umbeliforme sunt uni. celule umbeliforme . Evolutia spre glanda exocrina se face atunci cand mugurele pastreaza legatura cu lama iar spre glanda endocrine se face atunci cand mugurele nu mai pastreaza legatura cu lama. Celulele din stratul bazal sunt celule germinative. Epiteliul se mai numeste si polimorf deoarece este format din celule care au diferite forme (celule din stratul bazal . Epiteliul de tranzitie (epiteliul polimorf sau uroteliu) Epiteliul se mai numeste si uroteliu deoarece se gaseste numai in caile urinare (calice mici.eliminarea extracelulara a granulelor Glandele pot fi: • exocrine . celule in racheta. Glandele pot fi exocrine. indreptat spre stratul celulelor umbeliforme si un pol efilat (ingustat) indreptat spre stratul bazal.isi varsa produsii de secretie in mediul intern (preferential in sange) Histogeneza (geneza tesutului) Se porneste de la o lama epiteliala ce vine in contact cu un tesut conjunctiv tanar (tesut mezenchimal). proces care se produce cu ajutorul miofibrilelor din citoplasma. Glanda reprezinta asocierea dintre epiteliul glandular. ariile se vad clar iar cand celula este plina. Procesul secretor are 4 faze: 1. Modificarea formei celulare se realizeaza in special la celulele umbeliforme. Epiteliul este impermeabil. Asimilare . fiind putin mai lungi decat cilii.

Exemple: glanda mamara si glandele ceruminoase. Restul glandelor exocrine sunt multicelulare. acinoase sau alveolare. care contine protein-enzime. Aceasta contine celule ce formeaza un epiteliu de invelis si celule secretorii. Adenomerul tubular poate fi: • unic si drept (glande tubulare drepte) • unic dar ramificat (glande tubulare ramificate) • contort (glande tubulare glomerulare) Adenomerul acinar se aseamana cu cel alveolar.au o secretie predominant mucoasa De asemenea.• • • numarul de celule din glanda exocrina aspectul sistemului canalicular aspectul adenomerului Dupa numarul de celule din glanda. Glandele mixte pot fi: • seromucoase (glanda submandibulara) . Glandele compuse au un canal de secretie ramificat. Pentru definirea corecta a tipului unei glande se folosesc doua adjective: unul referitor la forma canalelor si al doilea referitor la forma adenomerului. . Glandele seroase au o secretie cu aspect apos. glandele exocrine mai pot fi clasificate si dupa mecanismul de excretie in glande merocrine.glanda Lieberkühn) • glanda simpla tubulara ramificata (glandele stomacului . Acestea isi elimina produsii prin exocitoza. Clasificarea glandelor dupa forma adenomerului se face in glande tubulare. neramificat. glande mucoase si glande mixte (seromucoase sau mucoseroase) Glandele mucoase secreta mucus. apocrine sau holocrine. Exista un singur tip de glanda exocrina unicelulara: celula caliciforma (are forma de cupa). impreuna cu o parte din citoplasma apicala.fundice si pilorice si glandele duodenale Brünner) • glanda simpla tubulara glomerulara (glanda sudoripara) • glanda simpla alveolara sau alveolara ramificata (glanda sebacee) • glanda simpla acinoasa (glanda lacrimala) • glanda compusa acinoasa (glanda parotida) • glanda compusa tubuloacinoasa (glandele sublinguale si submaxilare) • glanda compusa tubuloalveolara (glanda mamara) Glandele exocrine mai pot fi clasificate si dupa produsii de secretie in glande seroase. Glanda exocrina isi varsa produsii de secretie intr-o cavitate cu sau fara ajutorul canalelor de excretie. Glandele apocrine isi acumuleaza produsii de secretie la polul apical si pentru excretie se rupe membrana care se pierde. Majoritatea glandelor sunt merocrine. Glandele simple au un canal unic de excretie. Exemplu: glanda parotida. Exista astfel urmatoarele tipuri de glande: • glanda simpla tubulara dreapta (glanda intestinala . care produc ceara si se gasesc in conductul auditiv extern. care se gaseste in epiteliul respirator sau in epiteliul digestiv. ceea ce va duce la formarea unei glande intraepiteliale (in mucoasa nazala). formand mase compacte asociate unui sistem canalicular. care se gasesc in aparatul Golgi. cu precizarea ca cel alveolar are un scurt canal prin care se varsa in canalul excretor. Clasificarea glandelor dupa sistemul canalicular se face in simple si compuse. Celulele glandelor mucoase au un continut ridicat de glicozil transferaze (necesare glicozilarii proteinelor). canal care la adenomerul acinar lipseste. Exista si glande tubuloacinoase si tubulo-alveolare. Uneori celulele din glanda exocrina se diferentiaza intr-un epiteliu de invelis. Mucusul contine proteine inalt glicozilate (mucine). glandele exocrine pot fi unicelulare sau multicelulare.au o secretie predominant seroasa • mucoseroase (glanda sublinguala) .

APUD) • glande ce secreta proteine si polipeptide mari (majoritatea glandelor endocrine) • glande care secreta steroizi (corticosuprarenala. componenta endocrina a gonadelor) . produsii de secretie invadeaza toata celula. Glandele endocrine Isi elimina produsii de secretie in mediul intern: in sange (preferential).: zona fasciculata din corticosuprarenala) • in foliculi . cuiburi sau gramezi (ex. in limfa sau in lichidul interstitial. fie ramificate si anastomozate (ex. Eliminarea produsilor de secretie se va face prin eliminarea intregii celule moarte. ceea ce duce la moartea celulei.glande cu secretie continua • dupa o prealabila perioada de stocare (intracelulara sau extracelulara) • stocarea intracelulara are loc prin granule de secretie • stocarea extracelulara: tiroida depoziteaza produsul de secretie in coloid Majoritatea glandelor endocrine sunt de origine epiteliala dar exista si glande de origine nervoasa. Criterii de clasificare a glandelor endocrine: • dupa modul de dispunere a celulelor: • in cordoane celulare.In cazul glandelor holocrine.: tiroida) • insule.: celulele ce alcatuiesc sistemul neuroendocrin difuz . O dovada a originii epiteliale este contactul celulelor secretorii cu membrana bazala. dispuse fie paralel.: insulele Langerhans din pancreasul endocrin) • dupa natura produsilor de secretie: • glande ce secreta polipeptide mici si amine biogene (ex. Exemplu: glanda sebacee.o cavitate (coloid) cu un continut delimitat de un epiteliu secretor (ex. Momentul de eliberare a produsilor de secretie poate fi: • imediat (corticosuprarenala) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful