UNIVERSITATEA SPIRU HARET

SEPTIMIU FL. TODEA

TEORIA ACTIVITĂŢILOR SPORTIVE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE

CUPRINS

Capitolul 1. Bazele generale ale teoriei sportului Capitolul 2. Finalităţile şi obiectivele culturii fizice, a activităţii sportive Capitolul 3. Funcţiile sportului Capitolul 4. Didactica activităţii sportive Capitolul 5. Principiile antrenamentului sportiv modern Capitolul 6. Bazele teoretice ale mijloacelor şi metodelor de antrenament sportiv Capitolul 7. Componentele (factorii) antrenamentului sportiv Capitolul 8. Principalele forme de solicitare motrică; calităţile motrice (capacitatea motrică) Capitolul 9. Bazele teoretice ale efortului în activitatea sportivă şi componentele (parametrii) acestuia în antrenamentul sportiv Capitolul 10. Bazele teoretice ale selecţiei pentru sportul de performanţă Capitolul 11. Bazele teoretice ale proiectării (planificării), a evidenţei şi evaluării activităţii sportive Capitolul 12. Teoria competiţiei sportive Capitolul 13. Refacerea organismului sportivilor după efort Capitolul 14. Managerul activităţii sportive Capitolul 15. Echipamente, instalaţii şi baze sportive Bibliografie

1

2 . Începuturile practicării organizate a exerciţiilor fizice. fiind însoţite de preocuparea de a găsi noi forme de organizare.5. participarea organizată sau independentă. psihic şi ethnic (dobândit). de activităţile zilnice: vânătoarea.1. caracteristici şi noţiuni de bază ale domeniului sportului 1. Sportul In art. Unele mărturii şi date despre apariţia şi dezvoltarea sportului în România Pe teritoriul ţării noastre izvoarele care atestă practicarea exerciţiilor fizice şi a sportului din timpurile îndepărtate sunt relativ puţine. Structura sportului în România Sructura sistemului naţional de educaţie fizică şi sport are în alcătuire următoarele subsisteme: a) subsistemul activităţilor de educaţie fizică. Evanghelie Zappa. de perioada dezvoltării învăţământului. Ştiinţa sportului este o ştiinţă. În 1867 se înfinţează prima Societate Centrală cea Română de Arme. poetice şi gimnastice.5. Ştiinţa sportului a primit mereu diferite denumiri cum este şi cea definită ca: „totalitatea cunoştinţelor privind sportul. deci a sportului după părerea multor cercetători este legată de apariţia agonisticii care definea totalitatea jocurilor de întrecere. 1. se valorifică şi se confirmă efectele biologice şi spirituale în practica vieţii sociale“. noi principii. principii şi legi. 1. jocurile ţărăneşti care au dus la apariţia a numeroase creaţii folclorice şi care se împletesc cu elementele noi care însemnau exerciţii fizice-de gimnastică şi chiar practici sportive introduse dinafară. ca întrecere. 1. Acestea s-au extins mereu în decursul timpului. etc. concursuri. când tot mai mult. are loc în 1395. să stabilească relaţii sociale sau să conducă la obţinerea de rezultate in competiţii de orice nivel”. antrenamentul şi concursul sportiv.4. echipaj). este considerat un înaintaş al lui Pierre de Fredy. să exprime sau să amelioreze condiţia fizică şi confortul spiritual. mijloace didactice şi organizatorice specifice sportului – procesului de antrenament şi concurs. Gimnastică şi Dare la Semn. de cei care studiau acolo sau cei ce veneau în contact cu populaţia română. elementele tradiţional-populare. într-o depăşire proprie sau a potenţialului de concurs (de întrecere)“. Primele elemente sportive autohtone sunt legate de preocupările pentru asigurarea existenţei. la diverse activităţi fizice (motrice sau corporale).3. Unele definiţii despre sport. care au relevat importanţa practicării exercitiului fizic pentru sănatatea.CAPITOLUL 1 BAZELE GENERALE ALE TEORIEI SPORTULUI Domeniul sportului şi în special procesul de antrenament şi concurs sportiv s-a perfecţionat continuu iar teoria sportului a beneficiat mereu de noi idei. principiile după care se prevăd. Începutul organizării de întreceri. a jocurilor dinamice şi tradiţionale. corelate într-un sistem complex de noţiuni specifice şi prezentate într-o teorie proprie. 1. Câteva date istorice sunt prezentate în continuare: la noi în ţară tragerea cu arcul. colectivă sau/şi individuală. în care se valorifică intensive mişcările naturale şi formele de practicare a exerciţiilor fizice. care se organizau cu mare fast pentru a cinsti principalele zeităţi. a perfecţionării potenţialului morfofuncţional. având principalele elemente definitorii ale acesteia: a. a sportului sunt legate de secolul al IX-lea. Are obiect propriu de studiu. Toate acestea s-au perfecţionat în timp şi au dus la formarea a ceea ce numim „sistemul naţional de educaţie fizică şi sport”. b. 1. În Enciclopedia educaţiei fizice şi sportului din România (2002): „Activitate motrică de întrece sau de loisir. Principalele etape istorice ale evoluţiei şi dezvoltării sportului. b) subsistemul activităţilor sportive.2 al „Cartei Europei a Sporturilor” acesta este definit astfel: „Sport înseamnă toate formele de activitate fizică menite. prin întreceri muzicale. de amenajare a spaţiilor necesare desfăşurării activităţilor. deplasările pe apă cu diferite ambarcaţiuni şi ascensiunile pe munte şi zăpadă. iar organizarea unui turnir este menţionat pe vremea lui Vlad Ţepeş (1456). din alte ţări. ameliorarea condiţiei fizice şi educaţia tineretului şi nu numai. care stabileşte regulile. Are reguli. care este domeniul sportului. c. Sistemul naţional de educaţie fizică şi sport Sistemul naţional de educatie fizică şi sport în România are la origine o serie de activităţi cu caracter de intrecere. pescuitul. în vederea obţinerii. ca şi de apariţia unor acte legislative şi reglementări normative. spontană sau organizată.2.1. concretizat într-un record. baron de Coubertin. de către individ sau de către colectiv (echipă. printr-o participare organizată sau nu. călăria.Utilizează metode specifice cercetării ştiinţifice al acestui domeniu al sportului. teze de bază. norme specifice.

sportul a cunoscut numeroase.. 9. sporturi mecanice.) Participanţii la activitatea sportivă (Răspuns: 11. 45.... 12. ş. ramura sau proba ori postul în care se pregăteşte.. p. sporturi olimpice etc.1. elevii din învăţămâtul preuniversitar civil şi militar.... p. 47. b. p. sporturi de iarnă.) Ce urmăreşte antrenamentul sportiv (Răspuns: 1. p.. Concursul.m.. A ACTIVITĂŢII SPORTIVE 2.. 11. continuu... 11. izvorăsc din cerinţele realizării idealului societăţii noastre. p. Întrebări pentru verificare: Care sunt elementele definitorii care definesc Ştiinţa sportului (Răspuns: 9.a... 55-57.. p.. Deci. 11. p. p. p.......1. practicanţii la activitatea „sportului pentru toţi”.5. p..... 11... 11.. 36. 42.. 13.... p.. organizat şi planificat. Idealul educaţiei sportive Finalităţile (obiectivele generale).. pe plan fizic...4... Sportul de performanţă. o competiţie sportivă poate fi considerată factorul stimulativ cel mai important al activităţii sportive..5..) Anul înfinţării primei societăţi Centrale sportive în România (Răspuns: 9... Categoriile sportului Practicarea sportului se poate efectua în cadrul următoarelor categorii.5.. 11. Sportul pentru toţi şi sportul adaptat.2.. p.. p.1.... sportivii.. p... 1.. 1.. nu poate exista activitate sportivă. p..) Ce este considerat concursul sportiv (Răspuns: 9. p. 11. p. 1.1...5...) De către cine au fost suprimate Jocurile Olimpice (Răspuns:11...3.. 57...) Cum este definit sportul în Cartea Europeană a Sportului (Răspuns: 9.. Cei ce reprezintă participanţii la activitatea de educaţie fizică şi sport sunt: copiii din învăţământul preşcolar..... 3 . Prin antrenamente sportivii sunt pregătiţi pentru un rezultat cât mai bun iar prin concursuri se valorifica acumulările înregistrate în antrenamente căutându-se obţinerea rezultatului cel mai bun.. Competiţia şi antrenamentul se condiţionează reciproc.. 7-13. Clasificarea sporturilor După diferiţi autori şi în diferite perioade..d. Participanţii la activitatea sportivă Fără participanţi la activitatea sportivă nu există organizaţi. sporturi aeriene. psihic şi intelectual care urmăreşte obţinerea de rezultate sportive de valoare în disciplina.. p.. 11. 11. profesorii de educaţie fizică şi sport.) Ce cuprind categoriile sportului (Răspuns: 9. 48-49.. proprii activităţii sportive. Antrenamentul sportiv. sporturi nautice. p.) CAPITOLUL 2 FINALITĂŢILE ŞI OBIECTIVELE CULTURII FIZICE. 51.1.5.) Anul înfinţării Comitetului Olimpic Român (Răspuns: 6. p. p...3. arbitrii şi judecătorii sportivi.. 51-55. 1.. p. p.2.. 11.) Care sunt primele mărturi despre apariţia sportului în România şi ce vizează (Răspuns: 9..5. 11. p. p. felurite clasificări: individuale. Principalele categorii ale sportului a...1.) Criterii de clasificare a sportului (Răspuns: 9.. obiectivele medii (intermediare) şi speciale (operaţionale). competiţia sportivă Un concurs.. c. 9. 4. domenii care exprimă structura piramidală a sportului contemporan 1..) Ce are la bază structura piramidală a sportului (Răspuns: 9.. sporturi de luptă.. studenţii din învăţămâtul superior civil şi militar..) Cum este definit sportul în Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului (Răspuns:. 11.. p. 41.1. mereu şi gradat adaptat particularităţilor de vârstă şi sex.... 222... Prin antrenament se urmareşte dezvoltarea capacităţii de adaptare a organismului la efortul specific solicitat de disciplina sau proba sportivă practicată.. p. Sportul de elită. Antrenamentul sportiv reprezintă acel proces pedagogic desfăşurat sistematic. sporturi equestre. p.) Prin ce se caracterizează Sistemul naţional de educaţie fizică şi sport (Răspuns: 6. nici structuri sau situaţii sociale. sporturi pe echipe sau jocuri sportive ori jocuri colective .

. Epuran-2001.. ci şi a spaţiului. Întrebări pentru verificare: Ce sunt finalităţile educaţiei fizice şi sportului (Răspuns: 9.. a personalităţii participanţilor la această activitate. obstacolelor naturale sau artificiale.Idealul este determinat de societate. tehnicoprofesional etc. finalităţile şi obiectivele activităţii sportive de performanţă definesc şi precizează direcţiile de acţiune.49. 11. de întrecere a tuturor celor care participă la diferitele forme de activitate sportivă este prezentă permanent în activitatea sportivă.. de antrenament şi concurs sportiv. simplu şi direct..) Ce urmăreşte promovarea educaţiei fizice şi sportului în rândul persoanelor cu handicap (Răspuns: 9....61-68...128. 11. creşte rolul competiţiei sportive care printre altele satisface dorinţa şi nevoia de afirmare a individului sau a grupului. Funcţia de perfecţionare a capacităţii motrice Funcţia aceasta urmăreşte dezvoltarea calităţilor motrice ca şi formarea şi perfecţionarea deprinderilor şi priceperilor motrice necesare nu numai în activitatea sportivă a omului ci în întreaga sa activitate cotidiană. dezvoltarea capacităţii psiho-motrice. Idealul reprezintă finalităţile generale şi orientările strategice ale sistemului într-un anumit timp-perioadă istorică. p. Idealul condiţionează realizarea funcţiilor culturii fizice şi determină finalităţiile domeniului şi care sunt: menţinerea unei stări optime de sănătate (sanogeneză)..... una dintre căile ce caută să compenseze unele influenţe negative determinate de „avantajele vieţii moderne“. 11. de zi cu zi. p. 3. Mai cu seamă la vârsta copiilor şi a tinerilor. p.29.. timpului.) Ce este idealul educaţiei sportive (Răspuns: 9. estetic. p.) Ce finalităţi enumeră Legea educaţiei fizice şi sportului (Răspuns:11. 3.. perfecţionarea dezvoltării fizice. ca factor de formare. prin activitatea sportivă la nivelul începătorilor.. Principalele finalităţi şi obiective ale educaţiei fizice şi sportului din ţara noastră Obiectivele sportului de performanţă în ţara noastră urmăresc ridicarea nivelului general al activităţii sportive de performanţă...4. Funcţia dezvoltării fizice şi psihice armonioase a sportivilor Realizarea unei dezvoltări fizice şi psihice armonioase... „învingerea nu numai a unui adversar. a copiilor şi juniorilor trebuie atent supravegheată şi dirijată ştiinţific pregătiriea. Funcţia educativă Este una dintre cele mai complexe funcţii ale sportului prin rolul pe care îl are asupra dezvoltării multilaterale. olimpic ş. 3. inclusiv în procesul de pregătire.. p.. exprimând modelul prospectiv (de viitor). p. fapt ce face ca 4 ... ci practic...2.. În concluzie. dezvoltarea spiritului competitiv (emulaţie) şi a celui sportiv.a... 2. Această funcţie este prezentă permanent în activitatea sportivă. atingerea unor indici superior somatici şi funcţionali este un obiectiv principal al activităţii sportive.) Ce urmăresc obiectivele sportului de performanţă (Răspuns: 6.. sfera. şi implicaţiile economico-sociale şi cultural-educative ale mişcării sportive din ţara noastră. solicitat de aceasta. influenţe) ale activităţilor sportive care au un caracter şi în acelaşi timp răspund unor nevoi ce vizează obiectivele sportului.) Ce se înţelege prin cunoaşterea şi asimilarea idealului olimpic (Răspuns:11. promovare şi protejare a individului nu numai într-un mod declarative. În acest sens. Funcţia competiţională Dorinţa de concurs. p.) CAPITOLUL 3 FUNCŢIILE SPORTULUI În domeniul sportului funcţiile pot fi considerate finalităţi ale acestei activităţi. asigurarea petrecerii timpului liber în mod benefic şi recreativ.. p..2.. p. p. Dintre numeroasele opinii privind criteriile de enumerare a funcţiilor sportului noi considerăm că principal criteriul trebuie să-l constituie cel ce vizează realizarea obiectivelor activităţii sportive..1.. de realizare a idenţităţii sale“... dezvoltarea personalităţii (educare) pe plan intelectual. Aceasta poate fi considerată şi ca una dintre funcţiile sociale ale sportului întrucât dezvoltarea fizică armonioasă a omului a devenit o nevoie reală în viaţa socială a omului. 11. dimensiunile.3. 9. Funcţiile pot fi definite ca acele destinaţii (roluri.. p. 3.59. Competiţiile sportive vizează după M.. moral.

competiţii sportive. în grupuri mai mici sau mai mari..77. 3. de întrecere. Dezvoltarea reţelei de servicii sportive pentru populaţie. a creaţilor umane a celor culturale.. 3. Dobândirea unei viziuni globale este prezentă şi în sport iar forurile internaţionale şi în primul rând Comitetul Internaţional Olimpic. 3.. au încurajat mereu mondializarea marilor manifestări.. organizatorii naţionali ai sportului să participe... tineri şi vârstnici ca spectatori la competiţiile sportive. de a ieşi învingător.. la creerea noii lumi.. morală.. de practicare a unor activităţi sportive. a activităţilor de loisir. mondializare care se impune tot mai mult şi la noi..8... Federaţiile Sportive Internaţionale. Sportul este considerat pe bună dreptate ca un adevărat fenomen social. estetică etc. în ultimul timp tot mai mult se poate vorbi de activităţi sportive aducătoare de foloase şi în planul financiar şi material. p. 3.) Funcţia economică a sportului urmăreşte (Răspuns: 11..9.. este urmărită de un număr impresionant de oameni. odată cu demersurile spre integrarea europeană.. ale altor creatori de frumos... benefic şi astfel se poate satisface dorinţa de mişcare. p. mai bune şi mai drepte... p.. p.) Funcţia de perfecţionare a capacităţii motrice urmăreşte (Răspuns: 9.) Funcţia de integrare socială vizează (Răspuns: 11.. Sportul este.. p.. p.6. recreativ... Între sport şi cultură există o strânsă legătură veche şi trainică. de regulă.) Ce este dorinţa de concurs. 11. Funcţia culturală Activitatea sportivă este prezentă permanent în conceptul de cultură..) Funcţia recreativă asigură (Răspuns:11.7.) Funcţiile specifice sportului urmăresc (Răspuns:11.. Funcţia de emulaţie Funcţia aceasta este prezentă în activitatea sportivă concomitant cu cea competiţională şi contribuie la dezvoltarea spiritului de competiţie. de întrecere (Răspuns: 11. Funcţia recreativă Ca funcţie a sportului funcţia recreativă asigură prin activităţile din cadrul sportului pentru toţi.1..) CAPITOLUL 4 DIDACTICA ACTIVITĂŢII SPORTIVE Procesul didactic sau de învăţământ şi în activitatea sportivă se numeşte didactică şi este un proces sistematic şi organizat la care participă sportivii sub îndrumarea antrenorului sau a echipei tehnice. au militat constant pentru ca sportivii.. Întrebări pentru verificare: Cum pot fi definite funcţiile sportului (Răspuns:11..această activitate să fie instructiv-educativă cu multiple influenţe ale sportului în dezvoltarea şi a celorlalte laturi ale educaţiei. De altfel şi la noi mulţi definesc activitatea de educaţie fizică şi sport: „cultură fizică“.... de întrecere. beneficiind de implicarea marketingului sportiv. 4... de a ocupa unul dintre primele locuri. ale sculptorilor.. în ultimii ani. ca şi în crearea valorilor.10. Funcţia economică Ca ori ce activitate socială şi sportul poate fi considerat atât consumator cât şi producător de bunuri şi servicii şi care în final asigură realizarea investiţiilor care se fac pentru atingerea obiectivelor propuse. dar la care pot participa toţi cei care doresc în scopul petrecerii timpului liber într-un mod cât mai plăcut.. Funcţia internaţională a sportului O problemă a zilelor noastre este şi cea legată de globalizare... 3. Procesul de instruire. a dezvoltării personalităţii umane: intelectuală.. în dezvoltarea sa armonioasă fizică şi psihică. p. fiind prezentă dealungul vieţii cu influenţe majore în evoluţia omului... care activităţi pot fi competiţionale dar mai cu seamă necompetitive. 3... de antrenament sportiv 5 .5.. a formelor diverse de turism este şi aceasta o cale de satrisfacere a dorinţei de mişcare. În urma desfăşurării unei întreceri sportive se stabilesc de fiecare dată clasamente ce arată locul ocupat de toţi participanţii la competiţia sportivă respectivă şi astfel se dezvoltă la competitori dorinţa de a câştiga.. p.. Funcţia de integrare socială Activitatea sportivă este practicată. a fost şi va fi prezent mereu în creaţiile artistice ale pictorilor.. În acest scop.. printr-o modalitate conştientă şi activă. p.) Funcţia internaţională a sportului de ce este legată (Răspuns: 11.

este realizat. fiind condus de regulă. 4. Problematizarea în antrenamentul sportiv Instruirea prin problematizare sau prin rezolvarea de probleme (problem-solving) este o variantă a euristicii. Majoritatea specialiştilor consideră însă că priceperea motrică apare ca un element de valorificare a deprinderii motrice în condiţii nestudiate în prealabil. metode şi tehnici de verificare şi apreciere. b. de personae calificate (antrenori-profesori de educaţie fizică). În prezent.2. se pun subiecţilor probleme de gândire pe care aceştia le pot rezolva pe baza cunoştinţelor însuşite anterior. învăţarea unei deprinderi de mişcare trece printr-o fază cognitivă. Procesul de fixare a cunoştinţelor teoretice. a interacţiunilor dintre diferite excitanţii (vizuale. În mod concret.4. cadre. c. dibăcie. instruirea programată realizează o ordonare specială a informaţiei prin divizarea ei în unităţi logice (paşi.2. definitorii pentru evoluţia procesului didactic al antrenamentului sportiv. 4. după Fills. care exprimă preferinţe. relaţia dintre obiective. măiestrie sau pregătire temeinică. secvenţe. Unii specialişti consideră că rolul întrebărilor problematice este de a trezi curiozitatea sportivului pentru ceea ce va fi comunicat de antrenor.). în principal. acest tip de instruire programată se aplică în special în situaţiile de tactică.3. chinestezice. având sensul de iscusinţă. variabile. Ceea ce caracterizează problematizarea este creerea unor „situaţii-conflictuale“ în gândirea subiectului. o altă modalitate. Atunci când numărul repetărilor este mare se ajunge la o fază de „automatizare”. pregătirea formală. conţinuturi. Cunoştinţele specifice activităţii sportive. pentru ceea ce va fi vizionat la video. Comanda este astfel un proces informaţional. Toate modificările care au loc în cadrul sistemului sunt determinate de cantitatea şi calitatea informaţiei transmise şi recepţionate. Unele concepte noi în teoria sportului. de aplicare a teoriei învăţării prin descoperire. Aplicând acest prinipiu procesului de învăţământ. transmise scoarţei în aceiaşi ordine şi cu aceeaşi intensitate. cuante. Unii autori le numesc abilităţi care permit valorificarea conştientă.3. Obişnuinţele sunt considerate. promovarea interdisciplinarităţii în elaborarea conţinutului antrenamentului şi desfăşurarea procesului de instruire şi educaţie. etc. Unele tendinţe şi orientări metodologice moderne în instruirea (antrenamentul) sportivă. care urmează să fie asimilate de subiecţi. 4. Astfel. Instruirea programată Această metodă a instruirii programate constituie o aplicare a principiilor ciberneticii la procesul de învăţământ. sub forma antrenamentului sportiv care este o formă organizată. Priceperile motrice. etc. În procesul instructive-educativ deprinderile se învaţă.(Fig . mai complexă. în numeroase lucrări de specialitate activităţi voluntare.Procesul de instruire în sport. cunoscute sub denumirea de „curriculum“.1. 6 . Componentele de bază ale procesului de învăţământ în activitatea sportivă sunt: a. apoi print-o fază de consolidare. Toate aceste unităţi prezentate printr-o succesiune univocă constituie programul activităţii de predare şi învăţare. Formarea acestora este o activitate reflex condiţionată. Un prim principiu de bază este cel al comenzii şi constă în transmiterea şi receptarea informaţiei. trebuie subliniat de la început faptul că şi în acest proces de instruire trebuie urmărite permanent cele două categorii de obiective ale procesului de învăţământ: instructive şi educative.1) 4. benefice în evoluţia procesului de antrenament sportiv modern. ajungând în final la faza de automatizare. investite pentru conducerea acestui proces de pregătire ce urmăresc realizarea unor obiective specifice. predilecţii sau pasiuni pentru un anumit gen de activitate. specifice domeniului sportului se realizează prin: repetiţie şi aplicarea lor în practica sportivă. De asemenea.3. în parcurgerea traseelor la probele de schi alpin. nonformală şi informală.). În domeniul instruirii sportive. Deprinderile. la jocurile sportive. al antrenamentului. realizată printr-un număr mare de repetări a unor exerciţii special alese. Sunt dobândite de sportivi în urma activităţii de instruire. în teoria sportului. Acestea sunt: abordarea sistemică. La baza învăţământului acesta problematizat stă noţiunea de problemă. în condiţii neprevăzute. sunt prezentate mai multe păreri legate de etapele formării deprinderilor (şi priceperilor) motrice. auditive etc. de exemplu. tehnologia antrenamentului sportiv. a deprinderilor motrice stăpânite de subiect. se consolidează şi în final se perfecţionează (automatizează). stabilite. bine definite. mai precis de „situaţieproblemă“ şi de proces de rezolvare a acesteia. a antrenamentului sportiv modern sunt incluse şi unamim recunoscute câteva concepte. În lucrările de specialitate.

de „soluţii“ stabilite pentru a rezolva „o problemă“. 11.. în timpul liber sau în competiţii. Este o operaţie sau o succesiune de operaţii logice. Când spunem „problemă“ nu ne referim numai la accepţia care i se dă în matematică. Aceasta constituie o formă de manifestare a sportivului şi a specialistului (antrnorul) în pregătire.. . Algoritmizarea Algoritmizarea este una dintre orientările metodologice moderne de tip noneuristic..12.. în scopul obţinerii de performanţe cât mai bune. factori etc. Ea se manifestă nemijlocit prin activitatea independentă desfăşurată de sportiv.. un element tehnic.. exerciţiile) cu care se acţionează pentru realizarea obiectivelor intermediare.5.1.. p.7-8... un program etc. În activitatea sportivă..). 11.12.. ci folosim termenul în accepţia lui largă.3. p. o simplificare.. pe alt plan şi în altă formă.. Dacă algoritmul este urmat corect.. fie parţial... 11. p.12.19-20) Ce este procesul de învăţământ în educaţie fizică şi sport (Răspuns: 11.. Modelul este o reprezentare.. componente.) Ce este problematizarea în antrenamentul sportiv (Răspuns: 11.23) Prin ce se caracterizează deprinderile motrice (Răspuns: 9. .. izvorâte din complexitatea alcătuirii şi desfăşurării antrenamentului sportiv“. p. p. p..128-131) Ce este autonomia în antrenamentul şi concursul sportiv (Răspuns: 11..72.. fie în ansamblul lui. adică o chestiune teoretică.. 11. p.. p. ca de exemplu: să repete un exerciţiu. p.. p. 4. reproduce numai acele determinări esenţiale (elemente. p. p. exerciţii şi exprimă în mod sintetic structura logică internă a rezolvării exerciţiilor. un plan... p. p. 7.12. teze fundamentale.123-124) Ce este algoritmizarea (Răspuns: 4.. un sistem complex (un fenomen.) Ce este instruirea programată (Răspuns: 11.12. o aproximare a realităţii.12.11-17) Prin ce se transmit sportivilor cerinţele specifice activităţii sportive (Răspuns: 11. ... p. în timpul antrenamentelor. el fiind pe bună dreptate un analog al originalului. p... o execuţie..) Ce sunt deprinderile motrice (Răspuns: 9.. autoconducerii şi autoaprecierii activităţii sportive.. Algoritmul este construit pe baza unor înlănţuiri „de raţionamente“ sau de operaţii... Modelarea Modelul este rezultatul unei construcţii artificiale. prezintă..4...... Autonomia stă la baza autoorganizării. p.12.. În lucrarea Enciclopedia educaţiei fizice şi sportului din Romînia principiile antrenamentului sportiv sunt definite ca: „totalitatea legilor şi a noţiunilor de bază.. Principiul continuităţii.3. tactică sau practică unde se cere o rezolvare.3. el descrie.3. Autonomia în antrenamentul şi concursul sportiv O tendinţă metodologică modernă în activitatea sportivă este autonomia. p.28) Cum sunt considerate conceptele noi în teoria sportului (Răspuns: 11. 7 .. p.. bineînţeles. a sistemelor de acţionare. idei călăuzitoare care stau la baza organizării activităţii de pregătire sportivă. o situaţie tipică sau standardizată. p. după un număr de operaţii se va găsi în mod cert soluţia problemei. Cele mai răspândite modele sunt cele operaţionale. se pune problema însuşirii.. care reprezintă sistemele de acţionare (mijloacele.... 4..12. p.. un original. o acţiune-situaţie-.) de care este nevoie pentru a explica sau a demonstra structura conceptuală. p.72...23-25) Cum se clasifică deprinderile motrice (Răspuns: 11. .57... să descrie un procedeu tactic etc. p.. a executării unor algoritmi.. .. a începătorilor care învaţă diversele deprinderi motrice specifice ramurilor şi probelor sportive.. p...12. Principiile antrenamentului sportiv modern sunt: 5... Un algoritm este un procedeu... bazată pe raţionamente de analogie (să imite).. p. p. o schematizare. în mod deosebit în antrenamentul copiilor..134-135) CAPITOLUL 5 PRINCIPIILE ANTRENAMENTULUI SPORTIV MODERN Principiile didactice ale antrenamentului sportiv pot fi definite drept norme... relaţii. Întrebări pentru verificare: Ce urmăresc componentele de bază ale procesului de învăţământ în educaţie fizică şi sport (Răspuns: 11. o regulă bine determinată de a rezolva o problemă tipică. în antrenament ca şi în concurs.70-72.131-133) Ce este modelarea (Răspuns: 4.4.

polivalente. Pe baza unei dezvoltări multilaterale. 5. eşalonarea acestora pe parcursul întregului an.Antrenamentul sportiv fiind un proces de lungă durată frecvent i se mai adaugă şi termenul de sistematizare.47-49. S-a ajuns şi la efectuarea unei pregătiri aproape permanente.. 5..13. p.. bazându-se pe o realitate prezentă şi care înseamnă creşterea frecvenţei competiţiilor sportive. probei sportive practicate de sportiv.. Lipsa unei pregătiri polivalente este cauza dispariţiei multor tineri care promit mari performanţe sportive la vârsta junioratului.... Potrivit acestui principiu se acţionează în principal în vederea adaptării tuturor funcţiilor organismului la eforturi mari. Principiul asigurării pregătirii multilaterale. antrenamentul respectiv în toate componentele sale să ţină seama de cerinţele specifice ramurii.. ceea ce solicită la maxim în primul rand sistemul circulator şi respirator. Întrebări pentru verificare: Ce sunt principiile antrenamentului sportiv (Răspuns: 1. un principiu călăuzitor în pregătirea tuturor sportivilor de performanţă. Nivelul actual al rezultatelor sportive au atins. p.. antrenorul trebuie să acorde atenţie fiecărui sportiv în funcţie de potenţialul acestuia. Se va urmări atingerea unor parametrii la nivelul atins de cei mai buni sportive. p... avându-se în vedere aptitudinile sportivului.. valori nebănuite cu ani în urmă.. p. Principiul individualizări Valorificarea la maxim a aptitudinilor proprii fiecărui sportiv este una dintre cerinţele formulate de principiul individualizării. p.36-38. p. lucru hotărâtor ce a devenit o cerinţă a instruirii sportivilor. de vârstă.. 9. pregătirea. personalitatea lui dar şi ţinând seama de specificul pregătirii în funcţie de proba practicată. 7. Această abordare va elimina posibila suprasolicitare care duce la apariţia unor accidente cu repercusiuni în viitorul sportivilor. Principiul sistematizării.. 11. indiferent că sportivii se pregătesc pentru competiţiile pe echipe sau concursurile individuale. de postul pe care evoluiază şi este specializat (în cazul jocurilor sportive) în disciplina sportivă respectivă. p. Aceste performanţe nu au fost posibil de realizat fără o pregătire în măsură a susţine eforturile intense şi maxime. Acest principiu stă la baza pregătirii în sportul de performanţă în toate ramurile de sport. Principiul intuiţiei sau a unităţii dintre senzorial şi raţional.Principiul însuşirii active şi conştiente. p... de restabilire şi suprarefacere a fost bine explicat prin cunoscuta teorie a suprarefacerii sau supracompensaţiei a lui G. 4.... 5.6.. p. Principiul specializării aprofundate Obţinerea performanţelor sportive nu este posibilă fără ca selecţia. experienţa sa. Principiul modelării antrenamentului sportiv Importanţa modelării în antrenamentul sportiv ne-a determinat să prezentăm pe larg această metodă şi în cadrul unui subcapitol distinct al lucrării. polivalente şi pe planul doi este cea ce vizează specializarea în funcţie de specificul şi cerinţele complexe ale ramurilor de sport. sex. p. Principiul solicitării organismului la eforturi intense şi maxime. p. în ultima perioadă.52.5.. Pe lângă principiile prezentate.. 7. polivalente se poate trece la dezvoltarea specializării.. Individualizarea este una dintre cerinţele principale ale pregătirii sportive.) 8 .) Principiile antrenamentului sportiv cuprind (Răspuns: 11.. 4. În urma antrenamentelor organismul sportivilor se adaptează la solicitările care determină după un anumit interval de timp creşterea capacităţii de efort. Folbort care menţionează necesitatea ca pe „urmele” lăsate de exerciţiu precedent să se acţioneze cu alt stimulent. 3.47.. calităţile sale motrice. V. grad de pregătire.) Care sunt principiile antrenamentului sportiv (Răspuns: 1. Procesul de antrenament are la bază mecanismul fiziologic al proceselor efort şi oboseală. în activitatea didactică. p.. 5.... Principiul însuşirii temeinice şi Principiul motivaţiei. Principiul specializării aprofundate se referă la necesitatea specializării instruirii sportivilor în mod amănunţit şi unitar şi care să cuprindă toate componentele antrenamentului... influenţând şi având efect asupra exerciţiului următor.) Care principiu al antrenamentului este obligatoriu (Răspuns: 11.38-51. 11. înlocuindu-l cu cel al continuităţii. mai ales.52.. 4. în practica pregătirii sportive a copiilor şi juniorilor. 2. între principiile generale importante mai sunt de luat în considerare şi alte principii cum sunt: Principiul respectării particularităţilor individuale. 5.14.) De cine a fost stabilită teoria suprarefacerii sau supracompensaţiei (Răspuns: 11. Acest principiu al pregătirii multilaterale mulţi îl consideră că trebuie înscris între cele specifice mai ales atunci când este vorba despre procesul de pregătire a copiilor şi juniorilor şi cînd ponderea pregătirii cade pe seama celei multilaterale. p. fapt ce a determinat diminuarea caracterului ciclic al pregătirii. 9.

. 6.. vizibil. obţinerea unei superiorităţi în desfăşurarea jocului. Aparatura şi echipamentul specific activităţii sportive În procesul de antrenament sportiv pentru atingerea obiectivelor preconizate se folosesc. Mijloacele asociate (nespecifice) ale antrenamentului sportive. la perfecţionarea tehnicii. Dintre multele opinii privind clasificarea mijloacelor specifice sportului majoritatea părerilor specialiştilor converg spre următoarea clasificare: Mijloacele de bază (specifice) ale antrenamentului sportiv şi care cuprind: exerciţiile fizice. aparatura şi echipamentul de specialitate. natura contracţiei musculare: exerciţii fizice dinamice.2. metode şi mijloace folosite pentru asigurarea refacerii capacităţii de efort a sportivilor. echipamente.. p.. Metode şi mijloace pentru asigurarea refacerii capacităţii de efort a sportivilor 9 .). trunchi. aruncarea la poartă sau coş.. membrele inferioare etc. în mod curent sunt folosite: aparatura utilizată pentru practicarea unor ramuri sau probe sportive. Ca aparatură şi echipament specific utilizat în activitatea sportivă.1. aparatura şi echipamentele folosite pentru pregătirea sportivilor în cadrul antrenamentelor.. utilitar-aplicative sau specifice. p. obiectivele urmărite.) CAPITOLUL 6 BAZELE TEORETICE ALE MIJLOACELOR ŞI METODELOR DE ANTRENAMENT SPORTIV Mijloacele antrenamentului sportiv reprezintă acele elemente de bază care influenţează şi în final asigură realizarea obiectivelor procesului de pregătire. gât. o serie de materiale..a. care reprezintă principalul mijloc de realizare a obiectivelor sportului”. medie. specific activităţii sportive. fenta.. ponderea calităţii motrice pe care o dezvoltă: exercţii fizice pentru dezvoltarea forţei. sisteme de acţionare.) Ce se urmăreşte prin solicitarea organismului la eforturi intense (Răspuns:11. tehnicienii. Conţinutul exerciţiilor fizice reprezintă totalitatea elementelor din care este compus.. îndemânării ş.. condiţiile igienice şi mijloacele specifice altor laturi ale educaţiei integrale (generale). antrenorii acţionează în procesul complex de instruire şi urmăresc obţinerea unei eficienţe crescute întregii activităţi desfăşurate de sportivi în scopul realizării obiectivelor activităţii. Mijloacele de bază (specifice) ale antrenamentului sportiv 6. Finalitatea lor urmăresc acelaşi scop. aparatura şi echipamentul de protecţie. principiile didactice.. modul de realizare diferă fiind condiţionată execuţia respectivă de situaţiile concrete din joc. Exerciţiul fizic este definit astfel în Enciclopedia educaţiei fizice şi sportului din România: „actul motric repetat conştient şi sistematic. a concursului care să însemne marcarea unui punct. Clasificarea exerciţiilor fizice. a obţinerii unui randament maxim. la aparate.1. intensitatea efortului fizic: exerciţii fizice de intensitate mică. 6. etc. categoria deprinderilor motrice care se învaţă: exerciţii fizice pentru deprinderile motrice de bază.1. cu: factorii naturali de călire. vitezei. Aceste elemente tehnice fac posibilă practicarea ramurii sau probei sportive.3. Elementele tehnice.. de exemplu: lovirea mingii-cu piciorul sau mâna. de regulă... aparatură specifică care condiţionează în multe cazuri practicarea unor ramuri şi probe sportive sau contribuie la însuşirea unor deprinderi motrice. statice. exerciţii cu care realizează obiectivele activităţii în ramura sau proba pentru care se pregătesc sportivii. Acestea determină dimensiunea şi complexitatea lui. Cu ajutorul acestora cei ce conduc procesul de pregătire (antrenorii) alcătuies diverse structuri de acte sau acţiuni motrice. maximă etc. a pregătirii tactice şi chiar a celei fizice. mixte. sunt în cazul jocurilor sportive. a unor performanţe sportive superioare. Forma exerciţiilor fizic reprezintă modul de manifestare. 6. pasa. Procedeele tehnice fac posibilă efectuarea elementului tehnic printr-o multitudine de procedee tehnice. al structurii sale..1.Ce condiţie necesită participarea la numeroase competiţii sportive (Răspuns: 11. de condiţiile meteo sau de cele ce privesc particularităţile sportivului etc. membrele superioare. pe aparate etc.. p. după: criteriul anatomic: exerciţii fizice pentru întregul corp sau pentru diferitele segmente ale sale (cap. Exerciţiile fizice Exerciţiul fizic este considerat mijlocul de bază al activităţii sportive.. al conţinutului.1. a unui gol sau a unui coş. poziţia faţă de aparate: exerciţii fizice cu aparate. de antrenament sportiv. Cu ajutor mijloacelor folosite şi care influenţează atât sfera fizică cât şi pe cea psihică.) Ce asigură folosirea principiului specializării aprofundate (Răspuns: 11. a personalităţii sportivilor.

a Întrebări pentru verificare: Ce se realizează prin mijloacele antrenamentului sportiv (Răspuns: 7.81-87... 11. Pregătirea (condiţia) fizică 10 .2. Sistemul metodelor de instruire.. 11. folosite în activitatea educativă. 9..81. refacerea poate fi urmarea unui efort fizic. la formarea personalităţii acestora. 9.) Ce include aparatura şi echipamentul specific activităţii sportive (Răspuns: 4.2. Metode de explorare: directă.) CAPITOLUL 7 COMPONENTELE (FACTORII) ANTRENAMENTULUI SPORTIV Conţinutul procesului de antrenament se bazează pe obiectivele urmărite şi care sunt legate de componente (factori) ale antrenamentului sportiv şi care sunt: 7.) şi Metode de învăţare şi instruire programată. p. 9. 11.. 6. p..a. efectele şi proprietăţile apei şi ale aerului. Metode de instruire în sport pot fi clasificate în:Metode de comunicare: orală. Refacerea capacităţii de efort a celor care au participat la diverse competiţii constituie o componentă de seamă a procesului de antrenament. Refacerea capacităţii de efort a sportivilor se realizează. 11. autogen..87-88. variabil... 6. p. a echipei tehnice. gradul de dotare cu mijloace specifice ş.56.. de regulă. ori a locurilor unde se organizează aceste activităţi..1. în timpul şi după efortul fizic.. p. 6. Din multitudinea de metode de pregătire a sportivilor cele mai frecvent folosite în majoritatea ramurilor sportive sunt antrenamentele: în circuit. 11. prin complexitatea lor contribuie la educaţia integrală şi permanentă a sportivilor.) În funcţie de ce se aleg metodele de instruire.. cu ajutorul aparaturii speciale. izomteric.) Cum este definit exerciţiul fizic (Răspuns: 9. activităţi practice). de antrenament sportiv (Răspuns: 11. tehnico-profesionale.) Care sunt criteriile de clasificare a exerciţiilor fizice (Răspuns: 7. 7. Principalele criterii de alegere a metodei sunt următoarele: în funcţie de specificul activităţii sportive. pe parcursul activităţii sau după încheierea acesteia.2. Mijloace asociate (nespecifice) ale antrenamentului sportiv 6. Condiţiile igienice Între cerinţele de prim ordin ale practicării sportului se numără şi igiena personală.126.) Ce cuprind mijloacele asociate (nespecifice) (Răspuns: 9. psihomotor sau de autorelaxare ş. cu repetări.103... În timp ce recuperarea se referă la organismul bolnav.... Metode de învăţare prin acţiune: afective..86. a materialelor şi instalaţiilor folosite.3. p.81. 6. Refacerea înseamnă. p.Marile performanţe sportive solicită din partea sportivilor un efort maxim fizic şi psihic. una dintre căile care condiţionează marea performanţă sportivă. p. grad de pregătire (măiestrie) sportivă. indirectă .2. anaerob..55.. fracţionat. practice (exerciţii. cu fartlek. metabolică. tonifică organismul.. judicios utilizate... înaintea. audio-vizuale. maraton. modelat. p. a calculatorului etc.) Descrierea principalelor metode de antrenament sportiv (Răspuns: 11... Ea este: naturală. la „problemele” din zona patologiei sportive. particularităţile de vârstă... de antrenament se stabilesc în primul rând în funcţie de rolul pe care-l îndeplinesc în procesul de instruire sportivă. p. se formează sub îndrumarea antrenorului. aerob. prin simulare (jocuri. sex. dirijată şi farmacologică. Factorii naturali de călire Radiaţia solară.. de disciplina sportivă practicată.. p. la altitudine. p.. sportiv şi beneficiază de o metodologie proprie. „depăşirea” oboselii apărute în timpul efortului şi care permite reluarea sau continuarea acestuia.. practic. p.) Ce cuprind mijloacele de bază (specifice) (Răspuns: 9.1.2. p.. 11. p..... p.3. p. p. ca şi igiena (curăţenia) bazelor sportive. morale.. Metoda este calea prin care sportivul se instruieşte.. p. de antrenament sportiv Criteriile de alegere a metodelor de instruire. artistice şi estetice. Refacerea capacităţii de efort devine o problemă de prim ordin în pregătirea sportivilor. Mijloacele specifice altor laturi ale educaţiei integrale (generale) Mijloacele specifice educaţiei intelectuale. handicapat morfologic sau funcţional..87. amplificând eficienţa exerciţiilor fizice în antrenamentul sportiv.

capacităţile sale psiho-fizice în condiţii de competiţie în scopul găsirii şi aplicării celor mai eficiente soluţii tactice-individuale şi colective Pentru a obţine un maxim de eficienţă în pregătirea tactică a sportivilor trebuie avut în vedere următoarele: cunoaşterea de către fiecare sportiv a laturii teoretice şi practice . Formarea şi perfecţionarea tehnicii sportive.3. Conţinutul pregătirii tehnice. De aceea se mai obişnuieşte frecvent ca noţiunea de pregătire fizică să fie sinonimă cu antrenarea principalelor forme de solicitare motrică şi cu expresia condiţie fizică. care privesc mai ales nivelul de antrenament. poate fi considerat componenta fundamentală din structura tehnicii sportive. Procedeul tehnic este acţiunea motrică concretă prin care elementele tehnice se valorifică în concurs. motrice şi de o buna funcţionare a organelor şi sistemelor organismului. trebuie rezervată pregătirii tehnice.2. Antrenamentele asigură sportivului. îndemânare şi mobilitate nu se poate realize o performanţă sportivă. realizarea unor obiective ce asigură o dezvoltare fizică armonioasă ea având un caracter general. se realizează de regula. cele ce vizează dezvoltarea calităţilor motrice constituie o prioritate. Pentru evaluarea capacităţii de efort. utilitar-aplicative şi specifice. Structura elementului tehnic este determinată de regulile concursului şi de legităţile biomecanice necesare asigurării eficienţei aplicării lor optime. care durează maxim doi ani când în antrenamente se prezintă şi se insistă pe elementele tehnice sau se corectează ceea ce este învăţat greşit. perfecţionarea până la măiestrie a procedeele tehnice specifice ramurii sau probei sportive pentru care se pregăteşte. Între obiectivele generale urmărite în cadrul pregătirii fizice a sportivului. durata este nelimitată.). Pregătirea (condiţia) fizică urmăreşte de regulă. atunci când se urmăreşte perfecţionarea cu prioritate a acelor calităţi motrice solicitate de ramura sau proba sportivă respectivă. a capacităţii de efort precum şi dezvoltarea calităţilor motrice. viteză. buna pregătire fizică înfluenţează şi învăţarea mai rapidă a deprinderilor motrice de bază. deci a parametrilor de potenţial fizic. regului. cunoaşterea unor tactici folosite şi de către alţi sportivi (alte 11 . Repetarea tuturor elementelor tehnice în urma antrenamentelor conduce progresiv la automatizare execuţiei. Aceasta poate fi şi specifică. În jocurile sportive elementele tehnice cuprind totalitatea secvenţelor (gesturilor) care compun jocul respectiv. Pregătirea (condiţia) fizică este caracterizată de o evidenţă ameliorare a capacităţilor funcţionale. Pregătirea tehnică Tehnica sportivă cuprinde un ansamblu de mijloace. Pregătirea tehnică sportivă are o eficienţă mare atunci când în procesul de pregătire se respectă unele principii ca: cca. general şi un caracter specific. o componentă însemnată în procesul de antrenament şi constă în transmiterea de către antrenor sportivilor a cunoştinţelor de specialitate. stabilite şi însuşite prin intermediul efectuării exerciţiilor în mod repetat. 7. Unii specialişti. 7. forţă. etc. obligaţii. Frecvent se foloseşte „Testul Cooper”. Etapa a doua este considerată cea a perfecţionării şi stăpânirii tehnicii.Urmăreşte creşterea capacităţii funcţionale a organismului. Elementul tehnic. în următoarele etape: dezvoltării multilaterale (polivalentă). raţional şi cu maximum de eficacitate. mai economicos. o sarcină determinată de o acţiune motrică şi concretizate în elemente şi procedee tehnice. pentru a fi aplicate sau respectate în procesul de antrenament sau în competiţiile sportive respective – principii. de deprinderi motrice care sunt în majoritatea situaţiilor specifice. pregătirii tehnice generale şi pregătirii tehnice specifice. Pregătirea teoretică Pregatirea teoretică reprezintă un alt factor. în scopul de a fi ulterior utilizate pentru a rezolva cât mai eficient. precis selecţionate.. Fără dobndirea unor parametrii superiori de rezistenţă. prin consumul maxim de oxigen (VO2 max.4. are un caracter de bază. după un număr de repetări. De asemenea. biologice. cunoaşterea regulamentului general de desfăşurare a competiţiilor sportive. Pregătirea tactică Prin capacitatea tactică se înţelege. drepturi. 60-70% din timpul de antrenament al tinerilor sportivi începători. la perfecţionarea acestora ca urmare şi a realizării unei mai bune coordonări şi execuţii economicoase. 7. Pregătirea tehnică cuprinde: elementele şi procedeele tehnice. care permite eforturi de lungă durată precum şi determinarea valorii calităţii şi puterii aerobe. în scopul optimizării performanţei. consideră că pentru dobândirea unei tehnici sunt necesare parcurgerea următoarelor două etape: prima cea de învăţare. aptitudinea sportivului de a utiliza noţiunile şi deprinderile sale motrice. exista mai multe tipuri de testare.

.) Cum se clasifică pregătirea fizică (Răspuns: 4..100.91.... elaborarea planului. p.... cunoaşterea adversarilor.55. p..... de concentrare a atenţiei. dansului clasic. p... mai cu seamă în anumite perioade considerate optime.. coleric..6..) CAPITOLUL 8 PRINCIPALELE FORME DE SOLICITARE MOTRICĂ.. de memorie.. Refacerea capacităţii de efort a organismului sportivilor Activitatea de refacere a capacităţii de efort a organismului sportivilor capătă o importanţă tot mai mare odată cu creşterea valorii performanţelor sportive. p. 7.. superficial..echipe). patinaj artistic.. ş..) Care este ponderea pregătirii tehnice în antrenamentul tinerilor începători (Răspuns: 11... toate acestea sunt în măsură să-l ajute pe antrenor.. melancolic.a..... p..54. sau a celor negative: fricos. în vederea realizării obiectivelor performanţei sportive. 11.. îndemânarea. p... p.. în pregătirea sportivilor la acele ramuri sportive în care „evoluţia artistică“ stă la baza aprecierii evoluţiei sportivilor de către arbitrii.. antrenamentul mental ş. rezistenţa şi viteza. exigent. cunoaşterea particularităţilor psihice specifice etapelor de creştere.5.. care notează în cadrul evoluţiei sportive şi expresivitatea mişcărilor..7.93.. p. p. de gândire.. iar cele motrice ale organismului uman se dezvoltă. înot sincron. curajos. p... dans sportiv se apreciază prin punctele acordate de arbitrii..) Ce este pregătirea teoretică (Răspuns: 4...55. antrenamentul psihotonic.... flegmatic. Calităţile motrice sunt însuşiri ale organismului care se dezvoltă de-a lungul vieţii... Pregătirea psihologică Prezentă în pregătirea sportivilor tot mai mult în ultimii ani. rezistenţă şi viteză.. partiturile muzicale care însoţesc mişcările şi chiar costumaţia în care evoluiază competitoarele.) Ce necesită pregătirea tactică (Răspuns: 4. aceasta a înfluenţat obţinerea performanţelor din marile competiţii sportive. În pregătirea artistică se acordă în primul rând toată atenţia expresivităţii mişcărilor şi pentru aceasta se apelează la folosirea unor mijloace specifice coregrafiei... delasator. p... CALITĂŢILE MOTRICE (CAPACITATEA MOTRICĂ) Caliăţile motrice sau capacităţile motrice reprezintă însuşiri ale organismului sportivului.) Cum poate fi clasificată pregătirea tactică (Răspuns: 11.. a modului în care fiecare sportiv are dezvoltate capacităţile de percepţie. Calităţile motrice pot fi clasificate astfel: a.) Care sunt sportivii care folosesc pregătirea artistică (Răspuns: 11.. p.. 11.. de imaginaţie (creativitate). mobilitate.. în mod obligatoriu....57. Calităţile personalitătii umane se educă..) Cu ce etapă începe perfecţionarea tehnicii sportive (Răspuns: 11. cunoscându-se toate elementele specifice.. incorect etc. Cunoasterea temperamentului sportivului cum este cel sangvinic..) Cu ce este sinonimă pregătirea fizică (Răspuns: 11. hotarat etc.. p. leneş.. p. p. mobilitatea. 11. 12 . 11. 7... p.. p. p. 7. 7.) De ce este condiţionată pregătirea tehnică (Răspuns: 4......) Ce metode se folosesc în pregătirea psihologică (Răspuns: 1. muncitor.. 7.. 11. p... a schemei tactice cea mai adecvată..86-96. Principalele metodele ale pregatireii psihologice sunt: autosugestia.a.91.. să-şi aleagă cele mai eficiente metode şi mijloace de pregatire psihologica a sportiviilor săi.. în urma unui proces de pregătire specifică.. Întrebări pentru verificare: Ce se urmăreşte prin pregătirea fizică (Răspuns: 4.. a schemei tactice stabilite... 7... concretizate în capacitatea de efectuare a acţiunilor motrice. de bază: forţa.. a caracterului acestuia. cu anumiţi indici de forţă....) De cine au fost stabilite principiile metodologice ale pregătirii tehnice (Răspuns: 11.. De exemplu: la gimnastică. p.. a trasăturilor sale pozitive: tenace. 7.. p.56...) A cărui proces este rezultatul condiţiei fizice(Răspuns: 11. 11.) De ce este apropiată structura pregătirii tehnice (Răspuns: 11. p..a. Pregătirea artistică Pregătirea artistică este prezentă. p.. conştiincios. p.. îndemanare.. aplicarea şi respectarea planului. relaxarea neuro-musculară... reglarea psihică.) Prin ce se poate evalua capacitatea de efort (Răspuns: 11.. muzicii ş... modern.. p.

statică sau izometrică. al duratei şi intensităţii efortului. Intensitatea efortului este maximă (95-100%). în trepte a încărcăturii. care condiţionează calitatea motrică forţa: numărul şi diametrul fibrelor musculare antrenate în contracţie. Metoda eforturilor repetate „până la refuz”. rezistenţa-anduranţa. c.b. astfel: „capacitatea aparatului neuromuscular de a învinge o rezistenţă prin mişcare pe baza contracţiei musculare“ (Demeter A.presupune un efort cu o durată de peste 8 minute. compoziţia sângelui. în regim de viteză (explozivă sau rapidă). B. d. inervaţia intermusculară. O alta clasificare a acestor calităţi motrice. În funcţie de caracterul contracţiei musculare: dinamică sau izotonică. anduranţă. un timp mai îndelungat. acţiunea optimă a segmentelor. mixtă (anaerob lactacid)–după un proces de tip aerob. d. relativă. Formele de manifestare a forţei sunt: a. supleţea şi viteza). Metoda eforturilor izometrice. motivaţie. b. mixtă. Procedeele metodice pentru dezvoltarea calităţii motrice forţa: Procedeul „ridicării de greutăţi’’ (sau cu încărcături) prin creşterea: continuă a încărcăturii. reacţie motrică). de coordonare (orientarea spatio-temporală. Pentru dezvoltarea calităţii motrice forţa se folosesc frecvent: exerciţii executate fără îngreuieri şi exerciţii executate cu îngreuieri. factorii psihologici (voinţă. c. există: generală şi specifică sau specială. combinate sau specifice ramurilor sau probelor sportive: cele care sunt rezultatul acţiunii a două sau mai multe calităţi motrice şi care se manifestă în regimul altei calităţi motrice.a. Unii specialişti clasifică rezistenţa în: generală (globală) sau. cum o numesc anglo-saxonii şi francezii. emoţională). Factorii de condiţionare ai calitatii motrice rezistenţa: capacitatea pulmonară şi cardio-vasculară. de raportul dintre forţa şi greutatea corpului: maximă sau absolută. Procedeul „în circuit”. 13 . când angajează între 1/3 si 2/3 din volumul total al masei musculare. se clasifică în: anaerobă (alactacidă) sau rezistenţa scurtă este specifică unor eforturi de scurtă durată. creşterea şi descreşterea continuă a încărcăturii.este definită.forţa . După natura efortului: rezistenţă în efort cu intensitate variabilă. aerobă sau rezistenţa lungă. Factori determinanţi. când angajează peste 2/3 din totalul grupelor musculare (aproximativ 70 %). activitatea enzimatică şi mecanismele hormonale de reglare. În funcţie de implicarea în efort. urmează cel anaerob. Intensitatea efortului este de cca 80-90 %. fără a scădea eficienţa activităţii depuse sau a capacităţii de a rezista la oboseală (fizică. specifică (specială). (De exemplu: forta + viteza = detenta). generală (globală). In funcţie de participarea grupelor musculare. 8. durata contracţiei musculare (durata mare determină o creştere mai rapidă). Calitatea motrică forţa În literatura de specialitate această calitate motrică . După modul de combinare sau acţiune cu celelalte calităţi motrice: în regim de îndemanare. valoarea energetică a substanţelor angrenate în procesul energetic (cantitatea şi calitatea proceselor metabolice. regională. condiţionale (forţa. le încadrează în următoarele capacităţi: 1. senzorială. Din punct de vedere fiziologic şi biochimic. ligamentelor şi articulaţiilor angrenate în mişcare. de ponderea grupelor musculare şi ale marilor organe şi funcţii ale organismului distingem: rezistenţa locală. frecvenţa impulsurilor pe care neuronii motori o transmit la muşchi. a substanţelor energetice din fibrele musculare ca şi compoziţia biochimică a acestora).). atenţie ş. combinată sau auxotonică. diferenţierea kinestezică.). Formele de manifestare ale calităţii motrice rezistenţa: a. 2.1. calitatea metabolismului şi a surselor energetice care determină procesele metabolice etc. capilarizarea şi reglarea periferică. Este specifică eforturilor de durată medie şi are o „desfăşurare” cuprinsă într-un interval de 2-8 minute. capacitatea proceselor volitive care susţin efortul. care este la rândul său locală şi regională. b. gradul de dezvoltare a celorlalte calităţi motrice etc. Calitatea motrică rezistenţa Este capacitatea organismului de a face eforturi de o anumită intensitate. În funcţie de capacitatea de efort. al surselor energetice. în regim de rezistenţă. echilibru. Procedeul „Power-Training“. Procedeul contracţiilor musculare izometrice intense şi rapide (Procedeul eforturilor dinamice). în exerciţiile de lungă durată. Calităţile motrice de bază: A. rezistenta efort cu intensitate constantă. cuprinsă între 45 secunde şi 2 minute. resursele energetice. ritm.

acte sau acţiuni motrice”.e. repetarea exerciţiilor respective într-un tempou maxim. Procedele metodice pentru dezvoltarea rezistenţei: a. viteza de repetiţie. 2. procedeul eforturilor repetate. vestibulare). rapid şi corect. Această calitate motrică implică: precizie. Procedeele metodice pentru dezvoltarea calităţii motrice îndemânarea. Procedee metodice care au ca bază modificarea (variaţia) intensităţii şi volumului efortului şi se aplică în antrenamentul pe/cu intervale sau fracţionat. specifică (specială) şi în regimul altor calităţi motrice. optice. capacitatea sa de anticipare etc. Ritmul poate fi definit ca o repetare periodică a unei mişcări. nivelul de dezvoltare a celorlalte calităţi motrice. aparate. elasticitatea şi calitatea fibrei musculare care alcătuiesc muşchiul (numărul fibrelor albe-rapide angrenate în mişcare).). efectuarea procedeelor tehnice şi a înlănţuirilor acestora cu restricţii. c. chinestezice. poate fi : în regim de forţă. valoarea surselor şi proceselor energetice.).). E. supleţe sau flexibilitate. D. picior etc. nivelul unor factori de natură morfologică. În funcţie de implicarea cu celelalte calităţi motrice. viteza de execuţie. nivelul gândirii şi memoria sportivului. efectuarea exerciţiilor cu segmentul neîndemânatic (braţ. Calitatea motrică îndemânarea. constând în efectuarea unor eforturi variabile şi în efectuarea eforturilor progresiv. Calitatea motrică mobilitatea Este „capacitatea omului de a utiliza maximul potenţial anatomic de locomoţie într-o anumită articulaţie sau în ansamblul articulaţiilor corpului. numărul şi gradul de stăpânire a deprinderilor şi priceperilor motrice. mobilitatea proceselor fundamentale ale sistemului nervos central (excitaţia şi inhibiţia). efectuarea exerciţiilor în condiţii variate de mediu. reducerea amplitudinii mişcărilor. reducerea rezistenţei materialelor. Tempoul reprezintă densitatea (numărul) mişcării pe unitatea de timp (numărul de acţiuni pe reprize. ritm. instalaţii. Demeter).” Factorii de condiţionare a îndemânării: plasticitatea. iar numărul de repetări creşte. iar intensitatea rămâne aceeaşi. ce exprimă capacitatea de coordonare a unora dintre segmentele corpului sau ale acestuia în întregime. menite a asigura exerciţii în tempou maxim. Procedee metodice constând în modificarea (variaţia) volumului efortului. viteza în regimul celorlalte calităţi motrice. folosirea unor forţe externe pentru uşurarea exerciţiului şi creşterea vitezei de execuţie. pentru a selecţiona şi executa. amplitudine.). îndemânarea se clasifică în următoarele categorii: generală. activitatea analizatorilor (semnale auditive.. 14 . cu materiale diferite. (după Hirtz) sunt clasificate astfel: folosirea unor poziţii de plecare neobişnuite pentru efectuarea exerciţiilor. schimbarea tempoului şi a ritmului de execuţie. în care creşte volumul (distanţa. Viteza. experienţa motrică. utilizarea unor mijloace. în regim de îndemânare (jocuri sportive) şi în regim de viteză. alternarea tempourilor de exeuţie mai lentă cu cele efectuate în viteză maximă. numărul de mişcări pe minut etc. stabilirea unor întâlniri cu adversari diferiţi ca valoare şi nivel de pregătire. număr de repetări etc. constituţionali ai subiectului (lungimea segmentelor şi mobilitatea articulară) etc. Calitatea motrică viteza Este capacitatea omului de a executa mişcările cu rapiditate şi frecvenţă mare (A. ambilateralitate etc. În literatura de specialitate. se întâlnesc frecvent noţiunile: mobilitate. vteza de deplasare sau viteza integrală. este o „calitate motrică complexă. durata. Factorii care condiţionează calitatea motrică viteza: moştenirea genetică a individului. concretizată prin efectuarea unor mişcări cu amplitudine mare“. durată etc. 1. Formele de manifestare ale calităţii motrice viteza: viteza de reacţie. limitarea spaţiului în care se efectuiază exerciţiul. Procedee metodice care au la bază modificarea (variaţia) intensităţii efortului. viteza transmiterii impulsurilor nervoase şi gradul de funcţionalitate a analizatorilor. în care se efectuează aceeaşi unitate de efort (distanţă. C. la simulatoare etc. După formele de manifestare. mobilitatea proceselor fundamentale ale sistemului nervos cental (escitaţia şi inhibiţia). plasticitatea. b. procedee bazate pe efectuarea unor eforturi uniforme. tactile. orientare spaţio-temporală. Procedeele metodice folosite pentru dezvoltarea calităţii motrice viteza trebuie să urmărească: creşterea treptată a tempoului de execuţie până la atingerea vitezei maxime. ca mişcare spaţio-temporală are tempou şi ritm. echilibru.

72. 7. p.12.104-105) Ce este calitatea motrică mobilitatea (Răspuns: 4....138... adică a antagoniştilor. p.. p.. p. p. sexul.12.12. p... p...150. p..... p. 9. p. p. de tipul : înclinări. p..... 11. p. p. p. p.42) Care sunt formele de manifestare ale calităţii motrice viteza (Răspuns: 4. p...72.12... p.. 7. p. 10.. p. 7. p.81. p..... care să permită efectuarea diferitelor mişcări. exerciţii combinate. p.178. p.161. p. 10.72.143. p. p.177.110-115) Care este durata efortului în rezistenţa aerobă (Răspuns: 11. p.173. 7....173... Întrebări pentru verificare: Ce sunt calităţile motrice (Răspuns: 4.. 10.12. p.. p. avântări. 11. flexări... 10. p.. 11. p. (cuvântul „stretch”..12.161. 7. p. p..12.139.. p.. p.. 10..30) Cum sunt clasificate calităţile motrice (Răspuns: 4.. exerciţii bazate pe schimbarea ritmului de execuţie.12. exerciţii de tipul întinderilor la care se adaugă şi cele executate folosind propria greutate sau cea a aparatelor ajutătoare. 9. p. p.129..36-37) Care sunt factorii determinanţi ce condiţionează calitatea motrică îndemânarea (Răspuns: 7... 11.77. p.. folosirea unor grupe de exerciţii cu îngreuieri (cu mingi medicinale. p. p. p.. p. 10.. p.72.. p. p.. 7.... p... 11. p..124. activ sau mixt al acesteia. 7. rotări..) Ce reprezintă tempoul (Răspuns: 10. 7. 11.170-171...170...43-45) Care sunt procedeele metodice pentru dezvoltarea calităţii motrice viteza (Răspuns: 7... tendoanelor şi a fibrelor musculare. p.82. p..34-36) Care sunt procedeele metodice pentru dezvoltarea calităţii motrice forţa (Răspuns: 7.175.. p. p. 11.33-34) Care sunt formele de manifestare ale calităţii motrice forţa (Răspuns: 4. 11.. p. 10.86.176.31-32) Ce este calitatea motrică forţa (Răspuns: 4... utilizarea metodei „Stretching”...... p.40) Care sunt formele de manifestare ale calităţii motrice rezistenţa (Răspuns: 4. p. tonusul muscular şi capacitatea de întindere a ligamentelor.. 11......37) Care sunt formele de manifestare ale calităţii motrice îndemânarea (Răspuns: 4. 10.. p. p. p....78... 11. p.. jumătate dinamice şi jumătate statice. 10..170.178. 12. 11..115-120) Ce este calitatea motrică îndemânarea (Răspuns: 4. 11. p..12. 11.127.) Cum este rezistenţa după natura efortului (Răspuns: 11. 10.12.. 11. 11.. O altă clasificare a acestor forme de manifestare a mobilităţii are drept criteriu caracterul pasiv. balansări etc. 7..41-42) Care sunt procedeele metodice pentru dezvoltarea calităţii motrice rezistenţa (Răspuns: 7. p... p. 10.12. p. p.. existenţa unei mobilităţi în articulaţii.12..85..155.. 9.77..12... p..12.. prin micşorarea sau mărirea amplitudinii..33) Care sunt factorii determinanţi ce condiţionează calitatea motrică forţa (Răspuns: 4.177.. p...) În rezistenţa generală ce se angajează din totalul grupelor musculare (Răspuns: 11.12..177. vârsta..... 10.160.151. 11.140.38) 15 .85. p. 9.. p.124.... 11. Cele mai recomandate procedee metodice utilizate pentru dezvoltarea mobilităţii sunt: exerciţii cu partener... p. p..) sau exerciţii fără îngreuieri. 11. p.12. 7. diverse obiecte.129.. bastoane etc. 11.86. p. p. 9. p... p.. p. în limba engleză înseamnă „întindere”)..93-103) Ce este calitatea motrică rezistenţa (Răspuns: 4..159..87.12.40) Care sunt factorii determinanţi ce condiţionează calitatea motrică rezistenţa (Răspuns: 7.. p. ca: gantere. p.. 11..131. temperatura mediului ambiant şi predispoziţiile genetice. p. p...175.12.. p. 10......176177.159. aplicate în situaţia în care se urmăreşte dezvoltarea elasticităţii unor grupe musculare care limitează mişcarea şi forţa altora..12... p.Factorii de condiţionare a calităţii motrice mobilitatea: supleţea coloanei vertebrale şi forma suprafeţelor articulare.. p. p..80.42) Ce este calitatea motrică viteza (Răspuns: 4..175.. 7. p.151. pregătirea prealabilă (încălzirea) a aparatului locomotor etc.42) Care sunt factorii determinanţi ce condiţionează calitatea motrică viteza (Răspuns: 7... p. 10. p.72.. p. 7. p... Formele de manifestare a calităţii motrice mobilitatea sunt: generală şi specială.76. 10.. p. p. p. p.. p.37-38) Care sunt procedeele metodice pentru dezvoltarea calităţii motrice îndemânarea (Răspuns: 7. p......175...

9. p.39) Care sunt procedeele metodice pentru dezvoltarea calităţii motrice mobilitatea (Răspuns: 7. 10. c. Oboseala este o stare trecătoare.. Stabilirea corectă a raportului efort-odihnă (cunoscut în practică sub denumirea de „dozarea efortului”).a. pe parcusul unei lecţii de antrenament sau sistem de lecţii..81 m/s² iar h=distanţa parcursă în urma efortului depus).000 m. În activitatea sportivă. Volumul efortului se apreciază prin calificativele: maxim. diferitele ramuri şi probe sportive.12... probele de viteză pe pistă la ciclism ş. efortul. a distanţelor parcurse. submaximal. mediu.a.1. intensitatea şi complexitatea. În ceea ce priveşte duritatea efortului. consumul şi datoria de oxigen.a. După efectuarea unui efort.Care sunt factorii determinanţi ce condiţionează calitatea motrică mobilitatea (Răspuns: 7. p. plat şi obstacole. până la 2 minute durată.. ramura/proba sportivă practicată. p..107-110) CAPITOLUL 9 BAZELE TEORETICE ALE EFORTULUI ÎN ACTIVITATEA SPORTIVĂ ŞI COMPONENTELE (PARAMETRII) ACESTUIA ÎN ANTRENAMENTUL SPORTIV Efortul sau consumul de energie musculară şi psihică (nervoasă).. săriturile şi aruncările din atletism. şi 400 m. 400 m. exerciţiile de gimnastică. până la 20 secunde durată (fără acumulare de acid lactic) efortul este de o intensitate maximă cum sunt unele ramuri şi probe sportive ca: 100 m.. p.176. cantitatea de lucru mecanic (de efort).166. 10. p. p.a. b. Durata efortului aceasta se exprimă în secunde şi reprezintă timpul cât organismul prestează un efort. maximal şi supra maximal. 11. sporturile nautice ş. în principal. 7. odihna reprezintă principala cale de restabilire a capacităţii de lucru. mediu şi mic. felul exerciţiilor executate şi numărul contracţiilor musculare ş.38-39) Care sunt formele de manifestare ale calităţii motrice mobilitatea (Răspuns: 4. efort anaerob (în absenţa oxigenului) şi în cadrul căruia se cunoaşte: efortul anaerob alactacid.162. după formula Lm = mgh (în care formulă: Lm=lucru mecanic. p.175.. este rezultatul numărului repetărilor.88. un efort este considerat dur când solicitarea organismului 16 . g = acceleraţia gravitaţională care este ≈ 9. în cazul determinării kilogramelor ridicate. a execuţiilor tehnico-tactice etc.162. dintre care cel mai important este odihna. marathon. 11. reprezintă o problemă importantă în activitatea antrenorului. suma repetării exerciţiilor (integrale sau parţiale). în funcţie de: gradul de pregătire al sportivilor. Deci. probele din haltere. apare oboseala. în funcţie de particularităţle fiziologice şi metabolice ale efortului se cunosc aşa-zisele tipuri de efort care sunt în funcţie de aportul substanţelor energetice la iniţierea şi susţinerea efortului muscular şi prezenţa oxigenului în procesul metabolic şi care sunt: a... cantitatea de acid lactic în sânge după efort. ciclism. p. caracterizat prin acumulare de acid lactic şi toxine. Principalele metode folosite pentru determinarea volumului sunt: determinarea consumului continu de oxigen. care apare în urma unei activităţi excesive sau prelungite.. 10. de antrenament sau efortul în antrenamentul sportiv Volumul de lucru sau efortul în antrenamentul sportiv poate fi considerat „cantitatea totală de lucru mecanic efectuat” şi reprezintă latura cantitativă a efortului. în practicarea sportului. probele de fond la nataţie. Mărimea efortului se apreciază după: frecvenţa cardiacă şi respiratorie în timpul efortului şi în timpul revenirii. plat.. de care trebuie să se ţină seama în orice activitate în care se practică exerciţiile fizice. p. În funcţie de efortul depus.... a acţiunilor efectuate. în efectuarea oricărui act sau acţiune motrică.garduri. Dozarea efortului sau relaţia dintre efort şi odihnă sunt elemente de bază. Natura efortului diferă. 11. sub maximal. schi fond. 110 m. în mai mare sau mai mică măsură. p.. Principalele componente sau parametri ale efortului în antrenamentul sportiv pe baza cărora se realizează dozarea efortului sunt: volumul. Reducerea sau chiar înlăturarea acesteia se realizează prin diverse mijloace specifice. garduri.. sex. vârsta. înot. distanţele parcurse sau kg ridicate.. 5000 m. marş. Efortul în antrenament poate fi ca mărime: mic. p. m=masa exprimată în kilograme. ca probele sportive: 200 m..12. durata execuţiilor. 50 m. p.12. efort anaerob lactacid.. efort aerob (în prezenţa oxigenului) cu o durată de la câteva minute la câteva ore şi cu un efort având aceiaşi intensitate medie sau mică şi un volum mare. cum sunt ramurile şi probele sportive: 3000 m. Volumul efortului poate fi determinat. ş. obiectivele lecţiei de antrenament. Volumul de lucru.. efortul este de o intensitate maximală iar volumul este mic şi mediu.. este prezent.

sau de gradul de solicitare al organismului.. Complexitatea unei acţiuni/activităţi motrice este cu atât mai mare cu cât la realizarea acesteia sunt implicate mai multe grupe musculare.. 12.. 11.) Intensitatea solicitării este relevată prin diferite valori funcţionale: frecvenţă cardiacă.. 12. Acest parametru rezultă din diversitatea actelor motrice cuprinse în acţiunea sau activitatea motrică şi/sau gradul de dificultate al acestora. 75%. eforturile neuromusculare devin mai mici. La valori constante a celorlalţi parametrii..... 7. Intensitatea efortului în antrenamentul sportiv Intensitatea efortului se referă la relaţia dintre lucrul efectuat şi timpul necesar.2. reprezintă raportul dintre durata efortului şi durata pauzei. situaţii neprevăzute în joc..174) Cum poate fi definit volumul efortului în antrenamentul sportiv (Răspuns: 4.)... mai multe segmente ale organismului.49. coordonarea mişcărilor în procesul de formare a deprinderilor şi priceperilor motrice.... p. datorită greutăţii coordonării mişcărilor care întră în structura acestora. în fracţii (1/1... p. Prin frecvenţa cardiacă se poate determina frecvent relaţia dintre nivelul solicitării şi intensitatea efortului... p.. 12.. Determinarea densităţii se face prin măsurarea timpului scurs în lucru şi cel scurs în pauze... 12. 25%). p. În cazul alergărilor.174) Ce este complexitatea efortului în antrenamentul sportiv (Răspuns: 4.... Este determinată de viteza de execuţie a mişcărilor (viteza de deplasare în m/sec.... specifică...107. de durata şi natura pauzelor etc.. p. în calificative: foarte mare..) Ce este oboseala (Răspuns: 11. Spre exemplu la durate egale ale efortului şi pauzei procentul este de 100% şi fracţia de 1/1. sporturi nautice ş. frecvenţă respiratorie. 3/4. 11... p. mijlocie şi mică sau numărul de execuţii pe unitatea de timp etc... creşterea densităţii efortului duce la creşterea nivelului de solicitare a organismului (direct proporţională). în ciclism. de valoarea încărcăturilor... 7. mare.... Un rol important în evidenţierea acestui parametru îl are sistemul nervos central.. modificări biochimice. Se exprimă procentual sau prin fracţie.. p.. p.. Dozat corespunzător..) Care sunt componentele (parametrii) efortului (Răspuns: 4.170) Ce reprezintă dozarea efortului (Răspuns: 11.107.. motric şi psihic a viitorilor sportivi. desfăşurată în mod sistematic. în procente (100%. continu care are la bază datele obiective furnizate de ştiinţa sportului şi prin care se urmăreşte depistarea şi punerea în valoare a potenţialului fizic. p. 9..) CAPITOLUL 10 BAZELE TEORETICE ALE SELECŢIEI PENTRU SPORTUL DE PERFORMANŢĂ Selecţia pentru sportul de performanţă reprezintă o activitate complexă. p.. acest parametru duce la creşterea capacităţii de efort. 9. p.. costul energetic fiind cu atât mai mare cu cât efortul este mai complex...63... Aceste aspecte le putem exemplifica prin eforturile mari depuse la învăţarea unui element nou... p... 7. p. De asemenea aceast parametru creşte odată cu modificarea condiţiilor de lucru (condiţii atmosferice... Intensitatea efortului se apreciază.. p.. p.... Complexitatea efortului în antrenamentul sportiv Complexitatea efortului se află în raport direct cu dificultatea însuşirii şi efectuării unor acţiuni motrice..) În funcţie de ce raport se apreciază intensitatea efortului (Răspuns: 4.. etc.. printr-un 17 . Densitatea efortului... Complexitatea are o relaţie directă cu dezvoltarea îndemânării.. în raport cu capacitatea de lucru maxim a organismului. 1/2 şi 1/4).. 11.) Care dintre eforturi se desfăşoară în absenţa oxigenului (Răspuns:11. iar pentru măsurarea intensităţii efortului se pot folosi valorile consumului maxim de oxigen (VO2 max. Poate fi definită astfel: cantitatea de lucru mecanic de efort efectuat de sportiv în antrenamente şi concurs în unitatea de timp. 11. p.120. Întrebări pentru verificare: Ce este efortul (Răspuns:11.. tensiune arterială...... în jocurile sportive).168) Ce este efortul aerob şi anaerob (Răspuns:11.). schi-fond.... numărul lor (acţiuni tehnice. p.....depăşeşte limitele normale cu care suntem obişnuiţi.a.61.3. tactice) pe unitatea de timp (tempoul de lucru în sporturile de luptă.... p... p. mişcările automatizându-se. 50%.. adversitatea adversarului etc. O dată învăţate. p.173) Prin ce se apreciază mărimea efortului (Răspuns: 11. p.... Este de fapt un parametru calitativ al efortului...49.. 12.... p.

etape în desfăşurarea selecţiei care astfel însoţeşte dealungul parcursului sportiv pe performerul respectiv: selecţia iniţială. următoarele trei faze. cunoaşterea influenţelor mediului socio-economic. hepato-renală. Etapele activităţii de selecţie. b) Etapa selecţiei secundare (pubertară. intermediară sau selecţia juniorilor): Se realizează la vârsta de 11-13 ani. Crterii psihologice De anumiţi factori trebuie să se ţină seama în procesul de selecţie a viitorilor sportivi ca şi cunoaşterea particularităţilor psihologice. care împreună cu proporţiile diferitelor segmente ale corpului sunt. cum sunt: Aprecierea nivelului de pregătire fizică generală. încredere în forţele proprii. Starea de sănătate reprezintă un criteriu eliminatoriu şi va fi stabilită printr-un examen clinic pe aparate. creşterea nivelului de dezvoltare a capacităţii de efort. foarte bună stăpânire de sine. de specialitate privind mai ales VO2 MAX (consumul maxim de oxigen). în urma unui proces de antrenament atent elaborat. care exprimă capacitatea de efort. creşterea rezistenţei psiho-fizică (stres. afecţiunile hepato-renale. tulburările de comportament etc. c) Etapa finală (post-pubertară sau selecţia sportivilor): Se realizează la vârsta după 13 ani. hematologică. creşterea capacităţii de efort (aerob-anaerob). ale sistemului nervos. asigurarea motivaţiei pentru pregătirea sportivă. Crterii biochimice Acestea constau din investigaţii mai complexe. Criterii motrice Motricitatea reprezintă un criteriu de bază. metodic şi pedagogic. se recomandă antrenament separate (fete. bolile endocrine. utilizarea de teste specifice. motrice. sanogeneza-o sănătate bună. 3. selecţia secundară şi selecţia finală.P. anomaliile congenitale. este expresia gradului de dezvoltare al fiecărei calităţi motrice în parte şi al tuturor la un loc şi se face prin cele 8 probe ale testului internaţional de capacitate fizică al Federaţiei Internaţionale pentru Educaţie Fizică (F. dezvoltarea calităţilor motrice.I. obiectivat printr-un sistem de probe şi norme de control. Se realizează la vârsta de 4-10 ani. băieţi) şi individualizat. psihologică şi sociale–care dirijate tehnic.4. Principalele criterii ale selecţiei La baza selecţiei sunt stabilite şi folosite următoarele criterii: somato-fiziologice. 10. 10. fraţilor şi surorilor.sistem de criterii de natură motrică. Crterii somato-fiziologice Înălţimea (talia) este unul dintre factorii importanţi fiind caracteristica antropometrică decisivă pentru majorittea disciplinelor. juniorilor şi valorificarea lor în antrenamentul sportiv 18 . biologică. 4. conduc la depistarea în special al copiilor cu aptitudini deosebite pentru practicarea în viitor a unei discipline. neuromusculară.) cunoscut sub denumirea de „Standard Fitness Test“. Starea funcţională ce priveşte integritatea funcţională: endocrino-metabolică. ramuri sau probe sportive şi care are ca finalitate realizarea performanţei sportive. probelor. a) Etapa selecţiei iniţiale (primare.3. Bolile cardio-vasculare.fete şi 14 ani. vizuale. cunoaşterea antecedente sportive şi genetice ale părinţilor. În selecţia sportivă este importantă şi estimarea vizuală a aspectului exterior 2. fiind o perioadă propice pentru dezvoltarea deprinderilor motrice creşte preocuparea pentru pregătirea tehnică. determinate ereditar. dezvoltarea calităţilor moral-volitive. asigurarea unei stari de sănătate bună. pregătire şi promovare în sportul de performanţă Specialiştii români propun ca etape ale selecţiei menţionând şi principalele lor caracteristici.atenţie şi concentrare mărită). dezvoltarea abilităţilor motrice de bază şi mai cu seamă cele specifice.S. febră de start. Particularităţile de creştere şi dezvoltare ale copiilor. 1. condus şi verificat permanent de către antrenor. corelaţia existentă între aptitudini şi atitudini. cardiorespiratorie. fete şi la 12-14 ani. biochimice şi psihologice.1. auditive.băieţi) cînd se urmăreşte: un randament specific superior (rezultate sportive cât mai bune). posturilor dintr-o echipă. deosebite capabili de-a obţine rezultate deosebite în sport. în general. băieţi şi se urmăreşte: dezvoltarea fizică şi psihică. neuropsihică. dezvoltarea fizică şi psihică a copiilor. cât mai complect. sunt incompatibile cu sportul de performanţă. prealabilă sau a copiilor): Asigură depistarea copiilor cu aptitudini de excepţie. Se urmăreşte cunoaşterea: sanogeneza copiilor-starea lor de sănătate. 10. în funcţie de accesibilitatea disciplinelor sportive.

. p..... pentru o perioadă îndelungată pentru care se elaborează planul respectiv..165. Sistemul de probe şi norme de control: sunt specifice fiecărei ramuri sau probe sportive...) Care sunt factorii interni care determină procesele de creştere şi dezvoltare (Răspuns: 10. constituie la nivelul unităţilor de performanţă una dintre principalele griji ale antrenorilor. eşalonat pentru mai multe macro-cicluri (sezoane).Grija pentru tinerii sportivi sau elementele tinere ori „speranţele sportive”.... menţinerea lor condiţionată în secţiile pe ramură de sport..164. p. 10.) Ce se urmăreşte în etapa selecţiei secundare (Răspuns: 10. În timp ce creşterea reprezintă expresia fenomenelor cantitative legate de mărirea dimensiunilor corporale. 10. p.163. p. p. p. Dezvoltarea psihică. Criterii de selecţie: Criterii medico-biologice. O altă clasificare prezentată după documentele de planificarea este următoarea: de perspectivă. planul pe termen lung (pe o perioadă îndelungată de peste 4 ani) ş. 11. Planul de perspectivă (pentru un sportiv. probei respective:.) De cine este realizată selecţia (Răspuns: 4... curentă. p.. alimentaţia. p. Această atenţie mărită şi permanentă se datorează şi faptului că a scăzut remarcabil. Întrebări pentru verificare: Cum poate fi definită selecţia pentru sportul de performanţă (Răspuns: 4.. operativă. 10. p. 11. 11. planificarea este o activitate complexă care vizează anticiparea viitoarei activităţi.. 11.. p.. în vederea perfecţionării măiestriei juniorilor şi apoi ca seniori.5.24. 11. planul cvadrienal (pe 4 ani)..19. 7. p.... p. p... p. p. 7.164. p. 7. trebuie bine cunoscută de antrenor.) La ce vârstă se realizează selecţia secundară (Răspuns: 10. 164. p. p. conducătorilor.. 11. p.) Ce se urmăreşte în prima etapă a selecţiei (Răspuns: 10... ori echipaj) cuprinde viziunea de bază şi conţine ideile în perspectivă. p.... p.18. Se elaborează pentru o perioadă de: a.. apoi factorii geoclimatici.. 11.) Care sunt etapele activităţii de selecţie (Răspuns: 10....) La ce vârstă se realizează selecţia secundară (Răspuns: 10. de toţi cei ce conduc pe tehnicieni-managerii sportivi. p. A EVIDENŢEI ŞI EVALUĂRII ACTIVITĂŢII SPORTIVE 11. 164. a constituit una dintre problemele de bază ale federaţiilor sportive naţionale care au stabilit criteriile specifice ce ţin de practicarea ramurii.) Ce se urmăreşte în etapa selecţiei finale (Răspuns: 10.. 19 . 11. noxele din mediul ambiant şi activitatea motrică şi socială.23. p. A. 164.. pe 4 ani (de regulă ciclul olimpic) sau pe 2 ani (între două ediţii ale Campionatului mondial sau Campionatului european) b.... Proiectarea (planificarea) antrenamentului sportiv Proiectarea. p..1. 11.. p.. Criterile. cum sunt: planul de lecţie (şedinţa) de antrenament.163. B. o echipă. dezvoltarea semnifică procesele calitative care marchează atingerea unor niveluri superioare de funcţionalitate. p... În literatura de specialitate sunt folosite mai multe denumiri legate de tipurile de planificare. prin care se urmăreşte depistarea şi iniţierea tinerilor talentaţi.) Care este vârsta la care se realizează selecţia iniţială (Răspuns: 10..) Care sunt factorii externi care determină procesele de creştere şi dezvoltare (Răspuns: 10. planul anual.. Dezvoltarea fizică. cu reguli specifice particularităţilor de vârstă. Fiecare etapa de creştere şi dezvoltare a copilului. Factorii care determină procesele de creştere şi dezvoltare sunt: interni: ereditatea şi mecanismele neuroendocrine genetic determinate şi externi: în perioada intrauterină (starea de sănătate a mamei şi evoluţia normală a sarcinii). 11.. ca sportive cuprinşi în sportul de performanţă.. p. 164.. A.) Care sunt principalele criterii de selecţie (Răspuns: 4.24. 164.. 11..20... 11.) CAPITOLUL 11 BAZELE TEORETICE ALE PROIECTĂRII (PLANIFICĂRII).a. normele şi probele de selecţie Importanţa acordată acestei activităţi de selecţie ca proces continu.. p. vârsta de pregătire pentru sportul de performanţă. p.165. Dezvoltarea motricităţii..

p. p. p. fişele de antrenament. rezultatele şi performanţele sportive din antrenamente. Prin lecţia (şedinţa) de antrenament se urmăreşte în principal: dezvoltarea capacităţilor fizice şi tehnico-tactice şi formarea. Principalele documente de evidenţă ce pot fi considerate ca instrumente de lucru...175.. Unele referiri legate de planificare (având autori ruşi preluate şi de francezi şi alţii) vizează enumerarea etapelor stabilite în ordine crescândă şi sunt: microciclul. în formaţie. p.. de regulă un an şi cuprinde 2-6 micro-cicluri. 11...174.181. mixt. p. conţinutul şi caracterul: de pregătire fizică.181. 10..109. Microciclul. 10. În ceea ce priveşte structura procesului de antrenament. p.. presupune o adevărată „bancă de date” privind fiecare sportiv (date personale. p. în circuit (pe ateliere. de bază a procesului de antrenament.109.107.179. Evidenţa şi evaluarea activităţii sportive Evidenta în sport. caietul antrenorului...) Ce perioade cuprinde planul curent (Răspuns: 4. p.. p. având un caracter repetitiv între factorii „de antrenament” şi „de refacere” şi „competiţional” Macrociclul are–în general–o durată de un an. 20 .110..179. p.B. p.. p.180.. p. 11. p.. competiţii etc. graficul planului anual de pregătire. pentru o etapă.) Ce cuprinde planul operativ (de etapă) (Răspuns: 4.180. p. 7. 11. specifică... respectiv un an (ciclul anual). p.) Cum se desfăşoară lecţia de antrenament (Răspuns: 11.. În activitatea curentă se întâlnesc diferite tipuri de microcicluri în funcţie de specificul disciplinei sportive.181. Întrebări pentru verificare: Ce este planificarea (Răspuns: 4..) Ce caracter are încălzirea (Răspuns: 11. perfecţionarea şi consolidarea deprinderilor tehnico-tactice de bază. în sportul de performanţă modern se practică frecvent următoarele forme de organizare: Lecţia (şedinţa) de antrenament Este componenta cea mai mică.) O perioadă a planului curent cuprinde de regulă (Răspuns: 4.) Care este veriga de bază a antrenamentului (Răspuns: 11.. p..... dar veriga fundamentală.174. performanţele din concursuri.. 11. 7.) Ce cuprinde structura lecţiei de antrenament (Răspuns: 11. p. 7.195.110.) precum şi datele ce privesc membrii echipei tehnice... pre-competiţională.178-181.) Care sunt principalele tipuri de planificare (Răspuns: 4.) Ce plan de pregătire este inclus într-un microciclu (Răspuns: 4.. operative şi sunt folosite în mod practic. 7. p... evidenţa unor rezultate etc. Planul curent: pentru un sezon. 10. p.. p. Partea de încheiere (finală).) CAPITOLUL 12 TEORIA COMPETIŢIEI SPORTIVE Trăsătura principală a sportului este întrecerea. Structura lecţiei (şedinţei) de antrenament este compusă din: Partea introductivă (pregătitoare) sau încălzirea. Competiţia valorifică acumulările înregistrate în antrenamente şi concursuri şi constituie elementul principal de motivaţie şi manifestare a aspiraţiilor în public.105. mezociclul şi macrociclul. O lecţie (şedinţă) de antrenament se poate desfăşura... de regulă: individual (liber). p. datele obţinute în urma trecerii probelor şi normelor de control. dar mai cu seamă cele specifice ramurii sau probei sportive respective..108. cuprinde mai multe cicluri săptămânale. uneori anual sau bianual în funcţie de specificul sportului respectiv. p.. Mezociclul este format din mai multe microcicluri.. liber. p. medicale. p. p.. p. p... p. p. deci este constituit din mezocicluri. 11..179. în grup. pregătire pentru concurs. care are un caracter activ.) Pentru ce perioadă se elaborează planul curent (Răspuns: 4.â.... 11... p. 10..2.109.. continuu sunt: caietul sportivului. 7. 7.. 11. Planul operativ (de etapă) cuprinde: planul unui ciclu săptămânal şi planul (conspectul sau proiectul) unei lecţii (şedinţe) de antrenament. 11.) Ce este planificarea de perspectivă (Răspuns: 4. poate fi deci. 10. p. de modelare. date bio-motrice şi sportive. p. de refacere (recuperare). 11. Partea principală sau fundamentală. C. 11... 7.) Cum este denumit ciclul săptămânal (Răspuns: 10. p...

.. Competiţia – reprezintă un ansamblu de concursuri oficiale.este forma principală.. Concursul fulger – participanţii la concursul desfăşurat după sistemul eliminatoriu. 11.) Cum pot fi clasificate competiţiile sportive (Răspuns: 9. etc). Turneul – în mod frecvent acest sistem echivalează cu concursurile organizate de-a lungul unui întreg campionat.. locul de organizare.. modul în care se stabilesc câştigătorii şi se alcătuiesc clasamentele.. colective pentru rezolvarea diverselor problemelor. campionul. competiţie organizat la orice nivel se recomanda organizatorilor să aibă în atenţie următoarele: elaborarea regulamentului de organizare şi desfăşurare preciza: denumirea competiţiei. de casă cu doar cu participarea sportivilor clubului). 11. stabilit în concordanţă cu posibilităţile şi particularităţile impuse de obiectivele activităţii sportive şi care ţine seama de diversitatea şi interacţiunea lor reciprocă. olimpic)... p. subcomisii. campionat. condiţiile de participare: categoriile de vârstă.2.. 12. Pot fi interne sau internaţionale şi departajate în: oficiale. Competiţia se poate desfăşura pe mai multe reuniuni. modurile si formele de desfăşurare.. care este managerul acţiunii. după grupele de participanţi (pe categorii valorice. modul (sistemul) de disputare al întrecerilor. p. condusă de un preşedinte. tipurile si genurile concursurilor.. pe baza criteriului „fiecare cu fiecare“.. 12. turneu (conform tabelelor Berger) şi mixt. etape iar în finalul acestora se desemnează câştigătorul..55. Concursurile prin corespondenţă – sau la distanţă. p. Concret. modul de rezolvare a litigiilor. de greutate. În funcţie de importanta competiţiei se stabileşte o „Comisie (Comitet) de organizare“. pe sectoare... Întrebări pentru verificare: Ce este o competiţie sportivă (Răspuns:10. tehnică.. p. îşi dispută întâietatea într-un timp mult diminuat decât prevederile regulamentare. se alcătuiesc comisii. naţional. după sistemul de desfăşurare: eliminatoriu. au loc între concurenţii aflaţi în diverse localităţi. Apoi. în funcţi de nivelele competiţionale (asociaţie-club (competiţiile interne. organizatorul competiţiei. Cupa – este una dintre cele mai răspândite şi deschise forme competiţionale sportive. Federaţiile sportive naţionale îşi elaborează propriu Calendar sportiv.) Care este trăsătura principală a sportului (Răspuns: 9. Concursul cu handicap –sportivii sau echipele superioare ca valoare acordă partenerilor de întrecere unele avantaje. datele de disputare. Din punct de vedere terminologic în cadrul sistemului competiţional se întâlnesc următoarele activităţi specifice: Concursul ..Competiţiile sportive în funcţie de diferitele sale contexte pot fi stabilite (clasificate) astfel: în funcţie de gradul de solicitare: fizică. p....1. p. competiţiilor sportive Pentru fiecare concurs. 11... data înscrierilor. după vârstă.. au drept de participare toţi sportivii ramurii de sport respective indiferent de eşalonul valoric la care ei participă în sistemul competiţional. tactică şi modalitatea desfăşurării întrecerilor.. sex.45. În funcţie de aceasta.185. mondial. p. p.. Federaţiile sportive internaţionale stabilesc competiţiile şi concursurile sportive cu datele la care se vor desfăşura. care constituie calendarul disciplinei. 12.. Calendarul competiţional sportiv Încadrarea în timp a sistemului competiţional reprezintă calendarul sportiv. de bază a întrecerii sportive dintre doi sau mai mulţi participanţi. Anual. pe echipe şi mixte.. internaţional. Sistemul competiţional sportiv În organizarea instituţiilor.3. pe discipline sportive. scopul. De regulă..) 21 . Direcţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru sport şi unităţile sportive şi în final antrenorii secţiilor pe ramură de sport elaborează un calendar sportiv propriu. amicale. 11..) Ce cuprinde sistemul competiţional sportiv (Răspuns: 11. ramurii de sport respective. Principalele componente ale „Sistemului competiţional” sunt: categoriile.. municipiu -local. a unităţilor şi organizaţiilor sportive (interne sau internaţionale) există creat un sistem competiţional sportiv propriu. pe baza celui „superior-oficial“.. Organizarea concursurilor. validării şi organizarea şedinţei tehnice. p. individuale. continental. felurile competiţiilor. a contestaţilor ş.a. Campionatul –are ca punct final acordarea titlului de „Campion naţional“. care se completează şi cu alte competiţii şi concursuri proprii.56.) Ce este un concurs sportiv (Răspuns: 9. nivelul valoric al sportivilor etc. greutate.

p.10-15 min. (cu psihologul.113.. farmacologice.(38-42°) 15 min..... Alimentaţia: . 5. p..187-188..) CAPITOLUL 13 REFACEREA ORGANISMULUI SPORTIVILOR DUPĂ EFORT 13. după apartenenţă: ca mijloace hidro-fizio-balneoclimatice. 11.... dietetice. dieta sportivă. Consideraţii generale privind bazele fiziologice ale procesului de refacere a organismului după efort Procesul refacerii este considerat o componentă a antrenamentului sportiv. Nootropil 1-2 capsule pentru tir.. p... manual (indicat) sau 10 min. Reechilibrare hidro-electrolitică – 300 ml.. o schemă de refacere pentru sporturile incluse în categoria efortului predominant anaerob (inclusiv jocurile sportive). antrenorul).) Ce este un concurs fulger (Răspuns: 10. 8. 11 – cel puţin o şedinţă pe zi. în continuare. şah.Polivitaminizant S – 2 tablete. relaxarea autogenă (antrenamentul psihoton).. 10 şi 11. Medicaţie: . Saună . p. p. p. Sau o altă clasificare. 8.. 6. p. 11. tir şi şah se recomandă cu precădere aplicarea mijloacelor care vor fi prezentate la punctele 1. hidromasaj.. 11. somnul-odihna pasivă.... p. p. normoproteică. 1 min.. 2. Psihoterapie .. bogată în fibre şi gelatine..8-10 min. p. 6. p. neuro-muscular. 9.) De câte feluri este refacerea (Răspuns: 11. 3. contuzii. p. vitaminele. combaterea senzaţiilor musculare neplăcute (cum sunt: contracţii..186. produse chimioterapice. glucoză sau miere. 1.) Care sunt principalele activităţi în organizarea unei competiţii sportive (Răspuns: 11. Oxigenare sau aeroionizare negativă .Ce este o cupă sportivă (Răspuns: 10. neuro-psihic... p. medicul. Odihnă pasivă (somnul) Întrebări pentru verificare: În ce constă refacerea organismului după efort (Răspuns: 4. Masaj . De exemplu: cardiorespirator.. 4.. etc. fructe.bogată în legume. 2. sau cadă (muşeţel..... p. scrimă (Piravitan). neuro-muscular) Spre exemplificare se prezintă. 13.. p. Polimineralizant S 2-3 tablete.. 4. sau la sfârşitul ciclului săptămânal) se indică organizarea unor şedinţe de antrenament de refacere ce vor include toate mijloacele prezentate şi sub supravegherea personalului medical de specialitate. p.saună. 25 gr. sare Bazna.. antrenorului şi chiar a sportivilor sunt: elemente hidro-fizioterapice. la îndemâna medicului. p. sau ceai cu ½ lămâie. 10. 11.1. 11... organe.. endocrino-metabolic... în activitatea de refacere cele mai accesibile..) Ce cuprinde de regulă o schemă de refacere (Răspuns: 11.8-10 min.. refacerea dirijată. tei. Odihnă activă 11. intracompetiţional şi postcompetiţional. Schema de refacere după efortul predominant anaerob (efort neuro-psihic.) Ce este un turneu sportiv (Răspuns: 10.. Duş cald ... 7. hipolipidică... lapte bătut. Antrenament psihomatic sau alte tehnici de relaxare sub supravegherea specialistului. 11. Dintre mijloacele folosite practic.. elemente sugestive.186. p. iodură de potasiu 1 ‰)... Mijloacele folosite se pot clasifica după substratul biologic asupra cărora acţionează.. etc. 11. În acest scop se recomandă folosirea zilnică a mijloacelor cuprinse la punctele 2.113... în lipsă se poate folosi iaurt. 9.... de două ori pe săptămână (la mijlocul curbei efortului de vârf săptămânal.) 22 .) Ce este calendarul sportiv (Răspuns: 10. Energin 2-3 tablete. odihnă activă. Refacerea înseamnă combaterea oboselii apărută pe parcursul efortului sau după randamentul sportiv iar recuperarea vizează domeniul patologiei sportive şi reprezintă o reabilitare morfologică sau funcţională în urma unui handicap: boală.. lactate. reechilibrarea hidroelectrolitică. suc de fructe sau apă minerală alcalină + ½ lămâie. 4.) Care este deosebirea dintre refacerea şi recuperare (Răspuns: 4..) Ce este un concurs prin corespondenţă (Răspuns: 10. Refacerea după antrenamente şi competiţii cuprinde: refacerea naturală.. posibil a fi efectuată.. duş sau bazin).. 5 (Nootropil). presomasaj). după tehnici individuale sau colective. Pentru disciplinele sportive scrimă. 11.) Ce este un concurs cu handicap (Răspuns: 10.2.. accident.. 3. psihice. oxigenarea în încăperi speciale.187.186. microleziuni). instrumental (vibromasaj....15 min.. Vitaspol 1-2 fiole. p.. (1 min..186..

trăsături pozitive de caracter (sociabilitate. responsabilitate şi autoritate. capacitatea. Conexiunile dintre toate acestea. derularea activităţilor de marketing. raportul dintre cele două procese fundamentale ale sistemului nervos central: excitaţia şi inhibiţia. De asemenea. să susţină şi să încurajeze pe cei cu care lucrează. Unele caracteristici teoretice generale ale managementului Managementul constituie un ansamblu de tehnici de planificare. capacitatea de a comunica şi a recepta mesajele de la colaboratori şi subordonaţi.a. Calităţi principale personale: capacitate intelectuală şi o pregătire profesională cât mai superioară. 14. Managerul sportiv în activitatea sa de conducere se foloseşte de calităţi native şi de cunoştinţe specifice însuşite. Calităţi volitive: stapânire de sine. ca o artă desfăşurată de manageri pe care-i consideră persoane care planifică. controlează şi fac cunoscut informând despre activitatea pe care o coordonează contribuind direct la realizarea obiectivelor. cordialitate. consultanţă etc). Dintre ştiinţele care au analizat personalitatea umană se detaşează psihologia care a definit însuşirile psiho-fizice. de frustare ş. care au analizat acest termen şi au considerat că fiecare om este o personalitate. intuiţie. ceea ce determina stilul de activitate a acestuia şi eficienţa muncii prestate de acesta. să fie politicos ca ton şi comportament. Când un manager sportiv are aceste procese egale el poate fi considerat un om echilibrat. b.2. asigurarea resurselor tehnico-materiale.CAPITOLUL 14 MANAGERUL ACTIVITĂŢII SPORTIVE 14. să respecte calea ierarhică. amabilitate. de comportamentul şi profilul sau moral. a.). autoritatea şi răspunderea sa. exprimare clara. corectă în comunicare. vigoare şi o ridicată capacitate de energie. organizaţiei ori a activităţii sportive respective. în conducere. bunătate. capacitate de concentrare etc.3. discernamant şi obiectivitate în relaţiile umane. modestie. competenţa. să-si respecte promisiunile. urmand activitatea propriu zisă .a. Hagel. fermitate. aptitudini şi deprinderi manageriale. spirit de observaţie. Activităţile desfăşurate de manager (denumite şi activităţi manageriale) debutează cu proiectarea. la condiţiile concrete ale structurii sportive. în funcţie de creşterea excitaţiei sau inhibiţiei. 23 . apreciere. sanguin. tact. a activităţilor financiar-contabile ori cele ce privesc personalul participant la aceste activităţi (selecţie. a procesului de antrenament. Fichte ş. Acest concept a fost mult studiat de catre Kant. administrează. a instituţiei. aptitudinile şi caracterul omului. viziune sistemică.1. spirit inovator. Faţă de colaboratori un manager sportiv trebuie să se manifeste astfel: să fie cât mai apropiat. Profilul şi calităţile managerului activităţii sportive Managerul asigură utilizarea şi coordonarea eficientă a tuturor resurselor structurii respective. dacă se impune acest lucru. perseverenţă etc.a. temperamentul. Succesul în ori ce activitate sportivă depinde în mare măsură şi de calităţile managerului. În managementul sportiv sunt importante calităţiile conducatorului care înseamnă transpunerea principiilor şi metodelor de conducere în mod creator. Pentru aceasta în activitate sa. de practicare a exerciţiilor fizice şi a diferite ramuri şi probe sportive. sănătate. să fie discret. utilizarea mijloacelor de refacere şi recuperare după efortul din antrenamente sau competiţii ş. să manifeste interes şi respect faţă de activitatea celorlalţi.) inclusiv activitatea de corectare a planului sau programului de organizare a activităţilor. capacitatea de a acţiona în condiţii de stres. sunt cuprinse în aşa cunoscutul „triunghiul de aur“: competenţă. 14. flegmatic şi melancolic. de muncă. Când acest echilibru dispare. care constă din pregatirea şi apoi desfăşurarea concretă a activităţilor respective (care pot consta din desfăşurarea unei acţiuni.de organizare. organizare. sinceritate. autoritate şi răspundere.a. conduc. apar aşa cunoscutele tipuri temperamentale: coleric. perseverenţă. gestiune şi conducere ce urmăresc realizarea obiectivelor în condiţii de eficienţă maximă.) ca şi activitatea administrativă (secretariat. dobândite ulterior. pentru a realiza o eficienţă maximă managerul trebuie sa beneficieze de: temeinice cunoştinţe de specialitate şi din cât mai multe alte domenii. inteligenţă. Personalitatea înglobează totalitatea predispoziţiilor transmise ereditar şi a insuşirilor dobândite de un individ în decursul vieţii sale. eficacitate în activitate. iniţiativă. evaluare etc. Temperamentul unui individ este rezultatul. o foarte bună memorie. lucru cu oamenii. independenţă ş. Personalitatea managerului sportiv Personalitatea reprezintă felul propriu de a fi al al unui individ. În literatura de specialitate anglo-saxonă se apreciază managementul ca o ştiinţă.

ca şi printr-o preocupare continuă de autoperfecţionare. mediu. razbunător. inocent. să aibă o evidenţă clară a ceea ce trebuie să facă zilnic. a sarcinii primite. pentru a-i determina să acţioneze în spiritul şi sensul dorit de manager. se consolidează prin competenţa şi ţinuta sa morală. ezitant. după cum am văzut. eficient. exercitată asupra colaboratorilor. 14. În activitatea sportiva se întalnesc urmatoarele tipuri de şedinţe. Succesul. cinstit. promotor. Autoritatea managerului poate fi: ierarhică şi autentică. clar şi precis privind activitatea sa şi a colaboratorilor (subordonaţilor ) săi. Competenţa în domeniul activităţii de educaţie fizic şi sportivă. autocrat. să cunoască cel puţin 1-2 limbi străine de circulaţie. b. 14. realizator. Este responsabilitatea.7. a subalternilor. Astfel judicioasa planificare. In funcţie de personalitatea lor. managerii pot fi clasificaţi ca: formali şi informali. este evidenţiată prin cele două componente: profesională şi decizională.operative (cu colaboratorii apropiaţi). rău. Deasemenea un bun manager trebuie să aibă în vedere următoarele: să ştie clar care îi sunt atribuţiile. Decizionale 24 . Managerul debutant Autoritatea se câstigă nu se impune. dirijat. Un manager prin comportamentul său poate influienţa în bine sau în rău atmosfera din colectivul pe care-l conduce.pentru imformarea de catre colaboratori a managerului sau a acestora de catre manager. Rolul managerului. drept şi corect. instruire-educaţie. pe ore. Stilul fiecarui manager este personal. prestigiul unui manager sportiv se formează. eficientă şi în final să-i determine pe aceştia să acţioneze convinşi de importanţa problemei. Stabilirea priorităţilor manageriale vizează obţinerea unei eficienţe cât mai mare în munca sa. linguşitor etc. mentalitate. sincer. sistematică. De informare: .5. De asemenea. să cunoască perfect sistemul de organizare a activităţii sportive. Toate aceste insusiri ale conducatorului sportiv determină personalitatea acestuia. hotărăşte şi face totul el singur. săptămânal. întâlniri: a.Caracterul unui manager sportiv este o sumă de însuşiri şi reprezintă modul de atitudini faţa de oameni. 14.a. Un manager trbuie să-şi organizeze activitatea în funcţie de: ce este urgent şi ce este important. propria persoană şi activitatea prestată. înăscute sau formate. In ceace priveste relaţia managerului cu subalternii şi colaboratorii este important ca aceasta sa fie de colaborare.6. reprezentând puterea legală sau legitimă. de a hotărâ. După alte criterii: birocrat. negativist. Competenţa şi autoritatea managerului sportiv Managerul trebuie să fie. Autoritatea este dreptul conferit managerului prin numire sau câştigat în urma unui concurs. Comportamentul managerului sportiv Comportamentul unui manager poate avea urmatoarele caracteristici: este motivat. După modul de valorificare a informatiilor: echilibrat. minutios şi raţional planificată. alturist. un manager poate fi ca om: bun. lunar. competent. După activitatea prestată doar de el: conducatorul gândeşte. organizată. Astfel. Între elementele de sprijin pentru un manager debutant pot fi enumerate: să fie convins că poate face faţă soluţionării problemelor care revin unui manager.ad-hoc . stilul de muncă trebuie să fie eficace şi eficient. temperament şi de asemenea. Organizarea activitatii managerului sportiv Într-o structură sportivă se apreciază că peste 80% din activitatea managerului poate fi programată. puterea superiorului de a lua decizii. Toate aceste caracteristici formează ceea ce se defineşte: profilul psiho-socio-profesional al managerului sportiv.4. determinat de pregatirea sa profesională.8. 14. de experienţa sa în conducere. b. Calităţiile managerului sportiv se bazează pe inclinaţiile personale. programare a timpului de muncă este deosebit de importantă. mobil. c. este acela de a desfaşura o activitate creativă. . să fie în măsură să opereze pe calculator ş. viaţă. asigurând armonizarea cerinţelor cu scopurile urmărite. Tipuri de manageri şi stiluri de conducere în activitatea sportivă In funcţie de diverse criterii şi managerii sportivi pot fi clasificaţi astfel: a. ca în ori ce alt domeniu. reuniuni. 14. prudent. adică să aibă un program scris. Autoritatea managerului sportiv este o noţiune complexă şi poate fi definită ca: puterea personală a conducatorului. determinat de ereditate.

Relaţiile publice.) Ce reprezintă personalitatea managerului sportiv (Răspuns: 10..130-133. unitate sportivă etc. p. 11.. 14.. De exemplu..136-138. etc. organizarea unui serviciu de presă în care un rol important îl are ataşatul de presă. Aceasta tehnică presupune racordarea calculatorului la reţeaua INTERNET.126-130..134... după autoritate (Răspuns: 10. p. să se stabilească şi să se menţină relaţii bune. p. . pentru a-şi crea un climat de încredere din partea populaţiei şi pentru favorizarea propriei dezvoltări”. de toţi acei care vor contribuii cu fonduri băneşti... reprezintă „ansamblul de mijloace utilizate de o intreprindere sau instituţie. problemele specifice ce urmează să fie rezolvate). p. p.a.) Care sunt stilurile de conducere în sport... Relaţiile publice urmaresc. In prezent. o dviziune corectă a muncii şi o cooperare largă. civilizate între membrii grupului.. cluburi sportive ş. pot fi interne şi externe: a) Relatiile publice interne privesc: .) Care este competenţa şi autoritatea managerului sportiv (Răspuns: 10.. pentru a-şi atrage simpatia.). ale unităţii respective pentru ca acesta să creeze o imagine din ce in ce mai bună şi pentru a fi cautaţi şi solicitaţi de cei interesaţi.12... 11. 11.. p. 11.. deci. a bazei sportive sunt legate de existenţa resurselor materiale.12. federaţie etc. p....... 11. 11. care de altfel reprezintă un important mijloc de comunicare.... precum şi între acest grup şi alte grupuri din diferite sectoare ale vieţii sociale. In acest scop.. p. în toate domeniile se urmăreşte organizarea ştiinţifică a activităţii. p. Relaţiile publice ca termen... p..relatiile cu cluburile şi asociatiile sportive. 11. p... Managerul sportiv şi relaţiile publice Imaginea sportivă creată de diversele cluburi sportive. De explorare.. organizatie. Aceast lucru este în raport direct cu imaginea publică a clubului.) In ultimii ani.. putem deasemenea. administrative. multidisciplinară...... p...) Care sunt stilurile de conducere în sport. ca prin activităţile desfăşurate de un grup organizat.. 11. De organizare (pe baza unor planuri detaliate se stabiles acţiunile. o noutate.) din structura mişcării sportive. tehnicieni.. performanţele în diversele discipline ale sportivilor joacă un rol important în existenţa şi perspectiva dezvoltării unei structuri (club.129130.133-134.a. asigurarea fondurilor financiare necesare activităţii curente ca şi dezvoltarea şi perfecţionarea activităţii. cu sportivii şi tehnicienii ca obiect de tranzacţii. asigurarea unui climat mereu optimist – cum îl numesc americanii „keep smiling”–realizat prin tehnici şi metode adecvate – „human engineering”. asociaţie. Prin relaţii publice.) Care sunt principalele trăsături pe care trebuie să le aibă un manager sportiv (Răspuns: 10. se regăseste în expresia anglo–saxona „public relations” prin care înţelegem ansamblul de procedee sau activităţi – folosite de exemplu – de un conducator de organizaţie......) 25 .. creerea unui regim optim de muncă prin creerea unui cadru ambiant favorabil activităţii ca şi diminuarea factorilor perturbatori. Relaţiile publice („Public relations”) după Salleron.. d. întelege: activitatea de promovare a celei mai eficiente forme de comunicări cu diferitele categorii de public (sportivi.. p.. sportive ş. sprijinul salariaţilor proprii (de altfel primul public) şi al lumii exterioare.....c. p. p. 11. este publicarea electronică prin care se oferă celor interesaţi toate relaţiile care se pot găsi şi în massmedia.. după temperament (Răspuns: 10... p.. a sportivilor. p.129130.) Cum trebuie să fie managerii sportivi (Răspuns: 11. Aceasta înseamnă asigurarea unei eficienţe crescute a activităţii prestate printr-o muncă ritmică.. de implicarea sponsorilor. p. alegerea celor mai raţionale procedee şi metode folosite în activităţile respective.. p.) Care sunt principalele calităţi pe care trebuie să le aibă un manager sportiv (Răspuns: 10.134. dotarea materială corespunzatoare. relaţiile cu multimedia–aceasta determinând în cele mai multe cazuri. prin organizarea mediului de muncă. p.. conducatorul (managerul) face cunoscute principalele realizări ale organizaţiei. Întrebări pentru verificare: Ce cuprinde activitatea de management sportiv (Răspuns: 10..) Care trebuie să fie comportamentul unui manager sportiv (Răspuns: 10.. p.relaţiile cu propriu personal (din unitate.. 11..9.) Cum poate fi definit managementul sportiv (Răspuns: 10.) Care este profilul şi ce calităţi trebuie să aibă managerul sportiv (Răspuns: 10.

trenajoarele. a lungimii săriturilor sau a aruncărilor în atletism.).Care sunt principalele caracteristici ale managerului debutant (Răspuns: 10. în principal. întreţinerea de ameliorare.. a echipamentelor şi instalaţiilor specifice care să asigure condiţiile cât mai optime pentru practicarea diferitelor discipline sportive. etc. sau de către firme specializate. simple sau complexe (cele cu sisteme de înregistrare).) Care este rolul relaţiilor publice în activitatea managerului sportiv (Răspuns: p. Întreţinerea.. p. cu dimensiuni standardizate. d. elastice sau electronice.) Care este procentul de activitate a managerului care poate fi pregătită (Răspuns: p. INSTALAŢII ŞI BAZE SPORTIVE Organizarea activităţii sportive. comercială etc. p. p.) CAPITOLUL 15 ECHIPAMENTE. După natura construcţiei bazelor sportive avem: a. ca şi personalul auxiliar. După natura participanţilor la activităţiile sportive: a.. destinate practicării Sportului pentru toţi..126-137.2. p.1. 11.. baze sportive pentru spectacol sportive. să asigure respectarea pe lângă avizele igienice şi a celor de protecţie etc.. De asemenea.. în funcţie de complexitatea bazei sportive. care poate fi temporară sau permanentă. terenuri în aer liber. a forurilor sportive. etc. 15. Administrarea unei baze sportive este activitatea care constă în conducerea.138-139. 11. a diferitelor activităţi. limitată de anotimp (stadioane. ca de exemplu: aparatele de gimnastică.139..) 2. baze sportive acoperite.... baze sportive pentru activitatea de agrement. simulatoarele. care pot fi mecanice. complexe. 15. p. Baza sportivă reprezintă orice amenajare specială. aparaturii şi materialelor sportive.205-211. simple.) Care sunt principalele tipuri de reuniuni..3... 26 .. aparatele de înregistrat: loviturile în scrimă. viteza vântului sau a parcurgerii unei distanţe. gospodărirea acesteia iar gestionarea înseamnă răspunderea păstrării bunurilor încredinţate cât şi mânuirea fondurilor acesteia... pârtii de schi etc. a activităţii de loasir.. b.. piscine.) Care este rolul principal al managerului sportiv (Răspuns: p. a lucrării respective. Operaţiile de întreţinere se efectuiază curent sau periodic... bazele sportive trebuie să fie construite în conformitate cu respectarea normelor şi standardelor de folosire. baze sportive pentru sportul de performanţă.. Managementul bazelor sportive Responsabilitatea pentru gestionarea şi administrarea unei baze sportive revine în principal: unui administrator (în cazul bazelor sportive de dimensiuni şi ca număr mic) sau unui consiliu de administraţie care desemnează persoanele de conducere în calitate de manageri. pentru organizarea competiţiilor sportive oficiale.. administrarea şi gestionarea bazelor sportive Întreţinerea în condiţii cât mai optime a unei baze sportive are în vedere: întreţinerea de păstrare. baze sportive şcolare. Clasificarea bazelor sportive Bazele sportive pot fi clasificate după diferite criterii. 11. destinate practicării sportului de performanţă. buna funcţionare a întregii baze sportive ca şi organizarea muncii întregului personalul care deserveşte baza sportivă diversele activităţi ce au loc pe aceasta. După complexitatea activităţii care se desfăsoară pe ele: a. 11.. dotată cu anexe administrativ-sanitare şi de altă natură (igienică.. respectarea caracteristicilor tehnico-sportive ale bazei sportive... baze sportive în aer liber sau deschise. Aparatura sportivă reprezintă un ansamblu de dispozitive de construcţie specială. construcţie sau teren. unde activitatea este condiţionată.. desfăşurarea procesului de antrenament ca şi a competiţiilor sportive atât în cadrul activităţii Sportive de performanţă cât şi a celui pentru toţi... 3.. Lucrările de întreţinere se efectuiază de regulă cu personalul bazei. Conducătorul bazei sportive urmăreşte. a instalaţiilor.205-211. c. având dimensiunile corespunzătoare pregătirii şi desfăşurării antrenamentelor şi concursurilor sportive şi prevăzută cu instalaţiile şi aparatura necesară practicării sportului ori vizionării activităţilor sportive. care permit activitatea în tot timpul anului (săli. luându-se în considerare: normele cuprinse în reglementările şi normativele factorilor de specialitate.) Ce urmăresc relaţiile publice în activitatea sportivă (Răspuns: p. b. p. 11.). întâlniri sau şedinţe ale managerului (Răspuns: p.. 11. b. 15... p..141-145. cum sunt: 1. de agrenament este condiţionată de existenţa unei baze sportive.. cei de execuţie..

S. 1998. GHEORGHE. elemente de bază şi studii de caz. Ed. AL. 1999. GÂF-DEAC. p. HOFFMANN...) În funcţie de ce se construieşte o bază sportivă (Răspuns: 11. Fundaţiei România de Mâine. Bucureşti. p.. Bucureşti. NICU. Ed.69. Bucureşti.) Care sunt principalele responsabilităţi ale unui manager al bazei sportive (Răspuns: 11. Bucureşti. Ed. Ed... 2000 şi 2004. Fundaţiei România de Mâine. D. 7. Volumul I-IV.. 2005.. 2000.. 11. Fundaţiei România de Mâine.. Teoria şi metodica antrenamentului sportiv. Între acestea sunt încluse şi serviciile auxiliare care duc la creşterea de venituri sau publicitate sub diferite forme (prin închirierea de saţii pentru publicitate). TODEA... de folosire a bazei sportive şi beneficiile realizate prin prestări de servicii sportive. A. A. 2. p.) Care sunt condiţiile optime pentru întreţinerea unei baze sportive (Răspuns: 11. Costurile activităţiilor prestate sunt în principal reprezentate de cheltuielile de întreţinere. Psihologia educaţiei fizice şi sportului. Bucureşti. Bucureşti.. Bucureşti. Ed.. M. 1995. Ed. Bucureşti. Ed....) Care sunt principalele surse pentru asigurarea mijloacelor materiale (Răspuns: 11. 2003. Managementul modern. Bucureşti... AL. Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului. S. 5. Fundaţiei România de Mâine. Întrebări pentru verificare: Cum pot fi clasificate bazele sportive (Răspuns:11. Fundaţiei România de Mâine.. TODEA.. 9. EPURAN. NICU. S.Responsabilitatea managerului bazei sportive priveşte şi oferirea de servicii de calitate atât proprietarului bazei cât şi beneficiarilor care solicită acest lucru. Ed. Managementul educaţiei fizice şi sportului. Fundaţiei România de Mâine. 2000 şi 2004. 8. Ed. Bucureşti... Teoria activităţilor sportive -Cursul sinteză.. 2003. 13. Fundaţiei România de Mâine... coord. Metodologia cercetării ştinţifice în educaţie fizică şi sport... Monitorul Oficial. Teoria antrenamentului sportiv....... 6. 4.. Bucureşti. 2002. TODEA.. Resursele umane în educaţie fizică şi sport.) BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Structurile sportului.. 2000 şi 2005. 12. 10. 27 .. Ed. p. HOFFMANN.. Fundaţiei România de Mâine. Fundaţiei România de Mâine. S. M. Aramis. Fundaţiei România de Mâine. 2003. p.... XXX-Legea educaţiei fizice şi sportului nr.. Ed. GAGEA. 3. Teoria educaţiei fizice şi sportului. Metodica educaţiei fizice şi sportului. 2006. A. TODEA. Bucureşti. Fundaţiei România de Mâine. Ed.