Aparatul urinar

2013

APARATUL URINAR
Principala funcţie ale sistemului urinar este de a participa la menţinerea homeostaziei, adică în producerea urinii şi menţinerea echilibrului acido-bazic (a nivelurilor de electroliţi). Rinichii pot fi consideraţi organe cu funcţie exocrină deoarece exportă urina printr -un sistem de ducte către exterior, dar au şi o funcţie endocrină majoră în reglarea tensiunii arteriale, prin producerea şi eliberarea anumitor hormoni. Aparatul urinar este alcătuit din organe pereche - rinichii şi ureterele şi din organe nepereche - vezica urinară si uretra.

Rinichii
Aspecte macroscopice

● ● ●

au consistenţă fermă, formă de boabă de fasole şi localizare retroperitoneală, ocupând o poziţie

înaltă pe peretele abdominal posterior. Au dimensiuni de 11/6/3 cm. Ei sunt organe retroperitoneale ,asezate de o parte si de alta a coloanei vertebrale,la nivelul

ultimelor doua vertebre toracale si al primelor trei vertebre lombare,in nishte spatii numite loje renale. Fiecare loja este delimitata de o formatiune conjunctivo-fibroasa numita fascia renala. Aceasta, la

randul ei, este alcatuita din doua foite, una asezata inaintea rinichiului numita fascia prerenala (Toldt), si alta inapoia rinichiului numita fascia retrorenala (Zuckerkandl), care vine in raport cu peretele abdomenului.

Fiecare rinichi este situat în loja renală şi are o faţă convexă şi o faţă concavă orientată spre linia

mediană şi numită hil renal prin trec pediculul vascular şi ureterul. Corespunzãtor hilului, în interiorul rinichiului, se observă un contur adâncit numit sinus renal.

● ○ ○ ○

în jurul fiecărui rinichi există elemente de protecţie şi susţinere Capsula renală grăsimea perirenală, cu rol de a amortiza efectul unor posibile traumatisme fascia renală a lui Gerota care are două foiţe una anteriaoră şi cealaltă posterioară, între care este

adăpostită şi glanda suprarenală, şi care după unire vor fuziona superior cu fascia diafragmatică, lateral cu fascia transversalis, iar inferior rămîn despărţite şi lasă un spaţiu, numit canalul lui Tuffier pe unde se angajează ureterele, permiţând uneori chiar şi o ptoză renală ce poate antrena torsionarea ureterului.

○ ●

grăsimea pararenală formează deasupra fasciei renale corpul paranefretic o secţiune sagitală prin rinichi evidenţiază două zone, corticala şi medulara; corticala renală are o

culoare brun-gălbuie sau cenuşie cu aspect granular determinat de prezenţa corpusculilor renali, iar medulara de culoare roşie-brună are aspect striat longitudinal. Aspecte microscopice

înveliţi la exterior de o capsula conjunctiva groasă formată din ţesut conjunctiv dens semiordonat,

bogat în fibre de colagen şi cu rare fibre elastice. Ocazional, la acest nivel se pot observa miofibroblaste şi vase sanguine mici. Capsula renală este uşor detaşabilă în condiţii normale, dar devine aderentă în anumite condiţii patologice - glomerulonefrite 1

ramură a aortei abdominale. Nefronul este unitatea parenchimatoasă a rinichiului. De la ele pleacă mici ramuri – arterele interlobulare ce pătrund în labirintul cortical la distanţe egale de razele medulare.6-12 (10-18) piramide pentru fiecare rinichi. indreptate cu baza spre fata convexa a rinichiului si varful spre hilul renal. ramuri din artera interlobară. Fiecare rinichi este vascularizat de artera renală. clasificaţi în funcţie de localizarea corpuscului renal în corticala renală: 1. Acestea se deschid în vena renală ce se varsă in vena cavă inferioară. Acesti tubi uriniferi se continuă cu tubii colectori. 1) piramidele Malpighi . Din punct de vedere histologic se descriu : 1) cortex cortici . Există două tipuri de nefroni. Lobul renal = o piramida Ferrein + partea din cortex cortici + labirintul cortical ce o înconjoară. ramuri din artera renală. TCD). Acestea sunt învelite de capsula Bowman şi formează plexuri capilare cunoscute sub numele de glomeruli. care au origine embriologică diferită faţă de nefron. spre corticală. De -a lungul arterelor interlobulare se desprin mici arteriole – arteriolele glomerulare aferente. Vascularizaţia renală. este delimitat de 2 artere interlobare. ansa Henle. ajungând la capsula renală. Fiecare ramură se divide la rândul său în 2 sau mai multe artere interlobare. Fiecare nefron este alcătuit dintr-un corpuscul renal Malpighi şi din tubi uriniferi (TCP. Pentru înţelegerea histofiziologiei renale trebuie luată în considerare vascularizaţia renală. Pentru fiecare piramida Malpighi există circa 300 de astfel de raze ce pleacă de la baza piramidelor Malpighi spre faţa convexă a rinichiului. 2. Arteriolele gomerulare eferente vor drena aceşti glomeruli. 3) coloanele corticale Bertin .parte a corticalei ce separa piramidele Malpighi Zona medulară este formată dintr-o serie de structuri conice numite piramide medulare şi din razele medulare. pentru a forma apoi în corticală reţeaua capilară peritubulară. Arterele interlobare trec printre piramide. Lob renal = cuprinde o piramida Malpighi + piramidele Ferrein ce pleacă de la baza acesteia + corticala ce corespunde piramidei Malpighi . este delimitat de 2 arteriole interlobulare. La vârful fiecărei piramide se deschid 15 -20 de ducte papilare (tubi colectori Belini) alcatuind aria cribrosa 2) piramidele Ferrein sau razele medulare sunt prelungiri ale medularei în corticala renală. Capsula renală şi interstiţiul labirintului cortical sunt drenate de venele stelate şi venele interlobulare care se varsă în venele acuate tributare venelor interlobare.Aparatul urinar 2013 Zona corticală formează un strat la exteriorul rinichiului şi coloanele Bertin între unităţile medularei.o fâşie îngustă de ţesut la periferia corticalei 2) labirintul cortical .reprezentat de corticala ce se insinuează între piramidele Ferrein. iar la joncţiunea cortico -medulară dau naştere arterelor arcuate care urmăresc baza piramidelor. Această arteră se divide în mai multe ramuri majore la intrarea în hil. Nefronul împreună cu tubii colectori formează tubulul urinifer considerat a fi unitatea funcţională a rinichiului. iar în medulară arteriole peritubulare şi arterele drepte “în ploaie”. nefroni corticali nefroni juxtamedulari – au ansa Henle lungă şi subţire 2 . pentru un rinichi existând între 1 -4 milioane de nefroni.

lasand intre ele spatii de filtrare de 25 nm. cât şi celulele epiteliale externe (podocitele). Pedicelele nu conţin organite celulare. Celulele epieliului simplu scuamos sunt susţinute de o lamină bazală şi un strat subţire de fibre de reticulină. Fiecare prelungire primară dă naştere la numeroase procese (prelungiri) secundare numite pedicele care îmbrăţişează capilarele glomerulare.o capsulă de înveliş Corpusculul renal Malpighi are 2 poli functionali : 1) polul vascular prin care intra si ies vasele din corpuscul 2) polul urinar. Prin urmare. Procesele secundare se află în contact direct cu lamina bazală a capilarelor la o distanţă de 25 nm. Ea măsoară aprox. Ea este formată din:    endoteliul capilar fenestrat . deschidere a sistemului tubular. Se află în corticala renală şi are dimensiuni de aproximativ 200 mm.Aparatul urinar 2013 Corpusculul renal Malpighi.are o foita interna = viscerala . pe care se aplica. Foiţa internă sau stratul visceral al capsulei Bowman este format din celule epiteliale modificate în timpul dezvoltării embrionare şi numite podocite. un aparat Golgi bine dezvoltat şi microfilamente de actină. invaginată şi destinsă a tubulului urinifer numită capsula Bowman în care pătrunde arteriola aferentă ce dă naştere glomerulului renal. inchise de diafragme de 6 nm.o foita externa = parietala Între cele 2 foiţe ale capsulei Bowman se formează spatiul subcapsular (urinar) în care se colectează urina primară Foita externa sau parietală este alcătuită din celule epiteliale turtite. câteva cisterne RER. Corpul podocitelor şi procesele primare nu vin niciodată în contact cu lamina bazală. microfilamente şi microtubuli. la nivelulul unui capilar se observă alternanţa pedicelelor a două podocite. Acestei membrane bazale i se descriu trei straturi: 3 . neobişnuit de groasă stratul celulelor podocitare de natură epitelială Membrana bazală glomerulară este mai grosă decât membranele bazale ale altor capilare. dar au în achimb.o componentă vasculară si . Celula podocitara (cu picioruse) este formată dintr -un corp celular din care pornesc procesele sau prelungirile primare. corpusculului renal Malpighi i se pot descrie două componente: . unde celulele epiteliale devin cubice şi conţin o parte din organitele celulel or din TCP. la formarea sa participâd atât celulele endotelia le interne. 310-350 nm. rare mitocond rii. Bariera de filtrare este bariera existentă între sangele circulant prin glomerul şi spaţiul urinar. fara diafragme membrana bazală a capilarelor glomerulare. Nefronul începe ca o terminaţie oarbă. Pedicelele unui singur podocit înconjoară mai multe capilare. prin care iese filtratul urinar primar Capsula de înveliş . Corpul celulei podocitare are în citoplasmă numeroşi ribozomi liberi. opus polului vascular. cu excepţia regiunii de 1. asemănătore celor găsite în celulele endoteliale fenestrate. 2. Pedicelele se interdigiteaza la nivelul epiteliului glomerular.

media avand urmatoarele particularitati structurale :  secretând renina.spre endoteliu sau spre lumenul capilar un strat electrono-transparent – lamina rara externa spre epiteliul podocitar Lamina densa este compusă din colagen tip IV. devenind mult mai permeabil pentru proteine care trec astfel în urină (proteinurie) . În aqnumite boli. Fiecare ramură se va divide la rândul său într -o reţea de capilare proprii.1 rand de celule endoteliale. Capilarele glomerulare converg în final pentru a forma o singură arteriolă eferentă ce părăseşte glomerulul prin polul vascular pe unde a pătruns şi arteriola aferentă.arteriola eferenta Arteriola aferenta este ramură a arterei interlobulare. care pot fi sau nu acoperiti de o pelicula fina transparenta. citoplasma prezinta pori = lamina fenestrata. filtrul glomerul este deficitar. cum ar fi diabetul zaharat şi glomerulonefritele. aceste celule   amielinice limitanta elastică internă dispare la locul transformării epitelioide În jurul zonei de transformare apare o bogată reţea nervosă cu numeroase terminaţii nervoase Glomerulul renal Glomerulul renal este o structură complexă în care capilarele se află în strâns contact cu un epite liu specializat – epiteliul foiţei viscerale a capsulei Bowman.Aparatul urinar 2013    un strat central electronodens – lamina densa un strat electrono-transparent – lamina rara interna. reţeaua fibrilară având rol de barieră fizică în calea trecerii moleculelor mari din sânge în spaţiul urinar.glomerulul renal . Arteriola aferenta da nastere la 4-5 ramuri scurte.arteriola aferenta . fibrele musculare netede din structura ei devin poliedrice. Componenta vasculara cuprinde 3 segmente . apar numeroase organite de sinteza si granule secretorii = transformare epitelioidă si secretorie. Din combinarea straturilor membranei bazale glomerulare rezultă astfel o barieră fizică şi electrică care împiedică trecerea moleculelor mari (peste 70 kDa) şi a moleculelor puternic cationice de diferite mărimi.substanta amorfa bogata in GAG 4 . b) strat subendotelial . Peretele ei este format din trei tunici . Laminele rara şi suprafaţa unor prelungiri secundare ale podocitelor conţin regiuni încărcate negativ (polianionice) datorită GAG. nu mai au miofibrile în sarcoplasmă. Suprafeţele încărcate anionic acţionează ca o barieră electrică împiedicând trecerea moleculelor cationice. în membrana bazală găsim heparan sulfat iar pe suprafaţa prelungirilor podocitare găsim o substanţă bogată în acid sialic numită podocalixină. Peretele capilar este format din : a) intima . legate prin jonctiuni. Astfel.

şi au la polul apical o margine în perie foarte dezvoltată. peretele este asemănător cu cel al TCP. ca noţiune se suprapune peste cea de segment drept al TCP 2) segmentul subţire al ansei are un prete format din epiteliu simplu scuamos (pavimentos). citoplasma acestor celule este intens acidofilaă. aşezate pe o MB sunt cuboidale.resorbtie H2O in totalitate. a foitei interne a capsulei Bowman si formeaza mebrana glomerulară de filtrare Mezangiul intracorpuscular (Gr. diametru extern 60 mm. P. ioni. Nucleule acestor celule este rotund sau oval şi mai mare decât al celulelor endoteliale. iar pe suprafaţă se găsesc receprtori pentru angiotensina II . Mezangiul are două componente: celulele mezangiale şi matricea mezangială extracelulară. însă microvilii sunt mai rari. aminoacizi. Celulele mezangiale au o formă neregulată şi trimit prelungiri citoplasmatice. Functii ipotetice: 1) suport al sistemului capilar glomerular 2) rol in reglarea fluxului sanguin prin capilarele glomerulare (datorită filamentelor miozin -like şi receptorilor pentru angiotensina II) 3) functie fagocitica pentru particule aparute in timpul filtrarii la nivelul laminei bazale 4) rol in mentinerea integritatii laminei bazale- Tubii uriniferi Tubul proximal (T.segmentul subţire al ansei Henle (descendent şi ascendent) .secretie . medicamente Ansa Henle continuă TCP. La nivelule marginii în perie se gasesc : ATP -aza. în număr de 4 -6. Între nefrocite exista numeroase jonctiuni (complexe jonctionale). Citoplasma lor conţine filamente miozin -like. are formă de U . Nefrocitul TCP este prototipul celulei specializate in transpotul de ioni (vezi epitelial) Rol : .tub ascendent gros 1) tubul descendent gros . pasiv . Este alcătuită din 3 segmente .glucoza. rar columnare.) continua corpusculul renal la polul urinar şi are un rol esenţial în reabsorbţia unor componenţi ai ultrafiltratului glomerular. fosfataza alcalina. datorită numeroaselor mitocondrii.o. Mesos = mijloc. angeion = vas) Reţeaua de capilare glomerulare se sprijină pe un suport mezangial. proteine.substante colorate din alimente.B.Aparatul urinar 2013 c) membrana bazala . nucleotidaza.se uneste cu M. în special în compartimentul bazal. În m. activ . Aceste celule constituie o populaţie de celule pericit-like. în ace st segment procesele de resorbtie sunt foarte reduse 5 .TP are un segment convolut (intortocheat) TCP si un segment drept (intra in piramida Ferrein) Celulele epiteliale care delimitează lumenul TCP se află în continuitate cu celulele epiteliului parietal al capsulei Bowman. Celulele TCP (nefrocite). Matricea mezangială este un material acelular produs de celulele mezangiale.tub descendent gros .

Funcţia sa este necunoscută.este controlat functional de aldosteron . considerate a fi granule mature secretoare de renină. Aparatul juxtaglomerular . granule neuroendocrine de două tipuri: 1) Granule tip I de formă neregulată care conţin corpi cristalini r omboidali (protogranule) consideraţi a fi precursorii altor tipuri de granule 2) Granule de tip II mai mari. Aparatul juxtaglomerular reprezintă o adaptare specializată a ţesuturilor vasculare şi tubulare care permite fluxului sanguin să preia renina secretată la acest nivel. În această regiune celulele epiteliale ale TCD sunt mai înalte şi mai stâns împachetate 6 .C.) este situat in corticala. + 12-14 celule inalte cu microvili la polul apical . noţiunea se suprapune peste cea de segment drept al TCD. Tubul distal (T. este alcatuit din :     celulele producătoare de renină localizate în peretele arteriolelor aferentă şi eferentă celulele lacisului = mezangiu extracorpuscular macula densa a tubului contort distal fibre nervoase amielinice bogat reprezentate Celulele producătoare de renină sunt concentrate.Aparatul urinar 2013 3) tub ascendent cu lumen gros. sferice. Ultrastructural aceste celule sunt asemănătoare celulelor mioepiteliale înalt specializate. la om. de formă triunghiulară. în principal în peretele arteriolei aferente. perete alcatuit dintr-un epiteliu simplu cubic cu microvili relativ frecventi.B. continua TCD au lumen mare perete alcatuit din M. continuă ansa Henle şi este alcătuit dintr-o ramura dreapta (in medulara) şi o ramura convoluta TCD (in corticala) in apropierea polului vascular Peretele TCD este format din M. uniform electronodense şi cu o membrană incert definită. Lacisul sau mezangiul extracorpuscular sau pernuţa polară. aferentă şi eferentă.B. dar se găsesc în număr mic şi în peretele arteriolei eferente. Ele conţin. ocupă interiorul triunghiului a carui bază este macula densa iar laturile sunt cele două arteriole. D. de asemenea. Tubii colectori in medulara renala. se incheie procesele de formare a urinii definitive este controlat functional de ADH Aparatul juxtaglomerular este prezent la polul vascular al corpuscului renal Malpighi şi este implicat în menţinerea tensiunii arteriale şi a volemiei datorită prducerii de renină. + 20 celule epiteliale inalte cu microvili la polul apical in T. La vârful triunghiului celulele lacisului se continuă cu mezangiul glomerular. citoplasma cu organite de sinteza + granule secretorii de renina. conţinând filamente contractile.in apropierea polului vascular al corpusculului renal celulele TCD se modifica formand macula densa = celule inalte dispuse in palisada. Macula densa este o adaptare specializată a epiteliului tubului contort distal situată în contact strâns cu hilul vascular al glomerulului.

Între nucleu şi membrana bazală se găseşte aparatul Golgi. cu functie necunoscută. Ipoteze funcţionale: 1) ar secreta PG. localizate însã în medularã. interstiţiul devine un component semnificativ atât cantitativ cât şi funcţional. interstiţiul medular este format dintr-un material electrono-transparent compus din proteine şi GAG în care se află răspândite fibre de colagen. reglând funcţia aparatului juxtaglomerular prin monitorizarea nivelurilor de sodiu şi clor în lumenul TCD.25. Celulele interstiţiale corticale cu alurã de fibroblast situate peritubular sintetizeazã eritropoietina – care moduleazã proliferarea şi mai ales diferenţierea hematicã la nivel medular. hormonul activ 1.(OH)2-colecalciferol. iar apoi la nivel renal se obţine. dar se presupune că ar acţiona ca un senzor. Funcţia endocrină a rinichiului Rinichii secretă eritropoietina însă sediul şi mecanismul secreţiei sunt necunoscute. prin a doua hidroxilare. Rinichiul contribuie şi la menţinerea echilibrului fosfo -calcic. în medulară. ar putea avea funcţie endocrinã. atunci când există valori prea mari ale calcemiei. Unii cercetători susţin implicarea aparatului juxtaglomerular în formarea eritropoietinei. în angiotensinã II – unul din cei mai puternici vasoconstrictori arteriolari din organismul uman. cu acţiune mult mai redusã asupra proteinelor fixatoare de calciu. suferã mai întâi o hidroxilare la nivelul ficatului. Vitamina D3 sau colecalciferol este sintetizatã în tegumentul expus radiaþiilor ultraviolete. factor hipertensiv 2) ar secreta eritropoietina Interstiţiul medular este implicat în menţinerea homeostaziei hidrosaline alături de ansa Henle. fără a avea alte dovezi în afara funcţiei neuroendocrine dovedite a aparatului. Funcţia acestei zone specializate a TCD nu este cunoscută. Dupã unii autori. rezultând 25. Alte studii indică prezenţa ARN mesager al eritropoietinei la nivelul Tubilor corticali şi în interstiţiu. 7 . determinã formarea de angiotensină I. Ultrastructural. iar nucleii sunt situaţi foarte aproape de suprafaţa luminală. somatomedina C (factor de creştere insulin-like). Functii : a) mecanica . Activitatea endocrină a rinichiului constă în a produce renina care va acţiona asupra angiotensinogenului hepatic.reglarea circuitului sanguin in interiorul corpuscului renal b) endocrina . pentru a putea fi eficientã. vasa recta şi tubii colectori. tot la acest nivel se produce şi un alt hormon peptidic.secreta renina Tesutul interstitial renal Interstiţiul renal conţine vasele sanguine şi celule interstiţiale specializate.Aparatul urinar 2013 decât în alte regiuni ale tubului. picături lipidice şi celule inerstiţiale. S -au descris 5 tipuri de celule interstiţiale neintilnite in tesutul conjunctiv. ca rãspuns la creşterea presiunii renale (rol antihipertensiv). concretizatã prin eliberarea de prostaglandine şi respectiv a unei substanţe vasoactive. În corticala rinichiului uman interstiţiul este cantitativ redus şi ocupat în mare parte de vase sanguine mici şi limfatice. dar nu este activã.25-(OH)2 colecalciferol (dacã nivelul calcemiei e coborât) sau un izomer al acestuia 24. În schimb. Angiotensina I va fi convertită de o enzimã de origine pulmonarã. iar la nivel tubular distal se elibereazã o serie de enzime kininoformatoare. Aceleaşi celule.OH-colecalciferol.

adesea binucleate. cu o suprafaţă luminală convexă. Capacitatea vezicii urinare este de 250-300 ml. Uroteliul are în stare nedestinsă un strat bazal compact de celule cubice.uroteliu . mai multe straturi de celule poligonale şi un strat de suprafaţă format din celule aproape columnare. preia urina de la nivelul calicelor ureterul. care proemină în lumenul organului.2 straturi . rezervor major Uretra prin care urina este eliminată la exterior Tractul urinar inferior. Uroteliul este un epiteliu pluristratificat. 25 cm.epiteliu urinar (uroteliu) si. în timp ce în vezica urinară goală se pot observa 5-6 straturi celulare. adipocite. Astfel.un corp si un varf. fibre conjunctive Ureterul trece prin peretele vezicii urinare oblic formând ast fel un fel de valvă care previne refluxul urinii.Aparatul urinar 2013 Tractul urinar inferior Este format dintr-o serie de conducte musculare şi dintr-un rezervor pentru urină. circular. Din punctul de vedere al configuratiei externe . infiltrat limfocitar şi vase sanguine Musculara . vase.lamina propria sau corion cu fibre conjunctive si elastice. ureterul are încă un strat de fibre musculare dispuse longitudinal. de fapt. Astfel în calicele mici se pot observa doar 2-3 straturi de celule.corion fibroelastic. prezent la nivelul hilului renal. în care se pot observa glande mucoase în vecinătatea orificiului intern al uretrei. Adventicea . cu lumen stelat şi perete format din trei tunici : mucoasa. este căptuşit cu un epiteliu specializat numit uroteliu. bogat in vase si nervi. cu toate că mucoasa ei prezintă faldu ri. un conduct muscular lung care conduce urina spre vezica urinară Vezica urinară. longitudinal şi extern . un aranjament spiralat. întrucât la ovezică urinară plină se pot observa doar 2 -3 straturi celulare. 8 . cu excepţia unei porţiuni a uretrei. Acest fapt reflectă gradele diferite de distensie la care componentele menţionate sunt supuse.fibre nervoase. Peretele său este format din cele trei tunici: Mucoasa . Vezica urinară este un organ cavitar asezat in micul bazin. musculara.. Cu toate acestea studii tridimensionale au sugerat că ambele straturi musculare au. adventice (seroasa) Mucoasa . Ureterul Este un conduct lung. Vezica urinara este fixata in loja ei printr-un ligament peritoneal si prin continuitatea cu uretra si ureterele. dar nu are lumen stelat. Vezica urinară este asemănătoare ca structură cu ureterul. in loja verticala. diferit fiind doar pasul helixului : larg în stratul intern şi strâns în stratul extern. a cărui grosime variază în funcţie de localizarea sa de -a lungul tractului urinar inferior. În regiunea care se apropie de vezica urinară. se descriu:      sistemul pielocaliceal în care se varsă ductele colectoare Belini prin orificiile papilare în calicele urinare minore şi apoi în calicele majore pelvisul renal.vezica urinara prezinta un fund.intern .

fiind calea prin care urina ajunge din vezica urinară la exterior.tesut conjunctiv lax. Uretra feminină – este mai scurtă (3. Porţiunea iniţială a uretrei este tapetată de uroteliu. este cea mai largă şi mai dilatabilă parte a uretrei masculine . iar la sexul masculin îndeplineşte şi un rol în reproducere fiind implicată în procesul de ejaculare. circular sau plexiform. profundă se observă glandele bulbo-uretrale Cowper –tubulo-alveolare şi mucoase) pavimentos nekeratinizat Corionul mucoasei este fibroelastic. bogat vascularizat si inervat + celule adipoase Uretra Uretra are o funcţie excretorie la ambele sexe. Uretra masculină are trei 3 porţiuni: . 9 . se deschide la exterior prin meatul urinar Uretra este formată din mucoasă şi musculară. ● ● ● porţiunea prostatică: uroteliu (mucoasa are pliuri numite lacunele Morgagni în care se deschid porţiunea membranoasă: epiteliu pseudostrati ficat cilindric sau cilindric stratificat (în mucoasa porţiunea spongioasă: epiteliu care variază de la pseudostratificat la stratificat cilindric şi glandele Littre din mucoasă). continuu cu stratul circular extern al ureterului.Aparatul urinar 2013 Musculara numită şi muşchiul detrusor vezical 3 straturi . longitudinal în continuarea celui al ureterului . din acest strat se va forma sfincterul circular intern al uretrei . Musculara conţine fibre musculare netede dispuse întrun strat intern cu dispoziţie longitudinală şi strat extern cu dispoziţie circulară (din el se formează sfincterul intern al uretrei. bogat vascularizat – plex venos important.5 cm) şi mai simplă ca structură faţă de cea masculină .membranoasă este cel mai scurt şi mai îngust segment al uretrei 1+2 cm şi strabate diafragmul urogenital este înconjurată de sfincterul uretral extern aflat sub control voluntar. dar în regiunea membranosă şi cavernoasă prezintă pliuri longitudinale. longitudinal Seroasa .mijlociu . Musculara este similară celei masculine. . Mucoasa este ostructură continuă în cele trei segmente. epiteliul segmentului terminal fiind pavimentos necheratinizat. este alcătuită dintr-un epiteliu cu structură diferită în cele trei segmente ale uretrei masculine. involuntar). Corionul mucoasei este bogat în fibre elastice şi conţine un plex venos.prostatică care se întinde de la gâtul vezicii urinare şi în interiorul prostatei.intern. cea mijlocie de epiteliu cilindric stratificat sau pseudostratificat.extern.cavernoasa (peniană) este portiunea cea mai lungă a uretrei masculine 15 cm şi este înconjurată de de corpul spongios.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful