P. 1
Proiect de Practica in Ministerul Sanatatii (1)

Proiect de Practica in Ministerul Sanatatii (1)

|Views: 33|Likes:
Published by Andreea Larisa
Academia de Studii Economice, Bucureşti
Management - Administraţie Publică
- 2013 -










PRACTICĂ DE SPECIALITATE ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ

INSTITUŢIA: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII







Academia de Studii Economice, Bucureşti
Management - Administraţie Publică
- 2013 -










PRACTICĂ DE SPECIALITATE ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ

INSTITUŢIA: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII







More info:

Categories:Types, Research
Published by: Andreea Larisa on Jun 19, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/27/2014

pdf

text

original

Academia de Studii Economice, Bucureşti Management - Administraţie Publică - 2013

-

PRACTICĂ DE SPECIALITATE ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
INSTITUŢIA: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Coordonator: BURLACU SORIN Student: ȘTIRBU ANDREEA LARISA

1

Cuprins
Secţiunea I: Prezentarea instituţiei partenere de practică 1.1. Denumirea instituţiei, profil, obiect de activitate profesională; 1.2. Baza legală de înfiinţare; 1.3. Legislaţia pe baza căreia îşi desfăşoară activitatea; 1.4. Obiectivele fundamentale urmărite pe următorii doi ani; 1.5. Minister coordonator (dacă este cazul); 1.6. Contract de management, clauze, părţi contractante (dacă este cazul); 1.7. Modalităţile de organizare a activităţii în cadrul instituţiei analizate ( structura organizatorică şi prezentarea succintă atribuţiilor fiecărui compartiment). Secţiunea a II-a: Sistemul de finanţare a instituţiei, surse de finanţare externă (dacă este cazul) 2.1. Analiza instituţiei din punct de vedere economico-financiar ; 2.2. Modalităţi de finanţare a activităţii desfăşurate; particularităţi ; 2.3. Posibilităţi de obţinere a unor resurse financiare din sponsorizări; conţinutul acordului de sponsorizare( exemple dacă este cazul) ; 2.4. Nivelul şi structura cheltuielilor şi a veniturilor instituţiei analizate în ultimii doi ani; 2.5. Fluxurile proceselor de atragere a surselor externe. Secţiunea a III-a: Sistemul de relaţii publice, comunicare şi transparenţă decizională şi modul de funcţionare la nivelul instituţiei gazdă 3.1. Prezentarea activităţii de relaţii publice, particularităţi ale organizării; 3.2. Particularităţi ale procesului de comunicare internă şi externă din instituţia analizată; 3.3. Analiza modului de aplicare a Legii 52/21.01.2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică (Monitorul Oficial 70/3.02.2003) şi a Legii 544/12.01.2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public din Monitorul Oficial 663/23.10.2001 - Analiza rapoartelor anuale pentru cele doua legi.

2

Sectiunea a IV-a: Analiza datelor statistice cu care operează instituţia analizată 4.1 Exemple de date statistice cu care operează instituţia analizată; 4.2 Mijloace de tratare a datelor şi informaţiilor; 4.3 Exemple de Indicatori statistici utilizaţi. Secţiunea a V-a: Programele şi proiectele derulate de către instituţia analizată 5.1 Exemple de programe sau proiecte în calitate de beneficiar sau partener, cu prezentarea obiectivelor, rezultatelor aşteptate, perioadei de implementare, sursei de finanţare; 5.2 Exemple de fişe de proiect şi cereri de finanţare, rapoartele de activitate şi fişe de pontaj ale experţilor, cererile de rambursare a cheltuielilor depuse. Secţiunea a VI-a: Acte şi contracte administrative. Circuitul documentelor. 6.1. Prezentarea unor exemple de acte administrative; 6.2. Prezentarea unui circuit al documentelor pentru adoptarea unui act administrativ etc. 6.3. Prezentarea unui circuit al documentelor pentru obţinerea unui aviz, autorizaţii; 6.4. Analizarea sistemul de management al documentelor şi utilizarea tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor; 6.5. Sistemul de achiziţii publice, exemple de documente justificative, ale contractelor de achiziţii publice. Secţiunea a VII-a: Aspecte privind exercitarea controlului în cadrul instituţiei analizate 7.1. Controlul de legalitate asupra actelor; 7.2. Controlul de specialitate; 7.3. Controlul financiar preventiv; 7.4. Controlul ierarhic; 7.5. Controlul din partea Curţii de Conturi;

3

7.6. Sistemul de asigurare a calităţii ( dacă există); 7.7. Auditul public intern. Secţiunea a VIII-a: Resursele umane la nivelul instituţiei analizate 8.1. Prezentarea resurselor umane ale instituţiei (pe categorii de vârste, funcţii de conducere, de execuţie, vechime etc.); 8.2. Prezentarea normelor reglementare în domeniul resurselor umane; 8.3. Proceduri de selecţie şi recrutare a personalului de gestiune şi de execuţie; 8.4. Modalităţi de promovare şi motivare a salariaţilor instrumente, mijloace etc. 8.5. Proceduri de evaluare şi control a personalului; instrumente, competenţe, forme, indicatori de performanţă folosiţi sau care ar trebui folosiţi; 8.6. Compartimente specializate în activitatea de personal; prezentarea detaliată a organizării sale, încadrării cu personal, activităţi ce se derulează aici; 8.7. Aprecierea personală asupra stilului de lucru şi a performanţelor angajaţilor. Secţiunea a IX-a: Elemente privind strategia instituţiei analizate 9.1. Particularităţi strategice ale instituţiei publice analizate ţinând cont de specificul domeniului de activitate; 9.2. Identificarea şi caracterizarea factorilor de mediu şi a variabilelor organizaţionale ce influenţează procesele interne ale instituţiei; 9.3. Prezentarea sistemului de obiective al instituţiei publice analizate pentru perioada următoare 1-3 ani; 9.4. Modalităţi previzionate de management pentru realizarea obiectivelor fundamentale şi derivate; 9.5. Surse de finanţare pentru realizarea opţiunilor strategice; 9.6. Exemple de politici publice pe care le iniţiază şi le promovează, metodele utilizate pentru fundamentarea acestora (dacă este cazul). Secţiunea a-X-a: Analiza diagnostic globală la nivelul instituţiei partenere de practică La acest punct, studentul va analiza datele prezentate la secţiunile anterioare ale proiectului şi va determina:

4

• Punctele tari şi punctele slabe ale aspectelor descrise; • Cauzele care au generat aceste punctele tari şi slabe şi efectele care le generează.

5

cu personalitate juridică . cu modificările şi completările ulterioare. 124 din 27 martie 2013 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2013 şi 2014 · HOTĂRÂRE Nr. Legislaţia pe baza căreia îşi desfăşoară activitatea. organizează . cu modificarile si completarile ulterioare si are un numar amxim de 258 de posturi. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii · ORDIN Nr.144/2010. regional si local si răspunde de realizarea procesului de reformă în domeniul sanitar . Denumirea instituţiei. La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii nr. indrumă activităţile pentru asigurarea sănătăţii populaţiei si acţionează pentru prevenirea si combaterea practicilor care dăunează sănătăţii. strategii si programe de acţiune în domeniul sănătăţii populaţiei . 423/191 din 29 martie 2013 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2013 a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013 . la care se adauga posturile demnitarilor si posturile aferente cabinetului ministrului. coordonează si controlează implementarea acestora la nivelul naţional.3. 422 din 29 martie 2013 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2013 şi 2014 · HOTĂRÂRE Nr. atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare ale Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor · HOTĂRÂRE Nr.Capitolul 1 1.2014*) · ORDIN Nr. Baza legala de infiintare Ministerul Sanatatii este organizat si functioneaza in baza Hotararii Guvernului Romaniei nr. · ORDIN Nr. coordonează . 2. politici . 1384 din 4 noiembrie 2010 privind aprobarea modelului-cadru al contractului de management şi a listei indicatorilor de performanţă a activităţii managerului spitalului public · LEGE Nr. 1148 din 18 septembrie 2008 *** Republicată privind componenţa.2.2014 · ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr.1. 287/2012 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Ministerului Sănătăţii. 71 din 20 noiembrie 2012 privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca unitate de achiziţii publice centralizată 6 . profil. în subordinea Guvernului Romaniei si reprezinta autoritatea centrală în domeniul asistenţei de sănătate publică. 1. 1. 117 din 27 martie 2013 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013 . Ministerul S ănătăţii elaboreaza în raport cu Programul de guvernare . Totodată Ministerul Sănătăţii. obiect de activitate profesională Ministerul S ănătăţii Publice este un organ de specialitate al administra ţiei publice centrale .

În activitatea sa. 77 din 21 septembrie 2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii · ORDIN Nr. cu descentralizare organizationala si decizionala. 7 .· ORDIN Nr. adaptat nevoilor populatiei si compatibil cu cel din statele membre ale Uniunii Europene.1 · ORDIN Nr. d) dezvoltarea sistemului calitatii actului medical si a sigurantei pacientului.4. 1723/950 din 20 decembrie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2012 a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011 . altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare · ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 32 din 23 martie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii · HOTĂRÂRE Nr.389/2010 · LEGE Nr. 194 din 7 noiembrie 2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. g) dezvoltarea asigurarilor private de sanatate. 257 din 28 martie 2011 pentru aprobarea preţurilor la medicamentele de uz uman cuprinse în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piaţă în România · ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 303 din 23 martie 2011 pentru aprobarea Strategiei naţionale de raţionalizare a spitalelor 1. 1144 din 7 iulie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de organizare şi funcţionare a centrelor de sănătate multifuncţionale · ORDIN Nr. Ministerul Sanatatii urmareste indeplinirea urmatoarelor obiective generale: a) realizarea unui sistem de sanatate modern si performant. c) Imbunatatirea permanenta a starii de sanatate a populatiei si accesul echitabil la servicii de sanatate pentru toate categoriile de populatie. calitate si evidente medicale. 1. precum şi a listei acestor unităţi sanitare · ORDIN Nr. Obiectivele fundamentale urmărite pe următorii doi ani. e) dezvoltarea unui sistem de alocare a resurselor in sanatate bazat pe criterii de transparenta. 323 din 18 aprilie 2011 privind aprobarea metodologiei şi a criteriilor minime obligatorii pentru clasificarea spitalelor în funcţie de competenţă · HOTĂRÂRE Nr. 346 din 31 martie 2011 privind desfiinţarea unor unităţi sanitare publice cu paturi din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale · HOTĂRÂRE Nr. 75 din 30 ianuarie 2009 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman · ORDIN Nr. 1199 din 26 iulie 2011 privind introducerea şi utilizarea clasificării RO DRG v. 345 din 31 martie 2011 privind aprobarea pentru anul 2011 a Raportului comisiei de selecţie a unităţilor sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate. b) reorganizarea sistemului de sanatate.2012. f) diversificarea si utilizarea de noi metode de finantare a serviciilor spitalicesti care sa aiba ca baza performanta si calitatea serviciilor oferite pacientilor. inclusiv pentru cea din mediul rural.

Minister coordonator – nu este cazul 1. precum si cu persoane fizice sau juridice din tara ori din strainatate. dezvoltare si alocare a resurselor umane in sectorul sanitar.6. i) dezvoltarea unor politici sectoriale coerente de formare. Modalităţile de organizare a activităţii în cadrul instituţiei analizate ( structura organizatorică şi prezentarea succintă atribuţiilor fiecărui compartiment).7. netransmisibile si impactului factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei. Ministerul Sanatatii este impartit in : → Ministru → Cabinet Ministru → Secretari de stat → Secretar General. aceasta calitate. Contract de management. instiintandu-l pe primul-ministru. părţi contractante (dacă este cazul). Secretarii de stat si subsecretarul de stat se subordoneaza ministrului sanatatii si indeplinesc atributiile stabilite prin ordin al ministrului sanatatii. In cazul in care ministrul nu isi poate exercita atributiile curente. j) dezvoltarea sistemului de sanatate publica la nivel national. cresterii calitatii vietii si reducerii nevoilor de ingrijiri medicale.h) definirea unor noi reguli de compensare si de stabilire a pretului la medicamente pentru asigurarea utilizarii in conditii de cost/eficienta a resurselor publice. k) educatia pentru sanatate a populatiei in scopul deprinderii comportamentelor preventive si al imbunatatirii indicatorilor demografici. 1. In exercitarea atributiilor sale. l) perfectionarea managementului sistemului informatic al sistemului de sanatate. clauze. Conducerea Ministerului Sanatatii se exercita de catre ministrul sanatatii. acesta desemneaza prin ordin un secretar de stat care sa exercite aceste atributii. ministrul sanatatii emite ordine. 8 . ministrul sanatatii este ajutat de 3 secretari de stat. de un subsecretar de stat. cu alte autoritati si organizatii.5. In indeplinirea atributiilor sale. instructiuni si alte acte cu caracter normativ. 1. de un secretar general si de un secretar general adjunct. Ministrul sanatatii este ordonator principal de credite si poate delega prin ordin. Ministrul sanatatii conduce activitatea ministerului si il reprezinta in raporturile cu celelalte ministere. regional si local in vederea eficientizarii supravegherii si controlului bolilor transmisibile. in limitele si in conditiile prevazute de lege. prevazute de lege.

la toate nivelurile ei. Componenta si regulamentul de organizare si functionare ale Colegiului ministerului se aproba prin ordin al ministrului sanatatii. precum si a regulamentului intern. stabilindu-se numarul posturilor de conducere. (3) Asistenţa medicală de urgenţă în prespital va fi organizată astfel încât timpul maxim de sosire la locul intervenţiei de la apelul de urgenţă să nu depăşească: 5. Ministerul Sanatatii functioneaza pe baza regulamentului de organizare si functionare. 1. Presedintele Colegiului ministerului este ministrul sanatatii. exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetului ministrului. Anexa 1 Capitolul 2: Sistemul de finanţare a instituţiei. Structura organizatorica a Ministerului Sanatatii este prevazuta in anexa nr. se pot organiza servicii. surse de finanţare externă 2. Numarul maxim de posturi este de 225. 9 . Componenta. (2) Acordarea asistenţei medicale publice de urgenţă nu poate avea un scop comercial. prin ordin al ministrului sanatatii. In numarul maxim de posturi prevazut la alin. in conditiile legii. Pe langa ministrul sanatatii functioneaza ca organ consultativ Colegiul ministerului.Secretarul general si secretarul general adjunct sunt inalti functionari publici. sunt subordonati ministrului sanatatii si indeplinesc atributiile prevazute prin lege sau stabilite prin ordin al ministrului sanatatii. 6. 92 (1) Acordarea asistenţei medicale publice de urgenţă. Numarul posturilor de conducere se stabileste in conditiile legii. Anexa 2 Modalităţi de finanţare a activităţii desfăşurate. precum si alte sarcini stabilite de acesta. cu respectarea numarului de posturi aprobat. pentru dezbaterea unor probleme privind activitatea ministerului. particularităţi . 2. ART. Aceasta va include şi misiunile de salvare aeriană şi navală. care se aproba prin ordin al ministrului sanatatii. 4. In cadrul structurii organizatorice. Analiza instituţiei din punct de vedere economico-financiar . este o datorie a statului şi un drept al cetăţeanului. modul de organizare si functionare ale comisiilor consultative se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii. 3.1.2. In exercitarea atributiilor sale. Colegiul ministerului se intruneste la cererea ministrului sanatatii. ministrul sanatatii poate constitui organisme consultative dupa cum urmeaza: comisiile de specialitate. compartimente sau colective temporare. Comisia nationala de transparenta si Comitetul national de vaccinologie. birouri. Comisia de strategie terapeutica. sunt incluse si posturile aferente cabinetelor secretarilor de stat. atributiile.

(1). b) 20 de minute. (1) Finanţarea acordării asistenţei medicale publice de urgenţă se face de la bugetul de stat. prin bugetul Ministerului Sănătăţii Publice şi bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor. (2) Donaţiile şi sponsorizările către serviciile publice de urgenţă nu pot fi efectuate în vederea obţinerii unor privilegii care duc la discriminare în acordarea asistenţei de urgenţă.7. precum şi alte surse prevăzute de lege. inclusiv donaţii şi sponsorizări. 13. Ministerul Sănătăţii Publice va asigura în cadrul programelor de sănătate fonduri pentru spitalele regionale de urgenţă şi spitalele judeţene de urgenţă de grad II. 11. pentru îngrijirea cazurilor critice ale căror costuri nu pot fi acoperite din fondurile obţinute pe baza contractelor cu casele de asigurări de sănătate. respectiv din fondurile alocate de la bugetul de stat şi din veniturile proprii. cum ar fi: asigurarea asistenţei medicale de urgenţă sau a primului ajutor calificat în mod preferenţial donatorului. autospeciale şi alte mijloace de intervenţie direct. în zonele rurale. inclusiv donaţii şi sponsorizări. 8. a) 15 minute. din bugetul autorităţilor publice locale. în zonele urbane. urgenţă. se asigură serviciilor publice de ambulanţă cheltuielile aferente medicamentelor şi materialelor sanitare necesare intervenţiilor de 12. ART. la cel puţin 75% din cazurile de urgenţă. pentru echipajele de urgenţă sau de terapie intensivă. 14. la cel puţin 90% din cazurile de urgenţă. pentru echipajele de urgenţă sau de terapie intensivă. precum şi cheltuielile aferente asigurării mijloacelor de intervenţie operaţionale din dotare. (4) În cadrul sumelor alocate de la bugetul de stat potrivit alin. din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. sponsorului sau altor persoane. (3) Serviciile medicale publice de urgenţă pot achiziţiona echipamente. precum şi din alte surse prevăzute prin lege. (1^1) Din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice. 10 . în sistem leasing sau contractând credite având ca sursă de finanţare veniturile proprii şi/sau bugetul de stat. 9. 15. 93 10.

pe lângă sumele prevăzute la alin. în structura serviciilor publice voluntare pentru situaţii de urgenţă. (5^1) Pentru unităţile de primire a urgenţelor care au în structură şi SMURD. (5) Unităţile şi compartimentele de primire a urgenţelor din cadrul spitalelor cu structuri de urgenţă aprobate potrivit dispoziţiilor legale sunt finanţate din bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice cu sumele aferente cheltuielilor de personal. (5) de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice se alocă şi sume pentru următoarele cheltuieli: 18. 11 . cheltuielilor ocazionate de investigaţiile paraclinice pentru cazurile rezolvate în aceste structuri. 17. 23. cu excepţia cheltuielilor de personal paramedical care deserveşte aceste echipaje. în baza unor protocoale de colaborare încheiate între spitalul în structura căruia se află respectiva unitate de primire a urgenţelor care coordonează activitatea medicală din cadrul SMURD. e) cheltuieli de asigurare a mijloacelor de intervenţie necesare echipajelor de terapie intensivă mobilă şi de prim ajutor calificat. c) cheltuieli de transmisii date pentru echipajele de terapie intensivă mobilă şi de prim ajutor calificat.16. a) cheltuieli de personal propriu unităţii de primire a urgenţelor care participă la intervenţii SMURD. 21. 20. f) cheltuieli de funcţionare şi întreţinere a mijloacelor de intervenţie a echipajelor de prim ajutor calificat care funcţionează în sistemul SMURD. d) cheltuieli de întreţinere şi verificare a echipamentelor medicale pentru echipajele de terapie intensivă mobilă şi de prim ajutor calificat. Aceste cheltuieli pot fi cofinanţate şi din bugetul local. cheltuielilor cu medicamentele. primăria sau consiliul judeţean implicat şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă din judeţul respectiv sau al municipiului Bucureşti. fără a fi necesară internarea lor în unitatea sanitară din care face parte respectivul UPU sau CPU şi cheltuielilor aferente altor bunuri şi servicii pentru întreţinerea şi funcţionarea acestor structuri. 22. b) cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare pentru echipajele de terapie intensivă mobilă şi de prim ajutor calificat. reactivi şi materiale sanitare. 19.

precum şi pentru cele folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripţie medicală prin farmaciile cu circuit deschis. 17. dr. acolo unde este cazul. Posibilităţi de obţinere a unor resurse financiare din sponsorizări. (6) Cheltuielile ocazionate de activităţile desfăşurate în camera de gardă din cadrul spitalelor sunt cuprinse în structura tarifului pe caz rezolvat. (7) Cheltuielile ocazionate de activitatea desfăşurată în camera de gardă din cadrul spitalelor în trimestrul I al anului 2007 sunt cuprinse în structura tarifelor pe caz rezolvat. 26. În perioada mandatului domnului ministru conf. (5^1) şi modalităţile de decontare a acestora se stabilesc prin norme aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului internelor şi reformei administrative. Ritli Ladislau.08. I. Plata se va face în funcţie de cota de piaţă a fiecărui deţinător de 12 .2012. 2. Cheltuielile înregistrate în trimestrul I al anului 2007 se regularizează pe parcursul anului 2007.4.optimizarea mecanismului claw-back – s-au urmărit soluţii de creştere a veniturilor din sectorul sanitar şi reducerea pierderilor financiare. tratament spitalicesc şi pentru centrele de dializă. dacă astfel de autospecială sau autospeciale există în dotare.Noile măsuri prevăd că pentru calcularea contribuţiei trimestriale se au în vedere volumele de vânzări care depăşesc bugetul aprobat trimestrial pentru medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate.24. conţinutul acordului de sponsorizare( exemple dacă este cazul) . a profilaxiei. Proiecte finalizate 1. 25. dezvoltarea infrastructurii şi dotării unităţilor sanitare precum şi alte domenii definite în cursul consultărilor cu factori profesionali şi politici. respectiv acumularea de arierate. h) cheltuieli de funcţionare şi întreţinere ale autospecialei/autospecialelor utilizate în cadrul structurii de coordonare şi intervenţie medicală regională a SMURD. g) cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare. 28. (5^2) Detalierea cheltuielilor prevăzute la alin.2011 – 7. Ministerul Sănătăţii şi-a axat activitatea pe reglementări în domeniul asistenţei medicale. Nivelul şi structura cheltuielilor şi a veniturilor instituţiei analizate în ultimii doi ani. 27. 2. în cadrul tarifului pe caz rezolvat.3.05. a îmbunătăţirii mecanismelor de finanţare a sistemului. precum şi cheltuieli de întreţinere şi verificare a echipamentelor medicale pentru autospecialele de intervenţie la accidente colective şi calamităţi. Proiecte în domeniul mecanismelor de finanţare ale sistemului sanitar.

Elaborarea şi coordonarea de programe naţionale de sănătate. desfăşurarea activităţilor specifice cu scop curativ. începând cu luna mai. . proiectul „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă”. în perioada 1 decembrie 2009-30 noiembrie 2012.înlocuirea medicamentelor originale cu cele generice din cadrul listei medicamentelor compensate sau gratuite (C2 – lista medicamentelor utilizate în cadrul programelor naţionale de sănătate) – această măsură permiţând accesul mai multor pacienţi la tratament. s-au continuat programe naţionale de sănătate care au vizat: campaniilor naţionale de imunizare. Ministerul Sănătăţii implementează. În acest scop. Principala caracteristică a programelor naţionale de sănătate derulate în perioada 2011-2012 este aceea de asigurare a continuităţii acţiunilor întreprinse în anii anteriori în scopul prevenirii. tratamentului şi controlului bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a populaţiei.screeningul se va desfăşura efectiv în jurul a opt centre universitare mari – estimăm că în acest an se vor realiza aprox. asigurându-se astfel fondurile necesare realizării procedurilor de cardiologie intervenţională şi de chirurgie cardiovasculară.000 de teste pentru grupele ţintă. tuberculoză.revizuirea pachetului de servicii medicale de bază asigurat în cadrul contractului cadru. urmărind creşterea gradului de adaptabilitate şi formare a lor. după cancerul de sân şi prima cauză de mortalitate prin cancer la femeile din grupa de vârstă 25 . . prin dobândirea de cunoştinţe 2/7necesare pentru asigurarea implementării unor programe de screening eficient pentru cancerul de col uterin. a cărui valoarea este de 16 milioane lei. colon şi sân. cu recrutarea şi menţinerea donatorilor de sânge şi asigurarea securităţii transfuzionale. pentru susţinerea din punct de vedere tehnic a programului de screening pentru cancerul de col uterin. promovarea donării benevole de sânge. Obiectivul general al proiectului este creşterea gradului de formare a profesioniştilor din sistemul sanitar pentru a răspunde noilor priorităţi ale politicilor şi programelor de sănătate. . etc. transplanturilor de organe şi ţesuturi pentru bolnavii cu insuficienţe organice ireversibile sau asigurării accesului la tratament specific pentru bolnavii diagnosticaţi cu afecţiuni oncologice.autorizaţie de punere pe piaţă. 600. 3. în scopul realizării obiectivelor politicii de sănătate publică.screeningul cancerului de col uterin la nivel naţional – datorită faptului că reprezintă a doua cauză de mortalitate prin cancer la femeile din România. Proiecte în domeniul asistenţei medicale 13 .44 de ani. astfel încât în cazul unor medicamente s-au reglementat condiţiile de prescriere (exclusiv conform autorizaţiilor de punere pe piaţă sau restricţionarea unor medicamente în cazul unor afecţiuni pentru care nu există dovezi ştiinţifice clare privind un raport pozitiv risc/beneficiu) şi s-au redus duratele de spitalizare în anumite grupe de boli şi proceduri. HIV/SIDA. în cadrul bugetului pentru 2012 s-au alocat 70 milioane lei pentru acest proiect. constituind o problemă de sănătate publică cu importante costuri sociale. diabet zaharat. fără creşterea bugetelor alocate pentru diferitele programe naţionale.Totodată. 2. Proiecte în domeniul profilaxiei .

găsirea unor modalităţi de plată pentru performanţă. atât din partea autorităţilor guvernamentale cât şi prin implicarea autorităţilor locale. . .000 mii lei. prin reducerea numărului de paturi aprobate pentru contractare cu casele de asigurări de sănătate.4/7 . cât şi pentru segmentul celor private. astfel încât România să se apropie de media europeană.dezvoltarea şi stimularea utilizării sistemului de asistenţă medicală prin spitalizarea de zi. Ministerul Sănătăţii asigurând finanţarea acestora.000 mii lei). .000 mii lei).000 mii lei. atât pentru segmentul spitalelor publice. iar un număr de 50 de centre sunt în procedură de înfiinţare. Strategia mai recomandă o evaluare a proporţiilor alocate plăţii prin capitaţie comparativ cu plata pe servicii şi revizuirea plăţilor pe servicii.s-a finalizat proiectul derulat împreună cu Oxford Policy Management privind Strategia pentru medicină primară pentru perioada 2012-2020.la capitolul cheltuieli de capital s-au finanţat: Institutul Regional Oncologic Iaşi (102. ajungând ca la ora actuală toate judeţele ţării au o astfel de structură.pentru anul 2012 s-au prevăzut prin transfer de capital achiziţionarea de aparatură medicală şi echipamente de comunicare în urgenţă 77. pentru reparaţii capitale ale spitalelor 139. .elaborarea.dezvoltarea sistemului integrat de urgenţă – s-a continuat dotarea sistemului cu autosanitare şi elicoptere.în anul 2012 s-a continuat implementarea Planului naţional de paturi pentru perioada 2011-2013.Program de interes naţional "Dezvoltarea reţelei de cămine pentru persoane vârstnice". împreună cu Ministerul Muncii. Au fost reorganizate în cămine pentru bătrâni un număr 64 de unităţi sanitare. Proiecte privind dezvoltarea infrastructurii şi dotării unităţilor sanitare . Familiei şi Protecţiei Sociale a programului guvernamental . studiul de fezabilitate pentru Institutul Regional Oncologic Timişoara (1. . legislaţie atractivă pentru proprietatea spaţiilor în care se desfăşoară activitatea şi posibilitatea de a putea coordona puncte farmaceutice care să permită accesul mai facil al populaţiei deservite la medicamente.000 mii lei).500 mii lei iar pentru investiţii în spitale 111.extinderea reţelei centrelor de permanenţă – în anul 2012 s-a ajuns la un număr de 195 de centre funcţionale (187 fixe şi 8 mobile). achiziţionarea de ambulanţe şi elicoptere pentru sistemul de urgenţă (70.prin programul “Reforma sectorului sanitar – faza a II-a (APL2)”.îmbunătăţirea finanţării reţelei de medicină de familie – faţă de anul precedent finanţarea a crescut cu 15%. în acest an se vor deschide 3 centre de operare aeriană SMURD.. . ceea ce s-a reflectat în valoarea punctului acordat pentru serviciile prestate. 4.3/7 . finanţat prin două împrumuturi externe acordate de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi respectiv Banca Europeană de Investiţii. Strategia are ca scop dezvoltarea medicinei primare în general şi în special pentru zonele rurale şi slab deservite. au fost realizate următoarele investiţii: 14 . s-au deschis noi centre SMURD. Se are în vedere modificarea legislaţiei în ceea ce priveşte stimulentele pentru atragerea şi menţinerea personalului medical în aceste zone. pentru asigurarea necesarului financiar de funcţionare a căminelor pentru persoane vârstnice rezultate prin reprofilarea unor unităţi sanitare cu paturi.

S-au achiziţionat echipamente pentru unităţile de primiri urgenţe din spitale (cca. precum şi medicină primară. în domeniul e-Health – în perioada preşedinţiei Poloneze şi Daneze a UE. în valoare de 10 milioane franci elveţieni. pentru dotarea a 63 de spitale.s-au implementat toate măsurile cuprinse în scrisorile de intenţie formulate de România. . . protezării auditive.finalizarea tratativelor privind acordul de colaborare în domeniul sanitar cu Republica Moldova. . 5. Programul de pregătire al medicilor de familie va urmări înfiinţarea unor noi centre multifuncţionale. 15 . Proiecte pe plan internaţional . de o finanţare nerambursabilă. pentru dezvoltarea unor programe de pregătire a personalului medical (medici şi asistenţi medicali) din toate unităţile sanitare.Achiziţii de echipamente medicale: -S-au achiziţionat simulatoare pentru centrele de instruire a personalului de la SMURD şi Serviciul de Ambulanţă (cca. . începute în anul 2010. Ministerul Sănătăţii va beneficia. . . în specialităţile urgenţă.Au demarat lucrările pentru reabilitarea secţiilor de producţie vaccin gripal şi de fiolare din Institutul Cantacuzino.în cadrul „Programului de Cooperare “Elveţiano .S-au achiziţionat echipamente pentru maternităţi: 12 tipuri de echipamente medicale (aproximativ 500 de echipamente). .Român” pentru reducerea disparităţilor economico-sociale din cadrul Uniunii Europene extinse”. în perioada 19 decembrie 2011-6 decembrie 2019. -S-au achiziţionat echipamente de monitorizare pentru secţiile ATI şi Cardiologie (270 monitoare de terapie intensivă şi 21 staţii centrale de monitorizare. Constantin Gorgos”din Bucureşti. la 4 spitale şi au început lucrările de reabilitare la alte 8 spitale. 700 simulatoare pentru centrele de pregătire din 16 judeţe).Lucrări de reabilitare: -Au continuat lucrările de reabilitare a secţiilor de obstetrică şi neonatologie. .implicarea activă a României în definirea politicilor europene în domeniul bolilor cronice. medicinii transfrontaliere. în cadrul acordurilor cu FMI/BM/CE. -Au demarat lucrările pentru reorganizarea şi mutarea UPU-SMURD în incinta clădirii Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş . terapie intensivă pediatrică şi neonatală.semnarea contractului de colaborare în domeniul sanitar cu statul Israel – noiembrie 2011. iar în cadrul celui care vizează serviciile de urgenţă va fi inclusă şi colaborarea cu serviciul aerian de salvare elveţian REGA care se va implica în dezvoltarea capacităţii de salvare aeriană a echipajelor române.“Centru nou de îngrijire pentru copiii cu tulburări de spectru autist” înfiinţat în cadrul Spitalului de Psihiatrie Titan „Dr. distribuite la secţiile ATI din 12 spitale şi la secţiile de Cardiologie din 40 spitale).Implementarea cu succes a proiectelor din cadrul Programului de Cooperare Norvegian: -Creşterea accesului la servicii preventive de calitate pentru copii şi adolescenţii din România .Conceperea şi derularea Campaniei VIAŢA.5/7 -Parteneriat Norvegiano-Român (NoRo) pentru progres în Bolile Rare prin care a fost înfiinţat un centru nou pentru tratarea copiilor cu boli rare. . 770 echipamente pentru 63 spitale)..

plăţi informale). . axa prioritară “Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice. cu 16 . .realizarea primei bănci de organe. 2. forme noi de instruire de specialitate în domeniul pediatriei şi obţinerea competenţei în diferite subspecialităţi prin noul sistem de atestat.introducerea unui nou program naţional curativ privind chirurgia epilepsiei.6. în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA). respectiv de a oferi acces pe piaţa românească.înfiinţarea structurii de evaluare a noilor tehnologii medicale – această structură va analiza cu metode ştiinţifice noile tehnologii (medicamente.lărgirea competenţelor de control ale Ministerului Sănătăţii şi modificarea legislaţiei privind sancţionarea abaterilor. Alte proiecte . . după cum urmează: A. Proiectul este finanţat din Fondul Social European în cadrul PO DCA 2007 – 2013.înfiinţarea structurii de integritate în cadrul Ministerului Sănătăţii care va supraveghea preventiv dar şi operaţional toate domenii cu risc (achiziţii publice. în perspectiva următorilor 5 ani. o acoperire mai eficientă cu specialişti a zonelor defavorizate din punct de vedere al asistenţei medicale şi a facilitat prezentarea la concurs a candidaţilor. . Unitatea Implementare şi Coordonare Programe implementează 4 proiecte cu finanţare externă nerambursabilă postaderare. contribuind la decizia de achiziţionare a acestora. .extinderea programului naţional de boli rare şi cardiologie intervenţională. Contractul de finanţare a fost încheiat între Ministerul Sănătăţii. Această activitate va contribui. în calitate de Beneficiar şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. servicii) în domeniul sanitar. derulare concursuri. Ministerul Sănătăţii a demarat implementarea proiectului „Aplicarea procesului de descentralizare în sistemul de sănătate” – cod SMIS 11056. utilizând fonduri europene. Fluxurile proceselor de atragere a surselor externe. pe viitor. organizarea a două sesiuni anuale de examen de rezidenţiat.modificarea sistemului de organizare a rezidenţiatului şi introducerea atestatului în diferite specialităţi medicale: descentralizarea rezidenţiatului.5. Durata de derulare a proiectului este de 18 luni de la semnarea contractului. Aplicarea procesului de descentralizare în sistemul de sănătate Din 17 iunie 2010. la realizarea unui pachet de servicii. Organizarea în sistem descentralizat a concursului de rezidenţiat a permis. având la bază principiile de cost-eficienţă şi de sustenabilitate financiară.realizarea registrului de donatori de celule stem şi introducerea acestuia în circuitul internaţional. . . echipamente.

863.2 „Formare profesională şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii) Implementarea proiectului se va realiza de către Ministerul Sănătăţii în parteneriat prin semnarea unui Acord de Parteneriat. Acest proiect se va implementa pe o perioada de 3 ani. Activitatea de instruire va avea drept rezultat oferirea şi garantarea accesului tuturor cetăţenilor la servicii de sănătate de înaltă calitate.25 lei reprezintă valoarea eligibilă din Instrumente Structurale.accentul pus pe procesul de descentralizare”. Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă La începutul lunii decembrie 2009 a fost demarată implementarea proiectului ID 20596 „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă” aprobatde către Autoritatea de Management pentru Programul operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane. a personalului cu atribuţii în domeniul sănătăţii din structurile create la nivelul administraţiei publice locale.75 lei este cofinanţarea eligibilă a beneficiarului.495. Ministerul Sănătăţii. Un alt punct important al proiectului este reprezentat de activitatea de formare a personalului de conducere din spitale şi din alte instituţii medicale. Institutul Oncologic „Prof Dr I Chiricuţă” Cluj-Napoca şi Institutul Naţional de Cancer din Italia cu sediu în Aviano. B. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti. urmarind cresterea gradului de adaptabilitate si formare a lor. redresarea şi dezvoltarea asistenţei medicale. colon si san. prin activităţile proiectului susţine iniţiativa schimbării mecanismelor decizionale şi de responsabilitate. Proiectul contribuie la implementarea strategiei Ministerului Sănătăţii de descentralizare fiscală şi administrativă a sistemului sanitar şi de îmbunătăţire a calităţii şi eficienţei furnizării de servicii prin crearea cadrului legislativ secundar şi prin instruirea personalului implicat în procesul de descentralizare. valoarea totală fiind de 4. astfel încât să se asigure o mai corectă aplicare la nevoile de sănătate ale populaţiei.112. Prin implementarea proiectului se vor atinge următoarele rezultate: 17 .561. iar 616. Acest proiect a fost aprobat în cadrul Axei prioritara 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor” – Domeniul major de intervenţie 3.425 lei. cu reprezentanţii următoarelor instituţii: Institutul de Sănătate Publică Bucureşti. precum şi a personalului din structurile locale deconcentrate in legatura cu atributiile care le vor reveni. prin dobandirea de cunostinte necesare pentru asigurarea implementarii unor programe de screening eficient pentru cancerul de col uterin. asigurarea resurselor umane profesionalizate. Colegiul Naţional al Medicilor din România. Obiectivul general al proiectului este cresterea gradului de formare a profesionistilor din sistemul sanitar pentru a raspunde noilor prioritati ale politicilor si programelor de sanatate. din care 3. concomitent cu responsabilizarea directă a celor ce iau deciziile în faţa comunităţii.

col uterin si colon.din care 1. Cresterea nivelului de informare al Aplicantului si a altor decidenti din domeniul sanitar in ceea ce priveste resursele implicate in derularea Programelor de screening pentru cele trei tipuri de cancer. Contractul de finanţare are o valoare totală de 10.2 „Formare profesională şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii” ). in conditii de eficacitate si eficienta. 3. Cresterea gradului de constientizare de catre comunitatea medicala a importantei Programelor de Screening pentru cancerul de san.635.pe o perioadă de 3 ani. 2. 7. 6.000. dar cu precadere a activitatilor de instruire (5) si a celor de informare (6). Cunoştinţe de utilizare a calculatorului şi informatică medicală pentru creşterea adaptabilităţii asistentelor medicale din spitalele din România De la 1 august 2010. Ministerul Sănătăţii va derula. Derularea intregului proiect. Cresterea coerentei administrative si organizatorice a Programelor de Screening pentru o mai buna utilizare a fondurilor alocate din bugetul de stat in Politicile si Strategiile de sanatate ale Aplicantului.419. 4. si a importantei pe care o au efectele economice ale diferitelor tipuri de afectiuni oncologice -Cresterea gradului de constientizare de catre populatia generala a rolului activ care ii revine in derularea Programelor de Screening -Educarea populatiei in spiritul unei conduite preventive. 5.00 lei. Cresterea nivelului de constientizare si actualizare a informatiilor detinute de Aplicant referitoare la nevoile de instruire pentru personalul medical implicat in Programele de Screening. Cresterea gradului de constientizare a actorilor implicati asupra rezultatelor acestui proiect. proiectul “Cunoştinţe de utilizarea calculatorului şi informatică medicală pentru creşterea adaptabilităţii asistentelor medicale din spitalele din România“. Cresterea eficientei (organizarea lor in conditii de maxima eficienta economica) si eficacitatii (transmiterea acelor cunostinte necesare asigurarii nevoilor de instruire pentru participarea la program) cursurilor de instruire pentru tot personalul medical implicat in programele de screening.085. Cresterea nivelului de instruire si informare a medicilor implicati in derularea Programelor de Screening.00 lei reprezintă contribuţia beneficiarului (prin Programul Operaţional Sectorial “Dezvoltarea Resurselor Umane”.1. în cadrul Axei Prioritare 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor” – Domeniul Major de Intervenţie 3. 8. 18 . C.

respectiv 275 din regiunile Nord-Est. Aceasta va avea rolul. 550 din Bucureşti-Ilfov şi 275 din Centru.Formare pentru servicii medicale îmbunătăţite La data de 01 iulie 2010 a început implementarea proiectului ID 57404 FORMED – Formare pentru servicii medicale îmbunătăţite. de data asta cu competenţe de utilizare a computerelor şi cunostinte de informatică medicală. Mai mult. 4000 de asistente medicale din 400 de spitale din toată ţara.717 mii lei Proiectul a fost aprobat în cadrul Axei Prioritare 3„Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor” – Domeniul major de intervenţie 3. stadiul procedurilor informatizate utilizate de personalul mediu din spitale şi de a identifica. Durata de implementare este de 3 ani. alături de Patronatul Naţional Român. din care 100 din regiunile Nord-Est. Raportările vor sta la baza strategiilor si programelor de instruire elaborate ulterior de Ministerul Sănătăţii. în calitate de aplicant. FORMED. · îmbunătăţirea competenţelor profesionale a 400 de brancardieri. vor fi pregătite în scopul constituirii unei reţele de formatori. Centru şi Bucureşti-Ilfov. în regiunile Nord-Est. 19 .2„Formare profesională şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii Proiectul este derulat de Ministerul Sănătăţii (Partener 1) şi Techniki Ekpedeftiki. şi după încheierea Proiectului. 200 din Bucureşti-Ilfov şi 100 din Centru.A. evalua şi raporta nevoile de instruire ale acestora pentru creşterea permanentă a adaptabilităţii. în vederea atingerii standardelor profesionale cerute de unităţile medicale şi utilizate în practica europeană. Obiectivul general al proiectului constă în îmbunătăţirea competenţelor profesionale ale personalului care asigură asistenţa medicală primară persoanelor accidentate.Astfel. alte 400 de asistente medicale (câte una din fiecare spital). Cunoştintele de operare a calculatorului reprezintă cerinţe de bază pentru accesul la programele de instruire oferite de furnizorii de echipamente medicale şi tehnologii computerizate. în timp real. din Grecia (Partener 2). C. iar utilizarea echipamentelor computerizate a devenit o activitate integrată practicii cotidiene a asistentelor din spitale. Kentro Epagelmatikis Katartisis S. de a monitoriza. cu sau fără cunoştinţe de bază în operarea calculatorelor. finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltare Resurse Umane. Valoare totală a proiectului este de 17. Obiective specifice: · îmbunătăţirea competenţelor profesionale a 1100 infirmiere. vor fi instruite în vederea obţinerii certificatului ECDL (European Computer Driving Licence).

Instruirea si formarea in dezvoltarea si implementarea de proiecte finantate din fonduri structurale. 5. atât de necesare pentru aceste categorii profesionale. autorizare si controlul pe piata in domeniul biocidelor. 6. Pe lângă îmbunătăţirea şi recunoaşterea competenţelor infirmierelor şi brancardierilor. acestea se vor concretiza în certificarea CNFPA a minim 770 de angajaţi din domeniul sănătăţii în ocupaţia de infirmier şi a altor 280 în cea de brancardier. Program de instruire a personalului implicat in domeniul transplantului. 7. 3. 20 . Ministerul Sănătăţii a depus spre aprobare şi evaluare 24 de proiecte care se află în diverse faze de evaluare sau de pregătire după cum urmează: A. Program de instruire a personalului implicat in domeniul alimentar. 4. 8. Pe lângă aceste proiecte. Dezvoltarea de politici publice care sprijina si promoneaza introducerea planificarii moderne a resurselor umane din domeniul sanitar si a practicilor moderne de management a resurselor umane. Elaborarea si implementarea unui sistem integrat de management al activitatii si documentelor din Ministerul Sanatatii si institutiile subordonate in scopul imbunatatirii eficacitatii organizationale. 2. Sprijin pentru continuarea procesului de descentralizare. 9 proiecte pentru care au fost întocmite cereri de finanţare depuse spre evaluare depuse în cadrul Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA): 1.În ceea ce priveşte rezultatele de impact. Instrumente moderne pentru imbunatatirea managementului financiar in cadrul Ministerului Sanatatii si al Directiilor de Sanatate Publica Judetene compatibil cu un sistem integrat de management al activitatilor si documentelor. 9. proiectul va duce şi la creşterea motivaţiei şi a moralului personalului din domeniul medical. Buna guvernare prin integritate şi responsabilitate in sistemul de sanatate romanesc. Stabilirea si operationalizarea structurii implicate in activitatea de avizare. a personalului din institutiile centrale si locale implicate in coordonarea sistemului sanitar.

Secţiunea a III-a: Sistemul de relaţii publice. Monitorizarea calitatii managementului competentelor din domeniul sanatatii transferate catre autoritatile publice locale in procesul de descentralizare a sistemului sanitar. Stabilirea si operationalizarea structurii in domeniul recuperarii medicale si balneoclimatologiei 2. restructurarea si cresterea capacitatii retelei nationale de sanatate publica la nivel central. C. Reoganizarea. regional si local. Eficientizarea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor adresate bolnavilor cu afecţiuni nefrologice şi furnizate de reţeaua specializată a MS. 1. Managementul deseurilor rezultate din activitatea medicala. 3. 5. Asistenta tehnica pentru elaborarea strategiei de reorganizare a sistemului de servicii de asistenta medicala primara in contextul descentralizarii. Program de instruire a personalului implicat in domeniul produselor cosmetice 8. prin crearea unui sistem integrat de management. Dobandirea si dezvoltarea de cunostinte de limbi straine de circulatie europeana pentru Ministerul Sanatatii si al institutiilor administrative din subordine. apa potabila. Asistenta tehnica pentru elaborarea strategiei planului national privind spitalele. Program de instruire a personalului din cadrul directiilor de sanatate publica (ex. comunicare şi transparenţă decizională şi modul de funcţionare la nivelul instituţiei gazdă 21 . Dezvoltarea unei metodologii unitare de calcul si calcularea costurilor spitalicesti la nivel de pacient (COSTSPITPAC) 6. 10 proiecte pentru care cererile de finanţare aferente se află în perioada de elaborare urmând a fi depuse spre evaluare în cadrul PODCA în perioada următoare: Imbunatatirea capacitatii administrative a Ministerului Sanatatii in domeniul afacerilor europene. 5 proiecte aflate la stadiul de idei de proiecte depuse spre aprobare în cadrul PODCA: Imbunatatirea standardelor de calitate a serviciilor medicale prin implementarea politicii "fara tutun" in unitatile spitalicesti. 4. 2. 1. 4. Sistem pentru crearea bazei de informatii medicale in sistemul de sanatate din Romania.B. Program de insturire a personalului implicat in domeniul transfuziei sanguine 9. apa imbaiere. Instruire si formare profesionala pentru personalul din structurile implicate in implementarea criteriilor de acreditare a spitalelor descentralizate. igiena radiatiilor) 7. 3.

3. administraţia publică centrală şi locală. atât din medul intern cât și din mediul extern al Ministerului Sănătății. în conformitate cu prevederile art. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor. cu modificările și completările ulterioare. d) analizează lucrările repartizate de Cabinetul ministrului. ci redarea acesteia. Printre atribuțiile Compartimentului Presă sunt : a) realizează activitatea de relaţii publice la nivelul ministerului (inclusiv relaţiile cu publicul). organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale. telefonic sau direct persoanelor care solicită audienţă. personalul care lucrează în acest domeniu de activitate asigură organizarea și buna desfășurare a evenimentelor publice care implică participarea Ministerului Sănătății . scrisori. memorii. Prezentarea activităţii de relaţii publice.G. memoriile către structurile competente din minister pentru formularea răspunsurilor. autoritatea sau coordonarea Ministerului Sănătăţii. Ministerul Sănătății își propune realizarea obiectivelor de comunicare stabilite. e) primeşte. precum şi. autoritatea sau coordonarea Ministerului Sănătăţii şi ale altor instituţii centrale şi locale. Una din cele mai importante activități derulate în domeniul relațiilor publice o reprezintă informarea publicului prin de o parte din activitățile curente desfășurate în domeniul relațiilor publice constau în furnizarea de informații celor interesați. prin intermediul personalului care își desfășoară activitatea de comunicare și relații publice dorește să neutralizeze și să contracareze toate informațiile și atitudinile negative înregistrate. relaţii cu direcţiile de profil din cadrul Preşedinţiei şi Guvernului României. g) centralizează banca de date privind adresele. 6 din O. numărul de telefon/fax şi e-mail ale tuturor unităţilor aflate în subordinea. Ei. Sistemul relații publice are următoarele atribuții: Relațiile publice reprezintă un instrument care presupune modelarea procesului de comunicare și de îmbunătățire a imaginii unei instituii cu scopul de a face față exigențelor tot mai mari. particularităţi ale organizării. le redirecţionează către instituţiile şi structurile abilitate pentru răspuns din cadrul ministerului. c) trimite petiţiile altor autorităţi în competenţa cărora sunt problemele semnalate. astfel încât să se poată dezvolta o relație de încredere și înțelegere cu mediul instituțional în care Ministerul își desfășoară activitatea.1. redactează răspunsurile care sunt de competenţa compartimentului şi redirecţionează petiţiile. care va realiza clasarea şi arhivarea acestora. precum și adaptarea ei la prezent. cereri. Toate răspunsurile la petiţiile adresate Ministerului Sănătăţii vor fi expediate către petiţionari de către Compartimentul relaţii publice. f)acordă relaţii publicului. şi alte organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale. instituţiilor şi structurilor abilitate din cadrul ministerului şi asigură expedierea către petiţionari a răspunsurilor formulate. potrivit celor stabilite de conducerea Ministerului Sănătăţii. De asemenea. analizează şi repartizează petiţiile primite prin poşta electronică. la cerere și în limitele dispozițiilor legale privind confidențialitatea informațiilor respective. Scopul constă în stabilirea unuor relații pozitive cu toți factorii de interes. direcţiile de sănătate publică şi celelalte unităţi aflate în subordinea. nr. Acest domeniu de activitate nu își propune modelarea realității. 22 . b) analizează petiţiile.

i) primirea corespondenţelor prin: poştă (adrese.definirea obiectivelor. cu modificările și completările ulterioare. cereri. (3) Seful serviciului desemnează o persoană responsabilă cu arhivarea documentelor serviciului și stabilește prin fișa postului atribuțiile și sarcinile acesteia. eliberare chitanţe). analiza şi distribuirea pe structuri.h) răspunde la solicitările în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. p) ridicarea. Compartimentul documente clasificate.. în termenul prevăzut de lege. l) primirea documentelor pentru situaţii speciale (concursuri. DHL. j) primirea Monitoarelor Oficiale.etc. înregistrarea tuturor documentelor la zi în managementul documentelor Lotus Notes. ridicarea borderourilor şi a chitanţelor pe valoarea expediată şi decontarea lor la Direcţia Generală Economică.2. sortarea pe categorii de cereri şi oficiale. înregistrarea tuturor documentelor la zi în managementul documentelor Lotus Notes sau caiet de evidenţă specială. înscrieri la specialităţi. memorii. documente). analiza şi distribuirea pe direcţii şi compartimente. a coletelor pentru Ministerul Sănătăţii. pe caiet cu regim special. competențele și responsabilitățile sunt mai dispersate. pe bază de semnătură.) şi curieri. cu atât sarcinile. la cabinete. predarea plicurilor personale destinate salariaţilor din minister. licitaţii. Particularităţi ale procesului de comunicare internă şi externă din instituţia analizată. la solicitarea structurilor instituţiei.competenţe. scrisori. • • • • • Principiile de raționalizare a structurii organizatorice sunt : principiul supremației obiectivelor principiul unității de decizie și acțiune principiul permanenței managementului (pt fiecare post de management trebuie să fie prevăzută o persoană care să poată înlocui titularul sau) principiul interdependenței minime. reviste şi publicaţii şi distribuirea lor la direcţii. o) întocmirea evidenţei zilnice pentru francarea corespondenţei. competențelor. pe bază de semnătură şi distribuirea la cabinete şi direcţii a circularelor.) sortarea pe categorii de cereri şi oficiale. responsabilităților trebuie formulată astfel încât să se reducă la minimum dependența dintre el. m) repartizarea documentelor şi plicurilor destinate demnitarilor. poşta rapidă (TNT. întocmirea documentaţiei necesare pentru francarea corespondenţei la Direcţia Generală Economică (eliberare ordin de plată. 3. cereri de ofertă etc. k) relaţii cu publicul şi informaţii la solicitări directe şi telefonice. Cu cât dependența dintre posturi și compartimente este mai mare. Cargus etc. conlucrarea mai confuză și autoritatea mai diluată principiul definirii armonizate a posturilor și funcțiilor principiul concordanței cerințelor postului cu caracteristicile titularului • • 23 . n) expedierea corespondenţei primite din partea structurilor ministerului.

În baza articolului 12 din legea 23/2003 Ministerul întocmește rapoarte anuale care cuprind urmatoarele lucruri: a) numărul total al recomandărilor primite. care au fost prezentate conducerii ministerului. a mediat contactele dintre ziariști și persoanele din conducerea Ministerului Sanatatiii care au fost solicitate pentru acordarea de interviuri. a colaborat cu Departamentul de Comunicare al Guvernului pentru realizarea de punctaje și comunicate de presă rezultate în urma Ședințelor de Guvern. Analiza modului de aplicare a Legii 52/21. 52 / 2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.02. Transparenţa decizională în cadrul administraţiei publice are drept scop sporirea gradului de responsabilitate a administraţiei publice centrale faţă de cetăţeni ca beneficiari ai deciziei administrative.3. b) numărul total al recomandărilor incluse in proiectele de acte normative și în conținutul deciziilor luate.2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică (Monitorul Oficial 70/3. a elaborat rapoarte de monitorizare a presei întocmind revista presei. a menținut relația cu ziariștii.01.2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public din Monitorul Oficial 663/23. toate dezbaterile publice care s-au organizat prin discutarea proiectelor de acte normative elaborate de MS și instituțiile subordonate. precum și la acțiunile publice derulate de minister.catrebuie elaborată în mai multe variante) În 2011 Serviciul de presă a desfășurat următoarele activități: zilnic.(vizite de lucru. inaugurarea unor obiective finanțate prin programele coordonate de minister).2001 . prin mass-media.Analiza rapoartelor anuale pentru cele doua legi. a urmărit redarea în presă a interviurilor și declarațiilor făcute de către reprezentanții instituției.2003) şi a Legii 544/12. a monitorizat știrile și informațiile apărute pe fluxurile de știri de presă.• principiul determinării variantei optime (structură organizatori. a elaborat punctaje și materiale de suport pentru apariții publice ale ministrului și oficialii ministerului. conferințe și declarații de presă. autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate să stabilească regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenţei decizionale în cadrul acestora. a elaborat punctaje pentru susținerea conferințelor de presă. precum și la diferite participări de evenimente ale ministrului. a organizat. a elaborat punctaje pentru susținerea conferințelor de presă. precum și la diferite participări de evenimente ale ministrului. a anunțat. 24 . 3. periodic. precum şi stimularea participării active a acestora în procesul de luare a deciziilor administrative şi de elaborare a actelor normative.10.01. a organizat accesul presei la conferințe și declarații de presă. Conform prevederilor Legii nr.

În acest sens au fost transmise 8 invitații de presă și anunțuri Conform legii 544/2001 Accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public. prin afișare la sediul propriu intr-un spațiu accesibil publicului sau prin prezentare în ședința publică. în conformitate cu Constituția României și cu documentele internaționale ratificate de Parlamentul României. cu privire la activitățile și programele gestionate. c) Serviciul de metodologie statistică şi sistem informatic. În acest sens Ministerul Sănătății publică pe site-ul lor diferite informații cum ar fi buletine informative. b) Compartimentul pentru administrarea bazei de date. e) Biroul sisteme informatice şi comunicaţii statistice. documente de interes public. 25 . 341. Serviciul de presă are ca principală atribuție informarea publicului larg prin intermedia mass-media. d) numărul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de acte normative. proiecte propuse. Sectiunea a IV-a: Analiza datelor statistice cu care operează instituţia analizată Există un centru special pentru analiza datelor statistice in privința sănătății numit Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică (CNSISP) Conform Ordinului ministrului sănătăţii nr.Conducerea executivă a CNSISP este asigurată de un director. . definite astfel prin prezenta lege. În acest scop au fost elaborate și transmise către presă 198 de comunicate și informații de presă. 1363 din 27/10/2010: Art. Serviciul de presă a colaborat cu secretariatul general al ministerului sănătății pentru a lansa invitații de presă pentru organizarea dezbaterilor publice. f) evaluarea proprie a parteneriatului cu cetățenii și asociațiile legal constituite ale acestora. g) numărul ședințelor care nu au fost publice si motivația restricționării accesului.c) numărul participanților la ședințele publice.În subordinea nemijlocită a directorului CNSISP se află: a) Compartimentul pentru studii demografice şi mortalitate. d) Compartimentul standarde şi strategii în informatică. Art. Au fost organizate 24 de conferințe de presă pe diverse subiecte de interes în ceea ce privește sănătatea publică și activitatea Ministerului Sănătății. constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice. e) situația cazurilor în care autoritatea publică a fost acționată în justiție pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi. (2) Raportul anual privind transparență decizională va fi facut public in site-ul propriu. ghiduri și totodată au loc și dezbateri publice asupra diferitelor probleme. . 342.

f) elaborarea şi stabilirea metodologiei de culegere. statistică matematică. m) elaborarea materialelor de sinteză şi periodice privind demografia.CNSISP asigură coordonarea tehnică profesională şi managementul sistemului de statistică pe plan naţional ale Institutului. a activităţilor de definire. b) supervizează şi evaluează activitatea personalului CNSISP. Art. c) colectarea. întreţinerea şi exploatarea fondului arhivistic al Ministerului Sănătăţii. rezultate din actele normative în vigoare sau dispuse de conducerea Ministerului Sănătăţii. n) îndeplinirea altor atribuţii din domeniul său de activitate. g) efectuarea de analize. înregistrare şi prelucrare a datelor. morbiditatea şi mortalitatea. analizarea şi diseminarea datelor privind starea de sănătate a populaţiei. precum şi prognoze pentru deciziile bazate pe dovezi.f) Compartimentul arhivă şi documentare medicală.Atribuţiile directorului CNSISP: a) conduce şi organizează activitatea CNSISP. statistică şi economie sanitară. sondaje de opinie privind calitatea asistenţei medicale. j) comunicarea şi transmiterea datelor statistice din domeniul sănătăţii către organizaţiile internaţionale (OMS. a sistemului informaţional în domeniul sănătăţii. Eurostat.). pe întregul teritoriu al ţării. i) participarea la definirea. b) organizarea şi administrarea bazei naţionale de date privind statisticile de sănătate. 344. exercitând următoarele atribuţii generale: a) organizarea. utilizarea informaticii în domeniul sănătăţii. h) coordonarea organizării. coordonarea. 26 . k) organizarea de cursuri de pregătire în domeniul statisticii medicale. e) participarea la elaborarea sintezei stării de sănătate a populaţiei în baza datelor centralizate şi analizei acestora. . actualizare şi urmărire a strategiei şi a priorităţilor de informatizare a sistemului sanitar din România. 343. coordonarea şi realizarea unor proiecte de informatizare în sănătate. . ONU etc. pentru unităţile sanitare şi personalul de specialitate interesat. conform legii. împreună cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. selectarea. studii şi anchete privind starea de sănătate a populaţiei. îndrumarea profesională şi verificarea din punct de vedere tehnic şi metodologic. în cadrul legii. Art. d) colectarea şi difuzarea indicatorilor specifici de evaluare a stării de sănătate şi a eficienţei reţelei sanitare. l) realizarea evidenţei.

Institutul Naţional de Statistică. în domeniul specific. cu alte structuri din cadrul Institutului. 345. p) îndeplineşte alte sarcini profesionale în domeniul de specialitate primite de la directorul general. o) răspunde de îndeplinirea la termen a lucrărilor şi sarcinilor încredinţate. e) asigură colaborarea. inclusiv centrele regionale de sănătate publică. de calitatea lucrărilor. CNSISP colaborează în mod direct cu Ministerul Sănătăţii. n) răspunde la solicitările conducerii Institutului. precum şi cu structurile de profil din direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. k) se deplasează sau deleagă personal în teritoriu. Art. Ministerul Sănătăţii şi alte servicii statistice ale ministerelor. f) asigură relaţiile interinstituţionale specifice (reţele internaţionale de specialitate. . în cadrul atribuţiilor sau la solicitarea direcţiilor de sănătate publică. direcţiile de sănătate publică judeţene si a municipiului Bucureşti. h) coordonează şi îndrumă activitatea direcţiilor de sănătate publică în domeniile de responsabilitate. j) participă la lucrări de analiză şi sinteză solicitate de către Ministerul Sănătăţii. Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate." Date statistice: 27 . Şcoala Naţională de Sănătate Publică. g) reprezintă Institutul la nivel naţional şi internaţional şi/sau deleagă reprezentanţi din cadrul CNSISP. acţiunilor şi prestaţiilor efectuate. Institutul Naţional de Statistică. l) coordonează colective de lucru pentru intervenţie operaţională în domeniul statisticii şi informaticii. proiecte de cercetare). d) informează directorul general al Institutului cu privire la activitatea desfăşurată. m) participă la conferinţe şi congrese cu lucrări de specialitate. în domeniul specific. i) participă la elaborarea de norme/reglementări în domeniul de responsabilitate.c) ia decizii referitoare la activitatea desfăşurată de personal. pentru a acorda sprijin metodologic acestora.Pe domeniul de activitate specific. cu acordul directorului general.

ÎN UNITĂŢI CU PROPRIETATE MAJORITAR DE STAT 28 .ACTIVITATEA DE RECOLTARE ŞI CONSERVARE A SÂNGELUI.

Dr Mihai Horga. Backround paper for the strategic assessment of policy. intitulată „Contraception and Abortion in Romania.3). în lucrarea sa despre avort. care a ocupat funcţia de director al Direcţiei de Asistenţă Familială şi Socială în Ministerul Sănătăţii şi Familiei.Statistici avort Romania Creşterea numărului avorturilor – o tendinţă scoasă în evidenţă de toate statisticile. cum ar fi: mortalitatea maternă cauzată de avort. mortalitatea infantilă şi mortalitatea prin risc obstetrical. programme and research issues related to pregnancy in Romania”. „Rata totală a avortului este cu 70% mai mare decât rata totală a fertilităţii (2. în perioada 2000-2003.6 avorturi la fiecare născut viu. în conformitate cu estimările din sondaje din ultimii trei ani. cum e posibilă subraportarea. Aceste estimări sunt de două ori mai mari decât cele înregistrate în 29 . indiferent de ideologiile existente în spatele lor – se conjugă şi cu alte situaţii care ţin de criza sistemului medical.2 : 1. Coeficientul avorturilor provocate la născuţi vii este egal cu 1. a explicat.

Dat fiind faptul că nu toate judeţele au raportat avorturile efectuate în sistemul privat şi că raportarea unui număr mai mic de avorturi din clinicile private a fost foarte posibilă. au arătat că. realizate de către clinicile private şi neînregistrate în statisticile medicale. „Clinicile au fost inundate de femei care solicitau avortul.” Pornind chiar de la datele oferite de Ministerul Sănătăţii. numărul real de avorturi efectuate în sistem privat ar putea fi chiar mai mare. a II. în 1995. în perioada 1990-1992. Ca o consecinţă. manuscrisul ed. Lipsa reglementărilor clare privind cerinţele de raportare ale unităţilor mediale private pot explica această situaţie. existau un număr de aproximativ 80 de mii de avorturi efectuate la cerere.statisticile oficiale. sursei de finanţare. Aceasta corespunde unei rate a avortului de aproape 3 avorturi provocate la fiecare născut viu pentru aceeaşi perioadă”. Programele nationale de sanatate s-au derulat in baza Hotărârii Guvernului nr. rezultatelor aşteptate. rata avortului provocat legal a atins cel mai ridicat nivel din lume – aproape 200 la 1000 de femei între 15-44 de ani. cu prezentarea obiectivelor. în 2001. revăzut) Secţiunea a V-a: Programele şi proiectele derulate de către instituţia analizată 5. (Fragment din volumul „O viziune asupra vieţii”. Un sondaj limitat efectuat de către Direcţiile de Sănătatea Publică Judeţene. se vede că. In anul 2007. între 1990-1992. rata avortului provocat a avut o valoare medie foarte ridicată. fapt care arată grave disfuncţionalităţi de raportare din sistemul de raportare medical. perioadei de implementare. 292/2007 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate si 30 . în anul 2000.1 Exemple de programe sau proiecte în calitate de beneficiar sau partener.

evaluarea şi finanţarea programelor naţionale de sănătate. a viciilor de refracţie si ambliopiei la populaţia ţintă 2. indicatorii specifici. 1. ţesuturi şi celule. Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară.Corectarea viciilor de refracţie si aplicarea masurilor specifice pentru tratmentul ambliopiei 4. Programul naţional de asistenţă comunitară şi acţiuni pentru sănătate. detalierea pe subprograme şi activităţi. responsabilităţile în monitorizarea şi controlul acestora. din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice şi din transferurile din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. structura programelor nationale de sanatate a fost urmatoarea: Programul naţional de profilaxie.a Ordinului comun al ministrului sănătăţii şi al presedintelui Casei Naţionale nr. Programul naţional de tratament în străinătate. in anul 2007. Programul naţional al rezervei Ministerului Sănătăţii Publice.Monitorizarea postterapeutică a copiilor trataţi 31 .Screening pentru depistarea riscului de cecitate. Programul naţional de sănătate mintală. unităţile sanitare prin care se derulează în anul 2007 In conformitate cu actele normative precizate mai sus.Tratament specific al retinopatiei de prematuritate 3. Programul naţional de diabet şi alte boli de nutriţie. 570/116/ 2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind implementarea. Resursele financiare pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate au provent de la bugetul de stat. Programele naţionale de sănătate au fost elaborate şi derulate în mod distinct sau în comun de către Ministerul Sănătăţii Publice şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.Profilaxia cecităţii la prematuri prin depistarea precoce si tratamentul retinopatiei de prematuritate si profilaxia ambliopiei la copil Obiectiv specific: Prevenirea apariţiei cecitaţii si a tulburărilor de refracţie la copil Activităţi: 1. Programul naţional de transplant de organe.

Coordonarea si monitorizarea activităţilor obiectivului Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat .cost mediu / prematur tratat cu laser: 10.000 .creşterea numărului de prematuri examinaţi pentru depistarea retinopatiei de prematuritate cu 10%.anual : .număr de copii trataţi pentru ambliopie: 200 c) Indicatori de eficienţă: .număr de prematuri testaţi cu risc pentru retinopatia de prematuritate: 500 .creşterea numărului de copii examinaţi pentru depistarea ambliopiei cu 10%.număr de copii examinaţi pentru depistarea ambliopiei : 500 .număr de prematuri examinaţi pentru depistarea retinopatiei : 1.număr de prematuri trataţi cu laser: 50 .cost mediu / prematur testat pentru retinopatie: 30 lei .225 lei Sursa de finantare Buget total: 805 mii lei 32 .Formarea profesională a personalului de specialitate pentru activităţile specifice 6.cost mediu / copil testat pentru ambliopie: 30 lei .5. b) Indicatori fizici: .cost mediu / copil tratat pentru ambliopie: 1.Cheltuieli complementare aferente programului Organizatiei Mondiale a Sanatatii <Prevenirea cecitatii si tulburarilor de vedere> in Romania 7.000 lei . .

Procurare de medicamente. imunodeficienţele primare umorale la copil f. Sibiu. hepatita cronica la copil Activităţi 1. Braşov.Investigaţia paraclinică şi de laborator specifică pentru stabilirea diagnosticului si monitorizarii tratamentului 33 .Buget de stat :. mucoviscidoza la copil e. Mureş. Dolj. Constanţa.Procurarea de suplimente nutritive cu destinaţie medicală specială 3. astmul bronşic la copil c. produse dietetice specifice.transferuri: 805 mii lei Unităţi care derulează obiectivul Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" . monitorizarea şi recuperarea unor afecţiuni cronice la copil Obiectiv specific: Prevenirea apariţiei si complicaţiilor unor boli cronice ale copilului a.institutia coordonatoare Autoritatile de sănătate publică Bihor. sindromul de malabsorbţie si diareea cronica la copil d. Iaşi. Timiş şi a municipiului Bucureşti Spitalele propuse de autoritatile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti 2. prevenţia primară şi secundară. sindromul de detresă respiratorie la nou-născuţi b. reactivi. Diagnosticul precoce. materiale sanitare si consumabile specifice 2. Cluj.

numar de copii decedaţi prin sindrom de detresă respiratorie după administrarea tratamentului cu surfactant : 100 .număr de copii cu astm bronşic trataţi : 4.număr de copii testaţi pentru astm bronşic: 3. distribuirea de ghiduri de profilaxie şi tratament specific 7.creşterea numărului de copii cu sindromul de malabsorbţie si diareea cronica la copil diagnosticaţi precoce: cu 10% .creşterea numărului de copii cu imunodeficienţe primare umorale diagnosticaţi precoce cu 10% .Consilierea specifică 6.Managementul central şi regional al afecţiunilor cronice la copil 9.număr de copii născuţi cu sindrom de detresă respiratorie trataţi cu surfactant: 450 .Realizarea unor baze de date pentru bolnavii cronici (registre naţionale) 8.creşterea numărului de copii cu hepatită cronică diagnosticaţi precoce cu 10% b) Indicatori fizici: .Elaborarea.Coordonarea si monitorizarea activităţilor obiectivului Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat . editarea.reducerea mortalităţii infantile prin sindrom de detresă respiratorie cu 10% .500 34 .4.600 .creşterea numărului de copii cu mucoviscidoză diagnosticaţi precoce cu 10% .creşterea numărului de copii cu astm bronşic diagnosticaţi precoce cu 10% .anual : .Profilaxia si administrarea tratamentului specific necesar in timpul spitalizarii si in ambulator 5.

număr de copii testaţi pentru hepatită cronică: 3.cost mediu / copil cu imunodeficienţe primare umorale tratat 2.număr de copii cu diaree cronică / sindrom de malabsorbţie trataţi :1.000 .200 .număr de copii testaţi pentru imunodeficienţe primare umorale:1.cost mediu / copil testat pentru mucoviscidoză 200 lei .cost mediu / copil cu diaree cronica / sindrom de malabsorbţie tratat 333 lei .număr de copii investigaţi pentru diaree cronica / sindrom de malabsorbţie : 2.cost mediu / copil cu mucoviscidoză tratat 2.număr de copii testaţi pentru mucoviscidoză: 1.800 .număr de copii cu imunodeficienţe primare umorale trataţi:100 .cost mediu / copil testat pentru astm bronşic 50 lei .cost mediu / copil testat pentru imunodeficienţe primare umorale 100 lei .număr de copii cu mucoviscidoză trataţi: 300 .cost mediu / copil testat pentru hepatită cronică 100 lei .383 lei .111 lei .cost mediu / copil investigat pentru diaree cronica / sindrom de malabsorbţie : 60 lei .500 .350 lei .cost mediu / copil cu sindrom de detresa respiratorie tratat cu surfactant:2.cost mediu / copil cu astm bronşic tratat 273 lei .cost mediu / copil cu hepatită cronică tratat 800 lei 35 .număr de copii cu hepatită cronică trataţi: 500 c) Indicatori de eficienţă: .000 ..

100 mii lei Buget de stat :. Pentru nerespectarea normelor legate de igiena si sanatate publica au fost aplicate : -11458 avertismente -3740 amenzi contraventionale insumand 6.800. 7. după caz. cererile de rambursare a cheltuielilor depuse. Controlul financiar preventiv.Sursa de finatare Buget total: 5.616. 36 .3. 6 din punctul de vedere al: a) legalităţii şi regularităţii.715 litri produse. 7.2 Exemple de fişe de proiect şi cereri de finanţare.600 RON -469 decizii de suspendare a activitatii -93 retrageri de autorizatii de functionare -1 decizie de inchidere a unitatilor S-a dispus scoaterea din consum a 1. deoarece nu au corespuns normelor in vigoare. stabilite potrivit legii.100 mii lei 5.transferuri: 5.513 kg si a 204. b) încadrării în limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament. Controlul de legalitate asupra actelor. rapoartele de activitate şi fişe de pontaj ale experţilor. Secţiunea a VII-a: Aspecte privind exercitarea controlului în cadrul instituţiei analizate 7. Controlul financiar preventiv constă în verificarea sistematică a proiectelor de operaţiuni care fac obiectul acestuia potrivit art.2.1. Organizarea controlului financiar preventiv (1) Ministerul Finanţelor Publice este autoritatea de coordonare şi reglementare a controlului financiar preventiv pentru toate entităţile publice. constituind risc pentru sanatatea publica. Controlul de specialitate.

cu avizul UCAAPI. în mod treptat. iar în cazul entităţilor publice subordonate. la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat. prin controlori delegaţi ai Ministerului Finanţelor Publice. b) controlul financiar preventiv delegat. 7. la toate entităţile publice şi asupra tuturor operaţiunilor cu impact financiar asupra fondurilor publice şi a patrimoniului public. Controlul ierarhic. precum şi ai bugetului oricărui fond special. în mod unitar. în sfera răspunderii manageriale pe măsură ce controlul managerial va asigura eliminarea riscurilor în administrarea fondurilor publice. la Fondul naţional şi la agenţiile de implementare a fondurilor comunitare. pe baza acestuia. Direcţia audit public intern are următoarele atribuţii generale: a) elaborează norme metodologice specifice entităţii publice în care îşi desfăsoară activitatea. Auditul public intern.6. şi. precum şi la alte entităţi publice cu risc ridicat. cu avizul acesteia.5. Auditul public intern este în subordinea directă a ministrului sănătăţii şi are următoarea structură organizatorică: a) Compartimentul misiuni de audit public intern b) Compartimentul metodologie urmărire recomandări. eficienţă şi eficacitate. de regulă pe o perioadă de 3 ani. Atingerea acestui nivel va fi evaluată de misiuni de audit dispuse de ministrul economiei şi finanţelor.4. regularitate. economicitate. precum şi despre consecinţele acestora.7. b) elaborează proiectul planului multianual de audit public intern. c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate. bugetului asigurărilor sociale de stat. 7. d) informează UCAAPI despre recomandările neînsuşite de către conducătorul entităţii publice auditate. în condiţiile legii. 37 .(2) Controlul financiar preventiv se organizează şi se exercită de autorităţi competente. proiectul planului anual de audit public intern. 7. (4) Controlul financiar preventiv se va integra. (3) Controlul financiar preventiv se organizează şi se exercită în următoarele forme: a) controlul financiar preventiv propriu. potrivit prevederilor prezentei ordonanţe şi ale actelor normative emise în aplicarea acesteia. Controlul din partea Curţii de Conturi. Sistemul de asigurare a calităţii ( dacă există). 7. respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entităţi publice.

• plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale. precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora. precum şi a Codului privind conduita etică în cadrul compartimentelor de audit intern din entităţile publice subordonate. f) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern.e) raportează periodic asupra constatărilor. inclusiv din fondurile comunitare. gajarea. în cooperare cu conducătorul entităţii publice în cauză. inclusiv a fondurilor provenite din finanţare externă. cel puţin o data la 3 ani. aflate în coordonare sau sub autoritate şi poate iniţia măsurile corective necesare. c) consiliază activitatea entităţilor specializate în domeniul auditului din unităţile aflate în subordinea. a. • sistemele de conducere şi control. raportează imediat conducatorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate. b) auditează. 38 . g) în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii. • sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia. precum şi vânzarea. Compartimentul specifice: misiuni de audit public intern are următoarele atribuţii a) exercită auditul public intern asupra tuturor activităţilor desfasurate într-o entitate publică. • sistemele informatice. i) reprezintă Ministerul Sănătăţii în relaţiile cu terţii în domeniul auditului public intern. e) şeful compartimentului misiuni de audit public intern este înlocuitorul de drept al directorului Direcţiei audit public intern în absenţa acestuia. instrucţiunilor. • sistemul de luare a deciziilor. precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme. • concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale. concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit. h) verifică respectarea normelor. aflate în coordonare sau sub autoritatea altor entităţi publice. • constituirea veniturilor publice. concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale. • alocarea creditelor bugetare. d) îndeplineşte alte sarcini stabilite de ministru. respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă. în coordonarea sau sub autoritatea ministerului. următoarele: • activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali. • administrarea patrimoniului. fără a se limita la acestea. inclusiv asupra activităţilor entităţilor subordonate.

c) formulează răspunsuri pentru solicitările unităţilor aflate în subordinea. diversitate si profesionalism. Prin Planul de ocupare a functiilor publice se doreste crearea unei politici manageriale constante si unitare. intr-o administratie publica in care functionarii actioneaza in mod real si eficient pentru realizarea interesului public. vechime etc. punerea in practica a deciziilor depinde de functionarea sistemului administratiei. b) asigură coordonarea metodologică a structurilor aflate în subordinea sau autoritatea ministerului. centralizează şi transmite raportări cu privire la progresele înregistrate în implementarea recomandărilor formulate în misiunile de audit public intern. In sens material-functional.b. In sens formal-organic se au in vedere autoritatile si organismele implicate in derulare a activitatii de gestionare a functiei publice. funcţii de conducere. 8.). coordonarea sau autoritatea ministerului. deservita de o administratie apropiata de cetateni si capabila sa indeplineasca serviciile care i-au fost conferite prin norme de drept. statul de functii). prin gestiunea functiei publice se evoca actele juridice si operatiunile materiale prin care se recruteaza functionarii publici si se materializeaza situatia lor profesionala. asigurarea continuitatii si celeritatii 39 . Conceptul poate fi anlizat in sens materialfunctional si in sens formal-organic. Abordarile recente privitoare la tendintele noii societati informationale considera capitalul uman o resursa strategica cel putin la fel de importanta ca si capitalul financiar. Este esential ca managementul resurselor umane sa asigure o mai mare deschidere. către UCAAPI şi Curtea de Conturi. la nivelul standardelor europene. este fireasca atentia care trebuie acordata imbunatatirii managementului resurselor umane. Avand in vedere ca.. Instrument managerial pentru planificarea ocuparii functiilor publice precum si de estimare si de previzionare a costurilor serviciului public in Romania. Prezentarea resurselor umane ale instituţiei (pe categorii de vârste.2. de execuţie. Compartimentul metodologie urmărirea recomandări are următoarele atribuţii specifice: a) verifică. Reforma administratiei publice se inscrie in actiunea Guvernului pentru promovarea unei societati moderne si splidare.161/2003. in mare masura. Prezentarea normelor reglementare în domeniul resurselor umane. (5) Directorul desemnează o persoană responsabilă cu arhivarea documentelor direcției și stabilește prin fișa postului atribuțiile și sarcinile acesteia Secţiunea a VIII-a: Resursele umane la nivelul instituţiei analizate 8. Planul de ocupare a functiilor publice a fost introdus in legislatia privind functia publica si functionarii publici prin Legea nr. cu acordul conducătorului Directiei audit public intern. inclusiv structurile de organizare a functiei publice (organigrama. Notiunea de gestiune a functiei publice este esentiala pentru conturarea unei imagini complete asupra acestei institutii.1.

iar planul de ocupare a functiilor publice este instrumentul prin care Primaria Sectorului 5 va avea un sistem unitar de organizare si sistematizare a functiei publice si va putea prognoza. Conform legiinr. egalitate de sanse si va da functionarilor publici posibilitatea sa-si planifice cariera profesionala. 8. astfel dinamica functiilor publice in urmatorii ani. cunoasterea efortului bugetarbnecear implementarii unui system de salarizare propriu functionarilor publici.serviciului public. potrivit Legii nr. Concursul este organizat si gestionat de catre Primarie pentru ocuparea functiilor publice de conducere si executie vacante. personalului salariat din aparatul propriu al institutiei publice care desfasoara activitati de secretariat. Proceduri de selecţie şi recrutare a personalului de gestiune şi de execuţie. Planul de ocupare a functiilor publice este. Pentru a participa la concursurile organizate de catre Primarie. Acestor categorii de personal le sunt aplicabile prevederile legislatiei muncii. intretinere si reparatii.161/2003 Planificarea resurselor umane reprezinta un obiectiv fundamental al managementului functiei publice si functionarilor publici. categorie si grad profesional f) numarul maxim al functiilor de conducere din cadrul institutiei publice care nu poate depasi 12% din numarul total al functiilor publice. instrumental care va asigura transparenta sistemului administrativ. de asemenea. personalul medical si magistratii. candidatii trebuie sa indeplineasca conditiile minime de vechime in specializarea studiilor necesare exercitarii functiei publice prevazute in fisa postului pentru care concureaza. completata prin legea 161/2003 sunt functionari publici. existand totusi reglementari speciale privind cadrele didactice. persoanele numite sau alese in functii de demnitate publica. gospodarire. cadrelor didactice. protocol. persoanele numite intr-o functie publica si care desfasoara activitati ce implica exercitatea prerogativelor de putere publica. Statutul functionarilor publici nu se aplica magistratiilor.22 din Legea nr.188/1999 privid Statutul functionarilor publici. competitia deschisa. Toate acestea au drept scop dobandirea unei capacitate administrative reale.3. 40 . Recrutarea functionarilor publici se face prin concurs organizat in limita functiilor publice vacante prevazute annual in acest scop prin Planul de ocupare a functiilor publice.188/1999 cu completarile si modificarile ulterioare planul de ocupare a functiilor publice stabileste: a) numarul functiilor publice rezervate promovarii functionarilor publici care indeplinesc conditiile legale b) numarul functiilor publice care vor fi rezervate absolventilor progrmelor de formare specializate in administratia publica organizate de Institutul National de Administratie sau de insitutii similare din tara si strainatate c) numarul functiilor publice care vor fi ocupate prin concurs d) numarul functiilor publice care vor fi infiintate e) numarul functiilor publice pe fiecare clasa. Comisia de concurs formata din 5 membri si se constituie prin ordinul primarului Primariei Sectorului 5. Potrivit art.

b) minim 2 ani pentru functiile publice sef birou si sef serviciu. astfel cum este definite prin lege  a castigat concursul sau a luat examenul organizat pentru ocuparea functiei publice Pentru recrutarea personalului concursul consta in urmatoarele etape: o Analiza cerinţelor postului vacant În această etapă specialiştii din compartimentul de resurse umane procedează mai întâi la o actualizare a conţinutului fişei postului/funcţiei vacante în funcţie de schimbările apărute în sistemul de obiective al instituţiei publice.Aceste conditii sunt: a) minim 5 ani pentru functiile publice de conducere. 8 luni. În funcţie de aceste aspecte se determină conţinutul cerinţelor generale şi specifice pe care trebuie să le satisfacă titularul postului sau funcţiei publice care. Poate ocupa o functie publica persoana care indeplineste conditiile generale prevazute de articolul 49 din Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici cu modificarile si completarile ulterioare:  are cetatenie romana si domiciliul in Romania  cunoaste limba romana scris si vorbit  are varsta de minim 18 ani impliniti  are o sanatate corespunzatoare functiei publice pentru care candideaza atestata pe baza de examen medical de specialitate  are capacitate deplina de exercitiu  indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice  nu a fost condamnata pt savarsirea de infractiuni impotriva umanitatii. 6 luni in functii de nivelul studiilor absolvite pentru functii de executie de grad profesional “asistent”. c) minim 5 ani pentru functiile de executie de grad profesional ”superior”. sef serviciu. infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul care impiedica efectuarea justitiei  nu a fost destituita dintr-o functie publica in ultimii 7 ani  nu a desfasurat activitate de politie politica.a statului sau autoritatii. mai exact de către instituţii specializate integrate în structura guvernului şi/sau ministerelor. în politicile şi strategiile în domeniul resurselor umane elaborate la nivelul administraţiei centrale. Se poate foarte uşor constata că de calitatea acestei activităţi depinde în mare măsură finalitatea selecţiei prin care se identifică funcţionarul public potrivit pentru locul vacant identificat în structura organizatorică. practic. cu exceptia functiilor publice de sef birou. e) minim 1 an. în cadrul legislativ. precum si a functiilor asimilate acestora. d) minim 3 ani pentru functiile publice de executie de grad profesional “principal”. 41 . asigură elementele de competenţă profesională şi/sau managerială ale titularului. cu ajutorul cărora titularul postului sau funcţiei îşi realizează obiectivele individuale şi sarcinile corespunzătoare.

în general. într-o nouă manieră reproiectată. • centrele teritoriale de înregistrare a şomerilor. una din cele mai viabile modalităţi de recrutare a candidaţilor la posturile şi funcţiile publice.o întocmirea specificaţiilor aferente activităţii în postul vacant Această etapă constă în identificarea elementelor de specificitate ale posturilor sau funcţiilor vacante. • asociaţiile profesionale. motivarea acestora pentru implicarea în procesul de recrutare şi selecţie. prin urmare. În acest scop se declanşează un proces amplu de descoperire a unor potenţiali candidaţi şi. Prin urmare aceşti candidaţi sunt recunoscuţi şi acceptaţi în măsura în care rezultatele obţinute de ei demonstrează competenţa lor profesională şi managerială. în prezent. a performanţelor profesionale şi manageriale dovedite. • oficiile de muncă şi protecţie socială. o Identificarea persoanelor potrivite Este o modalitate la care se apelează în special atunci când recrutarea candidaţilor urmăreşte identificarea candidaţilor pentru înalte funcţii publice de conducere. Etapa se desfăşoară tot din iniţiativa şi cu implicarea directă a specialiştilor în domeniul resurselor umane din instituţia publică. Aceste date şi informaţii sunt necesare în cea de a treia etapă a procesului de recrutare. mai mult. de altfel reprezentată şi prin componentele postului sau funcţiei vacante. o Fişierul cu potenţiali candidaţi 42 . Această opţiune poate să apară în cel puţin două situaţii: atunci când din motive speciale este necesară reducerea numărului de funcţionari publici creându-se oportunitatea redistribuirii celor rămaşi pe anumite posturi şi funcţii publice vacante. Recrutarea internă rămâne. Dacă se recurge la recrutarea externă sau la o formă mixtă de recrutare. • organizaţiile specializate în recrutarea resurselor umane. în această etapă se procedează mai întâi la identificarea potenţialilor candidaţi interni. Aceasta se poate realiza prin consultarea directă a potenţialilor candidaţi. Specialiştii în domeniul managementului public. o atragerea candidaţilor pentru posturile vacante. se creează noi posturi şi funcţii publice în structura organizatorică iniţială. o cercetarea posibilităţilor privind locurile unde pot fi găsiţi posibilii candidaţi Din raţionamente absolut normale. deci se procedează la o recrutare internă. • târgurile de locuri de muncă etc. Recrutarea funcţionarilor publici implică apelarea la mai multe metode şi tehnici pentru identificarea celor mai potriviţi candidaţi pentru posturile şi funcţiile publice din structura organizatorică a instituţiei publice. şi în domeniul resurselor umane din instituţia publică trebuie să elaboreze aceste specificaţii de tehnică managerială. a doua situaţie apare atunci când se consideră oportună extinderea activităţii într-o instituţie publică şi. pot fi luate în considerare cel puţin următoarele surse care furnizează candidaţi: • universităţile de specialitate. practic a aspectelor prin care postul sau funcţia publică vacante se disting şi se integrează concomitent în relaţie cu celelalte în cadrul structurii organizatorice existente. bazate pe o fundamentare ştiinţifică şi practică. se face o evaluare sumară a activităţii desfăşurate de aceştia până atunci.

Specialiştii în domeniul resurselor umane din cadrul instituţiei publice au misiunea de a identifica cea mai potrivită metodă sau tehnică de recrutare a candidaţilor la posturile şi funcţiile publice. atunci cand functia publica superioara este ocupata prin concurs sau examen si temporara.cu modificarile si completarile ulterioare. Următoarea condiţie prevăzută în lege este organizarea concursului. Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice vacante se realizeaza prin promovarea unui functionar public care indeplineste conditiile specifice. 43 . Procesul de selecţie a funcţionarilor publici de conducere şi/sau de execuţie se desfăşoară în mai multe etape: • alegerea preliminară a solicitanţilor. • verificarea referinţelor. in conditiile legii. derularea procesului de selecţie trebuie să aibă la bază existenţa unei funcţii publice vacante. 1. astfel încât să poată fi integrate în procesul de selecţie doar acele persoane ale căror coordinate fundamentale corespund cerinţelor generale şi specifice precizate în fişa posturilor publice şi în descrierile de posturi şi funcţii publice declarate vacante. alin. Este necesară o permanentă actualizare a datelor şi informaţiilor din această categorie.188/1999. când este nevoie. Modalităţi de promovare şi motivare a salariaţilor instrumente. 1087/2001 reglementează modul de organizare şi desfăşurare a concursurilor şi examenelor pentru ocuparea funcţiilor publice. persoanele specializate în anumite domenii. pentru ca modalitatea să fie eficientă. • intervievarea pentru angajare. mijloace etc. H. Promovarea personalului poate fi definitiva. a celui mai potrivit candidat pentru ocuparea unui post scos la concurs.G. conform unor criterii stabilite. pentru ocuparea acestei funcţii publice. 8. • interviul final. Potrivit Legii nr. Conform Legii 188/1999. promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei functii publice superioare vacante prin concurs sau prin examen. atunci cand functia publica se ocupa pe o perioada determinata. • completarea formularului de cerere de angajare. art.Această modalitate constă în faptul că fiecare instituţie publică în cadrul compartimentului de resurse umane îşi poate crea o „bancă de date” care să cuprindă potenţialii candidaţi dintre care să fie recrutate. Selecţia reprezintă procesul complex de alegere.4. 49. o Cercetarea de marketing Prin aceasta se asigură o prezentare atractivă a posturilor şi funcţiilor scoase la concurs astfel încât instituţia publică să-i poată identifica pe cei care corespund cerinţelor solicitate de postul sau funcţia publică vacante. • examenul medical. • decizia de angajare. • testarea pentru angajare.

simple trebuinţe fiziologice sau idealuri abstracte. ea nu numai că stimulează. in sensul utilizarii combinate atat a stimulentelor materiale. precum si de alte institute specializate din tara si strainatate • au fost numite intr-o functie publica din clasa I • indeplinesc conditiile prevazute in fisa postului. functionarul public rtrebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa aiba o vechime minima de 2 ani in functii publice de executie din gradul profesional “principal” sau 4 ani in functii publice de executie din gradul profesional “asistent” in clasa corespunzatoare studiilor absolvite b) sa fi obtinut la evaluarea performantelor profesionale din ultimii 2 ani cel putin calificativul “foarte bine” c) sa indeplineasca conditiile specifice prevazute de fisa postului De asemenea au dreptul de a participa la concursul pentru promovare organizat in vederea ocuparii functiilor publice superioare vacante persoanele care: • sunt absolvente ale programelor de formare si perfectionare in administratia publica. precum si pe cele de vechime. organizate de catre INA. Defintiă ca fiind totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. Esenţial pentru motivaţie este faptul că ea impulsionează şi declanşează acţiunea. motivaţia este înţeleasă fie ca ansamblu de motive. functionarii publici trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii minime: a) sa aiba o vechime minima de 2 ani in functii publice de executie din gradul asistent in clasa corespunzatoare studiilor absolvite b) sa fi obtinut la evaluarea performantelor profesionale din ultimii 2 ani. pe baza luarii in considerare a principlailor factori implicati. promovarea se face tot prin concurs sau examen. Pentru a participa la concursul pentru promovarea intr-o functie publica de executie din gradul profesional “principal”. 44 . dar îl direcţionează spre un anumit mod de satisfacere. dinamizează organismul. Noile abordari si tendinte care se manifesta in managementul modern au ca principiu de baza crearea si implementarea unui nou sistem de motivare a personalului in vederea indeplinirii obiectivelor la nivele ridicate ale indicatorilor de performanta. Procesul motivarii personalului din cadrul Primariei Sectorului 5 trebuie sa indeplineasca simultan mai multe caracteristici:  sa fie complex. a înlăturării ei. conştiente sau inconştiente. spre anumite obiecte capabile de a o satisface. cel putin calificativul “foarte bine “ c) sa indeplineasca cerintele specifice prevazute de fisa postului Pentru a participa la concursul pentru promovare intr-o functie publica de executie din gradul profesional ”superior”. fie că sunt înnăscute sau dobândite. deci. proba scrisa si interviul.Ca si in cazul recrutarii. fie ca proces al motivării sau împingere spre acţiune. Concursul pentru promovare consta in tre etape: selectarea dosarelor de inscriere. endogeni si extrogeni administratiei publice. cat si morale. În general. prin termenul de motivaţie se desemnează starea internă de necesitate a organismului care orientează şi dirijează comportamentul pe direcţia satisfacerii şi. Totodată.

El le arată angajaţilor cum să-şi satisfacă propriile nevoi prin îndeplinirea obiectivelor organizaţiei. cultivarea scopurilor comune. adica motivatiile conisderate si modul lor de folosire sa tina cont de caracteristicile fiecarei persoane si ficarui tip de colectiv. Managerul este cel care îi energizează. orientaţi către dezvoltare sunt mai fericiţi. echitabil şi în primul rând ca fiinţe umane. Pentru un manager este importantă în special acordarea de atenţie constantă aspectelor umane legate de activitate: provocare. ghidează şi motivează pe angajaţi.  sa fie gradual. lucrul în echipă. Principiul fundamental care formează baza managementului resurselor umane este acela că. Motivaţia este responsabilitatea tuturor managerilor. 8. Banii nu reprezintă soluţia magică a motivării. Oamenii au anumite nevoi care pot şi trebuie îndeplinite în cadrul organizaţiei. dezvoltare. mai implicaţi şi productivi. şi nu ca simple resurse care pot fi folosite în interesul organizaţiei.5. O multitudine de factori afectează motivarea angajaţilor. Aceasta presupune ca ei să fie trataţi corect. adica sa satisfaca succesiv necesitatile personalului si in stransa corelatie cu contributialui. Există multe alte modalităţi de a motiva angajaţii. satisfacţie şi o perspectivă promiţătoare de promovare. înțelegerea întregului proces. varietate în activitate. Motivaţia se referă atât la comunicare. avantajul competitiv este obţinut prin oameni. îndrumare şi oportunităţi de dezvoltare. Printre răspunsurile cel mai des întâlnite în rândul funcţionarilor publici menţionăm: • sarcini competitive care le oferă un sentiment de împlinire. Este vorba despre crearea unui loc de muncă unde ne face plăcere să mergem deoarece ne oferă un sens. sprijin. Cel mai de preţ bun al unei organizaţii este reprezentat de oamenii săi. Motivaţia şi implicarea pot creşte dacă angajaţii simt că sunt valorizaţi. ci ca resursele cele mai valoroase în care trebuie să investim. competenţe. instrumente. • lucrează într-un mediu plăcut şi armonios. responsabilitate. Angajaţii motivaţi. sa fie diferentiat. Nu trebuie să uităm însă că fiecare angajat are nevoi diferite şi trebuie motivat într-o manieră uşor diferită. efectuarea unor activităţi care reprezintă într-adevăr ceva şi care îi face pe oameni să se simtă apreciaţi în cadrul unei organizaţii. cât şi la cunoaşterea reciprocă şi ajutor reciproc în realizarea obiectivelor. 45 . forme. Practica managementului modern de personal vizează oferirea de condiţii în care oamenii să lucreze cu plăcere şi eficient. şi să contribuie la succesul organizaţiei. • eforturile pe care le depun sunt recunoscute şi apreciate atât de conducere cât şi de cetăţeni. astfel inat sa se obtina maximum de participare la stabilirea si realizarea obiectivelor previzionate. • pot să ducă singuri o sarcină la bun sfârşit. tinand cont de independentele dintre diferitele categorii si necesitati. indicatori de performanţă folosiţi sau care ar trebui folosiţi. • beneficiază de încrederea şi întregul sprijin al şefilor. conduce. De aceea aceştia ar trebui priviţi nu ca nişte costuri variabile. Proceduri de evaluare şi control a personalului.

fie functionarul public de conducere ierarhic superior. Procedura de evaluare se realizeaza in 3 etape si anume: 1) Completarea raportului de evaluare de catre evaluator.sa poata fi revizuite in functie de modificarile intervenite in prioritatile Primariei. ca etapa a procesului de evaluare. se va proceda la stabilirea unui punct de vedere comun. impresii si puncte de vedere care au loc intre evaluator si functionarul public in cadrul caruia: • se aduc la cunostinta functionarului public evaluat consemnarile facute in raportul de evaluare • In cazul in care intre functionarul public evaluat si evaluator exista diferente de opinie asupra consemnarilor facute. Evaluatorul poate modifica raportul de evaluare conform celor stabilite cu functionarul public. stabileste calificativul final de evaluare a performantelor profesionale individuale si consemneaza rezultatele deosebite ale functionarului. reprezinta un schimb de informatii. noteaza criteriile de performanta in functie de importanta acestora. evaluatorul analizeaza indeplinirea obiectivelor individuale fixate. si “nesatisfacator”. “bun”. dificultatile obiective intampinate de acesta si alte observatii pe care le considera relevante. in raport cu realizarea obiectivelor stabilite in baza atribuțiilor in fisa postului. 46 . “satisfacator”. In vederea completarii raportului de evaluare. 2) Interviul.Ele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte: • sa fie specifice activitatilor ce presupun exercitarea prerogativelor de putere publica • sa fie cuantificabilea adica sa aiba o forma concreta de realizare • sa fie prevazute cu termene de realizare • sa fie realiste • sa fie flexibile. “foarte bun”. El poate fi modificat conform deciziei contrasemnatarului in urmatoarele cazuri: a) Aprecierile consemnate nu corespund realitatii b) Intre evaluator si functionarul public exista diferente de opinie care nu au putut fi solutionate de comun accord In urma evaluarii performantelor profesionale individuale functionarului public i se acorda unul din urmatoarele calificative: “exceptional”. Evaluarea performantelor profesionale individuale ale funcționarilor publici se face anual prin raportarea criteriilor de performanta la gradul de îndeplinire a obiectivelor individuale prevăzute. • Se semneaza si se dateaza raportul de evaluare de catre evaluator si de functionarul public evaluat 3) Contrasemnarea raportului de evaluare Raportul de evaluare se inainteaza contrasemnatarului. Evaluatorul este fie conducatorul compartimeentului in care functionarul public isi desfasoara activitatea.Procedura de evaluare a performantelor profesionale individuale se aplica fiecărui funcționar public. Obiectivele individuale reprezinta scopuri specifice stabilite pe baza atributiilor prevazute infisa postului.

in termenul prevazut. propunerile de sesizare a comisiei de disciplina condtituita in cadrulinstitutiei pt. Actiunile de control au drept scop verificarea respectarii legislatiei in domeniul functiei publice si al functionarilor publici. Ele au atat caracter programat tematic. daca este cazul. Tematicile specifice de control au avut in vedere in principal: a) Verificarea procedurii de concurs pentru ocuparea functiei publice b) Controlul privind respectarea regimului incompartibilitatilor si al conflictului de interese c) Verificarea modului de respectare a principiilor liberului acces la informatiile de interes public d) Gestiunea actelor privind dosarul profesional al functionarilor publici si a contractelor de munca Cele mai des intalnite abateri si incalcari ale legislatiei privind functia publica si functionarii publici sunt cu privire la: a) Avizarea functiilor publice si numirea functionarilor publici 47 . Raportul de control cuprinde masurile necesare care sa conduca la imbunatatirea activitatii compartimentului controlat. Controlul tematic se desfasoara pe baza programului trimestrial de control elaborat de Corpul de control si aprobat de Primar . propunerea de sesizare a organelor de urmarire penala in legatura cu faptele ce constituie conform legiise constituie in infractiuni. daca este cazul. masurile luate pentru a intra in legalitate. care comunica in scris. constatari cu character general. masuri privind recuperarea prejudiciului. cat mai ales ca urmare a unor reclamatii si sesizari. Rezultatul controlului se inscrie intr-un Raport de control semnat de membrii echipei de control si de catre presedintele Corpului de control si se aproba de catre primar. La finalizarea unei activitati de control a functionarilor publici se incheie un Proces verbal de control care va cuprinde obiectivele specifice ale controlului. observatiiale reprezentantilor compartimentelor controlate si se semneaza de catre membrii echipei de control si de conducatorii compartimentelor respective. faptele care constituie abateri disciplinare. masurile necesare si termenele pentru intrarea in legalitate. cat si caracter inopinat.Rezultatele obtinute la evaluarea anuala a performantelor profesionale individuale confera functionarului public dreptul sa avanseze in gradele de salarizare corespunzatoare functiei publice detinute si sa primeasca recompense morale si materiale pentru rezultatele deosebite obtinute in activitatea sa. Raportul de control aprobat este transmis compartimentului sau directiei controlate. documentele sau declaratiile scrise solicitate sau primate. iar controlul inopinat se desfasoara atat din initiativaprimarului. Procedura de evaluare are ca scop: o Avansarea in gradele de salarizare o Retrogradarea din gradele de salarizare o Promovarea intr-o functie publica superioara o Eliberarea din functia publica o Stabilirea cerintelor de formare profesionala a functionarilor publici Activitatile de control sunt efectuate de echipe de control din cadrul Primariei si sunt aprobate de catre primar.

v. Directia Organizare si Politici Salariale. Secretar general. precum si a sanctiunilor acordate functionarilor publici Principalele cauze care au influentat in mod negative activitatea functionarilor publici din cadrul directiilor primariei sunt: • Neasumarea de catre unii functionari a conduitei etice in raporturile cu cetatenii.Direcţia generală economică . prezentarea detaliată a organizării sale. Directia Generala Resurse Umane. lichidare. iii. serviciile. Secretar general adjunct. (4) Activitatea de control financiar preventiv din cadrul Ministerului Sănătăţii este organizată şi se desfăşoară în cadrul următoarelor structuri: . iv. determinate de un nivel salarial foarte redus in conditiile constrangerii bugetare din prezent • Nerespectarea secretului profesional Concluzia care a putut fi trasa din activitatea de control este aceea ca aceasta reprezinta o functie importanta a managementului functiei publice si a functionarilor publici. ordonanţare şi plata sunt nominalizate prin ordin al ministrului sănătăţii. . lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor. ca beneficiari ai serviciilor publice • O cultura organizationala slab implementata si un atasament redus al unor functionari fata de autoritatea publica • Nivel redus de competenta a unor functionari publici si lipsa atractivitatii specialistilor pt functia publica. Secretariatul General: i. activităţi ce se derulează aici. birourile şi compartimentele din structurile organizatorice ale Ministerului Sănătăţii sunt structuri de specialitate şi au atribuţiile prevăzute de lege pentru angajarea. a.b) Procedura de reincadrare a functionarilor publici c) Regimul juridic al incompatibilitatilor si conflictului de interese d) Completarea si actualizarea dosarelor profesionale sau a altor acte de personal e) Modul de constituire si functionare a comisiilor de disciplina. 46.Unitatea de implementare şi coordonare programe.6.APL 2 Banca Mondială. Art. ii. 8. Compartimentul informatic (2) Direcţiile generale. (3) Persoanele împuternicite în cadrul structurilor de specialitate din Ministerul Sănătăţii cu drept de semnătură pentru angajare. necesara pentru implementarea eficienta a legislatiei privind functa publica si pentru stabilirea unor masuri corective de natura sa conduca la o gestiune coerenta si eficace a functiei publice. Direcţia generala resurse umane şi certificare (1) Direcţia generala resurse umane şi certificare funcționează în subordinea secretarului general și are următoarea structură: 48 . încadrării cu personal. Compartimente specializate în activitatea de personal. direcţiile.

In procesul de masurare a performantei in sectorul public se tine cont de anumite sisteme de indicatori de performanta.Inca din prima zi de practica la Ministerul Sanatatii am putut observa faptul ca functionarii institutiei sunt foarte bine organizati. medicilor dentişti şi farmaciştilor prin rezidenţiat şi a doua specialitate. prin care se pot aprecia pe o scala valorica pana la ce nivel au fost satisfacute interesele publice si cu ce cheltuieli. biologi. -complexitate mediului socio-politic Sectiunea a IX-a elemente privind strategia institutiei analizate 9. ii. asigurand o gestionare corecta a tuturor resurselor. medic dentist şi farmacist. Acest proces este dificil din mai multe motive: -inexistenta unui mediu concurential. Compartiment de recunoaşterea calificărilor şi elaborare de norme în profesiile de medic. farmacişti. angajatii institutiei sunt foarte bine pregatiti. b) Compartiment evaluare şi certificare profesională medici.a) Compartimentul de management al pregătirii medicilor.1 Particularitati strategice ale institutiei publice analizate tinand cont de specificul domeniului de activitate. d) Serviciul recunoaşterea calificărilor: i. c) Compartimentul încadrări personal. 8. Potrivit activitatilor de pregatire si perfectionare a pregatirii functionarilor publici care constau in desfasurarea unui proces coerent si continuu de programe pentru insusirea si/sau dezvoltarea cunostiintelor si abilitatilor.7. as putea spune ca acestia au calitatea de a produce efectul asteptat. medici dentişti. potrivit nivelurilor stabilite. -natura serviciului public oferit.in lucru 49 . Compartiment evaluare şi recunoaşteri calificări de asistenţi medicali şi moaşe. Conform evaluarii performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici care se face anual prin raportarea criteriilor de performanta la gradul de îndeplinire a obiectivelor individuale prevăzute. Aprecierea personală asupra stilului de lucru şi a performanţelor angajaţilor. biochimişti şi chimişti. stilul de lucru este relaxant ceea ce inseamna ca functionarii publici isi pot desfasura activitatea intr-un mod eficient. Functionarii acestei instiutii realizeaza si furnizeaza servicii publice corespunzatoare din punct de vedere cantitativ si calitativ.

4 Modalitati previzionate de management pentru realizarea obiectivelor fundamentale si derivate – in lucru 9.2 Identificarea si caracterizarea factorilor de mediu si a variabilelor organizationale ce influenteaza procesele interne ale institutiei-in lucru 9. Nu este cazul Sectiunea a X-a Analiza diagnostic globala la nivelul institutiei partenere de practica Puncte tari Cauze Efecte 50 .9.3 Prezentarea sistemului de obiective al institutiei publice analizate pentru perioada urmatoare 1-3 ani – in lucru 9. metodele utilizate pentru fundamentarea acestora.5 Exemple de politici publice pe care le initiaza si le promoveaza.

fara constrangeri acest lucru duce la performanta institutiei existenta unui procent important de personal tanar Datorita programelor de Idei si strategii noi. privite instruire la dintr-o alta nivelul institutiei perspectiva Puncte slabe gradul mare de coruptie din randul cadrelor medicale Grade diferite de competenta tehnica pentru persoane cu acelasi nivel de salarizare Un climat organizational care nu favorizeaza munca in echipa Cauze Lipsa motivarii financiare Efecte Degradarea serviciilor medicale Pregatirea profesionala individuala Scaderea performantei la nivelul institutiei Scaderea performantei la nivelul institutiei 51 .Existenta unor specialisti competenti Datorita personalului competent al Departamentulu i de resurse umane Datorita coducerii care permite functionarilor publici sa-si desfasoare activitatea in MS Buna functionare a institutiei Disponibilitatea de a lucra peste program Mediul placut.

52 .

Anexa1 53 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->