You are on page 1of 44

Valeriu Sclifos

,,Diamantele nepr eluite ale limbii romkneSti sunt vorbele, de care se foloseSte poporul
ronihnesc pretutindeni ;i pe care le gnsim Si la cranicari,
In
Si

)$r;\
*\N'Io N\
ti'
\\i\\\'-.,

scriitorii din zilele noastre
tn cdr{ile bisericeSti"
.

Mihai Erninescu

f UIIIi

\,

i\t/'

\1.,.'

I

\\
.t\

\l o....=,).:"

czu
s32

811. 135.

t'

37 4.2',

373.7

CUVINT INAINTE

fost recomandatf, pentru tipar de Consiliul gtiinlific al Institutului de Filologie al A.$.M. Lucrarea
a

Nu fac mare gauri (si nu zic borta) in cer - pentru a incepe aceasti prefa![ cu un frazeologism - editind acest diclionar. Scopul nostru principal a fost de a pune la indemina cititorilor un instrument de lucru de stricti necesitate. Diclionarul de fa![ reuneqte 1200 dintre cele mai frecvente unitd{i
frazeologice ale limbii romane, cu explicarea cit mai adecvatl a sensurilor

Descricrea CII) a ('aurcrci Nationalc a Ctrrtii

Sclilbs, Valcriu
1200 de fiazeologisrne ale limbii romAne : Dict. / Valeriu

Sclilbs; Acad. de gt. a Rep. Moldova. Inst. de Filologie. 2007 ('l'ipogr'. "ll.eclarla" SA).
I

-

Ch. : S. n.,

-

88 p.

sBN 978-991 5-932-7 7 -6

-5000 cx.

Ecliturir Atelier Culegerc text: Tatiana Chilimari
Procesare ccrm puteriz atd: Alexandru Copcrta: Alcxandr u Ermurache
Er nturache, G qli
n

acestora. Definiliile date nu-si propun s5, epuizeze posibilitilile de redare a frazeologismelor, intrucit sensurile lor se modificl, de cele mai multe ori, in funclie de contextul in care acestea sint intrebuinlate. Semnifica{iile unitifilor frazeologice pot fi sesizate mai clar Ei mai pe inleles in cadrul unei propozilii sau fraze, deoarece ,,practic, fiecare nou context agazi expresia intr-un alt orizont semantic" (Al. Dobrescu). Adeseori, acei care consulti acest tip de dic{ionare sint nevoiti si intuiasci unde ar putea glsi unitatea frazeologici respectivi, deoarece multe dintre acestea contin cite dou6-trei elemente semnificative (de exemplu A cauta acul in carul cu fin). in scopul de a-l ajuta pe cititor si afle cu uqurin{a frazeologismul care il intereseazdL, crulindu-i, astfel, timpul gi ribdarea, qi totodati pentru a evita repetarea unuia gi aceluiasi frazeologism, am aranjat intreg materialul dupa primul substantiv din componen!a uniti{ii frazeologice (indiferent dac5, acesta este semnificativ sau nu), care este numit cuvint-titlu. Acest principiu de organizare a materialului inlesnegte, dupi pirerea noastrl, gisirea rapidl gi exacti a frazeologismului, cu atit mai mult cu cit substantil'ul, pe lingi atitea trlsituri distinctive, are gi un puternic caracter de reprezentare vizuali. De exemplu: A cduta cuiva nod in papura poate fi gisit la cuvintul-titlu Nod, iar Parcd a luat apd in gurd - la cuvintul-trtlu,l.pA.

a

P ro

dan

@

Valeriu SCLIFOS, 2007
5-932-71 -6

ISBN 978-991

in dic!ionarul de fall' deopotrivd cu unitilile frazeologice literare propriu-zise, sint incluse qi o serie de frazeologisme ce con{in in structura lor cuvinte regionale (A se face mort tn pdpu;oi), cuvinte populare (Aface ztmbre) etc., care apar in operele scriitorilor clasici gi contemporani ai literaturii romAne. N-am indicat, atunci cind acest lucru a fost posibil, sensul propriu ai unitilii frazeologice, ci doar cel figurat, la explicarea ciruia apar cele mai mari dificultlti.

in elaborare

a Diclion arulul,

Dupi cum este anunlat in titlu, prezenta lucrare este un dictionar de frazeologisme, si nu unul de locu{iuni, imbiniri de cuvinte de diferite tipuri etc. Pentru a r[spunde scopului propus, ne-am strdduit si includem aici doar unitili frazeologice propriu-zise, de egalivaloare si structura, care si aibd sens figurat, continut afectiv si caracter expresiv. Astfel, au rimas in afara dic{ionarului (chiar daci acestea figureazd in unele dic}ionare de
locufiuni gi expresii ale limbii romane ) diferite tipuri de loculiuni (verbale, adverbiale, adjectivale, substantivale q.a.), diverse imbiniri de cuvinte, a ciror explicare nu prezinti dificultili, un mare numi.r de proverbe gi zicatori de o largi circulatie gi alte uniti{i specifice limbii romAne.

au fost consultate

precum ;i pentru scrierea I ntrod uceri i urmitoarele lucriri lexicografice:

Comgulea E., TeiuE S., $erban

V, Diclionar de expresii si

locutiuni,

Editura,,$tiin!al Chiqiniu,

1998.

Duda G., Gog* A., Wojcicki M.1., Diclionar de expraii;i loculiuni ale Iimbii romhne, Editura,,Albatros'] Bucuresti, I 985.

Diclionar de expraii

Dobrescu, Editura,,Litera'l Chiqiniu, 1997.

;i

loculiuni romhne;ti. Coordonator: Alexandru

Dic{ionarul explicativ
Bucureqti, 1975.

al limbii

romhne, Editura Academiei,

indrumiri pentru folosirea DicEionarului
Unititile frazeologice sint grupate sub un cuvint-titlu, evidenliat cu litere majuscule. cuvintele-titlu - in forma lor de bazl - sint aranjate in ordine alfabetici, iar in cazul articolelor de diclionar aceasti succesiune
nu este respectata. sensului
de

Levilchi L., Bantas., Gheorghiloiu A., Dicfionar frazeologic rom6n-englez. Edilia a doua, revizuiti gi adlugiti, Editura $tiinlifici si Enciclopedici, Bucuresti, 1981.

Mcolescu A., Teodorescu L. P, Preda I., Thtos M., Diclionar frazeologic englez-romdn Edigia a doua, revizuitl gi adiugitl, Editura $tiintifiil Ei Enciclopedici, Bucureqti, 1982.

lntre paranteze rotunde sint incluse cuvintele sau grupurile cuvinte cu caracter facultativ: A trii (pe lingi cineva) ca banul cel bun, variantele frazeologismelor, provenite din inlocuirea unei pirti componente cu alta: Umbli ciinii cu colacii (covrigii) in coadi
qi abrevierile.

Frazeologismele sint tipirite cu caractere aldine, - cu litere obisnuite.

iar

explicarea

Abrevieri
gl. = glumef

iron. = ironic

livr. = livresc

In cazul uniti{ilor frazeologice cu mai multe sensuri,

acestea au

fost numerotate cu cifre arabe cu punct: A nu-qi mai incipea in piele = l. a fi foarte bucuros, fericit; 2. a fi foarte ingimfat. Daci unitatea frazeologici are sinonime, acestea sint indicate imediat dupd explicarea semnificatiei frazeologismului, de exemplu: A trii ca ciinele la stini = a trii bine, a duce o viafi indestulati; a trii ca giina Ia moari; a trii ca ursul la prisaci. Dictionarul de fafl este destinat elevilor (de gimnaziu, liceu etc.),

profesorilor de limba romdni gi tuturor celor pasionali de aceste neprefuite comori ale limbii romdne, pe care M. Eminescu le socotea, pe drept cuvint, ,,adevirate nestemate ale gindirii poporului romAnesc".

4

c;\-A A t---'/
Ac A avea (a gnsi) ac de cojocul cuiva = a avea (a gnsi) mijloace potrivite pentru a infrina sau a pedepsi pe cineva; a-i gisi cuiva leacul.

Amnar Cit ai scipira din amnar = intr-o clipi, foarte repede; cit ai clipi
din ochi.

l/e

in familie.

An (nu) avea cei qapte ani de-acasl = a (nu) Apa

fi fost bine educat

A cilca (a umbla) ca pe ace = a chlca (a umbla) incet qi cu mare
aten!ie.

A sta (a gedea) ca pe ace = a arde de neribdare, a fi foarte nelinigtit; a fi foarte gribit; a sta ca pe spini.
, ..

,r.r'A pescui in api tulbure = a profita de o situafie incordati sau nesiguri pentru a trage foloase personale.
t..'A nu avea
ce

A ascunde ac in miere = a ascunde o intenfie rea intr-un sfat dat
cu blindefe.

(nici) dupi ce bea api = a fi extrem de sdrac, a nu avea minca; a nu avea (nici) tdciuni in vatri.
sa, a incepe

\,,'A ciuta acul in carul cu fin = a cduta ceva greu sau imposibil de gisit; a se apuca de o munci zadarnica.

',. A-i veni cuiva apa la moari = a se schimba imprejurf,rile
si-i meargd bine. i, A cira api la ffntini = a face un lucru inutil, care nu
la nimic.
,,

in favoarea

servegte

Acasi
Acum mai vii de-acasi = se spune cuiva care (la un moment dat) incepe si vorbeasci mai clar, pe infelesul tuturor.

A cira (a duce) api cu ciurul = a face o munci zadarnicil; a lucra fira spor. r'lA fi (to1i) de o api = a fi Ia fel, firi deosebire, a fi de o seami.

Aer .' A-gi da aere
superioritate.

= a se fili, a se ingimfa; a lua o atitudine de

\r A lisa pe
a

cineva in apele lui = a llsa nu-l deranja; a lisa pe cineva in boii lui.
sau a nu

pe cineva in

pace,

v/ A nu fi in apele lui
dispus.

fi in toate apele = a fi abitut

sau prost

Aghios
A trage (la) aghioase = a sfordi, a dormi adinc.

'; A bate apa in piui = a vorbi mult gi fhri rost (plictisind pe cei din jur). r.; A cregte ca din api = a cregte neobignuit de repede; a cregte vizind
cu ochii.

Aman A ajunge (a fi) la aman = a ajunge (a fi) intr-o situalie dificild, intr-o incurcatura; a ajunge (a fi) la mare strimtoare.
Ama r r/ A-si inghiti amarul = a suferi in tdcere, f[ri a se destdinui. i,A-s,i virsa amarul = a-$i descirca sufletul, destiinuindu-qi durerea sau ura fa{i de cincva.

r/Parci a luat api in guri = a ticea, a nu vorbi nimic; a nu sufla o vorbi; a ticea chitic. r"7A se duce pe apa simbetei a se pierde, a se pripldi. = ./ A gti in ce ape se scaldi cineva = a cunoagte gindurile, intenfiile
sau dispozilia cuiva.

i"A-i turna (a-i da) cuiva api la moari = a incuraja, a sprijini,
a susfine pe cineva.

6

Api

de ploaie = se spune despre ceva fbri valoare,lipsit de confinut, de temei; vorbe goale.

A intinde ata - a depigi (prin
a

comportare) limita ingiduiti,

intrece orice misuri.

A scoate apn (gi) din piatri seaci = a obtine ceva cu mare greutate, invingind, prin efort gi istefime, toate piedicile.

A merge ati = a se duce direct spre fintd..

A imbita pe cineva cu api rece = a incinta pe cineva cu vorbe fig[duieli deqarte; a duce cu vorba. Minte de ingheafi apele = se spune despre cineva care minte
goale, cu nerusinare, spune minciuni gogonate; minte de sti soarele in loc.

Azi
A tri.i (a o duce) de azipe miine = a trli greu, in sirlcie, in lipsuri.

Arami
A-gi da arama pe
ascunsi a firii sale.

fali = a-$i ardta adeviratul caracter, partea

c\-A
V A trecut Baieri
unghii.

B g--'--a
a-qi minca de sub

Arcan A prinde pe cineva cu arcanul = a lua gi a duce undeva cu for{a pe
cineva.

Baba baba cu colacii = se spune celui care a pierdut o ocazie, un moment favorabil.

yr A avea noui biieri la pungi = a fi foarte zgircitl'
Ardei
A da cuiva cu ardei (pe) la nas = a intirita, a-i da cuiva cu piper (pe) Ia nas.
,'(
a

afifa, a irita pe cineva;

A (i

se) rupe cuiva biierile

inimii = a simti (a produce

cuiva)

o mare durere sufleteasci.

A lua pe cineva sub aripi = aproteja, a ajuta pe cineva. iA tiia cuiva aripile = a face pe cineva si-gi piardd curajul, a-i curma cuiva avintul.
A da cuiva aripi = a face pe cineva si capete curaj; a insufle$ pe cineva. A prinde (a cipita) aripi = a cipilta independenfa (in viafi sau in munci), a se inilia cu usurinfa, a prinde curaj.

Aripi

A lega (a stringe) biierile pungii = a face economii, a deveni
econom.

A ofta (a striga, a ride) din biierile inimii = a ofta (a striga,
a

ride) foarte tare, din toate puterile, din toatd inima.

A-gi dezlegabiierile

inimii = a se destiinui; a-gi descdrca

suflehrl.

Balama \,/ A scoate pe cineva din balamale

Ala
A-l trage pe cineva ala (la ceva) = a fi minat de un imbold irezistibil spre o tintd, fdra si se poati impotrivi.
Cusut cu afi albi = se spune despre ceva evident fals, mincinos.

="a face pe cineva si se enerveze foarte tare, si-gi piardi cumpdtul; a scoate pe cineva din sdrite.

A-i tremura cuiva balamalele = a-i fi cuiva frici. a se teme. f'"A-i slibi (a i se muia) cuiva balamalele = a-qi pierde vigoarea, for{a,
a-i sl6bi puterile (din cauza bitrinefii, a oboselii, a fricii etc.).

A rimine cu a{a mimi.Lligii = a rimine sirac lipit,
mijloace cle existen[i.

a nu mai avea

VA-gi iegi din balamale = a se enerva,
din fire.

a-gi pierde

cumpitul; a-qi ieqi

8

Balti
'r'A lisa (ceva) balti = a llsa (ceva) in pirisire, a nu se mai interesa (de ceva). r, A rimine (a sta) balti = a fi lisat in pdrdsire; a sta pe loc, a stagna.

b[tituri = a atinge pe cineva unde-l doare mai tare, a provoca cuiva o nepldcere; a cilca garpele pe coadd.
A
ciLlca pe cineva pe

Bitituri

Ban A mi'sura banii cu dimirlia = a fi foarte bogat; a fi doldora
\'1

de bani.

A stringe bani la ciorap = a aduna bani, a face economii; afi zgirclt.
a

BaT \.1 A pune cuiva befe in roate = indeplinirea unei acfiuni.

a

pune c4riva piedici, ziddrnicind

',"A fi plin de bani ca ciinele de purici = a avea multi bani, bogat; a fi putred de bogat.
t,.,/

fi foarte

A duce pe cineva cu belciugul de nas = a dispune de cineva,
a-l conduce dupi bunul plac.

Belciug

A stringe bani albi pentru zile negre = a fi foarte chibzuit si econom.
de bani mul1i, a

ir, A fi doldora (plin) de bani = a dispune
bogat; a mdsura banii cu dimirlia.

fi foarte

Belea

t,'A tr[i

!,'

(pe lingi cineva) ca banul cel bun = a a fi preluit de cineva.
cu

trii foarte bine;
!''

A-qi gisi beleaua sau a da de belea sau a-i cldea cuiva beleaua pe cflp = a avea de indurat o neplacere; a o pi!i; a da peste necaz.

l/'A minca banii

lingura = a fi bogat; a cheltui prea mult.
de bogat; a se culca pe bani.

Bir
A da bir cu fugilii = a dispirea, a fugi, a o gterge dintr-un loc (pentru a scipa de o rdspundere sau de o pedeapsi). A da cu bita in baltl = a face un gest, a spune o vorbi care stinjenegte prin caracterul ei nedelicat; aface o gafi.

A avea bani cu ghiotura (carul) = a fi putred

V"A intoarce banii cu lopata = a fi foarte bogat; a se juca cu banii. .,. ,,r"A nu face nici doi bani = a nu valora nimic, a nu avea nici o valoare.
' ,"

Bita

''":

A arunca banii in vint = a cheltui fard socoteald, a fi risipitor. r ,. A tremura dupi ban = a fi lacom de bani; a fi zgircit.

Boabi
(a nu pricepe) nici o boabi = ',,, A nu gti
a nu Eti (a nu pricepe) absolut

nimic.

Barbi
,.,.u

A ride in barbi = a ride pe ascuns, pe infundate gi cu satisfacfie.

Boali
t. A biga pe cineva in boale = a inspiiminta pe cineva, a-l tulbura
sufleteqte foarte tare.

Bardi
;./' A da (a

zvirli)

cu barda in

luni = 1. a fi nesocotit, trisnit;

2. (iron.)

a se arata curajos, indraznef.

;
:
a ie$i cu

1,' A iegi (a scipa) basma curati a scapa cu obrnzul curat.
a

Basma

A pagte (apini) bobocii = a fi naiv ca un copil negtiutor; a-gi pierde vremea in zadar.

Boboc

bine dintr-o incurcdturi;

Bobot
A vorbi in bobote = a spune pe neaqteptate ceva nepotrivit, a-gi da pf,rerea fari a gti cum stau lucrurile. A umbla in bobote = a umbla

A scoate pe cineva basma curati = a scapa pe cineva nevinovat,
scipa pe cineva cle o invinuire.

firi

rost, la intimplare, fird

finti.
11

10

Stiu eu unde-i buba = se spune de citre cel care cunoagte punctul slab, partea delicati, dificila a unei probleme.

Bustean
A dormi Luqtean = a dormi adinc, neclintit; a dormi butuc.

Bucati A face cuiva bucata = a-i face cuiva un lucru neplicut, un riu;
a-i crea cuiva o incurciturd.

Butoi
A vorbi ca din butoi = a avea un glas infundat, lipsit de sonoritate.
B

Bucitici
A-i lua cuivi (gi) bucnfica de la gure = a-l lipsi pe cineva pini 9i de strictul necesar.
A-i semina cuiva bucilici rupti = a fi la fel cu cineva, a-i semana mult.
A-gi da bucnjica de la

utuc

A dormi butuc = a dormi adinc, neclintit; a dormi bustean. A fi din butuc (ca butucul) = a fi necioplit, bidiran; a fi prost.

A-i trage cuiva butucul (de sub picioare) = a lua prin surprindere
pe cineva; a-l ingela; a-l trage pe sfoar6.

guri = a da din putinul siu, a fi generos, darnic.

Buche
A fi cu buche = 1. a fi cu gtiinti de carte; 2. afi catilc, a se potrivi bine. A nu sti buche (de carte) : a nu gti nimic (la invnfntura).

A lega pe cineva butuc = a lega pe cineva astfel incit si nu se mai poati migca; alega pe cineva burduf.

A rimine cu buzele umflate = a ramine inselat, dezamigit
in agteptirile
sale.

Buzi

Bumbac
A avea bumbac in urechi = a nu auzi bine;
a se face

ci nu aude bine.

A fi crescut in bumbac = a fi crescut in confort, rlsfilat, a fi ingrijit in mod exagerat; a fi crescut in puf.

A lisa pe cineva cu buzele umflate = a ingela, a pdcili pe cineva. A bate (a sufla) din buze = a rimine pdgubag; a fluiera a pagubS.
A se sterge (a se linge) pe buze = a fi silit pofta in cui.
sa

renunte la ceva; a-gi pune

Bunici
De cind era bunica

fati (mare) = de foarte multi vreme, demult.

A lisa (a pune) buza (in jos) = a fi gata sd izbucneasci in plins. A-si musca buzele (de necaz) = a regreta foarte tare, a se cdi.

Burduf
A lega pe cineva burduf = a lega pe cineva foarte strins, incit si nu se poati miEca; a lega pe cineva butuc.

A

se face

burduf de mincare

:

C\-A

a minca foarte

mult; a se ghiftui.

C L/-

Buric A se crede (a se socoti) buricul pimintului = s€ spune, ironic,
despre cineva care se consideri cel mai important dintre toti.

Cal A face (a ajunge) din cal migar = aface si ajungi (a ajunge) dintr-o situatie mai bund in una mai rea.

Burti
A sta cu burta la soare = a sta degeaba;
a pierde vremea.

A fi (a ajunge) cal de pogti = a fi intrebuinlat la toate, a fi trimis in toate pir(ile; a aierga mult. A visa (a spune) cai verzi (pe pereti) = a-$i inchipui (a spune) lucruri irealizabile, imposibile, de necrezut.

t4

15

A nu fi nici cal, nici migar = a nu avea o situalie precisi, a nu
aparline unei categorii determinate.

A umbla dupi cai verzi (pe perefi) = a cduta si oblii
existi, ceva imposibil.

ceva ce nu

A-si pierde capul = a se zapl,ci, a-gi pierde judecata clari. A umbla cu capul in traisti = l. a umbla fara rost, guri-casci; 2. a fi distrat, neatent.

A cunoagte pe cineva ca pe un cal breaz = a cuooagte foarte bine pe cineva dup[ toate apuciturile lui. A dezlega calul de la gard = a limuri o situafie incurcati, a lua o decizie intr-o situatie echivoci. A siri peste cal = a depigi limita, a exagera; a se intrece cu gaga. Parci se bat calicii la gura lui = l. se spune despre cineva mininci repede gi cu lScomie; 2. se spune despre cineva vorbegte mult gi repede.

Din cap pini-n
dreapti; a-lzdp6ci.

picioare

cu desdvirgire; leit, aidoma.

= de sus pini jos, in

intregime,

A-i suci cuiva capul =

a-l face pe cineva

piardi judecata

(alic

A fi greu de cap = a infelege cu dificultate, cu greutate; a fi prost. A se bate cu capul de pereti (de tofi pere{ii) = a fi cuprins de disperare sau de necaz, a regreta muh o greqeall fbcuti.

care care

A- umbla cu capul in nori = a nu avea simtul realitigii; a fi distrat. A-i face gui-va capul calendar = a zilpl,ci pe cineva, spunindu-i
foarte multe lucruri; a-i toca cuiva la cap.

(alup
A minca (a inghili) calupul = a se lisa picilit,
sfoard.

inEelat, tras pe

A irvea cap pe umeri =
I"cl I is t.

l. a fi deqtept, inteligent; 2. a fi lucid,

A
sau

.se

A pune pe cineva in calup
a ingela pe cineva.

a-i trage cuiva calupul = a Picili,

infumurat.

[ine cu capul pe sus = a fi mindru, orgolios; a fi increzut,

A.bate capul cuiva = a stdrui pe lingi cineva; a nu-i da pace,
;r I brrlc lir cap. A spirla pc cincva pc cap
=.

(ap
A face ceva din (de) capul siu = a f.ace ceva fdrd a se consulta
cu altcineva.

a-l ccrta rau pe cineva, a-l ocdri.

A nu mai avea unde si-gi puni capul
pe drumuri, slrac.

:

a ajunge fhri adipost,

(lu un clp rnai sus (cu rnult) rnaielc;tcpt, mai reugit, maibine. A scoate capul in lume = a aparea in societate, a incepe
sa frecventeze societatea.

A nu-gi (mai) vedea capul (de trebi) = a nu qti ce si mai faci,
a

fi coplegit (de trebi).
se duce de pe

A cidea pe capul cuiva = a sosi pe neagteptate la cineva (creindu-i nepliceri, deranj).
spre a solutiona o problemi.

A

capul cuiva = a-l lisa pe cineva

fi

pace, a nu-l deranja.

A-si bate (a-si friminta) capul = a se gindi intens, a se stridui
diuneze,

A

se pune (a sta) pe capul cuiva = a stiru[ cineva pentru a obline ceva.

ftri

incetare pe lingi
a sta pe gezut.

A-qi face de cap = a face ceva ce poate si-i
sd-i primejduiasci viafa; a face lucruri nechibZuite.

A sta (a se ridica) in capul oaselor = a se ridica stind in paf

A se sui (a obraznic.

se

urca) in capul cuiva = aabuza de bunitatea cuiva,

a

fi

Capit
Nici un capit de a[i = absolut nimic, nici cel mai mic lucru.

16

t7

(apri
A impica qi capra, si varza = a impica gi pe unul, si pe altul;
a impdca

(astravete
opuse.

doui interese

A vinde castraveli gridinarului = a da explicafii cuiva care se pricepe mai bine decit tine; a cauta sd picileEti pe unul mai qiret decit tine.

(ar A pus carul inaintea boilor =
nehotirit, care nu gtie
ce doregte.

se zice, ironic, despre un om

neindeminatic, care face lucrurile pe dos.

A fi cu 'cag(ul) la guri = a fi
(dar cu pretenfii).

(as

nepriceput, lipsit de experienti

Nici in car, nici in cirufi (telegufn) = se spune despre cineva

(arne
A prinde (la) carne = a se ingriEa, a deveni mai gras. A tremura carnea pe cineva = a tremura de frici.

A fi prieteni la catarami = a fi prieteni intimi,
a

Catarami

nedesplrfifi;

fi unghie si carne cu cineva.

(atrafuse
A-gi lua (a-si stringe) catrafusele = a un loc; a o gterge, a-gi lua tilpigifa.

in carne

gi oase =

in persoani, in realitate.

pirisi

repede (qi

p.

furig)

A cregte carnea pe cineva = a simti o satisfacfie, a fi bucuros. A fi carne din carnea cuiva = a fi rudi de singe, descendent direct din cineva.

(aciuli
A da cu ciciula in ciini = a fi cu chef, a-;i face de cap. A pune ciciula pe-o ureche = a se fuduli, a se mindri.
A scipa ciciula pe ape = a scepa un prilej,
a

(arte A vorbi ca de pe carte = l. a vorbi chibzuit, cu judecati;
2. a se exprima pretenfios.

pierde un lucru

frri

voie.

A-gi da cirfile pe

fafi = a-li ardta gindurile,

planurile in mod

CSlcii

deschis, a spune adevirul.

A fine pe cineva sub cilcii = a fine pe cineva sub influenfa
a-l stipini.

sa,

in vederea atingerii unui scop.

A(-qi) juca ultima carte = a face o ultimi incercare (riscind)
se

Ai

se aprinde (a-i sfirii) cilciiele dupi cineva = indrigostit de cineva; 2. a fi zorit, nerlbditor.

l. a fi foarte

A

pune pe carte = a se apuca seros de invifat.

Cum scrie la carte = a$a cum trebuie, cum se cere, corect. A lega cartea de gard = a nu se mai line de invilituri.

Fuge (merge) de-i sfiriie cilciiele = fuge (merge) foarte repede. A se afla (a fi) sub cilciiul cuiva = a se afla (a fi) sub dominafia cuiva.

A

se

invirti

(a

siri) intr-un cilcii = a se migca repede, a fi iute la

(asi

\"

treaba.

A intoarce casa pe dos = a face mare dezordine in casi, riscolind totul. A ridica casa in slavi (slivi) = a face zgomot, tdrdboi, zarvl mare.

A-si lua cilciiele de-a umeri = a fugi; a o lua la sdnatoasa.

(alu;
A pune cuiva cilugul in guri = a astupa gura cuiva, a-l impiedica si vorbeasci.

A nu avea nici casi, nici masi = 1. a duce o via{i neregulati, plini de griji, de frdmintiri;2. a fi sirac, a nu avea absolut nimic.

18

l9

(imasi
igi de 9i ciinaga de pe el = se spune despre un om
de milos gi de darnic. exagerat

(itel
A pleca'(a se duce) cu cifel, cu purcel = a pleca (a se duce)
cu

toatl familia

gi cu intreg avutul.

Plinge de-i sare cimaga pe el = plinge foarte tare, in hohote' A rimine in cimagi = a Pierde tot, a rlmine sirac' A nu-l mai incipea cimaga = l. a fi foarte infumurat; 2. a-i merge cuiva foarte bine. A-i lua cuiva gi cimaqa de pe el = a-i lua cuiva tot ce are, a-l llsa sirac.

Cind ti-i vedea ceafa (firi oglindi) = niciodati, nicicind; cind va creqte pir in palmi. A fi gros in (la) ceafi sau a fi cu ceafa groasi = l. a fi gras, voluminos; 2. a fl bogat, instirit; 3. a fi influent; 4. a fi bdddran.

Ceafi

A

in cimagl = a fi foarte norocos, a avea noroc' succes. A nu avea (a nu sti) pe unde si scoti clmasa : a nu gisi ieqire dintr-o incurcituri; a nu qti cum si scapi'
se naEte

Ceapi
A nu face nici (cit) o ceapi degerat5, = nici o valoare.
se spune despre cineva

flri

A nu avia cipltii = a nu
materiale.

Capatii

(eari
avea

un rost in viafi; a trii in lipsuri

A

se face galben ca ceara = a deveni foarte palid din cauza unei emofii foarte puternice sau a unei boli.

Cirare A i se tiia cuiva ciririle
piedici, impotriviri.

(earti
= a se afla intr-o incurcitura, a intimpina
cuiva;

A ciuta cuiva cearti cu luminarea = a dori si se certe cu cineva cu orice pref, a-i ciLuta cuiva motiv sau pretext de cearti.

A-i scurta cuiva ciririle = l. a impiedica activitatea
2. a pune cuiva viafa in pericol; 3. a omori pe cineva.

A-i lua cuiia (gi) cenusa din vatri = a-i lua cuiva absolut tot;
a ldsa pe

Cen

usi

A sta ca pe cirbuni (apringi) = a arde de nerlbdare' a fi foarte
neliniqtit; a fi foarte gribit; a sta ca pe jdratic.

(irbune

cineva sirac lipit pdmintului.

A nu avea nici cenusi in vatrl = a fi foarte sirac,
sau vina.

a

nu avea nimic.
gregeala

A-gi pune cenugi pe cap = a se pocii; a-gi recunoagte

A lua in cirufi pe cineva = a-9i bate joc de cineva; a lua peste
picior pe cineva.

Carufa

'!''

A trage

cenuga la turta sa = a se ingriji de interesul propriu (in paguba altora), incercind s6-gi creeze avantaje.

A

se strica

ciruta in mijlocul drumului = a intimpina piedici,

a avea

nepliceri inainte de a-9i atinge scopul. A rlmine de ciruli = 1. a pierde o ocazie; 2. a rlmine in urma altora qi a nu mai reugi si-qi realizeze un plan, o intenlie etc' A se lisa de clru{i = a renunta la un lucru sau la o treabi inceputl.

A fi in al gaptelea (nouilea) cer = a fi
de bucuros,

Cer

foarte fericit, extrem

mindru.

Parci a cilzat cerul pe mine = exprim[ starea de uluire a cuiva fala de o situalie neagteptati qi neplicuti.

20

2l

A promite cerul si pimintul = a promite lucruri
a

nerealizabile;

(inste
A da cinstea pe rugine = a se compromite, a se face de ris.

promite marea cu sarea.

Ca de la cer la p6,mint = se spune pentru a ardta marea deosebire intre doui lucruri, doui puncte de vedere, doui situafii etc.

A pica (a cidea) cerul pe cineva = l. a se supira rau;2. a rimine surprins, uimit, uluit; 3. a se simfi ruqinat (tare).

A pedea (a sta) ca cioara
a

A prinde (la) cheag = a ajunge la o situalie materiali buni,
a se

Cheag

in par = l. a fi gata de plecare; 2. a fi intr-o in aer. fi situa[ie neplicuti; A umbla cu cioara vopsitl = a amigi, a ingela, a induce in eroare. Ciocan A fi (a se afla) intre ciocan qi nicovali = a fi intr-o situalie dificili, din care nu existi iesire.

Cioari

imbogdfi.

A avea cheag = a fi bogat, a avea mulli bani.

(herem
avea pe cineva la cheremul siu bunul plac; a avea pe cineva la mini.

A

= a dispune de cineva dupi

Ciolan A-i trece cuiva ciolan prin ciolan
a-i trece cuiva os prin os.

=

a

fi foarte obosit, sleit de puteri;

A fi (a se afla) la cheremul cuiva = a fi (a se afla) la discrefia,
la dispozifia sau bunul plac al cuiva.

A scipa ciolanul din mini = a pierde o
cu profit.

situalie avantajoasf,,

Chibrit
A-i da cuiva cu chibritul pe la nas = a supira,
a-i da cuiva cu ardei pe la nas.
a

intirita pe cineva;

(hinga

A stringe pe cineva in chingi = a constringe, a lua din scurt
pe cineva.

A-i putrezi cuiva ciolanele = a fi mort de mult gi ingropat. A-i rimine ciolanele (pe) undeva = a muri departe de cas[, prin Iocuri striine. A da cuiva un ciolan de ros = a da cuiva posibilitatea de a obline avantaje sau profituri materiale (in schimbul unui serviciu). A i se muia cuiva ciolanele = a-i slibi puterile, a se molegi; a i se muia cuiva oasele.

A slibi pe cineva din chingi = a ldsa pe cineva mai liber. A-l line pe cineva dringile = a fi, a se simfi in putere, a fi in stare.

A

Ciorbi

se amesteca afacerile cuiva.

in ciorba cuiva = a se amesteca in treburile

sau

Chitic A ticea chitic = a nu sufla o vorbd, a nu
a

scoate

nici un cuvint;

ticea ca pegtele.

A pune pe tofi intr-o ciorbi = a trata pe toli la fel, flrl deosebire intre ei.

a face vreo

Chiul A trage chiulul = l. a se sustrage de la munci, de la o obligafie, ciutind si piardi vremea;2. a nu-gi line cuvintul dat.
22

(iuboti
A fi cu ciubote rosii = a se gisi foarte greu; a fi foarte scump. Prost ca o ciuboti = foarte prost; prost ca noaptea.
23

Ciuperci
Ca ciupercile

(laie
= intr-un

dupi ploaie

numir foarte mare, peste mlsuri.

Atita pagubi in ciuperci! = nu e nimic, pufin imi pasi.

Claie peste grimadi = urul peste altul, in dezordine,la intimplare, la nimereali.

(iur
Trecut prin ciur 9i prin dirmon = se spune despre o persoani experimentati care a trecut prin multe incerciri. A vedea ca prin ciur = a vedea neclar, a deslugi cu greu; a vedea ca prin siti.
\

Clin
A nu avea nici in clin, nici in mineci cu cineva = a nu avea nimic comun, nici un amestec, nici o legituri cu cineva.

Ciine
A
se minca ca ciinii = se spune despre doud sau mai multe persoane care nu se pot suferi, se dugminesc gi se ceartd intruna.

A pleca (a fugi) cu coada intre picioare (vine) = a pleca (a fugi) umilit, firi izbindi. A pune coada pe spinare = a pleca (pe furiq), llsind totul balti;
a o Eterge.

Coadi

A
a

trli

trii

ca

ca ciinele la stini = a trii bine, a duce o g[ina la moari; a trii ca ursul la prisac[.

viati indestulati;

A

se uita la cineva cu coada ochiului = a arunca cuiva o privire pieziqi, pe furig.

A trii ca ciinele cu mi{a (pisica) = a nu se infelege de loc, a trii in certuri, in dugminie. A iegi ca ciinele din iarni = a fi foarte slab, fhri putere. Nu-i numai un ciine scurt de coadi = mai e $i altcineva sau
altceva de felul celui cu care avem de-a face.

A cilca pe cineva pe coadi = a jigni, a supira pe cineva. Coadi de ciine = om de nimic, fdri nici o valoare, lipsit de caracter, ticilos.

Coadi de topor = p€rsodni care
ca ajutor

serves,te

cuiva ca unealtd,

in sf,virgirea unor fapte rele.

Umbli ciinii cu colacii (covrigii) in coadi = e mare
indestulare (undeva).

belqug,

A da ca ciinele prin be1 = a fi foarte indrizne!, obraznic, insistent.

Ai

se

Coasti lipi cuiva coastele de foame = a fi foarte flimind;

a

fi mort
numai

ii
a a

de foame.

meninci ciinii din traistS, = se spune despre un om prost, niting sau de staturi joasd. A trece ca un ciine prin ap6, = a nu se prinde invifitura de cineva,
nu se alege cu nici o experienli de via{d. nu avea chefde a face un lucru (necesar).

Slab de-i pofi numS,ra coastele = foarte slab, uscifiv; a
pielea si oasele.

fi

A face cuiva coastele pintece = a bate pe cineva foarte tare; a bate mir.

Cum nu-i este ciinelui a linge sare = a nu-i arde, a nu dori, Cimp A bate cimpii = a se abate de la subiect; a vorbi intr-aiurea. A-gi lua (a apuca) cimpii = a pleca orbegte fbri linta (din miniei, a disperlrii etc.).
24

(ocos A se scula'odati cu cocoqii = a se scula la risiritul soarelui,
dis-de-dimineafi.

(ofa
cauza

A pune pe cineva in cofi = a intrece pe cineva prin pricepere,
prin viclenie.

25

A ploua (a turna) cu cofa (ca din cofi) = a ploua foarte tare,
torenfial; a ploua cu gdleata.

Corabie A i se ineca cuiva coribiile = (iron.)
Corn

a

fi trist, supirat,

firi chef.

(ojoc
A-gi intoarce cojocul pe dos (pe cealalti parte) = a-$i schimba brusc atitudinea, comportarea in riu fali de cineva. A scutura cuiva cojocul = a bate zdravdn pe cineva; a bate mdr. A-l minca cojocul pe cineva = a se comporta in aga fel, incit si merite bitaie; a-l minca pe cineva spinarea. Colac A-i minca cuiva colacul = a vedea mort pe cineva; a-i minca cuiva
coliva.

A ciuta cuiva in coarne = a indeplini toate gusturile, capriciile
cuiva; a risfr1a pe cineva.
A
se

lua in coarne cu cineva =

a se inci.iera cu cineva; a se lua la har1d.

A-gi arita coarnele = a-gi manifesta riutatea, duqminia fafi de cineva.

A pune coarnele in pimint = a se incipifina, a fi indiritnic. A fi (a se crede) mai cu coarne decit cineva = a fi (a se crede) superior cuiva, a fi (a se crede) mai grozav decit cineva.

A astepta (a primi) pe cineva cu colaci calzi = a-i face cuiva
o primire

A lua pe cineva in coarne = a se repezi cu vorba la cineva, a certa
pe cineva.

buni;

a agtepta pe cineva cu pldcinte calde.

A umbla dupi colaci calzi =
gi venite de-a gata.

a umbla dupf,

lucruri bune, plicute

Cot

Colac peste pupi25 = (un necaz) in plus, pe deasupra. A pune colac gi luminare (la ceva) = a-gi lua nidejdea (de la ceva), a nu mai spera si redobindeasci ceva.

A-i arita (a-i intoarce) cuiva cotul = a refiza pe cineva in mod
batjocoritor; a nu lua in seam5,
a

trata cu indiferenfd.

A da din coate = a lupta din risputeri pentru a iegi dintr-o situafie grea sau dintr-o incurcitur[.

Colt A-gi arit'a collii
a-gi arita unghiile.

= a manifesta o atitudine

agresivi, aprigi;

(ovrig
A ajunge la covrigi = a deveni foarte sirac,
a

sirici

de tot.

Colb A-l bate pe cineva de-i merge colbul = a bate pe cineva foarte tare, violent; a bate mdr.

(reangi
A-gi tiia creanga de sub picioare = a-$i pune in primejdie situalia printr-o acliune necugetati, neginditd.

(olivi
A-i minca cuiva coliva = a vedea mort pe cineva; a-i minca cuiva
colacul.

A da cu crucea peste cineva =
pe neagteptate.

Cruce

i
I

a

intilni pe cineva din intimplare,

Copci
A
se duce pe

A pune cruce pe (la) ceva = a considera ceva ca incheiat, pierdut copci =

(despre bunuri) a se pierde, a se distruge; 2. (despre oameni) a intra intr-o mare incurcituri; a o pi{i.

l.

definitiv.
A-gi purta crucea =
a suporta cu resemnare o

suferinfi, o boali etc.

26

27

(uc
A trdi singur (ca un) cuc = a trii absolut singur.

cle el

A purta pe cineva pe degete = aface tot ce vrei din cineva, a dispune dupi bunul plac; a duce de nas.

ii cinta cucul inpungi (casn) = a nu avea nici un ban, a fi foarte sirac. A-i cinta cuiva cucul in fa{i = (in superstifii) a avea mare noroc,
a-i merge bine.
de bucuros.

A siri cuc de bucurie = a siri in
(urea

sus de bucurie, a

fi

nespus

A scipa (ca) printre degete = a scepa, a se strecura pe neobservate, pe nesimlite. ii poli numira pe degete = se spune despre ceva in cantitate foarte mici sau care se aflA in numdr foarte mic. A-si mugca degetele = l. a se cii amar nic; 2. a se infuria. A pune degetul pe rani = a atinge o problemi delicatd, a indica punctul sensibil al unei chestiuni.

indrizni,

cureaua pe cineva = a (nu) avea curaj, a (nu) I Jl"l-t a!ine. (nu)-qi permite, a (nu)-i
conveni ceva.

A-si stringe cureaua = a ribda, a se limita la un trai modest.

A nu-i veni cuiva nici la degetul cel mic = a nu se putea compara cu cineva in privinla cunogtinlelor acumulate, a comportdrii etc. A qti (a cunoagte) pe cineva (ceva) ca pe cele cinci degete = a $ti
(a cunoagte) pe cineva (ceva) foarte bine.

(utie
A fi scos ca din cutie =
a

fi imbricat foarte ingrijit, dichisit.

A-i scipa (ceva) printre
Gol ca degetul =

degete

(pe neagteptate); a pierde ceva,

firi

prea multe

= a lisa si-i scape ceva
impotriviri.

A-i ajunge
a

Cu!it

l.

gol de tot,

firi

nimic pe el; gol puqcd; 2. foarte sirac.

cutitul la os = a ajunge la limita -cuiva puterii; a fi intr-o situafie disperatd.

ribdirii

sau

A sta cu degehrl in guri = a pierde wemea, a irosi timpul inzadar.

A-i pune cuiva cutitul in (la) git = a sili, a forta pe cineva
ceva.

sd facd

Dinte A sta (a gedea) cu dinfii la stele = a rabda de foame, a nu
ce minca.

avea

A fi.(certat) la cufit cu cineva = a fi (a ajunge) dugman neimp[cat cu cineva, a se uri cu cineva.

A vorbi printre dinti = tredind minie, ciudi.

a vorbi nedeslugit, neclar (9i cu nemullumire),

Cuvint A-i sta (a-i veni) cuiva cuvintul pe limbi = a-gi aminti vag un
cuvint, un nume etc. gi a nu-l putea exprima.

A nu nimeri dinte pe dinte = a-i fi foarte frig; a-i clinfini dinfii (de frig, de frici etc.). A se tine cu dinlii de ceva = a nu ceda cu nici un pret, a nu renunta la ceva in ruptul capului. A-i scoate cuiva gi din{ii din gur6' = a-i lua cuiva absolut tot
ce are, a sirdci pe cineva cu deslvirqire.

Deget A
se ascunde

A-gi arita dinlii = a manifesta o atitudine agresivi, aprigi;
a-qi arita colgi.

foarte evidenti,

dupi deget = a ciuta in

firi

si reuseasci.

zadar sd-gi ascundi o vina

A avea un dinte impotriva cuiva = a avea un motiv de nemulpmire, de supirare sau de dugmf,nie impotriva cuiva'
29

28

Doagi A-i suna cuiva
de sffrgitul vietii.

doagele

=

1. a

fi sleit de puteri; 2. a fi aproape

Drum

A bate drumurile = a umbla de colo-colo,

A-i lipsi cuiva o doagi = a fi trlsnit, nebun; a avea comportdri
anormale.

A r[mine pe drumuri firi mijloace de trai; a sirdci, a scdpita.
de la normele de conduitd stabilite.

frri rost; a umbla haimana. a rimine frri adipost, fhri slujbi,

A cilca aliturea cu drumul = a fi necinstit, incorect, a se abate
A fi de pe drumuri = a fi fir| familie, fhri locuinli stabili, fhri rost in viali; a fi firn cipitii.
Dumnezeu
I-a pus Dumnezeu mina in cap = se spune cind peste cineva a dat un mare noroc. Parci l-a prins (l-a apucat) pe Dumnezeu de (un) picior = se spune
despre cineva care are o mare gi neaEteptati bucurie sau un mare noroc.

Dodii A umbla in dodii = a umbla in nestire, nauc. A vorbi (a grii) in dodii = a vorbi firi sens si firi rost; a aiuri.
Drac A trage pe dracul de coadi = a fi foarte sf,rac, a o duce greu, de azipe miine. A ciuta pe dracul = a intra singur intr-o incurciturl, a-si provoca singur nepliceri.

A nu
A
se

avea nici un Dumnezerr = a nu crede in nimic: a nu avea nici un sens, nici o valoare.

A da peste dracul = a o pi!i,
incurcituri.

a-gi gisi beleaua; a intra intr-o

ruga de to{i Dumnezeii =

& s€

ruga cu insisten}i, a implora.

A ciuta pe dracul gi a-l gisi pe tati-siu = a ajunge intr-o situalie gi mai neplicuti decit cea anterioari.

A face pe dracul in patru = a face tot posibilul, a incerca
mijloacele pentru arealiza ceea ce gi-a propus.

c\-A
Falci
peste obraz.

F t-----pimint = foarte minios, furios,

toate

La dracu-n praznic sau unde si-a intircat dracul copiii = intr-un loc (neprecizat) foarte indepirtat, pe care nu-l cunoaqte nimeni.

Cu o falci in cer si cu una (alta) in gata sl se certe cu violenli.

A-i muta cuiva filcile = a bate pe cineva foarte tare, lovindu-l
Fasole
( la lasolea in ziua de ir rrrrrrr imprejurare.

A fi dracul pe uscat = a fi siret, riu, viclean.

A

se uita la cineva ca sau cu frici.

la dracul = a se uita la cineva cu dusminie

A fugi de cineva (ceva) ca dracul de timiie = a ocoli pe cineva de departe pentru a evita situafii nepldcute, penibile, a se feri cu cea mai mare grijl de ceva.
$i-a bigat dracul coada = se spune cind o situafie care pirea clari se complici dintr-odat6.

ili

Paqti = se spune despre ceva nepotrivit intr-o

Fati
A fi ruginos ca o fati mare = a fi exagerat de ruqinos. A sedea ca o fati mare = a fi lipsit de indrizneali, de incredere

insine;afitimid.

30

31

Fati
Acle

A schim6a (a face) fep-fe1e = a se fistici, a se pierde. A scipa cu fata curati = a scipa cu bine dintr-o
A fi cu doui fefe = a fi fafarnic, ipocrit, preficut.

situatie dific'd.

Aan

lup = a fi flimind, infometat. ,\ si onrori fbamea = a minca pufin, potolindu-gi foamea. r\ lr rupt de foame sau a-l rupe pe cineva foamea = a ll.rrrrincl; a fi lihnit de foame. /\
.r\,('.r o lournc de

fi

foarte

Fir
A ciuta de-a fir a pir = a ciuta minufios, peste tot. A se tine (numai) intr-un fir de afn (pnr) = a fi in mare primejdie sau aproape de sfirgitul vietii.

A A

Foc A trece prin foc gi prin pari = 1. (mai ales cu verbul la participiu) a l'i om incercat, cu experienll;2.a face tot ce se poate, a infrunta oricc primejdie, pentru atingerea unui scop.

A
dt

A
si

a se ocupa de ceva

foarte-pufin, in cantitate mici; 2. foarte mic, mic de tot; cit un grau"l. d;;"$t; A se. agila si de un .fir de pai = a recurge, in disperare, la orice sprijin, in speranfa salvirii. A despica (a tiia) firur (de pir) in patru = a cerceta foarte amanuntit,
minufios, mai
-mult

(Nici) cit un fir de mac =

l.

A sc face (a se supira) foc (gi parn) = a turba de minie, a se infuria lirarte tare.

A lua focul cu mina altuia = a fugi de rispundere, lisind munca scerff)a altuia; a pune pe altcineva si intreprindi o acfiune primejdioasi.
A
se

pe

arunca in foc pentru cinela = a-Ei exPune viala pentru cineva.

decit

este;;;;;;;.

^^

A sta ca pe foc = a fi neribditor, nelinigtit; a fi foarte gribit;
rt slrt r a lrc

jiratic.

A
in

Fire fari vointi, lipsit de energie; ugor influentabil. pe cineva din fire = a face pe cineva sa se enerveze l^::::1" Ioarte tare, s5-si piardi cumpitul; a scoate pe cineva din s6rite. A-gi pierde firea slu.a s-e pierde cu firea = a se descuraja, a nu
Slab de fire =

:;:ru

A lua (a prinde) foc cu gura = a face tot posibilul, a fi gata la orice ilicii (in favoarea cuiva), a apira cu td,rie pe cineva.
A stinge focul cu paie (ude) = a agrava o situafie, o stare conflictuali.

A
9i

A pune (a b[ga) mina in foc pentru cineva = a garanta pentru
l;rptt'lc, pentru cinstea cuiva.
rr

A

II

t
l(
A
i
S

putea stdpini; a-gi pierde cumpdtul. A-gi pistra (a-gi fine) firea = a se stdpini; a_gi pastra cumpdtul.
se

A li (a sta) intre doui focuri = a fi inconjurat din doui pirfi; li prir-rs la strimtoare.

Floare
Floare la ureche = lucru simplu, fir6 insemnitate, care nu produce ingrijorare.

A umbla cu

Fofirlica fofirlica:

a

incerca si inqele pe cineva; aface gmecherii,

irr;t'liicitrni.

I
c
c

A umbla de flori de cuc (mnr) = a umbla fard rost, in de pomand

zadar,

A lr:igl cuivir frica in oase = a infricoga, a ingrozi, a speria rdu
l)('( ll)('vil. A sta (a urnbla) cu frica in sin (spate) = a fi intr-o continui stare de tt'irrlri, a tnir tcr<lrizat de fricd..

Frici

(
s

A fi lihnit (himesit) de foame = a fi de
foame.
32

Foame

foarte flimind, chinuit

A intra cuiva frica in oase = a se speria, a se ingrozi (de ceva).

33

Friu vorbi. A tine pe cineva in friu = a domoli avintul
de la

{-qi pule friu limbii (gurii) = a vorbi cu prudenri, a se refine
sau

c\-r.
Gard
aventuri amoroase.

G t--.---J
a

pornirile cuiva.

Frunzi
Citi frunzi qi iarbi = in numir foarte mare, extrem de numeros. A tiia frttnz6,la ciini = a pierde vremea, neavind vreo ocupalie serioasi, a nu face nici o ispravi, a trindivi; a paEte vinturile. A trii ca frunza pe api = a duce o existenfi nesiguri, a trii la voia intimpl[rii.
A umbla frunza frisinelului = a umbla fhri nici un rost.
a

pirisi, a renunta la ceva. A siri peste garduri = a avea o comportare imorali, a umbla dup[
A lega ceva la (de) gard = a abandona,

A lega pe cineva de gard =

a

prosti,

a

picili

pe cineva.

Gauri
Nu o si se faci gauri in cer = nu va fi mare pagubi, nu
se va

intimpla

hoiniri.

nimic riu.

Fulg Ca fulgul pe api = la voia intimplirii, dupi placul cuiva. A. bate pe cineva de-i merg fulgii = a bate tare pe cineva; a bate pe cineva si-i ias[ untul. Fund
A da de fundul sacului = a sirf,ci, a aiunse sarac.

Gaz

A turna gaz peste foc = a afifa pe cineva care este deja infuriat;
a

inrdutdti gi mai mult situafia.

Funie
A i se aprop_ia (a i se stringe) cuiva funia de (la) por = l. a fi aproape de moarte; 2. a se apropia data indeplinirii unei activitati. Drept ca funia in traisti (sac) = l. strimb, risucit; 2. nedrept, necinstit.

A sta (a umbla) ca o glini plouati = a $edea descurajat; a fi ftri vlag5, zitpitcit; a fi abitut, trist. A se culca odati cu giinile = a se culca foarte devreme. A triri ca giina la moari = a trii bine, a avea un trai imbelgugat; rt lnri ta ciilrclc la stinir; a trli ca ursul la prisaca.

Giini

Gileati
A ploua (a turna) cu gileata = a ploua foarte tare, torential; a ploua cu cofa.

Furci
A avea de furci cu cineva = a avea conflicte, neintelegeri, dificultili cu cineva. A se certa furci cu cineva = a se certa foarte tare. A da cuiva de furci = a-i crea cuiva probleme, dificulteli, a face pe cineva si-gi batd capul cu chestiuni greu de rezolvat. Parc-ar fi puse cu furca = se spune despre obiecte, lucruri aflate in dezordine, in neorinduiali.

G6lusci
A inghili gilirgca = a suporta o batjocurl, o neplicere, fhri a se impotrivi.

A avea girgiuni in cap = a avea idei ciudate, anormale; a fi extrem de increzut. A scoate cuiva girgiunii din cap = a vindeca pe cineva de capricii, de idei ciudate, anormale pe care le are.

Girgiun

34

35

Genunchi
A sta cu genunchii la guri =
a sta

A-l
ghemuit, strins (de frici, de emotii etc.).

apfi'sa pe cineva gindurile =- u fi urmdrit permanent de ceva, a sc gindi profund la ceva care il obsedeaza.

se tiia cuiva-genunchii = a avea senza{ia {ine pe picioare (de emofie, de durere etc.).

Ai

ci nu se mai poate
sau

A-i pune cuiva gind

riu

= a avea intenlii rele fali de cineva'

A cidea in

cu umilinti pe cineva (ingenunchind in fata acestriia).

genunchi inaintea cuiva

= a ruga staruitor

A se duce pe girli = a se pierde, a se risipi. A curge girll = a veni din belEug, din plin, abundent. Asta-i alt6' giscl (in alti traistl) = asta e cu totul altceva; asta-i altd vorbi: asta e alti brinzi. A face git = a avea pretenlii (neintemeiate); a opune rezisten!5. A-i viri cuiva ceva pe git = a sili pe cineva sf, accepte ceva impotriva voinlei sale. A se situra pini-n git de cineva (ceva) = a nu mai putea suporta pc cincva (cevir), a fi dezgustat.

Girli

Gheard A cidea (a incipea) in ghearele cuiva = a ajunge in stipinirea
cuiva, a cidea in mina cuiva.

Gisci

A-fi (a se zbate) in
a

fi in agonie;

A-pll"

stdpinire pe cineva.

ghearele mortii = a fi aproape de moarte, fi grav bolnav. gheara pe cineva = a apuca, a inhila pe cineva; a pune
a

Git

A scoate (a scipa) pe cineva din ghearele cuiva = a salva, a scdpa pe cineva de sub st[pinirea cuiva.
A-si arita ghearele: a-gi dezvdlui intentiile rele. A-i pune cuiva gheara-n git = a se incdiera, a se bate cu cineva. A-i scurta cuiva ghearele = a pune pe cineva in imposibilitatea de a (mai) face riu.

Goqoasi
A turna
(-a

in$ira) la gogogi = a spune neadeviruri,
de tot; cit un

a

min[i.

A-i sta cuiva ca un ghimpe in ochi = a-l incomoda pe cineva,
a-i fi antipatic cuiva.

Ghimpe

Griunte
Cit un griunte de mugtar = mic

fir de mac'

A sta ca pe ghimpi = a fi neliniqtit, a nu avea rabdare; a fi foarte gribit; a sta ca pe spini. A avea (a simti) un ghimpe la inimi = a avea un necaz, o supirare,
o durere ascunsl.

A sipa cuiva groapa = a unelti impotriva cuiva, aface intrigi. Da in gropi (de prost ce-i) = se spune despre un om foarte prost'
A fi cu gura mare = a fi certire!, a c[uta prilej de cearti. A fi riu de guri = a birfi, a fi intrigant. A intra in gura lumii = a ajunge s[ fie birfit, vorbit de rlu. A-l lua pe cineva gura pe dinainte = a sPune ceva ce n-ar fi vrut si spuni qi de care pe urmi ii pare riu.
37

Groapi

Guri

A sta dus pe ginduri = l. a fi

Gind

I

2. a govai, a ezita, a se friminta cu gindul; a sta la indoiald.

preocupat, absorbit de ginduri;

-

pe cineva gindurile = a se lisa pradl gindurilor, a fi rlpit {-l {ur.a de ginduri.

36

ce pune in guri de orice mijloace de existenfi. avea

A nu

nici

= a nu avea ce minca; a fi lipsit

A nu hvea guri (si spuni ceva) =
spuna ceva.

a nu avea

curajul' indrlzneala si

A.se lua dupi gura cuiva = a actiona (nepotrivit) dupi sfatul
cuiva, a imita pe cineva.
A-si

rici

gura degeaba = a vorbi

flri

nici un folos,

firi

a

fi ascultat.
a pieri

se duce ca pe gura lupului = a disparea cu repeziciune, * tdri nici o urmd, ca qi cum nici n-ar fi existat.

zvircoli ca in guri de satpe = a se zbate cu disperare, cumplit. A striga (a fipa) cit il flne gura = a striga (a !ipa) foarte tare, din risputeri.
A
se

A rimine cu gura clscati = a fi mirat, uimit (de ceva neaEteptat); a nu-i veni si-qi creadi ochilor. A nu-i mai sta cuiva gura = a vorbi intruna, a nu mai tl'cea' A scipa ca din gura lupului = a se salva dintr-o situa{ie dificiln (ca prin minune) in ultimul moment. (a striga) ca din guri de garpe = a tipa (a striga) foarte A
tare, stras,n ic, gt ozav.

fipa

A siri cu gura la cineva = 1. a interveni brusc cu vorba; 2, a certa
pe cineva, a se rlsti Ia cineva. cu mare pofte.

A-i umbla (a-i merge) cuiva gura ca o moari stricati (hodorogiti) = a vorbi iepede gi flrf intrerupere; a pdlavrigi. Nici o guri de api = absolut nimic, nici cea mai mici cantitate. A tnchide (a astupa) cuiva gura = a-l face pe cineva sd nu mai vorbeasci, a-l pune in situaffde a nu mai putia spune nimic. A fi guri sparti = a nu putea pdstra un secret, a dezvilui orice
_

A ride cu gura pini la urechi = a ride foarte tare, zgomotos,

secret.

c;\-a, H LfHac A-i veni cuiva (la ceva) de hac = a gesi modalitatea de a invinge, de a face inofensiv pe cineva sau ceva care supdrd, provoacd n emul[umiri, deranj eazi.

A-i lisa cuiva gya.lpn (dupn ceva) = a dori (ceva) nespus
de mult; a avea poftd (de ceva).

A

i

ao

se muia cuiva gur:l = a nu mai avea curajul lisa mai domol.

si

vorbeasci,

A avea gura cusuti = a ticea; a gti sd pistreze o tain6, un secret. A bate din guri degeaba = a vorbi inzadar, a trdncini.

Hachi!e
A-l apuca pe'cineva hachilele =
a avea toane,

capricii, istericale.

A^.fi. slobod a fi obraznic.

la guri = a spune tot ce gindegte, fhr6

sfiali;

Hapci
A lua cu hapca =
a

lua cu forla qi pe nedrept.

A avea o guri cit o guri = a vorbi mult gi zgomotos; a fi guraliv. A fi bun de guri = a fi vorbiref, guraliv, a vorbi mult Ei cu ugurinfi; a se pricepe si convingd. numai gura de el = l. se spune despre cineva care promite multe gi nu se fine de cuvint; 2. se spune despre cineva care se lauda cu multe, fdra a face insi nimic.
F,

Hit
A tirre pe &neva in

hlturi

=

a

pe cineva. $ne in friu, a struni, a domina

A scipa hilurile din mini =.a

A nu i se auzi cuiva (nici) gura = a fi tdcut,linigtit, potolit.
38

Pierde conducerea sau iniliativa (intr-o intrepridere, afacere etc.). A lua hilurile in minl = a prelua in mod autoritar conducerea (unei intreprinderi, a unei afaceri etc.)
39

Hirzob A cidea cu hirzobul din cer = a veni pe neagteptate; a se realiza
de la sine.

o spaimi; a-gi recapita increderea,

A-i veni cuiva inima la loc =

zr-si

iurajul.

reveni dupi r o emofie, dupi
'-

A

se crede

increzut; a se crede superior celor din jur.

coborit cu hirzobul din cer = a fi mindru, ingimfat,

A (mai) prinde la inimi = a cdpita putere, curaj. A-i fi cuiva inima neagrl = a fi foarte trist, mihnit, ingrijorat. A-gi cilca pe iniml = a face ceva impotriva voin(ei sau dorinfei proprii.
A-gi line inima cu dinfii = a se stipini, a ribda. A i se face cuiva inima cit un purice = se spune cind cineva este foarte speriat sau cind se simte in mare primeldie.

A ciuta ceva ca (pe) iarba de leac = a ciuta ceva cu insistenti.
cu infrigurate, ca pe un lucru rar, prefios.

larbi

A-i cidea cuiva tronc la inimi = a-i deveni cuiva drag dintr.o dati;
a

indrigi

(pe neagteptate).

lbri;in
A-.i trage cuiva un ibrigin pe la,as = a-i aminti cuiva pe departe gi in mod sarcastic, batjocoritor de ceva.
A merge treaba ibrigin = a merge bine, fbri nici o piedici;
a

A-i siri cuiva inima din loc = a se speria foarte tare; a se emotiona mult. A-si ricori inima = a spune tot ce are pe suflet; a-gi descirca sufletul.

A rimine cu inima

fripti

= a rd.mine mihnit, indurerat.

merge strunl.

A-qi lua inima in din{i = a-$i face curaj, a se imbirbdta; a cuteza, a se incumeta.

neprevizut (pentru rezolvarea unei probleme). A umbla.d"pe doi iepuri-odati = a urmdri in acelasi timp doui scopuri, doui avantaja diferite; a se apuca de mai multe iucruri deodatd (qi a nu isprdvi nici unul).
ceva

lepure Nu gtii de unde. sare iepurele = nu gtii de unde poate sd apari -

Ai

se

a se indupleca.

muia cuiva inima = a deveni induritor, milos, cumsecad.e;

A roade pe cineva la inimn = a-l chinui, al nelinisti, a-l supira ceva.

A-i da inima brinci = a se simti atras spre cineva sau spre
a

simti un imbold spre cineva sau ceva.

ceva,

A-i creste cuiva inima in piept = a se bucura foarte tare, a simti
o mare bucurie.

P1T..1-i tras prin inel mlddios, grafios. In

lnel

=

se spune despre cineva

cu talia sublire,

A-i ride cuiva inima = a fi bucuros, satisftcut, murtumit,
foarte bine.

a se

simli

A arde (a frige) pe cineva la iniml = a provoca cuiva o durere,
o mare suparare.

imi

A (nu)

avea pe cineva la simpatiza pe cineva.

inimi = a (nu) tine la cineva, a (nu)
la inimi = a-i produce

A-i merge (drept) la inimi
Ai
se

A avea ceva pe inimi = a fi chinuit de un gind nemirturisit. A-i strica cuiva inima = a-i strica cuiva buna dispozitie, a intrista, a mihni pe cineva.

sau a-l unge o satisfactie, a-i plicea foarte mult.

rupe cuiva inima = a simti multi mili, durere, deznddejde. A se. gterge de la inima cuiva = a pierde bunivoinfa, prietenia, afecfiunea cuiva.

40

4l

Ita A (se) d"r.or.u ifele = a (se) limuri o situafie (neclari). A (i se) incurca cuiva ifele = a (i se) strica planul cuiva; a (i
complica situa!ia cuiva.

2. a ride foarte tare.
se)

A ride cu lacrimi =

l.

a ride silit, prefhcindu-se cd se bucuri;

Lapte A umbla dupi lapte de cuc = a ciuta (cu tot dinadinsul) si obtini lucruri irealizabile
de a-l constringe

A-i gisi cuiva leacul = a gdsi mijlocul de a stipini pe cineva,
si faci
ceva] a

gisi ac de cojocul ...iu". '

A

Jalba umbla cu jalba

Lemn

in

profap

= a cere cu insistenfi un drept

A dormi de pofi si tai lemne pe el = a dormi foarte adinc;

a

dormi bustean.

sau o favoare.

A sta (a gedea) ca pe jiratic = a fi foarte neribditor gi neliniqtit; a fi foarte grlbit; a sta ca pe cirbuni (aprinqi). Joi De joi pini mai apoi = l. la nesfirgit, mereu, niciodati; 2. (iron.) pulin (timp).
Din joi in Paqti = din cind in cind, foarte rar. A vorbi cu jumitate de guri = a vorbi nehotirit, fird convingere,
cu glas sc[zut.

Jiratic

A inghefa lemn = a infepeni de frig; a inghefa bocni. A rimine (ca de) lemn = a inlemni, a incremeni (din cauza unei surprize, unei emotii etc.).

A cira lemne la pidure = a face un lucru inutil, de prisos. A fi de lemn = a fi nepisitor, insensibil.

fhri termen

fix;

Liman
A iegi la liman = a scipa dintr-o primejdie grea; mai bund.
a

ajunge la o situafie

A ajunge la liman = a-$i atinge scopul propus.

Jumitate

Iimbd
ceva sau sa gdseasci pe cineva de care are mare nevoie.

A fugi (a alerga) cu limba scoasi = a ceuta cu orice pre! si oblind

c\-t
Lacit

L t----

A i se incurca cuiva limba (in guri) = a vorbi greu gi neclar, a i se impletici limba.
A lisa cu limbi de moarte = a-gi exprima ultima dorinfi (pe patul de moarte).
A-gi inghifilimba = l. a minca cu mare poftd;2.a se abtine, in ultimul moment, de a spune ceva nepotrivit; 3. a fi foarte tdcut.
aye,a limbi lungi sau a.filung^de limbi = a vorbi prea mult qi, mal ales, a spune ce nu trebuie; a fi limbut.

A-gi pune laclt la gure = a-qi impune ticere.

A

Lacrimi A plinge cu lacrimi cit pumnul = a plinge disperat, cu lacrimi de mirimi considerabile.
42

A asuda sub limbi = a se preface ci. munceste din greu, fdcut in realitate nimic.

firi

si fi

43

A-si tine limba dupi dinli = a ticea; a fi discret.

a se

feri de a spune ceea ce nu trebuie,

A sta (a s,edea) lipci (undeva) = a sta undeva neclintit, a nu rrrisca (dintr-un loc), stingherind pe ceilalli. Lina
A cere

se

A fi cu doui limbi = a fi mincinos, fhtarnic, prefIcut. A scoate (a-i iegi) limba de-un cot = a fi foarte ostenit, dupi un efort fizic; a gifii.

lini
Ioc

de la broasci = a cere imposibilul; a cere luna de pe cer.

A avea limbb de aur = a avea darul de a vorbi frumos, elocvent. A fi cu limba (fagure) de miere = a vorbi frumos, prietenos,
amabil.
se lua cuiva limba sau a nu avea limbi (de grnit) = a nu avea curajul si vorbeasci.

Anu-gi mai afla (g[si) locul = a nu mai avea astimpir a fi nerabddtor, nelinigtit.

sau

odihni;

Ai

A pune pe cineva la locul lui = a-i arita cuiva ce se cuvine qi ce nu, dindu-i o leclie de buna-cuviin{a.

A avea limbi ascu{iti = a vorbi riuticios sau ironic. A-i sta (a-i umbla) pe limbi = a nu-$i putea aminti imediat cuvintul care denumeste un lucru cunoscut. A lega pe cineva cu limbi' de moarte = a obliga pe cineva (prin jurimint) si-!i indeplineasci o ultimi dorinfi, exprimati inainte de moarte.
A-9i toarce pe

A nu mai avea loc de cineva =
se

se spune despre cineva care impotriveste cuiva, persecutindu-I, ciutind si-l inlature.

Iucru A nu se prinde lucrul de cineva = se spune cind cineva nu
imbold la lucru.

are

limbi

= a se gindi inainte de a vorbi.

A i se dezlega cuiva limba sau a prinde la incepe si vorbeasci, si se destiinuiasci.

limbi

:

a

cipita curaj,

a

A face un lucru cu ochii inchisi = l. a face un lucru fird o cercetare prealabili, in mod superficial; 2. a face foarte u$or un lucru, fbri dificultate.

A fi slobod la limbi

cu sinceritate gi firi prudenfi, a spune gi ceea ce nu trebuie.

sau a

fi cu limba slobodi = a spune multe

Lume
bugtean.

A dormi (ca) dus de pe lume = a dormi foarte adinc; a dormi

A-si scurta limba = l. a vorbi mai pu{in. 2. abirfl mai pufin. A intepa cu limba = a fi ironic, a batjocori. A trage pe cineva de tainele cuiva.

limbi

= a descoase pe cineva, a incerca si afle

A se duce pe lumea cealalti = a se stinge din viafi. A umbla prin lume sau a colinda (a cutreiera) lumea = a cdlitori mult gi in locuri diferite.
A ajunge de risul lumii = a ajunge de batjocuri;
a se

A-si musca limba = a regreta ci a vorbit ceea ce nu trebuia. A scurta limba cuiva = l. a opri, a impiedica pe cineva si vorbeasci; 2. a pune pe cineva in imposibilitatea de a birfi.

compromite.

A-gi lua (a apuca) lumea in cap - a pleca undeva (departe), rrlrrrrtlonind totul (din c uza unor nepliceii).

A

se line lipci dupi cineva = a insoti pe cineva peste tot, plictisindu-l cu prezenfa sa; a se {ine scai de cineva.
A sta lipci pe capul cuiva = a stirui mult pe lingd cineva, plictisindu-I.

Iipca

A purta lulnea pe degete = a in$ela oamenii, a-si bate joc de ei; a ll srrrcchcr. A se duce (a fugi, a pleca) in lumea largi = a pleca departe, fird sd se gtie uncle.
Parc[ toati lumea
€a

lui = se spune despre cineva

care este foarte fericit.

44

45

2. a flerbe de minie, a fi foarte minios.

A nu vede. lumea inaintea ochilor = l.

a

fi foarte supdrat, mihnit;

Cind [i-9 lumea mai dragi = cind fi-e mai bine, cind nicr nu te gindegti la ceva nepldcut; cind p-i viaia mai dragi.'

A trfli ca lupul in pidure = a trdi in voie, fira griji, in largul siu; a trii ca pegtele in apd. A fi flimind ca un lup = a fi foarte flimind; a fi mort de foame. A minca ca un lup = a minca mult si cu ldcomie; a nu se mai
satura de mincat.

Iumind
lumina ochilor = a-i fi cuiva nespus de drag. Apdni (ceva) ca lumina ochilor = apazi (ceva) cu cea mai mare atentie. A i se face cuiva lumini in cap = a pricepe, a intelege, a-gi clarifica ceva.
ca

A-i fi cuiva drag

c\-A
A
Ma h mur

M t--din cineva = a ciclli, a sicii, a
enerva

(ceva) cu luminarea = a ciuta pe cineva (ceva) multi stiruinfi, a-qi da toati silinfa pentru a gdsi pe cineva sau ceva. A sta drept ca luminarea = a sta in pozitie perfect verticald.
cu

Iuminare A ciula pe cineva

scoate mahmurul

pe cineva; a face pe cineva sd-qi iasi din fire.

A promite cite-n de toate.

Iuni

i;
luni si-n
stele =
a

Mal
A ajqnge (a iegi) la mal = a duce ceva la bun sfirsit, a scoate un lucru pini la capdt.

promite tot ce se poate inchipui,

A fi cit un mal = (despre fiin{e) a fi mare, mdtihilos.

a face promisiuni ce nu pot fi onorate. A cere luna de pe cer = a cere imposibilul; a cere lini de la broasci. de pe luni =,a fi rupt de realitate, a nu gti ce se petrece I I :.lll tn;urul sau; a ti cu capul in nori. A apuca luna cu dinfii sau a prinde luna cu mina= a reariza ceva aproape imposibil, a obline un lucru foarte greu de cipitat.

A promite (9i) luna de pe cer =

Mami
A nu-i toarce cuiva mami-sa pe limbi = se spune despre cineva care vorbeste cu usurinfi sau care riposteazi deichis.
Mare
A incerca marea cu degetul = a incerca si rezolvi sau si intreprinzi ceva riscant, cu pufine qanse de reuqiti.
A promite cuiva marea si sarea = a promite mult, totul, imposibilur; a promite cerul gi pimintul.
Peste

dori multe gi de toate. Cite-n luni si-n stele = de toate, tot felul de lucruri.
a

A dori cite in luni gi in stele = a dori tot ce se poate inchipui,

noui miri

gi

noui

I

u

ntre
gi punte = a incerca

liri

= la o distanli foarte mare, foarte departe.

1::{1.:J"ntre ceea ce doreste.
[up

prin toate mijloacele si oblind

Masi
A nu avea ce pune pe masi = a nu
avea cele necesare pentru trai. avea existenta asiguratd, a nu

A inchide lupul in stini = a-$i aduce singur dusmani in casi
in preajmd.

sau

Margine
A bate (a fine) marginile =
a se

feri de tot ce este mai greu; a bate

lihrile.

46

47

A
2.

A fi pe (la) marginea prlpastiei = a se afla intr-un moment critic,
gutu

d. a cidea inir-o ne^no6cire;

a

fi ameninlat de o mare primejdie.

Melc A merge (ir unrbla) ea melcul = d rrl€tg€, a se migca foarte incet;
a progresa

Ci git
AA1
peste

ittt

t'1.

A fi cu m'a1e pestrife (tlrcate) =

Ma!

l' a fi rau la suflet; 2' a ft zgitclt
a

A ticea ca

mcltrrl

ir rrrr scoate

nici un cuvint, a nu sufla o vorbi.

misuri.
intoarce cuiva malele pe dos =

Ai

se

fi

dezgastat, scirbit.
a suferi

Miere
A inota in nricrc

l

fi foarte bogat; a fi doldora de bani.

Ai A,
cu

A-i ghiori,i cuiva matele de foame = a fi foarte infometat,
de foame.

A-i curge cttiva nrrmai miere = a-i merge cuiva foarte bine
(in viati).

As
Ap
de

A-i inghefa cuiva mlduva-n oase = a-i fi cuiva foarte frig' Pine in miduva oaselor = pinl in adincul fiin,tei; in cel mai inalt gad'

Miduvi

A ajungc (a li) in mintea copiilor = a
(dincaJzir biitr irrcIii), a fi lipsit
de neinfclcs.
de

Minte

ave^ judecata

sllbiti

judecati'

A-i sta cuiva nrintea in loc = a rlmine uluit in fala unui lucru
A-i veni cuiva rtrintea la cap (loc) = a deveni mai infelept;
a a se

Mamaligi de iramiligi = a se afla sau a ajunge intr-o pune o A
dificili, neplicuti;
ao

situafie

cuminli;

p[[i;

a da greg.

prinde lrt tttirrlc.

Ap

Ac

Af irj
Aa
apr

A bate pe cineva mir = a bate pe cineva foarte tare; a tace
pe cineva turt5.

Mir

A-i suci cuivil minfile = a-l face pe cineva si-9i piardi judecata, contnrlttl; rr zipici pe cineva. A i se intuneca cuiva minlile = a-gi pierde cumpitul, judecata;
a

innclrtttti.

A se situra de cineva (ceva) ca de mere pidurefe = a nu mai putea suferi pe cineva (ceva); a fi plictisit, dezgustat de cineva (ceva)'

A-q;i birga (a-gi

Ac
ad<

A nu

Misea avea nici cit si pui pe o misea = a avea foarte putln'
a

vfui) minfile in cap = a deveni infelept' a se cumin{i' La mintea omului (cocoqului)= ugor de infeles' clar' evident' A-l ajunge pe cineva mintea = a fi priceput, a gti ce trebuie si facl intr-o anumiti imPrejurare.

Citr

insufi cient (de mincare).

A-i cripa cuiva miseaua (in guri) = a fi foarte ner[bditor; mult ceva.
Asr
ceet

dori

A fi intreg la minte = a fi cu judecata normal6, sinitoasi' A (nu) fi in toate min{ile = a (nu) fi in deplinitatea facultililor rrrirrlalc; a (nu) fi matur.

A fi cu doulzeci gi patru de misele = a fi
descurcf,re!.

voinic' iste!'

Air

irp
46

N-ajunge nici pe o misea = e foarte pufin, insuficient' A lepida (a arunca) pe cineva (c"va) ca pe o misea stricati = debarasa de cineva (ceva) fbri pirere de r[u.

A-gi pierde minfile sau a-9i ieqi din minfi = a innebuni sau a fi ncbun; a-;i pierde judecata. A scoate pe cineva din min{i = 1. a face pe cineva si-gi piard[ judecata
sanitoasi, a-lzirydci;2.
a

a se

minia, a enerva la culme pe cineva'

A-gi aduna minfile = a se concentra, a nu mai fi distrat'
49

48

Mini
A-si pune miinile in cap = a fi in culmea disperirii; a avea un mare necaz.

irr srrbordine.

A uvea pe cineva sub mini = a avea pe cineva sub control,

A putea (a fi bun) si se ia de mini cu cineva = a se asemana. a se potrivi cu cineva din puctul de vedere al defecteltr. ,.., ui actiunilor sale.
fi inactiv, a nu lucra; a'pierde vremea. A uita de la mini pini la gur6 = a uita foarte repede, in timp
a

A sta cu miinile in golduri (sin) = a nu intreprinde

A avea (a da cliva) mini liberi = a avea (a da cuiva) posibilitatea sri acfioneze dupi bunul siu plac; a avea (a da cuiva) libertate totala de acfiune.

nimic;

foarte scurt.

A strica mincarea degeaba = a trii fdrd a fi de vreun folos, a nu fi btrn de nimic.
Asta-i alti mincare (de pes,tQ = asta e cu totul altceva; asta-i alta gisci.

Mincare

4 i,rq lua (a i se tiia)

cuiva miinile gi picioarele = a avea o senzatie -de slibiciun e fizicd; a nu se putea stdpinilde emolie, a. aur.r! .t;.j.

A avea mini lungi = a avea obiceiul si fure;
A, avea -Fn ugoari sau a fi a lucra cu finete si cu abilitate.

fi hot, pungas. usor de mini = a fi indeminatic,
a

Mincirime
A avea mincirime la limbi = a simti mereu nevoia de a vorbi; foarte vorbiref, palavragiu; a nu putea pdstra un secret.
a

fi

A fi mini largl = a fi darnic, generos. A fi mini sparti = a fi nechibzuit, risipitor, nesocotit. pe miini = a nu-$i lua rlspunderea unei probleme *.::,spila drflcile sau a unei fapte rele.

A da (ceva) cu mineci largi = a fi darnic, generos; a da
din toati inima, din tot sufletul.
savirsite; a o sfecli.

Mineci

(ceva)

A o biga pe mineci = a se speria de consecinlele unei fapte
A trage pe.cineva de mineci = l. a insista, a stirui pe lingi cineva pentru a obline ce doreqte; 2. a atrage atenlia cuivi c6 minte sau
exagereazi.

O,ujtlg: (a incipea)-pe mina cuiva = a ajunge sub puterea,
sub autoritatea cuiva; a fi la discretia cuiva, a depinf,e de cineva.

A ajunge pe miini bune = a ajunge in grija, in posesiunea cuiva
competent.

A (nu) A

se

lisa tras de mineci = a (nu)

se

lisa prea mult rugat.

A..fi mina dreapti a cuiva = a fi omul de incredere al cuiva; a tr persoana cea mai intimi, cea mai apropiatd a cuiva.
A pune (a incrucisa) miinile pe piept = a muri, a se stinge din viafi. A pune.(a bnga) mina in foc pentru cineva (ceva) = a garanta pentru cineva (ceva).

Minz
tine (a umbla) minz dupi cineva = a fi nedespirlit de cineva, a umbla mereu in apropierea cuiva; a se tine coad[ dupi cineva.
se

A lega cuiva miinile qi picioarele = a-l
sd ac{ioneze, sd. se manifeste.

impiedica pe cineva

A umbla'cu mita-n sac = a umbla cu inselaciuni, cu viclenii. A trii (a se intelege) ca mita cu ciinele (goarecele) = a fi in relatii
toarte proastc cu cincva, a nu se inlelege deloc.

Mita

\

bolnav.

A lua cu o mini si a da cu zece = a fi risipitor, a cheltui mult. A da mina cu moartea = a trece printr-o mare primejdie; a fi foarte

A trage mita de coadi = a o cluce greu, a fi sarac, nevoias. A infelege se uita) ca mita-n calendar = a nu pricepe nimic -(a ' din ceva, a fi cu totul strdin de o problemd, de un subiect.

50
51

A prinde pe cineva cu mifa-n sac = a surprinde pe cineva ingelind, min{ind, comportindu-se incorect.

Muc A fi (inci) cu mucii la nas =

a

fi tinlr, lipsit de experienfi.
intr-o situa$e primejdioas4 riscanti.

A fi mifi blindi = a fi preticut, fifarnic, ipocrit, A se invirti ca mit,a imprejurul oalei cu smintini = a se invirti
in preajma cuiva sau a ceva, a umbla de jur-imprejur;
a da

Muchie
A fi pe muchie de cufit =
a se afla

tircoale.

A rupe mifa in doui = a fi voinic, energic, curajos. A se juca cu cineva ca mita cu soarecele : a-gi bate joc de cineva, linindu-l intr-o incordare permanenti. Cind va prinde mita peste = niciodati, nicicind; cind va avea spinul barbd; cind va creste pir in palmi; cind va avea broasca pir.

A aqtepta muri-n guri = a aqtepta si-i pice ceva de-a gata, firi
multd ostenealS,.

Muri

A-i pica cuiva muri-n guri = a obline un bun, o favoare, un avantaj

firi

nici o osteneali.

Moari
A-i umbla cuiva moara = a-i merge bine, a-i merge toate din plin. A-i sta cuiva moara = a-i merge cuiva lucrurile prost; a nu mai avea profituri, avantaje. A se bate (a se lupta) cu morile de vint = a intreprinde acfiuni inutile, chiar ridicole; a se lupta cu dusmani ireali.
A ajunge de la moari la risnifi = a ajunge rdu; a decidea, a scipita.

A da cuiva muri-n guri = a-i da ceva de-a gata, fhri si depuni
vreun efort.

A

se

sim{i cu musca pe ciciuli =

Musci

a se qti (a se

sim(i) vinovat.

A cidea ca musca-n lapte =

d sosi undeva

intr-un moment nepotrivit.

indepirtate.

De cind scria musca pe perete = demult, din vremuri vechi, A
se

biga ca musca-n lapte = a interveni intr-o discufie in mod

Moare
A gti (a cunoaqte) moarea cuiva = a cunoaqte firea, obiceiurile cuiva. A minca (a gusta) moarea (din moarea) cuiva = a avea de suportat capriciile, toanele, minia cuiva.

nedorit.
A se aduna (a se stringe) ca mugtele la miere = a se aduna in mare numir acolo uncle se pot obline foloase, cigtiguri.

Moarte
A vedea moartea cu ochii = a trece printr-o mare primejdie. E bun si-l trimifi dupi moarte = a nu fi bun de nimic. A fi uitat de moarte = (a fi) foarte bitrin.

A prinde (a pagte) mugtele = a pierde timpul in zadar. A muri ca muqtele = a muri in numir foarte mare.

A zimbi (a iiae) pe sub mustili = a zimbi (a ride) cu rdutate
neardtati deschis, in sine.

Mustati

Mormint
A biga pe cineva de viu in mormint = a-i
mari, a-l chinui foarte tare.
cavza cuiva

A-i ride (a-i zimbi) cuiva mustafa = a zimbi, a ar|Ia o ugoarl
bucurie sau multumire.

supiriri
A-i siri cuiva mugtarul sau a-i veni cuiva mugtarul la nas = a se enerva, a se infuria; a-i siri cuiva tandira,
53

Mu;tar

A-gi

sdLpa

singur mormintul

(care pot aduce moartea), a-gi

= a-$i cauza singur nenorociri face singur riu.

52

c\-q
Nari
A-Ei umfla

N L/-

nirile

= a-$i lua un aer semef; a se ingimfa.

A trage nidejde ca ursul la coadl = a spera lucruri irealizabile; a trage nldejde ca spinul la barbi. A trage nidejde ca spinul la barb[_= a nid5.jdui ceva ce nu se poateiealiza; a trage nidejde ca ursul la coadl'

Nidejde

Cu n6,rile in vint = mindru, plin de sine. Nas

Nisip Cit nisipui mirii = in numf,r
A
se scula

sau

in cantitate foarte mare.

A-gi biga (a-gi viri) nasul unde nu-i fierbe oala = a se amesteca intr-o problemi, intr-o afacere etc. care nu-l priveqte, a interveni inoportun intr-o discufie.

A avea nas sau a-pi ridica nasul = a indrizni, a cuteza. A i se muia cuiva nasul = a-gi pierde mindria sau indrizneala, a rimine ruqinat, umilit. A umbla (a se {ine) cu nasul pe sus = a fi ingimfat, obraznic,
increzut.

Noapte iu noaptea in cap = a se trezi dis-de-dimineall, in zori' Prost ca noaptea = foarte prost; prost ca o ciuboti'
Nod A cluta cuiva nod in papuri = a ciuta cu orice pre! gre,geli, cusururi acolo unde ele nu sint, a invinovili pe cineva pe nedrept; a ciuta pete in soare. A inghili noduri = l. a suporta cu greu un necaz, o durere; 2. a minca in sill.

A duce de nas pe cineva = l. a stdpini, a conduce pe cineva;
2. a amdgi, a ingela pe cineva.
A-qi lua nasul la purtare = a se obrdznici,
a

deveni prea indrizne!.

A da cuiva peste nas = a pedepsi, lui pe cineva.
A nu fi de nasul cuiva =
cuiva.
a

a rusina, a

umili,

a pune la

locul

Nor Parci ar fi clzut din nori = se spune, ironic, despre o persoana care nu-gi d[ seama de cele ce se petrec in jurul ei. Noroc
A fi plin de noroc
ca broasca de

nu fi potrivit cu cineva, a nu corespunde

plr

= a fi lipsit de noroc; a avea ghinion'

A fi cu nasul de ceari = a fi supirdcios; a fi sensibil. A lisa nasul in pimint = a se ruqina, a se simfi vinovat.
Sub nasul cuiva = sub ochii cuiva, in imediata apropiere.

A avea noroc cu carul = a avea succes in tot ce intreprinde, a- reuqi totul; a fi plin de noroc.

A-i ride cuiva in nas = a ride cuiva in fate, betindu-gi joc de el. A-i da nas cuiva = a-i ingidui, a-i permite cuiva si fie prea familiar,
prea indrdznet sau obraznic.

Noroi A tiri pe cineva in noroi = L. a batjocori, a dezonora pe cineva;
2. a indemna pe cineva la o fapti josnic6.

A improqca pe cineva cu noroi sau a arunca cu noroi in cineva = a calomnia, a dellima pe cineva.
N

Nat A-gi gisi nagul = a da peste cineva care gtie a struni, a pune
la punct pe al1ii.

uci
ca nuca de perete = a nu se

A

se

potrivi

potrivi deloc.
55

54

I

C\-!.
0aie

O t------

I

j

A-si pune obrazul pentru cineva = a garanta pentru cineva
cu cinstea, cu autoritatea, cu reputalia proprie.

A avea obtaz subtire = a fi bine crescut, a avea purtiri frumoase.

A fi degtept ca oaia = se zice, ironic, despre un om naiv sau prost. A o face de oaie = a face o prostie, a spune sau a face ceva nepotrivit. A da oile tn paza lupului = a lisa pe cineva la discreFa dusmanului. A merge ca oilg = (despre oameni) a merge in dezordine, cu gr6.mada.

0ca A da (ceva) cu ocaua lui Cuza = a da (ceva) cu multi dirnicie. A prinde pe cineva cu oca mici = a prinde pe cineva cu o minciuni, cu o fapti necinstiti; a surprinde pe cineva asupra faptului.
A umbla cu ocaua mici = a umbla cu inqeliciuni, a inqela.

A fi oaie intre lupi = a fi bun, blind intre oameni rii. A suge (de) la doui oi = a trage concomitent foloase din doun

pi(i.
= se zice despre cei care n-au perspectivi asupra problemelor, vdd lucrurile printr-o prismi ingusfi, sint Iipsifi de orizont. 0chi
A-i fi drag cuiva ca ochii din cap sau a tine la cineva ca la ochii din cap = a iubi pe cineva din tot sufletul.

0ali
ulcele (urcioare) = a fi mort de multi vreme. A-i fierbe oala firi foc = a-i merge cuiva bine (treburile).
se face oale si

A

0chelari
avea ochelari de cal

A

e plati oalele lparte (de altul) = a pliti a suferi pentru faptele
altuia.

paguba

ficuti

de altul,

A prinde pecineva ca din oali = a prinde pe cineva ugor, fhri nici o greutate; a lua pe cineva prin surpiindere.

A pd'zi pe cineva ca ochii din cap = a pdzi pe cineva cu cea mai
mare grij5, atenfie.

A-i da cuiva oala in foc = a se supira foarte tare, a se infuria;
a-qi iegi

din fire.

A

A-i cripa (a-i plesni) cuiva obrazul de rusine = tare, a se simfi foarte ruginat.
A fi

0braz

t

face ochii mari (cit cepele) cu curiozitate, a se mira.

= u privi cu uimire, cu

aten(ie,

a se rugina foarte

A dormi numai cu un ochi = a dormi ugor, neliniqtit; a dormi
iepuregte.

firi obraz sau a nu avea obraz = a fi neruginat, necuviincios.

A lua pe cineva la ochi = a avea binuieli asupra cuiva, a suspecta
pe cineva.

A fi gros de obraz sau a-i fi cuiva gros obrazul = a fi fira rusine, obraznic, lipsit de bun-sim!. A scapl cu obrazul curat = a scdpa cu bine dintr-o situaJie dificiln;
a scdpa basma curat6.

A minca pe cineva din gchi (cu ochii) = a privi cu mult
Ia cineva, a

drag

iubi foarte mult pe cineva.

pegte; cit te-ai

Cit te-ai gterge la ochi = foarte repede; cit ai clipi din ochi; cit ai zice invirti intr-un picior; cit ai bate din palme.
a

A
de

avea obraz de scoarti buni-cuviintf,.

= a fi fbri

ruqine, neobr6.zat, lipsit

A se uita cu un ochi la slinini pi cu altul la fiini = lucruri odati.

rivni la doui

A-Ei spila obrazul = a ie$i cu bine dintr-o incurciturd; a scipa
cu fata curatd.

A fi numai ochi gi urechi = a privi (a asculta) ceva foarte atent. A avea un ochi la ceafi = a vedea totul, a nu-i sclpa nimic.

56 57

A fi cu ochii in patru = a fi cu mare bigare de seami, a proceda cu mare prudenfi.

0iste
A (o) nimeri (a da) cu oistea-n gard = a spune sau a face un lucru ncpotrivit, o gaf6, o prostie mare.

A vorbi intre patru ochi = a vorbi in taini, fhri martori; a vorbi in intimitate.

A-i deschide cuiva ochii = a
de anumite lucruri.

face pe cineva si-gi dea seama

A-i fugi (a i se scurge) ochii dupi cineva (ceva) = a se uita
cu mult drag la cineva (ceva), a-i plicea mult de cineva sau ceva.

Om dintr-o bucatd' = om cu caracter integru, persoani de caracter. A face din om neom = a nenoroci, a distruge (din punct de vedere fizic sau moral). A fi un om gi jumitate = a fi persoani cu insuqiri deosebite.
avea orbul giinilor = a nu intelege, a nu vedea clar a nu observa un obiect din imediata apropiere.

0mi

A-gi scoate ochii unul altuia = a se certa; a-gi imputa, a-gi reproga.

A cisca (a holba) ochii = l. a deschide ochii
de mirare; 2. abdga de seam6, a fi atent.

tare, mai

ales

0rb

A
cigtige dragostea cuiva
(ceva), a privi

o situafie;

A

face cuiva ochi dulci (privindu-l galeg).

= a cduta si

A trage cu ochiul = a se uita pe furig la cineva
din fugi, fiu| a fi observat.

0rt
A da ortul popii =
a

inceta din via[6, a muri.

A nu

avea ochi putea suferi.

si vezi pe cineva = a fi minios pe cineva, a nu-l

0rz
A strica (a pierde) orzul pe gigte = a oferi cuiva lucruri deosebite pe care nu gtie si le aprecieze.

incotro vede cu ochii: in orice direc{ie, fird tintf,, aiurea. Ochi de vultur = privire foarte agerf,, pf,trunzitoare.
A i se face cuiva negru inaintea ochilor = a-i veni amefeali, a i face riu, a nu mai vedea bine (de supirare, de minie etc.).
se

0s

i,
de obosit, a fi

A-i trece cuiva os prin os = a fi extrem a-i trece cuiva ciolan prin ciolan.

rupt de oboseali;

A cregte vizind cu ochii = a cregte neobignuit de repede; a creste ca din api. A scoate cuiva ochii = a-i aduce mereu aminte cuiva de anumite fapte sau atitudini neplicute, supiritoare.

A cipita un os de ros = l. a obfne un avantaj, un profit (de obicei neinsemnat);2. a cdpita o slujbi (de obicei nemeritati).
A fi copt la os = a fi bitrin; a avea destuli experien{i. A i se muia cuiva oasele = a-i slibi puterile, a se moleqi; a i cuiva ciolanele.
se

muia
snopi
care

A pune ochii pe cineva (ceva) = a-i plicea cineva (ceva) foarte
mult, ciutind s6-l atragd (se-l aibn). Cit vezi cu ochii = cit cuprinzi cu privirea, pini la depirtiri mari.

A-i muia cuiva oasele = a bate
in bdtaie.
se

zdravdn pe cineva;

a

A privi cu ochii mari = a privi atent, a fi uimit de ceea ce vede. A face ochii mici = a fi gata si adoarmi, a i se inchide ochii de somn. A avea ochi de pisici = l.
5B

Parci are oase in pintece = se spune, ironic, despre cineva
apleaci foarte greu.

a avea

privire ageri; 2. afiviclean.

A-i putrezi (a-i rimine) oasele pe undeva = a muri departe de casi, prin locuri strline.

59

0u A face pe cineva cu ou si olet = a certa, a ociri, a dojeni aspru
pe cineva.

(lit ai bate din palme = foarte
$tcrge la ochi.

repede, imediat; intr-o clipi; cit te-ai irrvirti intr-un picior; clt ai clipi din ochi; citaizice peqte; cit te-ai

A umbla parci ar avea oui in poali sau a umbla parci ar cilca pe oui = a umbla incet, a piqi cu atentie, cu griji exagerata. A umbla cu cineva ca cu un ou (moale) = a menaia foarte mult pe cineva, a fi exagerat de atent cu cineva.

A-l minca pe cineva palmele = a simfi dorinla nestivilitf,,
a

fi neribditor si bati pe cineva.

A bate palma cu cineva = a lua o hotirire de comun acord; a incheia un tirg, o infelegere cu cineva; a cidea la invoiali.

c\,lA fi

P t-----a
cauza unei nereuqite.

A se bate cu palma peste guri = a se lovi peste guri ca pedeapsi pentru sciparea unor vorbe nesocotite sau in fafa unor intimpliri
neagteptate sau ingrozitoare.

A avea pe cineva in
A juca pe cineva pe

palmi:

& ?v€&

pe cineva la discre(ie, in puterea sa. de cineva

de pagubi = se spune unui ghinionist sau despre cineva (ceva) care aduce ghinion.
a

riu

Pagubi
pagubi = a fluiera in semn de regret din

palmi = a dispune

dupl bunul plac.

Pani
A
se

A fluiera

umfla in pene (ca un curcan) = a se fuduli, a se ingimfa,

a se lduda.

Pahar
A i se umple cuiva paharul sau a-i fi cuiva paharul plin = a indura prea multe suferinfe morale, a nu mai putea suporta durerea, suferin{a etc.

Papari
A minca (o) papari = 1. a lua bitaie; (intr-o intrecere etc.).
A trage cuiva o papari = l.
a

a

fi aspru certat; 2. a fr invins

bate pe cineva; 2. a mustra aspru pe cineva.

pini la capdt.
Pai

A bea paharul pini la fund = a indura un necaz, un chin, o durere

A {ine pe cineva sub papuc = a avea pe cineva in stdpinirea
a-l domina. A o lua la papuc

Papuc

sa,

A-si aprinde paie-n cap = a-gi atrage nemulfumirea, supirarea
altora, cauzindu-qi singur o nepldcere; a se biga in bucluc. A pune paie peste foc = a contribui la inrdutilirea unui conflict, a unei situajii; a intirita, a a{i!a pe cei care se cearti; a pune sare pe rani.

:

a pleca repede, a

fugi de undeva; a-gi lua talpagifa.

Par

Parci i-a dat cu parul in cap = se spune cind cineva a primit pe neaqteptate o veste neplicuti sau cind a fost grav insultat.
Para
A face pe cineva de doui parale = a certa aspru pe cineva; a lua la rost. A lua pe cineva la trei parale = l. a-i cere cuiva socoteali pentru ceea ce a ficut; 2. a-gi bate joc de cineva.

A face (a da ceva) palanci la pimint = a culca la pf,mint,

Palanci

a

dobori.

A fine (a purta) pe cineva (ca) pe palme = a avea o griji deosebitd fa{i de cineva; a risfbta.

Palmi

/

A nu avea nici o para chioarL = a nu avea nici un ban, a fi sirac.

60

6l

A lega paraua cuzece noduri = a fi foarte zgircit. Pini intr-o pora = fira si lipseascr un ban, tot; pini la ultimul ban. A nu face nici doui parale sau a nu face nici o para chioari = a nu avea nici o valoare, a nu fi bun de nimic.

A-i fugi cuiva pimintul de sub picioare = l. a fi pe punctul tlc a pierde o situalie bund; a-gi pierde cumpf,tul (din cauza unei prirnejdii); 2. a-gi pierde echilibrul din cauza unor stiri fizice proaste sau a unui pas gregit.
A-i veni cuiva si intre in p[mint de rusine = a-i fi foarte rusine,
a se

A fi plin de parale ca ciinele de purici = a fi foarte bogat, a avea multi bani.
Pas A bate pasul pe loc = a nu progresa intr-o actiune, a nu inainta intr o problemi.

simfi foarte stinjenit.
a

A nu-l gti nici pnminhrl =

nu gti,

a

nu afla absolut nimic despre cineva.

Parci' l-a inghilit pimintul sau parci a intrat in pimint = se spune despre cineva sau ceva care a dispirut ftri urmd, nemaiputind fi gasit.

A merge (a umbla) cu pagi de melc =
a progresa incet.

a merge, a se misca incet;

A face una cu pimintul = a cdlca in picioare, a distruge; a face praf gi pulbere (pe cineva sau ceva).

A nu-l incipea pimintul (de bucurie) = 2. a simfi o puternici emofie (de bucurie).

l. a fi mindru,

increzut;

Pastramd A.{ine pe cineva lapastrami =

l.

sub paz6, inchis; 2. a lisa pe cineva

si rabde ie foame.

a,t!ne pe cineva la loc sigur,

Doarme si pimintul sub el = e lini$te, tdcere desdvirgiti.
A fi sirac lipit pilmintului = a fi foarte sirac; a-i sufla cuiva vinhrl in traist6.

Pa;ti
La Pagtile cailor (calului) = niciodata; la sfintul aqteapti. Din Paqti in Criciun = foarte rar, la intervale mari de timp.

A fugi (a alerga) mincind pimintul = a fugi foarte repede, in mare goand; a fugi de crapl pietrele.
A lisa toate la pirnint = a l6sa balti, la voia intimplirii; a abandona.

A nu*l primr pe cineva nici pimintul = se spune despre un om
Iir iiIo.s, pitcitlos.

Pati
A ciuta pete in soare = a ciuta cu orice pref defecte acolo unde
nu sint; a cauta nod in papurd.

A nu-l nrai linc pc cinev:r (nici) pimintul = l. a nu mai putea li su;rortut rlin crrtrza niutir(ii, laradelegilor etc.; 2. a fi stdpinit
tle o [rtttcrtticii ctrttltlc.

Picat
A-gi spila picatul (picatele) = a isprdvi o gregeali, o vind. A-l pagte pe cineva picatul = a fi amenintat de ceva r6u.

Pipu;oi
A mort in pipugoi = a se face nevinovatul; a face pe prostul.
se face
c5,

nu gtie nimic, a face pe

A o lisa

moarti in pipuEoi = a ldsa

o chestiune incurcati; a o lisa baltd.

de educafie, necioplit, neiivilizat.

Pidure Parcfl ar fi crescut in pidure = se spune despre un om lipsit

A i se ridica (a i se face) cuiva pirul miciuci (invirfrrl capului) = n fi cuprins de o spaimi puternicf,, a se ingrozi.

Pir

Pimint
A iegi (a apirea) ca din pimint = a aparea brusc, pe neaqteptate.
62

A avea pir pe limbi = a fi lipsit de educafie, necioplit, a vorbi ca un bidirafi; a fi prost.

A P

A

se

lua de

pir

cu cineva = a se certa foarte tare, a se inciiera cu cineva.
cap = a-$i manifesta cu putere durerea sau disperarea.

A-si smulge

pirul din

a liicca chitic.

A tiicca -ca pegtele = a nu scoate nici o vorbd, a nu spune nimic; nu-l ai; a vinde

A
al

A

se da

a se acomoda.

dupi pir = a se comporta dupi cum cere impre.;urarea;

A
ff

A
in

minuf iozitate exagerati.

pir in cap = in numir foarte mare; foarte mult. Cit pir in palmi (pe broasci) = nimic, deloc; nimeni. A.despica (a tiia) pirul in patru (gapte) = a cerceta ceva cu
Cit

sigur c5-l pofi obfine; a promite un lucru pe care pielea ursului din pidure. A avea o piatri pe un mare necaz.

A vinde-pegtele din balti = a conta pe un lucru inainte de a fi

Piatri

inimi

= a fi foarte ingrijorat sau nelinistit; a avea

A
a

la limita ribddrii. Cind va cregte pir in palmi = niciodati, nicicind; cind va avea broasca pdr; cind va prinde mifa pegte; cind va avea spinul barbi.

cuiva pirul prin ciciuli ^iegi trecrnd peste mutte greutifi; a ajunge
A-i

= a face eforturi

deosebite,

A arunca cu piatra in cineva = d. acvzd, a invinui grav pe cineva. A de crapi (scapiri) pietrele = a fugi foarte repede; a fugi ^fugi pimintul. mincind
A i se lua quiva o piatrl de pe inimi = a scipa de o grij6 chinuitoare; a gisi o solufie care sd puni capit unei situatii difi;ile.

A ciuta

pir in palmi

A
SL

= a nu face nimic; a pierde vremea.

peri suri (albi) = a-i face cuiva 1:l-:*"1::y.ttu a slcu, a neci.;l mereu pe cineva.

multe supiriri,

A

scoate ceva (gi)

greutate, invingind, prin efort gi istetime, toate piedicile.

din piatri seaci = a obtine ceva cu

mare

Lz

D

Perdea pll" cuiva perdea Ia ochi = a impiedica pe cineva si vada l-i lucrunle a$a cum sint; a inqela pe cineva.
A avea perdea la ochi = a nu pricepe clar un lucru, a nu ingelege ceva. i r.perdeaua de pe ochi = a face pe cineva sd vadd { lu1 guiv-a clar, si inleleagi ceva.

Piciturd
A semina cu cineva ca doui picituri de api = a avea exact aceeagi infilisare cu altd persoani, a se asemina perfect cu cineva; a fi leit.

A
nt

ir se opune cu energie la ceva.

Picior A-i pune cuiva piciorul in prag = a lua o atitudine hotiriti;

Perete
A. A. a

Parci (ca gi cum) ai vorbi la pereti = l. a vorbi cuiva zadarnic, fird tl ascultat;2. a nu avea cu cine sd vorbeasci, a fi cu totul singur. Peste

Pi
de

git ai zicd pegte = imediat, foarte repede; cit ai clipi din ochi; cit ai bate cttn pahe; cit te-ai gterge Ia ochi; cit te_ai invirti intr_un picior. irl opl = a trdi bine,' a-i merge bine; c a se sim{i in largul siu; a trai ca lupul tn padure. A se zbate ca pestele pe uscat = a duce o viati grea, a face eforturi
se

risti, a incerca si-gi impuni voinfa. I I (" sta). cu un picior in groapi = l. a fi foarte bdtrin; 2. a fi grav bolnav, a fi aproape de moarte. (lit te-ai invirti intr-un picior = foarte repede, intr-o clipi; cit ai lr;rlt'tlin palme; cit ai clipi din ochi; cit aizice pegte; cit te-ai gterge
a se l,r or lri.

A bate din picior

:

A trni (a

simfi)

ca pegtele

rr sr lrrrlt',;oc; a lua ..lt' rrntle va; ir

A lrra ;reste picior pe cineva = a ride de cineva, a-l
in cirutd pe cineva.

ironiza;

A

zadarnrce pentru a scipa dintr_o situatie

dificilil

o lua la picior. A t irlca cu piciorul sting = a incepe ceva prost, fari succes.

A-;i lua picioarele pe umir (la spinare) = a pleca repede

62

64
65

piciorul sting = se spune despre un om prost dispus. A ci.lca cu piciorul drept = a lncepe ceva cu bine; a izbuti. A cidea la picioarele cuiva = a ingenunchea in fafa cuiva, cerind iertare sau mili ori in semn de respect.
A
se scula cu

A fi in pielea cuiva = a se afla exact in aceea;i situalie (dificile)
cu altcineva.

A i se face cuiva pielea de frig etc.

giinii = a i se increli

cuiva pielea de fric6,

A sta cu picioarele in api rece = a se gindi profund

gi

indelung la ceva.

A da cuiva (la ceva) cu piciorul = l. a respinge pe cineva (ceva); 2. aldsain mod conqtient si-i scape un bun prilej, o situafie favorabil5. A trii pe picior larg = a duce o viali imbel;ugati, a cheltui mult. A cidea in picioare ca pisica = a iegi cu bine din orice situafie. A se pune pe picioar€ = l. a se insdndtogi dupi o boali lunga;
2. a se reface din punct de vedere material.

Piper A-i da cuiva cu piper (pe) la nas = a supira,
a-i da cuiva cu ardei (pe) la nas.

a

intirita pe cineva;

uita ca pisica in tigaie = a se uita cu jind la ceva. A se spila ca pisica = se spune despre cei neglijenfi, murdari sau care se spila superficial. A
se

Pisici

Piele
A fi numai pielea si oasele = a fi foarte slab; slab de-i po{i numara
coastele.

A fi pisicl blind[ =

a

fi preficut, ipocrit, fifarnic.

A vinde pielea ursului din pidure = a conta pe un lucru inainte de a fi sigur ci-l pofi obline; a promite un lucru pe care nu-l ai; a vinde pegtele din balta.

Bun ca piinea (cea) caldi sau piinea lui Dumnezerr = se spune despre cineva foarte bun, cumsecade, generos.

Piine

A

se vinde ca piinea (cea) foarte repede.

caldi = a fi foarte clutat, a se vinde

A da pielea popii sau a-gi llsa pielea (pe undeva) = a muri
(pe undeva).

A-i lua cuiva piinea de la guri = a l[sa pe cineva firi mijloace
de trai, a-i lua cuiva toate posibilit[1ile de existen![.

A lua (a scoate) gapte piei de pe cineva = l. a exploata, a obliga pe cineva s5. munceascd foarte mult; 2. a stoarce pe cineva de bani gi de alte bunuri.
A rimine numai cu pielea = a rdmine foarte sirac; a fi sirac pistol. A fi ud pini la piele = a fi plin de ap6, foarte ud.

A avea piinea 9i cu(itul in mini = a dispune de toate mijlocele
gi

posibilitafile pentru a realiza ceva; a fi stapin pe situafie.

A minca piinea degeaba = a se intreline de pe urma cuiva, fdri
a-i aduce vreun folos. A minca piine albi = a-gi cigtiga ugor existenfa, a o duce bine. A primi pe cineva cu piine si sare = a primi pe cineva cu deosebiti cinste, cu mare atenfie.

A nu-gi mai incipea in piele = 1. a fi bucuros, fericit; 2. a fi foarte ingimfat.
A se biga (a se viri) sub pielea cuiva = a reugi si cigtige increderea sau bunivoin{a cuiva (prin lingugiri, servicii etc.); a se pune bine cu cineva.

A minca piinea cuiva = a fi intrelinut de cineva; a se folosi
de binefacerile cuiva.

A-si pune pielea pentru cineva = a-gi pune viafa in pericol pentru cineva, a se expune unor nepliceri pentru cineva. A-gi iegi din piele = a fi cuprins de un sentiment foarte puternic (de bucurie, de ciudd etc.).

Pintece
A-i face cuiva pintecele cobzl= a bate foarte tare pe cineva; in bdtaie.
a snopi

66

67

A trii (a se simti) ca in pintecele mamei = a se simfi foarte bine in siguranld.
A avea pintecele lipit de coaste = l.
a

gi

A ingriga porcul in ajun = a incerca (zadarnic) si
un lucru temeinic in ultimul moment.

recuperezi

fi lihnit de foame; 2.

a

fi foarte slab.

Plati
A lisa pe cineva in plata lui Dumnezerr = a nu-i mai purta cuiva de griji, a lasa pe ciniva in voia soartei. A se duce in plata Domnului = a se duce unde vrea, unde stie, unde-i place.

A duce (i purta, a umbla cu) pogta = se spune despre cineva care face public un secret, care rispindegte zvonuri; a umbla cu birfeli.

Posti

Potcoavi
A-gi lepida potcoavele = a fi pe moarte, a muri.

Placinta
pregitiri
A agtepta pe cineva-cu plicinte calde = a agtepta pe cineva cu mari gi cu deosebiti plicere; a agtepta pe cineva cu colaci calzi.

A ciuta (a umbla dupn)
vremea cu lucruri

ftri

potcoave de cai morti rost sau imposibil de gisit.

= a-$i pierde

Pod A fi cizut (ca) din pod = a fi dezorientat, buimac, a rf,mine surprins. A cilca ca din pod = a merge cu pagi nesiguri, greu.

Poveste A ajunge (a rimine) de poveste = a ajunge cunoscut, renumit, mai ales prin fapte rele sau neobiqnuite; a-i merge vestea.
A sta (a
se

pilivrigi.
Praf

pune) la povesti = a sta de vorbd indelung cu cineva,

a

Pofta
A-gi (mai) pune pofta in cui = a renunta la o dorinfi, ra un lucru rirmit. ca sd-gi prindi pofta - in cantitate foarte mici, numai cit si guste. A i se t[ia cuiva (toati) pofta = a-$i pierde cheful, curajul de a (mai)
face ceva.

A arunca cuiva praf in ochi = a inqela pe cineva, creindu-i iluzia ci lucrurile sint altfel decit in realitate, a induce in eroare.
A
se face

praf gi pulbere din cineva=

a se

l. a fi mindru; a-gi da aere, a face pe grozavul; e 2. a da semne de seriozitate, a inspira'incredere.
A cilca a pop? =
A

Popi

L

pliti

rimine nimic; a se face una cu pimintul. A se alege praful din cineva = a nu mai ramine nimic, a pieri de tot. A face pe cineva praf = l. a distruge, a nimici; 2. a invinge pe cineva intr-o discutie; a-l reduce la ticere. Prag A roade cuiva pragul = a-i face cuiva vizite prea dese (cu treburi
sau pur gi simplu).

distruge complet, a nu mai

ca popa = a pldti sigur (9i pin6 la

ultimul ban).

A

in pipugoi = a tdcea preficindu-se ci este preocupat de.ceva foarte important spre a nu'rdspunde la aluzii sau la ln\ilnulrl drrecte.
A mina porcii la jir = a dormi sforiind tare. N-am pizit (n-am piscut) porcii impreuni = nu sintem egali spre a-!i permite gesturi de familiaritate cu mine.
68

Porc ticea ca porcu-l

A bate pragurile = a umbla pe la multe case,

a

hoiniri, a colinda.

Prijina
A nu-i ajunge cuiva (nici) cu priiina la nas = om foarte ingimfat, infumurat.
se spune despre

un

69

Prieten A fi prieteni la catarami = a fi priteni nedespir{ifi; a fi unghie
gi carne cu cineva.

Prisnel A fi iute ca un prisnel = a fi foarte iute, sprinten, ager; a fi iute
ca suveica.

Punct punctulpe,,i"= a adiuga, intr-o discufie, elementul esen{ial; a da o explicafie clari si just6. A pune pe cineva la punct = a-i da cuiva o lecfie de buni-cuviinti,
A pune

a arata cuiva ce se cuvine gi ce nu; a-l pune Ia locul lui.

Pungd

Pufu;or
A avea (a fi cu) pufugor pe botigor = (livr.) a trida, prin anumite semne exterioare, fapte reprobabile sivirqite anterior. Pui A se impristia ca puii de potirniche = a se impr[gtia, in toate pirfile, mai ales in fala unei primejdii. Pui de bogdaproste =
bastard.

A-9i dezlega punga = a da bani, a cheltui; a deveni darnic. A fi subtire la pungi = a fi sirac, nevoiaE.
A fi gros la pungi sau a fi cu punga groasi=
a

fi foarte bogat, avut.

a

fugi repede

Purice
potcovea puricele = 1. foarte demult; 2. niciodati. A nu face (mul1i) purici undeva = l. a nu zibovi, a nu rimine mult undeva,. 2. a nu face ispravi intr-un loc, a fi nestatornic.
se

De (pe) cind

l.

copil mic, pripadit; 2. copll al nimanui;

Pui de viperi

(nipirci)

= om reu, viclean, primejdios.

Pusci
A iegi.u hin pugci = a ieqi foarte repede, zbughind-o. A se duce pugci = a merge repede gi direct intr-un punct anumit.

(Nici) pui de om = absolut nici o persoand, nimeni; nici fipenie. A trage cuiva un pui de bitaie = a snopi in bitaie pe cineva, a-l bate
foarte riu.

A trage un pui de somn = a dormi bine,liniEtit. Pui de zgirie-brinzL = avaL cirpinos, foarte zgircit. A muri ca un pui de glini = a muri repede, ugor, flri chinuri. A sfirgi pe cineva ca pe un pui de sarpe = a distruge, a nimici cu ugurintd gi fdrd remugcdri pe cineva.

Putini
A spila (a gterge) putina = a fugi repede si pe neobservate din fafa unui pcricol sau a r"rnci situa{ii ncpl5cute; a o sterge.

c\-A
Rani
Bun de pus (de legat) la

R t--fali

Pumn
A
se

bate cu pumnii in piept = a se mindri, a se fuduli; aface cazde ceva.

A ride in pumni = a ride pe ascuns, pe infundate 9i cu satisfacfie. A viri cuiva pumnul in guri = a impiedica pe cineva si vorbeasci ori si actioneze. A plinge in

Rac A da (a merge) inapoi ca racul = a regresa; a-i merge riu. A- fi rogu ca racul = (despre persoane) a fi foarte rogu la (de oboseali, de emolie, de ruqine etc.).

pumni:

a

plinge pe ascuns de necaz sau de durere.

rani = se spune

despre un om foarte bun.

70

71

A
9i

Ra!a
A merge ca o rafi = a m€rg€ leglnat, greoi.

Ris
A ajunge de

risullumii (giinilor, curcilor)

= a ajunge de batjocuri,

tlc ocari, ridicol. A se tivili (a legina) de ris = a ride foarte tare.

A
ca

A minca

Ribdare ribdiri pralite (fripte) = a ribda de foame, a nu minca nimic. A-gi iegi din ribdiri = a nu se mai putea st[pini, a-gi pierde
cumpitul; a-gi ieqi din !i{ini. A scoate pe cineva din ribdlri = a infuria, a enerva peste misuri pe cineva; a scoate pe cineva din sirite.
Ribdare
gi

A fi scump la ris = a ride rar, a fi posac.

A
SCI

tutun = se spune, in glumi, cuiva care are mult de aqteptat.

A fi a cincea roati la cirufi = a fi de prisos, inutil, a nu avea nici o irnportanti. A merge ca pe roate = a se desfhgura, a se realiza foarte bine, fhri
piedici.

Roati

Ar in
Pu
bar

Raboj
A qterge de pe riboj = l.
a da

uitirii;

a ierta; 2. a scilpa de o datorie.

A fi cu trei roate la car = a fi zitpitcit, nebun.

A-gi iegi din riboj (afari) = a-$i pierde rf,bdarea, a se supira; a-gi iegi din fire.
A biga pe cineva in ricori = aingrozi, a speria tare pe cineva' A-l trece pe cineva (toate) ricorile = a se sPeria foarte tare,
a se

A pune pe roate = a organiza o acfiune, o lucrare astfel incit
si funcfioneze fhr6'piedici.

Pu

Ricoare

Rost

(N

A lua pe cineva la rost = a mustra cu asprime, a lua din scurt
pe cineva; a-i cere socoteali.

AI
foa

ingrozi.

AI
Pu

Rispir
A lua pe cineva in

rispir

= a celta asPru Pe cineva;

a

lua in ris, a-Ei bate joc.

Ar Ar
cu

Ai

se

Risuflare tiia (a i se opri) cuiva risuflarea = a fi coPlegit de o senzafie
puternici.

sau de o emofie

fund = 1. om lacom, nesifios; 2. se spune despre o persoani care cunoagte qi povesteEte multe glume, snoave, anecdote; 3. loc de unde nu se epuizeazi ceea ce este acolo.
Sac

firi

Sac

As

A

se

Ar Ar
ori

scdpa; a se fine ca scaiul de oaie.

Riie line ca riia de om = se spune despre cineva
Rind

de care nu mai

poli

A dezlega sacul = a spune, a relata ceva, a se destlinui.

A da in cineva ca intr-un sac = a bate foarte tare, a bate pc cirrcva; a bate pe cineva mir.

fhri mili

A1
70

A plinge cu trei rinduri de lacrimi = a plinge foarte tare (de durere, de necaz etc.).

Sapi
A aduce pe cineva la sapi de lemn = a sirici pe cineva tare.
A ajunge la sapi de lemn = a sdrici de tot, a se ruina.

A fi in rind cu lumea = a fi ca ceilalti oameni, aqezat, cu rost.

72

73

Sare A-i fi cuiva drag ca sarea in ochi = a-i fi cuiva nesuferit, antipatic. A pune (a turna) cuiva sare pe rani = a intirita pe cineva, a stirni
lucrurile, agravind situafia; a pune paie pe foc.

Sfint
A-i iegi cuiva un sfint din guri = a spune
exact ceea ce trebuie.
o

vorbl potriviti, a spune

A nu avea nici sare de mimiligi = a fi foarte sdrac, a nu
mijloace de existenfi; a nu avea nici ticiune in vatr6.

avea

A sta ca un sffnt = a sta nemigcat; a fi cuminte. La sfintul agteapti = niciodati; la Paqtile calului.

A fi ca sarea in bucate = a fi potrivit, bun, necesar. Parci i-a pus sare pe coadi = se sp'ne despre cineva care s-a enervat.

Sfoari
A trage pe cineva pe sfoari = a pdcili,
la socoteli); a trage cuiva clapa.
a ingela pe

cineva (mai ales

cfta siminfi de vorbi = a ciuta pretext, subiect de conversatie, { de discufie.
Scai {ine scai de cineva sau a se tine ca scaiul de oaie = a nu llsa in pace' a. urmiri pretutindeni pe cineva, a fi foarte insistent (pe lingn cineva); a se {ine lipci dupi cineva.
A
se

Samingd

A trage sforile = a unelti in ascuns (o acfiune reprobabili).

sit6
A vedea ca prin ca prin ciur.

siti

=

a

nu vedea limpede, a desluqi cu greu;

a

vedea (ceva)

A trece pe cineva (ceva) prin siti = a examina pe cineva
in mod temeinic, cu de-aminuntul si in mod critic.

Simbati
A purta (a fine) cuiva simbetele = a purta cuiva un gind riu.
A
a

duqmini,

a

pizmui pe cineva,

Scaun A fi cu scaun la cap = a fi cu judecati temeinici, chibzuit, cumpitat.

Scinduri
A se usca (a rimine) ca scindura = a fi extrem de slab; a fi numai pielea gi oasele. Scrum
A se alege scrum gi cenugi de ceva (din cineva) = nimic, a se distruge totul.
a

trii
se

Sin
ca

in sinul lui Dumnezeu (Avram) = a trdi bine, fericit.

Singe
Ai
sui (a i se urca) cuiva singele in cap = a fi cuprins de furie. A-i face cuiva singe riu = a supira, a enerva foarte tare pe cineva; a pune cuiva venin la iniml. A-si face singe

nu mai rimine

riu

= a se supira foarte tare, a se enerva.
a

5eu A avea (a prinde) seu la rirunchi = a fi instirit, bogat.

A-i inghefa cuiva singele in vine = a fi cuprins de groazl, de spaimi, a se speria.

inlemni

Cu singe rece = cu calm, cu stipinire de sine, cu prezenfi de spirit.

Sfari
A da sfari in fari = a da de gtire,
74
a

rispindi o veste.

A avea singe in vine = a fi vioi, plin de energie. A nu mai avea singe in obraz = a fi palid din ca:uza bolii; a pili de emo(ie, de frici etc.

75

Sluga
A ajunge (a fi) slugi la dirloagi = a ajunge (a fi) sub comanda unui om nevrednic, nepriceput.

A-l minca pe cineva spinarea = a se comporta in
sd merite

ai;a fel,

incit

bitaie; a-l minca cojocul pe cineva.

Soare
A fi rupt din soare = a fi foarte frumos, de o frumusele deosebiti. Minte de sti soarele in loc = se spune despre cineva care minte cu nerusinare, spune minciuni gogonate; minte de ingheafi apele.

A sta in spinarea cuiva = a deranja cu prezenla pe cineva; a nu mai putea scipa de cineva.

A duce in spinare pe cineva = a-i purta de grijn cuiva, a intreline
cu cele necesare pe cineva.

A
a

trii pe spinarea cuiva = a trii
fi intrefinut de cineva.

ca

un parazit, din munca altuia;

A i se pune cuiva soarele drept inimi = a i se face cuiva foame, a fliminzi. A fi soare cu dinfi = a fi frig pe vreme senini. A se uita la cineva ca la soare = a privi la cineva cu foarte mare dragoste, cu multi plicere.
Somn A dormi somnul iepurelui = a dormi ugor, iepuregte. A-l fura pe cineva somnul = a-l cuprinde somnul pe cineva, a afipi.

Spin Cind va avea spinul barbi = niciodati, nicicind; cind va creEte in palmi; cind va prinde mifa pegte; cind va avea broasca pd,r.

pir

se uita pe sub sprincene = l. a se uita pe furiq; a privi cu neincredere;2. a privi la ceva incruntat, cu minie.

A

Sprinceani

A alege pe sprinceani = a alege ce i
pre!, mai de calitate.

se pare

cuiva mai bun, mai de

Spart
A ajunge la. spartul tirgului (iarmarocului) = a ajunge undeva prea tirziu, la sfirgit, in ultimul moment.

Spumi
A face spumila guri = a se infuria foarte tare,
a

fi minios peste mdsuri.

5pate
A nu gti nici cu spatele =
a

nu avea habar,

a

nu qti absolut nimic (despre ceva).

Stani
A rimine ca o stani de piatri = ca\za unei emofii puternice.
a rdmine

A avea spate = a avea sprijin, proteclie.

neclintit, incremenit din

Spin A sta cuiva

ca un spin
sa.

prin prezenfa

in ochi = a incomoda,
a

a stinjeni pe cineva

Stea
A fi cu stea in frunte = a fi (a se considera) mai grozav, mai deosebit decit allii; a fi nlscut intr-o zodie norocoasi.

A gedea (a sta) ca pe spini = a fi nelinigtit, a fi foarte gribit; a sta ca pe ace.

nu mai avea ribdare;

A crede in steaua sa =

a

fi increzitor in destinul siu; a fi optimist.

Vai de steaua lui! = exprimi o ameninlare sau un sentiment
de compitimire pentru cineva; vai de capul lui!

Spinare
pe cineva terci.

A-i face cuiva spinarea tobi = a bate foarte tare pe cineva; a face

A vedea stele verzi = se spune cind cineva are o durere foarte mare in urma unei lovituri puternice.

76

77

Strachini
A cilca in strichini = a umbla neatent, cu stingicie; a face gafe.

C\--q
$a
la adresa cuiva sau la ceva.

S t.--.-I
a

Struni
A cinta cuiva in struni = a fi de aceeagi pdrere cu cineva, pentru a-i fi pe plac, a-i cigtiga cuiva simpatia; a lingugi pe cineva.

A bate gaua si priceapi iapa = a face aluzie (adesea riuticioasi)
A pune qaua pe cineva = a supune, a-l constringe si faci ceva.
domina, a exploata pe cineva;

A intoarce struna sau a o intoarce pe alti struni = a-gi schimba atitudinea fafi de cineva, devenind mai aspru; a intoarce foaia.

Suflet
Cu sufletul la guri = l. in agonie, pe moarte; 2. respirind foarte greu din caaza oboselii, a emofiei etc.

$aga A se intrece cu gaga = a intrece misura, ingiduite; a siri peste cal.

a exagera, a

depiqi limitele

A-i scoate cuiva sufletul = a nu ldsa pe cineva in pace, a-l sicii,
a-l necdji.

A

se duce

intr-un suflet = a merge foarte repede

qi direct
a se

intr-un
linigti.

A cilca sarpele pe coadi = a insulta, a supira o persoani
la minie; a cilca pe cineva pe

$arpe

iute

anume punct.

bitdturi.

A-i veni cuiva sufletul la loc = a-$i recipita respiralia; nepriceput sau indiritnic.

A incilzi garpele la sin = a ar6ta dragoste gi bunivoin{i unui om
nerecunoscitor.

A-gi scuipa sufletul cu cineva = a se chinui mult cu un om

A-l mugca pe cineva garpele de inimi = se spune cind cineva
se

simte ispitit si faci (si spuni) ceea ce n-ar trebui.

A

se

biga in sufletul cuiva = a fi foarte insistent fa{d de cineva;

a se

lingugi; a plictisi pe cineva.

A siri ca muEcat de qarpe = a siri brusc (fiind foarte speriat).

A avea ceva pe suflet = a fi preocupat, chinuit de ceva.

A-gi deschide sufletul = a face destiinuiri, a spune tot ce
pe suflet; a se confesa.

are

$oarece (Parci) i-au mas goarecii in pintece = cineva este foarte flimind, infometat.

se spune

pentru a arilta c5,

A nu

avea pe cineva

la suflet = a nu suporta, a nu simpatiza
a se stinge

pe cineva.

Sirac (calic) ca goarecele in biserici = a nu avea cu ce trdi, a fi foarte sirac; a fi sirac lipit pimintului.

A-i iegi cuiva sufletul = l.
a se

din viafi; 2. a munci din greu,

chinui.

gperli
A da pe cineva prin gperli = a pune pe cineva intr-o
penibill, nepllcuti.
situalie

A-Ei trage sufletul = l. a se odihni pufin; 2. a se reculege; a-gi veni in fire; 3. a respira din greu.

78

79

Tirg Cum a da tirgul gi norocul = la intimplare, cum se va nimeri,

Talpi
tilpile la spinare = a fugi de undeva, a o qterge. A cunoagte pe cineva (ceva) din talpi = a cunoa$te pe cineva
A-gi lua foarte bine, de foarte mult timp.
(ceva)

indiferent de rezultat.

Toaci
A Eti gi toaca din cer = a gti multe lucruri; a face pe atotgtiutorul,
pe infeleptul.

a-l minca-pe cineva tilpile = a nu avea astimpir a fi nerdbditor si plece.

sd stea

intr-un loc,

A bate toaca = a rispindi vorbe, a face vilvi. A fi uscat ca toaca = a fi foarte slab; a fi ca o umbri.

Taur A lua taurul de coarne = a infrunta cu indrizneali o dificultate; a se apuca cu mult curaj de o treabi grea.

Tobi
A bate toba (la urechea) surdului = pe cineva zadarnic; a nu fi ascultat.
a

vorbi cuiva degeaba, a sfhtui
a

Ticiune
A nu avea nici ticiune in vatri = a fi foarte sirac, de existenfi; a nu avea (nici) dupi ce bea api.
ce
a

nu avea mijloace

A fi tobi de carte = a fi foarte invdfat, cult;

fi burduf de carte.

A nu-i arde cuiva (nici) ticiunii in vatri = a fi sirac, a nu avea din

trii.

A rimine cu traista-n bn! = a fi sirac, calic; a r[mine la sapi
de lemn.

Traisti

A-gi lua tilpigila = a pleca repede dintr-un loc (din cauza fricii, a ruginii etc.); a o lua la papuc.
gi ieftin la fiini = (a fi) zgircitla cheltuieli mirunte, dar risipitor cu lucruri mai de pref. (A-

Talpa;i!a

A umbla cu traista-n be1 = u umbla pribeag, riticind de colo-colo. A umbla cu traista cu (de) minciuni = a purta minciuni, vorbe, birfeli de la unul la altul; a fi foarte mincinos.

fi) r.o-p la tirife

Tariti

A-fi trup 9i suflet cu cineva = a fi
a

Trup

fi prieten devotat cu cineva.

foarte apropiat de cineva,

Doar nu vin titarii! = se spune despre cineva care fuge ftri un motiv serios.
Parci- il alu-ngi titarii (din se gribegte foarte tare.

Titar

se

gribegte sau
care

Cu trup gi suflet = cu totul, din toati inima, fard rezervd..

urmi) = se spune despre cineva

pe cineva

A-l face turti pe cineva = a bate pe cineva foarte tare; a bate
mir.

Turti

Tinjala A se lisa pe tinjali = a lucra incet, fhri spor;
a neglija sau a amina

bazindu-se pe altul;

lucrul.

A sta (pe loc) ca turta in foc = a sta nemiscat;.a nu acfiona. A-i coace cuiva turta = a incerca si-i faci riu cuiva; a-i intinde o cursi, a-i pune gind riu.

80

8l

c\-A
muqtarul.

T t----a se

c\-A
A Umir Umbri
A
se

U \--j

Jandara A-i siri cuiva fandira =
Tap

infuria, a se supira foc; a-i siri cuiva

se uita (a privi) la cineva peste umir = a se uita ra cineva dispre(uitor, cu batjocurd; a lua in ris pe cineva.

gregelile altora.

lap ispngitor -

persoani asupra cdreia se arunci vina pentru

teme (gi) de umbra lui = a fi foarte fricos sau lag.

A pune fara la cale = l. a aranja treburile; a conduce; Z. (gl.) a discuta o chestiune importanti, far6. a avea competenfa necesaii.

Jari

A facg (a fine) umbri pimintului (degeaba) = a nu fi bun de nimic, a nu face nimic; a pierde vremea degeiba.

Arimine
a

(a

fi uscat ca toaca.

fi) ca o umbri = se spune despre cineva foarte
a

slab;

fara lui Cremene

sau_

unde fiecare face ce-i place, firi este mare siricie.

fara lui Papuri Vodi =

stipin, sd dea socoteall cuiva; 2. Ioc in iare

l.

loc

firi

A sta (a rimine) in umbri = l. loc ascuns. negtiut.

fi modest, retras; 2. a pindi dintr-un

Alisain umbripecineva = alisa (intenfionat) pe cineva neobservat, A fi umbra cuiva = a fi mereu in preajma cuiva; a urma, a imita
lntru totul pe cineva.

A se invi(a (a

deprinde) ca tiganul cu ciocanul (scinteia) = se spune despre cei care infrunti in viafi multe greutili pini ce
se se obignuiesc cu ceva.

Jigan

Unghie
A-gi minca de sub unghii =
a

ineca ca tiganul la mal = a renunfa sau a fi obligat si renun{e la ceva tocmai cind scopul era aproape atins; a se da betut cind esie aproape de rezultat.
se

A

fi foarte zgirclt;a avea noui biieri la pungi.

A pune cuivl pnghia in git = a constringe pe cineva si rispundi
urgent unei obligatii.

A

muta ca tiganul cu cortul (in spinare) = a umbla din loc in loc; a fi nestatornic.
se

a se

muta foarte des,

Af
A
se

a n pnetenr la

unghie.gi carne cu cineva = a fi foarte bun prieten cu cineva; catarami.

A

face din {in{ar armisar = a exagera mult, a da lucrurilor o importanfd mai mare decit o au in realitate.

Jin!ar

lua in unghii cu cineva = a se lua cu cineva la bdtaie. A-si arita unghiile = a deveni agresiv; a-gi arita coltii.

A

la punct pe cineva.

rcteza cuiva din unghii = a infrina obriznicia cuiva; a pune

A

scoate pe cineva din fifini (afari) pe cineva; a scoate pe cineva din sirite.
A-gi
ie,si

Jifina

= a supera riu, a infuria
infuria; a-gi iegi din pepeni.

Unt
A scoate untul din cineva = a stoarce, a vligui pe cineva de puteri. A-l bate pe cineva de si-i iasi untul = a bate foarte tare pe cineva; a bate pe cineva de-i merg fulgii.

din tifini = a-qi pierde ribdarea,

a se

82 83

Ureche
A sclpa ca prin urechile acului = a sc6pa cu mare greutate, ca prin minune dintr-o situafie dificiln.

Urs ca ursul la prisaci = a trii bine, din belgug; a trii ca giina la moari; a trii ca ciinele la stinil

A
A

trii

A asculta numai c-o ureche = a fi distrat,
spun.

a

nu fi atent la cele ce se

intr-o ureche = a se preface smintit, ticnit. A fi numai urechi = a asculta ceva foarte atent.
A
se face

ursul in birlog = a trii retras de lume, a nu fi sociabil. A se aduna ca la urs = a se aduna in numir foarte mare la ceva
ca

trii

curios, neobiqnuit.

A fi fudul de urechi = a nu auzi bine, a fi cam surd. A-i intra cuiva (ceva) pe-o ureche gi a-i iegi pe cealalti = a nu reline ceea ce i se spune, a nu asculta de sfaturile primite, a trece
ugor peste cele auzite.

Usi
A strinfe pe cineva cu uga = a constringe, a sili pe cineva si faci ori si recunoascd ceva; a lua pe cineva din scurt.

A (nu) fi ugi de biserici = a (nu) respecta morala creqtini; cinstit, corect. A arita cuiva uga =
a da pe cineva afard, a alunga.

a

(nu) fi

A roade cuiva urechile = a plictisi pe cineva, repetindu-i
lucru;
Ai
se

acelaqi

a bate pe cineva la cap.

lungi cuiva urechile de foame = a-$i pierde rdbdarea aqteptind s[ minince, a ribda de foame.

c\-e
Vargi

A trage cu urechea = a asculta ceva pe furig. A se culca pe o ureche = 1. a se lisa in n5.dejdea altcuiva Ei a nu-gi mai bate capul de nimic; 2. a astepta inzadar si se indeplineasci ceva.

V t---,---

A tremura ca varga = a tremura foarte tare (de frici sau de frig). A fi varga lui Dumnezeur = a fi aspru, crunt.

A asculta cu toate urechile = mult interes.

a asculta ceva cu

multi aten{ie si cu

A-gi ciuli (a-gi ascufi) urechile = a-fi incorda auzul pentru a desluEi un zgomot, a asculta foarte atent.

Venin A-i pune cuiva venin la inimi = a supera pe cineva foarte tare; a-i face cuiva singe riu.
A-givi.rsaveninul = a-si manifesta supdrarea, minia, furia fali de cineva.

A-i cregte cuiva urechile = a simfi o bucurie, o mulfumire deosebiti. A-i trece cuiva (ceva) pe la ureche = a auzi ceva in treacit, firi a afla ceva precis sau fhrd a-i da vre-o importanfi.

A

lisa pe-o ureche = a nu se mai line de o treabi inceputi. Pini peste urechi = foarte mult, peste misuri.
se

Veste A i se duce (a-i merge) cuiva vestea ca de popi tuns = a stirni vilvi cu o fapti neobiqnuiti; a se face mare zarvl.lnjurul cuiva; a se
rdspindi repede o veste rea despre cineva.

Urmi
A pierde urmele cuiva = a nu mai gti nimic despre cineva.
A da de urma cuiya =
a obfine unele date cu

Ai
privire la o persoani ciutati.

Viafa
se !1ne cuiva

viafa intr-un fir de

mare, a fi aproape de moarte.

afi = a se afla in primejdie
pe cineva de o boali grea,

A.aduce pe cineva la a-l insinitoqi.

viafi = a vindeca

84

85

gindeqti; cind 1i-e lumea mai dragi. Viafi de ciine = viali grea, plini de lipsuri gi greutdfi.

Cind !i-i viata mai dragi = cind nu te agtepli; cind nici nu

te

Virf
A umbla (a pngi) in virful degetelor = a umbla pe furig, tiptil, zgomot, ca sa nu-l simtd nimeni.

firi

Viafi cusuti

cu

a+A =

viati

grea,

plini

de lipsuri materiale, necazuri.

Nici cit un virf de ac =
deloc.

l. extrem de mic; 2. foarte pufin,

aproape

Vierme A-l roade-pe cineva un vierme la inimi = a fi chinuit de o griji,
de un gind.

A-l minca pe cineva viermii

de viu = se spune despre cineva foarte leneg sau care umbld foarte murdar.

Vlddici 9" h vlidici pini la opinci = to!i, din toate straturile societlfii, fari deosebire.
A lua cuiva vorba din guri = l. a spune tocmai ce vroia s6 spuni altul in momentul respectiv; 2. a inirerupe pe cineva, nelasindu-l sI termine ce avea de spus.

deprinde cu) o viafi grea gi insuportabili. A avea viermi = a fi neastimpirat; a nu-gi gisi locul.

A trii ca viermele la ridicina hreanului = a duce (a se

Vorbi

Vi[el A se uita (a sta) ca vitelul la poarta noui = a sta nedumerit,
dezorientat in fafa unei situafii noi sau neagteptate.

A

trii
se

ca

vifelul la oras = a trii foarte rau;

a o duce foarte greu.

Vina
Ai muia cuiva vinele = a-gi pierde puterile, a se moleqi. A fi numai vini = a fi sprinten, iute, indeminatic.

Vint
A-l bate vintul pe cineva = a fi foarte slibit sau foarte slab. A-i bate cuiva vintul in buzunare (traisti) : a nu avea nici un ban, a fi foarte sf,rac; a fi sirac lipit pimintului. A vedea dincotro bate vintul = a-$i da seama de o situafie, inainte ca lucrurile s6 se precizeze clrclaritate. A-i fluiera cuiva vintul prin oase = a inghefa de frig, a-i fi cuiva
foarte frig.

A purta-pe cineva cu vorba = a-gi amina mereu promisiunile sau obligafiile; a ingela pe cineva, frcindu-i promisiunimincinoase. A fi scump la vorbi = a fi ticut, pufin vorbire!, inchis. Vorbe de claci = flecireali firi rost, vorbe inutile. Vorbe in vint = vorbe ftrd confinut, vorbe goale, fbri rost. A-i scoate cuiva vorba (din gurn) cu clestele = a depune mari eforturi pentru a face pe cineva si vorbeasci. A-i scoate cuiva vorbe = a birfi, a cleveti pe cineva. A pune o vorbi (bunn) pentru cineva = a interveni in favoarea cuiva.

Ziharel
A duce pe cineva cu zihirelul = cu vorbe amagitoare; a ingela.
a

ademeni pe cineva cu promisiuni,

A pagte vinturile = a pierde vremea firi rost; a tiia frunzi la ciini. A se da dupi cum bate vintul = a se adapta unei situalii, unei imprejuriri, care ii sint favorabile.

Zeami
A nu fi de nici o zeami sau a nu fi nici de zeama ouilor = bun de nimic; a fi neserios, uguratic.
a

nu fi

86

87

r'
ci
gir

zi
A-i face cuiva zile fripte = a neciji, a-i amiri cuiva viafa.
A
a

chinui (sistematic) pe cineva,

Vi Vi
A.
de

zile albe = a duce o viafi tihniti, fericiti. A avea zile cu carul = & rtoi avea (mult) de triit, a-i (mult) si mai triiasci. in via!6.

trii

fi dat cuiva

A rimine (a scipa) cu zile = a continua si triiasci, a fi lisat
Abia igi line zilele = a trii prost, greu, foarte modest; a avea puline mijloace de trai.

A.
Ie:

A
dr

Ai

A A
dr

se uri cuiva zilele = a se situra de via{i, a nu mai dori si triiasci. Cu zilele in mini = l. intr-o primejdie de moarte, la un pas de moarte; 2. infricogat, inspiimintat.

Zimbre
A face zimbre = a dori ceva foarte mult,
a

rivni dupi ceva mult agteptat.

A
A
A

A A
a

A
Li

A

f(
A ri

ir

88