CURS 8

Introducere in arta fotografica

Funcţiile imaginii ?

  

documentară
imaginea este mai concretă şi mai reală decât proiecţia unei discuţii

sociala
permite exprimarea unor situaţii şi opinii în comunitate

educativa
dezvoltă aptitudini , competenţe, simţul proporţiilor şi al armoniei

de comunicare
transmite opinii despre viaţă sau diferite evenimente

Aparatul foto  Pelicula  Sursa de lumină

Termeni specifici

Aparatul foto cu film
Camera obscură, şasiul  Dispozitivul de reglare al timpului de expunere  Sistem de deplasare al filmului  Vizorul de încadrare  Obturatorul  Obiectivul  Sistemul de măsurare a expunerii

Cutia – camera obscură

În interior sunt înmagazinate:
– materialul fotosensibil – celelalte subansamble

Normale (f=50) .Superangulare (f <50) / îndepărtează subiectul fotografiat şi lărgesc unghiul de câmp .Teleobiective (f >50) / imaginea este apropiată Zoom .obiective ce permit reglarea distanţei focale .Obiectivul distanţă focală (f) – între centrul optic şi punctul focal – clasifică obiectivele în: .

. 2.6. Dublarea cu fiecare treaptă: 1. 5. 4.Diafragma Reglarea cantităţii de lumină ce trece prin obiectiv. 22. 2.8. 16.4. 32 Valoarea indicelui de diafragmă = distanţa focală / deschiderea irisului. 8. 11. -Grup de lamele – IRIS -Inel de reglare aflat pe montură.

B. 24. 21.înguste (24x36mm) .  Sensibilitatea generală = viteza de reacţie în urma impresionării peliculei cu lumină : DIN 18.Pelicula. 60x90mm) . G. filmul  de diferite tipuri: . 27 .perforate (16mm)  Componente principale: – suportul – emulsia fotosensibilă (gelatină şi microcristale de halogenură de argint): trei straturi: R.late (60x60mm.

Sursa de lumină  Lampa cu carbid  Lampa cu halogene / lanterne  Magneziul / produse pirotehnice  Blitz-ul .

Accesorii        Trepied – în special pentru timpul B Cablu declanşator – pentru a nu mişca aparatul Inele intermediare – înainte de obiectiv Lentile adiţionale . Genţi / case-uri speciale .în macrofotografie Filtre de efect şi filtre colorate Protecţii de cauciuc etc.

Incadrarea  Planurile cadrului  Mijloace tehnice  Termeni specifici .

bine delimitat. . de a descoperi. de a selecta. de a hotara incadrarea intr-un contex de sine statator.Planurile Cadrului Delimitarea cadrului de catre aparatul foto ofera artistului posibilitatea de a alege.

Ideea –constituie mobilul care determina artistul sa realizeze o fotografie .

de la idee la alcatuirea continutului epic sau dramatic al imaginii. artistul apeleaza la o suma de proceduri(procese artistice si tehnice)prin care tema sa devina un produs artistic. -Tema.PLASTICA IMAGINII -Pornind de la tema spre subiect. ca aspect fundamental de viata.este esenta creatiei artistice. .

gros-planul G.I. sGe.Am planul apropiat (bustul) P. planul de ansamblu P.D.P.Ge planul semigeneral P.As.Ap prim planul P.P.INCADRATURI - planul general P. planul de detaliu P. . insertul I. planul intreg P. planul american P.

realizaţi proiecte fotografice având ca subiect: realizati 5 fotografii avand diferite tipuri de incadrare  .Studiu individual  Individual. până săptămâna viitoare.

Unghi olandez cu contra-plonje Avantaje Dezavantaje .

Plonje Avantaje Dezavantaje .

OS – over the shoulder Avantaje Dezavantaje .

. să creeze atmosfera. dar și: •tema •esența •subiectul imaginii •Separă importantul de banal •Elimină acele elemente care ne fac să nu distingem în fotografie •Dă posibilitate fotografului să creeze ritm. Lumina •Cel mai important aliat al fotografului •Scoate în evidență atât elementele tehnice ale fotografiei. . să transfere ideile către spectator. sa echilibreze compoziţia. sa sublinieze esenţialul.

paşnic. confruntare. Lumina •de jour / pentru optimism. siguranţă. pesimism .. tonus. vigoare. alternativă •lumina difuză / linişte. realism •lumina de contrast / dinamism. calm. incertitudine. sentimente •lumina sumbră / singurătate. tristeţe.

• LUMINILE MIŞCĂTOARE – se obţin prin efecte electronice intermitente şi produc analiza unui corp în mişcare . pentru a ilumina capul şi umerii. Se foloseşte în portret. având efecte profunde înn imagine • CONTRASTUL – diferenţa dintre densităţile extreme ale unei imagini fotografice. el ajută la evidenţierea volumului şi formei obiectului. fiind obţinut prin opoziţia de ritm şi culoare • STRĂLUCIREA – reflectarea radiaţiei luminoase cu intensitate mare • CONTRALUMINA – se obţine atunci când sursa este îndreptată în direcţia aparatului pentru a se obţine o “decupare în efect de siluetă” a subiectului. în care umbra e dominantă. produs prin distribuirea luminii și umbrei.. Efecte artisitice uzuale • CLAROBSCUR – de contrast.

. când contribuie la expresivitate. când determină efectul artistic al imaginii (de exemplu. în cazul clarobscurului) .într-un raport cantitativ.într-un raport calitativ. evidenţiind expresiv modelul • un corp iluminat este generator de umbră ca efect al direcţiei de iluminare ce se găseşte . UMBRA • cel mai important efect oferit de lumină lipsa luminii într-o zonă a subiectului iluminat este un element artistic. la sublinierea aspectului sau la evidenţierea estetică a subiectului (efectul fotografic) . folosind la realizarea clarobscurului.

Categorii de umbră • umbra intensă sau profundă cea din imediata apropiere a valorii maxime a iluminării • spațiu de semiumbră sau penumbră care continuă efectul de iluminare Iluminarea subiectului: • umbră propie .dispusă pe suprafața neluminată • umbră purtată .. care proiectează • umbră poiectată – în afara propriului volum .a unui alt obiect.

Jocul dintre lumină şi umbră. tristeţe. Actul de creaţie • efortul de conjugare a elementelor artistice. solemnitate. crează fondul necesar artistului fotograf . ca efect al dispunerii surselor de lumină în cadru. plastice. plictiseală etc.contrastul ales în cadru oferă tonalitatea .baie de lumină şi umbre . .tonalitatea dă un efect de veselie.. tehnice pentru realizarea ambientului fotografic.

Direcţii de iluminare  conform uzanţei de studio. distingem 4 direcţii: – sursa frontală – lumini laterale – luminile de fundal – lumini de sus în jos şi de jos în sus .

realizează o decupare din fundal şi contribuie la crearea atmosferei . eventual uşor lateral .întotdeauna în spatele subiectului.reflexele obținute prin măresc capacitatea de separație a obiectelor .pune în evidență elementele de decor. fie de sus sau de jos. Lumina de modelare • stă la baza redării fidelității modelului este cea care are cea mai mare influență în actul de fotografiere Lumina de contur • mărește efectul de spațialitate și volum. de recuzită ..

.trebuie să fie de 2-3 ori mai slabă pentru a obţine un efect controlat. pentru a se sublinia perspectiva aeriană . fundalul se va ilumina discret. Lumina de umplere (principală) • folosită pentru a pune în evidenţă lumina de contur . .dacă este important.

volumul sau suprafața de fotografiat . cu cât textura este mai fină).iluminarea este specifică acelei compoziții a materialului din care este format obiectul respectiv (mătase.. foarte slabă (cu atât mai slabă. lână. luminoasă. poziția sa va fi cu atât mai razantă cu cât observăm prin obiectivul aparatului că textura o cere. combinată cu o lumină laterală așezată în acel unghi care evidențiază particularitățile texturii respective.practic: felul materialului forma și culoarea sa intră în sarcina iluminării de textură De ținut minte: . eventual gradată pe suprafața fundalului – prin așezarea sursei de lumină la baza fundalului și în spatele subiectului) .se evită lumina de contur (poate fi înlocuită cu o lumină de fundal uniformă și destul de radioasă. Lumina de textură • definește structura materială – o calitate deosebită în fotografie .lumina de umplere se așează în plantare frontală.această lumină laterală este cheie (30% mai mare decât cea frontală). lemn. dar și desenul. . fier) .

Lumina de siluetă • iluminarea excesivă a fundalului în funcție de gradul de obținere a siluetei (“difuză” . la cea de nud. pentru a pune în evidenţă particularităţile anatomofiziologice şi mlădierile corpului omenesc . artă ce se aplică la tehnica de portret. sau “în grade” – pentru o decupare evidentă a siluetei în imagine) De ținut minte: .silueta este un component al colajului..se recomandă silueta pentru obţinerea structurii geometrice a subiectului .pentru o detașare confuză.

exasperare.Iluminarea pentru fundalul . bucurie. timorare. stress etc. . + imagini stroboscopice (iluminare de spectacol) • pe alb: sentimente de înălţime. împlinire. sentimente care duc spre celest. exuberanţă etc. teamă. refulare. accentuând perimentrul obiectelor. evitând iluminarea accidentală a fundalului • în anumite situaţii se poate apela şi la lumina de contur.. în funcţie de cheie • se va folosi numai lumina de efect • efectul se obţine evitând iluminarea de fundal ca şi lumină de umplere • imaginea obţinută va fi un clarobscur pe care îl putem pune în imagine folosind surse punctiforme de lumină (spot) într-un unghi de 45° cu direcţia de fotografiere.. • pe negru: stări sufleteşti extreme: durere. negru sau alb • este o iluminare în tonalități “high key” și “low key” • se foloseşte ca fundal un material negru sau alb. evidenţiind forma şi geometria acestora. optimism. seninătate.

• folosită pentru redarea cât mai fidelă a culorilor (fie oameni.pentru fotografierea obiectelor artistice (marmură. fie obiecte) . pentru că fidelitatea cromatică trebuie respectată . sticlă.Iluminarea neutră . chiar lumini colorate .umbrele trebuie să sublinieze discret volumele și dispunearea elementelor anatomice ale portretului.lumina neutră cu caracter difuz plasată în jurul subiectului.își propune o eliminare totală a umbrelor . din acest motiv combinarea trebuie să prevadă eliminarea accentelor de umbre stânjenitoare .uneori umbrele devin colorate. atât în poziţie frontală cât şi laterală -la picturi şi în alte cazuri.lumina se stabilește în funcție de materialul fotosensibil (în grade Calvin) . ne vom rezuma la o singură sursă de lumină dacă subiectul o reclamă .) sau pentru reclame se combină surse cu temperatură de culoare diferite. cristal etc.

prin controlarea imaginii folosind obiectivul . bronz. Lumina de umplere nu există . ipsos. metale prețioase. indiferent din ce este compus acesta (lemn. .fidelitatea cromatică a obiectelor se realizează prin lumini foarte moi (lumina frontală și laterală). argint.pentru factura care privește metalul (marmura. lemn. emailuri. alabastru. evidențiind intimitatea materialelor. sticlă. porțelan.) .Iluminarea unor materiale cu . facturi speciale • imaginea urmărită prin obiectivul aparatului de fotografiat trebuie să redea factura materială a obiectului. cristal etc.se evită ungulația sursei de lumină care poate denatura efectul facturii materialului. textile transparente) se va folosi lumina estompată.

lumina principală se aşează astfel încât să se obţină o reflexie directă a sursei pe obiect . unde de apă .sursele suplimentare nu prea puternice şi cu fascicol bine dirijat (spot) se folosesc numai în cazul grupurilor de obiecte Textura strălucitoare • o caracteristică a suprafeţei de rupere. bile metalice. nisipuri.lumina de umplere va fi difuză şi moale. luciului • luciul este un efect care măreşte calitatea şi valoarea obiectelor de fotografiat. fascinaţie.Iluminarea pentru obţinerea . valoare . măreţie. fabulos. . dând solemnitate. fiind urmărită şi la ţesături fine din lame metalice.

pentru a evidenția volumele. folii) . • fotografierea obiectelor semitranslucide (apă. dar nu concurentă cu cea din spate .Imaginea de transparenţă .pentru obţinerea unei imagini de rezoluţie mare. standul cu obiecte se va ilumina puternic din spate cu o lumină difuză puternic (adică de aproape) .transparența este pusă în evidență prin apropierea de fundalul iluminat (graduăm intensitatea luminoasă) până se obține o transparență a tuturor obiectelor aflate în câmpul de fotografiat . se poate folosi o lumină laterală.

În natură. soft box-uri) -dă umbre moi şi estompează contururile. întâlnim lumina difuză pe timp noros sau în zonele umbrite. din această cauză fiind folosită la portret -este folosită în studio pentru iluminări de ansamblu. imaginea obţinută. fără umbre.Lumina poate fi: -Difuză -este generată de surse de lumină având suprafeţe active mari (panouri reflectorizante. . este decorativă şi fără profunzime. umbrele foto.

-efectul obţinut este unul dramatic.concentrată -lumină concentrată au o suprafaţă de emisie relativ mică şi dau o iluminare cu contraste mari între zonele luminate şi cele din umbră. -Sursele de lumină concentrată sunt folosite şi pentru -redarea texturilor suprafeţelor obiectelor fotografiate .

iar lumina de umplere pentru atenuarea umbrelor este proiectorul cu umbrelă din stânga.Iluminare de studio cu două surse de lumină difuză Lumina generală este dată de sursa cu soft box din dreapta. .

Iată cele cinci tipuri de lumină: – lumina principală – lumina de umplere – lumina de contur – lumina de fundal – lumina de efect (artistică) . fotografii creatori pot renunţa la unele dintre ele. Desigur nu există reguli prestabilite. La iluminarea de studio se folosesc mai multe surse de lumină simultan. literatura de specialitate consemnând cinci tipuri de lumină de studio.

iar modul de iluminare îl subliniează fără a-l perturba cu jocuri de lumini şi umbre. de exuberanţă  Dramatismul unui mesaj se accentuează dacă echilibrul imaginii care îl susţine este stabil. . Dinamismul luminii dizolvă separarea formelor. rezultând o schimbare continuă – se poate obţine dacă iluminatul produce contraste puternice şi formează umbre cu forme neaşteptatecu efect de strălucire. – la fel pentru blândeţe etc.

constituie subiecte aparte – Sugerează succesiuni spațiale și temporale. prin alternarea suprafețelor iluminate . prin negrul lor – Determină poziţia subiectului faţă de sursa de lumină – Având forme. mai bine conturată  Caracteristici naturale: – Par mai întunecate decât subiectul – Au culoare – Lumina dată de ele este difuză  Rolul lor: – Recrează spaţil tridimensional – Contribuie la grafismul imaginii. Lipsa iluminării. prin intercalarea pe traseul luminii a unor corpuri opace – cu cât corpul este mai aproape de umbra sa cu atât aceasta va fi mai clară.

 din punct de vedere al: – Clarităţii liniei de contur – Uniformităţii tonului  Cu cât sursa de lumină este mai mică. umbra va fi mai închisă şi tonul mai uniform (fără trepte de densitate penumbre) . cu atât conturul va fi mai clar.

divergentă. convergentă) – Difuză  Poziţia sursei – Distanța – Înălțimea – Direcția  Suprafața pe care – Poziția obiectului – Forma – Relieful suprafeței se proiectează . Tipul sursei de lumină – Coerentă (paralelă.

            naturală artificială continuă discontinuă din surse punctiforme din surse de suprafaţă radiantă reflectată directă difuză (fără umbre) filtrată polarizată .

 Va determina modul în care se va face expunerea materialelor fotosensibile – Alegerea parametrilor de expunere – Reţinerea sau completarea luminii      din faţă din spate din lateral de sus generală (fără umbre) – ceaţa. norii au un rol important .

roşu purpuriu) Lumina uşor albăstruie sau roşiatică crează o atmosferă realistă. în timp ce lumina verde sau amestecul de albastru cu roşu una ne-naturală ! = raportul de iluminare existent între partea cea mai întunecată şi partea cea mai iluminată a subiectului. albastru-purpuriu) culori neutre (galben verzui. = în cazul unei singure surse. raportul dintre lumina directă şi lumina reflectată de subiect Este invers proporţional cu aria suprafeţei corpului de luminat ! . galben) culori reci/pasive (verde-albăstrui. albastru.   culori calde/agresive (roşu. portocaliu. verde.

apare fenomenul de abatere de la . datorita timpului scurt de descarcare. nu permite dozarea luminii pentru subiectele cu suprafete foarte mici – nu se pot controla rezultatele care se vor obtine prin utilizarea filtrelor de efect – nu se poate analiza lumina de modelare si de contur – la expunere.DEZAVANTAJELE FOLOSIRII BLITZULUI – timpul foarte mic de descarcare.

.Expunerea multipla  Prin expunere multipla. pentru a  verifica faptul ca filmul este (tensionat) asezat corect in dreptul ferestrei de expunere – apasand pe butonul de decuplare a tamburului de antrenare (care se afla la fundul aparatului) armati aparatul (obturatorul) fara a antrena o noua pozitie de film. Unele aparate de fotografiat au aceasta optiune. pentru celelalte se va proceda in modul urmator: – se executa prima expunere in mod obisnuit – se roteste usor butonul de rebobinare in sensul acelor de ceasornic. se intelege expunere repetata pe aceeasi fotograma cumulandu-se efectele. – se executa urmatoarea expunere Repetand operatiile descrise mai sus puteti expune de cate ori doriti pe aceeasi fotograma.

Intrebariile fotografului?  Ce privim prin vizorul aparatului fotografic?  Ce proportii folosim intre latura mica si latura mare?  Cum facem incadrarea?  Pe lat sau pe inalt?  Unde trebuie plasate obiectele? .

Exemple: Regula treimilor: Asa nu! Regula treimilor: Asa da! Regula treimilor: Asa da! .

Liniile din fotografie  Una dintre tehnicile utilizate pentru a creea tensiune. Important este ca acestea sa conduca privirea catre punctul de interes. Liniile pot fi reprezentate de elemente din imagine: un gard. miscare si pentru a capta atentia intr-o fotografie o reprezinta folosirea liniilor in asa fel incat sa ghideze privirea. linii de pe sosea. o cale ferata. adica spre subiectul fotografiei. etc. .

etc. .Elemente in miscare Daca fotografia contine elemente in miscare (o persoana care alearga.) incearca sa plasezi subiectul astfel incat sa lasi mai mult spatiu in fata acestuia. prin simpul fapt ca pare sa se opreasca in marginea cadrului. fara suficient spatiu. creaza un efect de discomfort pentru privitor. Spatiul din fata unui subiect in miscare este adesea denumit spatiu activ. Motivul pentru care este necesar acest spatiu il constituie faptul ca privitorul se uita instinctiv in directia in care se deplaseaza subiectul. o masina. Daca subiectul in miscare este orientat cu fata aproape de marginea cadrului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful