TEMATICĂ DE EXAMEN DREPT PENAL - PARTEA SPECIALĂ (2012-2013

)
1.Infracţiuni contra persoanei: 1.1Infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii. 1.2Infracţiuni contra libertăţii persoanei: fără sclavie şi supunere la muncă forţată art. 190 şi 191 C. pen. 1.3Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală. 2.Infracțiuni contra demnității persoanei. (Nu intră ca tematică de examen dar se va preda) 3.Infracţiuni contra patrimoniului: fără piraterie art. 212 C pen. 4.Infracţiuni contra autorităţii: art. 239, 2391, 240 din C. pen. 5.Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege: Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul. Art. 246, 247, 248, 248 ind 1, 249, 250, 253 ind.1, 254, 255, 256, 257, 258 C. pen; Art. 6 indice 1 din Legea nr.78/2000. Infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei. 259, 260, 261, 262, 264, 269, 270, 271, 272 ind.1 C. pen. Infracţiuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activităţi reglementate de lege: art. 281 din Codul penal. 6. Infracţiuni de fals: 6.1. Falsificarea de monede: art.282, 284 din Codul penal. 6.2. Falsuri în înscrisuri: art.288, 289, 290, 291, 292, 293 din Codul penal. 7.Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială: 7.1. Infracţiuni contra familiei: art. 305, 306 din Codul penal. 7.2. Infracţiuni contra sănătăţii publice: art. 309 din Codul penal. 7.3. Alte infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială: art.319, 321, 322, 323, 328, 329 din Codul penal.

Bibliografie obligatorie. S. Bogdan, Drept penal. Partea specială. Universul juridic, București 2009. S. Bogdan, F. Tohătan, S. Doris, Caiet de seminar. Drept penal partea specială, Universul juridic, București, 2010 Bibliografie facultativă: T. Toader, Drept penal român. Partea specială, ed.6, Ed. Hamangiu, București, 2012. V. Cioclei, Drept penal partea specială. Infracțiuni contra persoanei. Ed. C H Beck. București, 2009. V. Cioclei, Drept penal partea specială. Infracțiuni contra patrimoniului. Ed. C H Beck. București, 2011. A. Filipaș, Drept penal. Partea specială. Universul juridic, București 2009. O. Stoica, Drept penal. Parte specială, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976, p. 64; G. Mateuţ, Drept penal special, Sinteză de teorie şi practică judiciară, vol. I, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1999 M. Basarab. V Pașca, Codul penal comentat, Vol II. Partea specială, Hamangiu, București, 2008. C. Rătescu, I. Ionescu-Dolj, I. G. Perieţeanu, V. Dongoroz, H. Aznavorian, T. Pop, M.I. Papadopolu, N. Pavelescu, Codul penal “Regele Carol II”, adnotat, vol. III, Ed. Librăria SOCEC & Co, Bucureşti, 1937 T. Vasiliu, D. Pavel, G. Antoniu, D. Lucinescu, V. Papadopol, V. Rămureanu, Codul penal al R.S.R. comentat şi adnotat. Partea specială, vol. I,II Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1975, 1976 V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, I. Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, R. Stănoiu, V. Roşca, Explicaţii teoretice ale codului penal al RSR, vol. III, IV Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1969. Bibliografie străină: H.Troendle, Strafgesetzbuch und Nebengesetze, ed. 53, Ed. C. H. Beck, Muenchen, 2008, R. Maurach, F. -C. Schroeder, M. Maiwald, Strafrecht Besonderer Teil, Vol I,II Ed. C. F Mueller, Heidelberg, 2003. E. Dreyer, Droit penal special, Ed. Ellipses, Paris, 2008. D. Ormerod, Criminal Law, Oxford University Press, Oxford, 2008.

Bibliografie

PROMOVAREA
• Examenul este scris și constă în rezolvarea a 20 de grile ca probă eliminatorie, a unei spețe și a unui subiect teoretic (pentru cei care rezolvă corect minim 10 grile). • Promovarea examenului de Drept penal. Partea specială se face doar dacă studentul rezolvă corect 10 grile din cele 20 de grile propuse spre rezolvare. • În cazul în care nu sunt rezolvate corect minim 10 grile, examenul este considerat nepromovat iar speța și subiectul teoretic nu se mai corectează și nu se punctează.

pentru un subiect teoretic.(doar dacă a rezolvat corect 10 grile).1 punct din oficiu. + 1 pct.4 pct. • Nota 10 = 1 punct din oficiu + 10 grile X 0.pentru soluţionarea corectă a subiectului teoretic se acordă un punctaj de 1 pct.2 pct.2 pct. • . Notarea . NOTA 10 = 1 punct din oficiu + 10 grile X 0.1 pct. se obţine nota 10 (zece).4 pct. din cumularea acestor punctaje. are o valoare de 0. • . Notă./grilă.(doar dacă a rezolvat corect 10 grile).4 pct.pentru soluţionarea corectă a speţei se acordă un punctaj de 2 pct. într-o transpunere într-o formulă matematică.1 pct.pentru soluţionarea corectă a subiectului teoretic se acordă un punctaj de 1 pct. și se mai acordă maxim 1 pct. (doar dacă a rezolvat corect 10 grile!) • Urmare a acestei formule de calcul. + 2 pct.pentru primele 10 grile corect rezolvate se acordă un punctaj de 0.5 pct. • . + nota de la test/10 pct.nota obținută la testul pe parcursul semestrului dacă este mai mare sau egală cu 5 se împarte la 10 (doar dacă a rezolvat corect 10 grile).2 pct. La examenul de promovare al disciplinei Drept penal-partea specială notarea. + 2 pct.pentru următoarele 10 grile corect rezolvate se acordă un punctaj de 0.1 punct din oficiu.). • . (doar dacă a rezolvat corect 10 grile).pentru următoarele 10 grile corect rezolvate se acordă un punctaj de 0. • ./grilă. fiecare dintre cele rezolvate corect până la 20 aduc un punctaj suplimentar de 0. peste cele 10 cerute ca și condiție de promovare. se face astfel: • .1 ( în total maxim 1 punct). + 10 grile X 0. iar formula se modifică astfel: • . • . • Urmare a acestei formule de calcul. iar fiecare grilă rezolvată corect. • ./grilă. se mai acordă maxim 1 punct obținut prin împărțirea la 10 a notei de cel puțin 5 de la testul de pe parcursul semestrului ( maxim un punct și minim 0. • . • . + 10 grile X 0.pentru soluţionarea corectă a speţei se acordă un punctaj de 2 pct.pentru primele 10 grile corect rezolvate se acordă un punctaj de 0.În cazul în care sunt rezolvate corect minim 10 grile. Examenul din sesiunile de restanțe are formula de calcul foarte puțin modificată în sensul că nu se mai ține cont de nota de la test. se obţine nota 10 (zece). + 1 pct./grilă. din cumularea acestor punctaje. speța este evaluată la maxim 2 pct.4 pct.

partea a doua a Codului penal (art.). Dreptul penal. 143/2000 privind combaterea consumului şi traficului de stupefiante etc. partea specială cuprinde: .toate textele de incriminare cuprinse în legislaţia penală specială (de exemplu. reglementează conţinutul specific al infracţiunilor şi stabilesc pedepsele aplicabile în cazul săvârşirii lor.Drept penal-parte specială.partea specială conţine acea categorie de norme care. .) sau în legislaţia extrapenală (de exemplu Codul silvic. Codul muncii etc.) . Legea nr. determină faptele ce constituie infracţiuni. 155-361 C pen. Codul vamal. Noțiuni generale Dreptul penal .

Din perspectiva structurii normelor . a condiţiilor răspunderii penale şi a sistemului sancţionator. Deosebiri: . .Ele se deosebesc prin vechimea lor istorică. .Se diferenţiază prin dinamismul lor.Din perspectiva obiectului specific.au ca finalitate lupta împotriva fenomenului criminalităţii. . .CORELAŢIA DINTRE PARTEA GENERALĂ ŞI PARTEA SPECIALĂ A DREPTULUI PENAL Regulile dreptului penal – parte generală se aplică de principiu tuturor infracţiunilor din partea specială şi legi penale speciale. Asemănări: .ambele norme servesc la definirea infracţiunii.

.fapta este considerată ca fiind o anumită infracţiune. .fapta este calificată ca fiind infracţiune. . Este mijlocul prin care sistemul penal îşi realizează finalitatea. şi anume lupta împotriva infracţionalităţii. deşi în realitate nu are acest caracter. . . Consecinţele unei încadrări juridice greşite sunt: . fiind o operaţiune de concretizare a legii sau de introducere a faptei în tiparul legii.CALIFICAREA SAU ÎNCADRAREA JURIDICĂ Încadrarea juridică constă în aplicarea normei penale care defineşte conţinutul specific al unei infracţiuni la cazul sau faptul concret. deşi în realitate corespunde tipicităţii unei infracţiuni. deşi în realitate este o altă infracţiune.stabilirea exactă a stării de fapt.cunoaşterea riguroasă a textelor de incriminare şi a normelor de drept penal parte generală şi parte specială.aptitudinea de a identifica în starea de fapt împrejurările care corespund conţinutului legal al unei infracţiuni.fapta nu este considerată infracţiune. Factorii care concură la o calificare juridică exactă sunt: .

CLASIFICAREA INFRACŢIUNILOR Clasificare infracţiunilor este făcută de legiuitorul român în funcţie de obiectul juridic al infracţiunii. . de principiu.elementul esenţial îl reprezintă articolul căruia. Partea specială a codului penal conţine: Titluri (11) Capitole Secţiuni Articole . îi corespunde o infracţiune.

calificat sau deosebit de grav) Pruncuciderea Uciderea din culpă Determinarea sau înlesnirea sinuciderii.INFRACŢIUNI CONTRA VIEŢII NOŢIUNI GENERALE Infracţiunile de omor (simplu. Infracţiuni care au ca urmare moartea victimei .

2. Din punct de vedere juridic. moment în care copilul este expulzat şi începe viaţa extrauterină.). Aceasta deoarece art. În ceea ce priveşte momentul iniţial din care se consideră că o persoană este în viaţă. anencefal). quasi-majoritară în doctrina europeană. se consideră că o persoană a decedat în momentul în care inima a încetat să-i mai bată sau a încetat să respire. Într-o primă concepţie se consideră că o persoană este în viaţă din momentul în care ia sfârşit procesul naşterii naturale. cezariană.( acțiuni avortive și decesul fătului după naștere. plecând de la o bază ştiinţifică modernă. Situații problematice. adică de a fi o persoană. incriminează uciderea copilului nou născut imediat după naştere (s.n. se consideră că o persoană este decedată atunci când activitatea sa cerebrală a încetat. în opinia noastră. Momentul de la care o fiinţă este considerată persoană este reprezentat de începerea durerilor naşterii. 177 C pen. în mod tradiţional şi empiric. . Argumentul cel mai important în favoarea acestei soluţii este acela al incriminării pruncuciderii. În ceea ce priveşte momentul final al vieţii unei persoane.Durata protecției penale a vieții unei persoane Abordare juridic penală 1. În concepţia actuală. Această opinie a fost susţinută şi în doctrina română. că o persoană este în viaţă din momentul începerii procesului biologic al naşterii. Ceea ce conduce la ideea că doar după finalizarea procesului naşterii subiectul pasiv îndeplineşte condiţiile de a fi „nou născut”. în dreptul penal există două concepţii. B. se consideră întemeiat. S.

Avort Raport (Clasic) Început proces Finalizare naștere naștere Profanare Concepție sexual Începerea procesului morții Finalizare moarte Omor Ucidere din culpă .

202 alin. (1) – împiedică viața extrauterină Art. 202 alin.pentru mama . (4).vătămare sau moarte Art. (2). 201 Noul Cod penal (femeia nu se pedepsește) Concepție Început proces naștere Finalizarea procesului nașterii Art. (3) si alin. 202 alin.Art.

Dreptul la viață Drept absolut sau nu? Drept disponibil sau nu? Dimensiune socială a dreptului la viață. .

.omor deosebit de grav Autonomie conceptuală Subiectul activ general. Relația omor simplu . Infracţiunea de omor este o infracţiune cu conţinut deschis. Expresia „omor” – semnificație generală. prevede că: uciderea unei persoane se pedepseşte cu închisoare între 10 şi 20 de ani. 174 C pen.OMORUL Art. Poate fi comis de o persoană juridică.omor calificat .

concretizându-se sub forma unor acţiuni fizico-mecanice (sugrumare. error in personam Particularități . săvârşită prin orice mijloace. folosirea unei arme) sau animate . Acţiunea de ucidere poate să constea chiar din fapta victimei. Uciderea se poate realiza nemijlocit sau prin intermediul unor forţe sau energii neanimate (lovituri cu toporul în cap. lovire. Acţiunea constă în „ucidere”. prin care s-a realizat sau s-ar putea realiza suprimarea vieţii unei alte persoane. împrejurări sau condiţii. acţiuni chimice (otrăvire) sau acţiuni psihice. Vânzarea de droguri care produce moartea consumatorului. aruncarea victimei în cuşca unor animale sălbatice etc. Situații particulare: Contaminarea venerică. electrocutare).) Infracţiunea se poate comite şi prin omisiune. Prin ucidere se înţelege activitatea comisivă sau omisivă. Latura obiectivă. aberatio delicti. tăiere. Mijloacele întrebuinţate trebuie să fie apte să producă rezultatul prin ele însele (idonee) sau prin întrebuinţarea lor în anumite moduri. împuşcare. Aberatio ictus.Omorul. asupra victimei. Sinuciderea concomitentă în care unul dintre sinucigași este salvat. direct sau indirect. înţepare. Acte comisive îndreptate. atunci când există obligaţia legală. contractuală sau naturală de a împiedica producerea morţii victimei.

. făcându-se o apreciere globală a tuturor circumstanţelor de comitere a faptei. concomitente sau subsecvente. Intenţia (animus necandi) directă (de gradul I sau II) sau indirectă Elementul subiectiv se deduce din cel obiectiv (dolus ex re). Latura subiectivă.locul sau regiunea corporală unde s-au aplicat loviturile.folosirea unui instrument apt de a produce moartea (ţinând seama de felul instrumentului. .numărul şi intensitatea loviturilor. Mobilul şi scopul comiterii omorului nu sunt elemente de tipicitate ale conţinutului de bază al omorului.alte împrejurări preexistente. soliditatea. dar ele pot releva pericolul social al infractorului şi se reflectă de regulă în sancţiunea concret aplicată. Niciuna din aceste împrejurări nu are un caracter absolut! Elementul subiectiv se deduce din întreaga conduită a agentului. Intenţia de a ucide se poate deduce din următoarele împrejurări de fapt: .Omorul.). . dimensiunile. greutatea acestuia etc. . asupra căreia s-a acţionat sau care au fost vizate de infractor.

Relația între formele de omor calificat și circumstanțele atenuante sau agravante generale. I.Omorul calificat Art. comis din interes material. Împrejurări de calificare a omorului. comis prin mijloace ce pun în pericol viaţa mai multor persoane. comis pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea unei infracţiuni. Omorul calificat se sancţionează cu pedeapsa închisorii între 15 şi 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.175 C. comis în public. E. Tentativa la toate formele de omor calificat se pedepseşte. F. comis cu premeditare. comis în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei. D. pen. B. G. comis asupra soţului sau unei rude apropiate. Relația între formele de omor calificat. Sancţiunea. comis profitând de neputinţa victimei de a se apăra. comis pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmărire sau arestare. H. ori de la executarea unei pedepse. C. .: A.

Omor calificat). 189 lit. a.( exemplu) Relația cu provocarea. 175 alin. 1 lit. Carrara): stare de calm + interval de timp + acte de pregătire.Omorul cu premeditare (art. Teoria obiectivă (Dongoroz. Cu privire la natura juridică a premeditării. Critici ale celor două teorii: Fapta omisivă Cazurile actio libera in causa (beția preordinată este întotdeauna omor calificat?!?) Nu soluționează toate spețele dificile. Teoria subiectivă ( școala de la Cluj): stare de calm + interval de timp. .) Nu există o definiţie legală a noţiunii de premeditare. a C pen. Se menține în Noul Cod penal (Art.

Noţiunea de interes material poate fi înţeleasă într-un sens restrâns sau într-un sens larg. Se menține în Noul Cod penal (Art. 189 lit. delapidare etc. furt. b. În condiţiile art.). b C pen. b C pen. se va interpreta noţiunea de interes material într-un sens restrâns. . 175 lit. Nu se reţine această circumstanţă atunci când agentul a comis omorul pentru a înlesni o infracţiune contra patrimoniului victimei (tâlhărie. 1 lit. Analiza cazului ucigaşului plătit. Omor calificat). 175 alin.Omorul din interes material (art.) Mobilul special al infracţiunii. Nu este necesar ca agentul să şi realizeze efectiv acel interes material. Dobândirea folosului material trebuie să se realizeze pe o cale aparent legală. şi anume interesul material care l-a determinat pe autor să comită fapta.

Omorul săvârşit asupra soţului sau unei rude apropiate (art. Violența în familie). c C pen. . Argumente. (cazul căsătoriilor lovite de nulitate sau anulabile).1. 149 C pen. Membri de familie și relația cu noțiunea ruda apropiată Calitatea de soţ sau rudă apropiată trebuie să existe în momentul comiterii actelor de executare. Se regăsește ca o infracțiune distinctă în Noul Cod penal (Art.) Rude apropiate sunt ascendenţii şi descendenţii. fraţii şi surorile şi copiii acestora. 1 lit. deoarece priveşte calitatea specială a autorului. Împrejurarea comiterii omorului asupra soţului sau asupra unei rude apropiate nu se răsfrânge asupra participanţilor. 175 alin. precum şi persoanele devenite prin înfiere astfel de rude (art. prin excepție da.). 199 alin.

d C pen.) sau de durată (se află în comă). agentul trebuie să cunoască și să profite din punct de vedere subiectiv de această împrejurare. raportat la fiecare speță concretă. bătrânii. De lege lata.) Victima trebuie să fie o persoană în neputinţă de a se apăra. Trebuie ca starea de neputinţă de a se apăra să nu fie provocată intenţionat chiar de infractor în procesul execuţional. 77 lit. Circumstanța este preluată ca circumstanță agravantă generală în art. este ipoteza în care victime ale infracţiunii de omor sunt copiii de vârstă fragedă. Capacitatea de a se apăra nu se apreciază în mod matematic ci folosind un criteriu global. 175 alin. persoanele cu dizabilităţi intelectuale sau fizice. dar se poate face dovada că autorul nu a profitat de starea victimei. Neputinţa de a se apăra se apreciază în concret . Persoanele aflate în această situaţie pot fi copiii cu vârstă fragedă. 1 lit.Omorul săvârşit profitând de neputinţa victimei de a se apăra (art. Din punct de vedere subiectiv. . de omorul comis profitând de neputinţa de a se apăra a victimei. Autorul trebuie să profite de starea de neputinţă de a se apăra a victimei. credem că în acest caz operează o prezumţie relativă că cel care a ucis o persoană aflată în neputinţă de a se apăra a şi profitat de această stare. persoanele aflate în stare de somn sau care se află în stare de inconştienţă temporară (beţie completă etc. Dificultatea de a delimita omorul asupra unei persoane aflată în neputinţă de a se apăra. e NCP.

Omorul săvârşit prin mijloace ce pun în pericol viaţa mai multor persoane (art. 175 alin. 1 lit. e C pen.)
Dificultatea apare în situaţia în care se încearcă definirea exactă a noţiunii de mijloace care pun în pericol viaţa mai multor persoane. Opinia 1. Criteriul naturii mijlocului utilizat de agent, folosit ca și criteriu absolut de apreciere a pericolului pe care îl generează în abstract mijlocul respectiv. Opinia 2. Aptitudinii concrete a mijlocului de a pune în pericol viaţa mai multor persoane. Este necesar ca acţiunea de ucidere să genereze un pericol cu privire la viaţa a cel puţin două persoane, fără a se număra şi victima vizată direct de acţiunea de ucidere, deoarece legiuitorul foloseşte pluralul, adică pericolul pentru viaţa mai multor persoane. Nu se numără în categoria persoanelor a căror viaţă este pusă în pericol şi participanţii la comiterea faptei. Pentru reţinerea agravantei este necesar ca fapta să constea într-un proces execuţional unic, să fie săvârşită prin astfel de mijloace şi să fi avut ca rezultat moartea unei singure persoane şi punerea în primejdie a vieţii mai multor persoane. Circumstanța este preluată ca circumstanță agravantă generală în art. 77 lit. c NCP.

Omorul săvârşit în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau publice ale victimei (art. 175 alin. 1 lit. f C pen.)
Victima este ucisă datorită comportamentului pe care l-a avut în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau publice. Dacă victima exercită ilegal o atribuţie de serviciu, acest lucru poate fi un temei de înlăturare a acestei forme agravate de omor? Comportamentul are un caracter de vădită ilegalitate. Atribuţiile de serviciu nu înseamnă doar atribuţii de funcţionar public, ci pot fi atribuţii de serviciu ale oricărei persoane care desfăşoară o activitate de serviciu şi care generează nemulţumirea unui client. Exemplu: Autorul este nemulţumit de activitatea unui șef sau invers, un subaltern este nemulţumit de o decizie a şefului său şi, din acest motiv, ia hotărârea să îl ucidă. Dacă victima este un funcţionar care exercită autoritatea de stat, există un concurs de calificări între ultraj şi această formă de omor calificat. Circumstanța este preluată în mare parte ca element constitutiv al ultrajului art. 257 NCP.

Omorul săvârşit pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmărire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse (art. 175 alin. 1 lit. g C pen.)
Această agravantă ţine de scopul infractorului, şi anume acela de a se sustrage sau a sustrage pe altul, prin comiterea omorului, de la urmărire, arestare sau executarea unei pedepse. Cu toate acestea, nu este necesar ca acest scop să se şi îndeplinească urmare a omorului, fiind suficient ca, atunci când comite omorul, infractorul să îl comită cu acest scop. Autorul urmăreşte suprimarea vieții persoanei chemate să exercite acte de urmărire penală ori să execute mandate emise împotriva celor în cauză ori a oricăror persoane care contribuie direct sau indirect la procedura de urmărire sau arestare. Pentru reţinerea agravantei, este necesar : să fie pusă în mişcare o procedură de urmărire, arestare sau executare a unei pedepse, şi ca făptuitorul să realizeze uciderea în scopul zădărnicirii procedurii judiciare de urmărire, arestare sau executare. Trebuie ca actul de urmărire, arestare sau executare să nu aibă un caracter vădit ilegal. Se menține cu o actualizare de text în Noul Cod penal (Art. 189 lit. c, Omor calificat).

) A. Sens formal sau sens material? Când infracțiunea scop este un alt omor sau infracțiunea de tâlhărie Se poate comite cu intenție directă sau eventuală. h C pen. . Omor calificat). 1 lit. Pentru a ascunde săvârşirea unei infracţiuni Noţiunea de ”infracţiune”. Pentru a înlesni săvârșirea unei infracțiuni. 175 alin. Se menține în Noul Cod penal (Art. chiar dacă nu va mai comite şi infracţiunea pe care doreşte să şi-o înlesnească prin comiterea omorului B.Omorul săvârşit pentru a înlesni sau ascunde săvârşirea altei infracţiuni (art. 189 lit. Se poate reţine în sarcina autorului o infracţiune de omor comisă pentru a înlesni orice altă infracţiune contra persoanei când subiectul pasiv este acelaşi şi fapta este comisă în aceeaşi împrejurare? Omorul este comis pentru a înlesni o altă infracţiune ori de câte ori agentul a crezut că prin acţiunea de ucidere îşi uşurează comiterea infracţiunii-scop Scopul agentului există în chiar momentul acţiunii de ucidere. d.

în orice alt loc accesibil publicului. Nu mai apare în NCP. dacă sunt de faţă două sau mai multe persoane. chiar dacă nu se află nici o persoană Contează locul unde s-a săvârşit acţiunea de ucidere şi nu cel în care s-a produs doar rezultatul Speță: ucisă în interiorul autovehiculului. cu intenţia însă ca fapta să fie auzită sau văzută. datorită naturii relaţiilor dintre persoanele participante. într-o adunare sau reuniune de mai multe persoane. prin orice mijloace cu privire la care făptuitorul şi-a dat seama că fapta ar putea ajunge la cunoştinţa publicului. e. în loc neaccesibil publicului. cu excepţia reuniunilor care pot fi considerate că au caracter de familie. şi dacă acest rezultat s-a produs faţă de două sau mai multe persoane. . b. locul nu trebuie să fie accesibil publicului. dar autorul trebuie să comită fapta astfel încât să fie auzită sau văzută şi acest rezultat să se fi produs faţă de cel puţin două persoane. 1 lit. 175 alin. prin natura sau destinaţia lui. 152 C pen.) Fapta comisă ”în public” este definită în art. a. este totdeauna accesibil publicului. În această situaţie. c. i C pen. d. într-un loc care.Omorul comis în public (art.

în timpul sau în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora. jandarm ori asupra unui militar. omorul comis pentru a săvârşi sau ascunde săvârşirea unei tâlhării sau piraterii. F. poliţist. B. . G.Omorul deosebit de grav Art. poliţist. D. 176 C pen. jandarm sau militar. omorul comis de către o persoană care a mai săvârşit un omor. Sancţiunea. E. omorul comis prin cruzimi. Omorul deosebit de grav se sancţionează cu detenţiune pe viaţă sau pedeapsa închisorii între 15 şi 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. în timpul sau în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora. omorul comis asupra unui magistrat. omorul comis de către un judecător sau procuror. Tentativa la toate formele de omor deosebit de grav se pedepseşte. omorul comis asupra unei femei gravide. C. Împrejurări de omor deosebit de grav: A. omorul comis asupra a două sau mai multe persoane.

sau actele care denotă ferocitate. care trezeşte în conştiinţa opiniei publice un sentiment de oroare Este necesară existenţa unor activităţi diferite calitativ de uciderea obişnuită pentru ca ele să se încadreze în definiţia cruzimilor ca formă a omorului deosebit de grav. h. . Un grad superior de intensitate față de cruzimea ce o implică un omor. mijloacele şi actele de violenţă aplicate victimei de natură sau pentru a-i provoca suferinţe deosebit de mari şi prelungite în timp. Un criteriu practic în aprecierea existenţei unor cruzimi îl poate reprezenta. În doctrină şi jurisprudenţă se susţine că se poate folosi ca element de apreciere a existenţei sau nu a cruzimilor şi sentimentul de oroare pe care îl trezeşte în conştiinţa publicului Exemple: înfometarea. în opinia noastră.) Prin „cruzimi” în sensul legii penale se înţeleg modurile. Se menține în Noul Cod penal (Art. supunerea la chinuri inutile. 189 lit. fie pentru a o ucide. 176 alin. Omor calificat). ieşit din comun de săvârşire a omorului. un mod inuman. agresarea inutilă etc. procedeele. incendierea. fie pentru a o chinui înainte de a o ucide sau înainte de survenirea morţii acesteia. Relația cu circumstanța agravantă generală. a C pen. obligarea victimei la a asista la uciderea sau torturarea unei persoane apropiate afectiv de ea.Omorul prin cruzimi (art. 1 lit. sadism. inutilitatea unor acte de executare pentru producerea decesului victimei.

189 lit.Omorul săvârşit asupra două sau mai multe persoane (art. f. A. Tentativa în anumite situații particulare. Opinia 2 = se reține dacă s-a comis în aceeaşi împrejurare. elementul particular este unitatea de împrejurare (Decizia de îndrumare nr. b C pen. 1 lit. o persoană decedează şi una nu. 176 alin. V/2006 a ICCJ). . Decizia nr. 176 alin 1 lit. Urmare a acţiunii de ucidere. Rezultatul unei acțiuni sau pot și mai multe acțiuni? Opinia 1 = rezultatul unei singure acţiuni. B. ignorându-se existenţa art. Concluzie. b C pen.(RIL.) Unitate legală sub forma infracţiunii complexe. în această ipoteză particulară. Omor calificat). Se menține în Noul Cod penal (Art. Urmare acțiunii de ucidere o persoană decedează şi cu privire la alte două se produc doar tentative. 4/1970 a Plenului Tribunalului Suprem). chiar dacă acţiunile sunt diferite. Singura soluţie acceptabilă constă în ruperea unităţii legale şi încadrarea faptei într-un concurs de infracţiuni între o tentativă de omor şi un omor consumat.

189 lit. Omor calificat).Omorul săvârşit de o persoană care a mai comis un omor (art. c C pen. Subiecţii pasivi pot să fie diferiţi sau pot fi aceeaşi. Opinia 1.( unii autori o numesc recidivă specială). . e. 1 lit. 176 lit. în sens faptic. Se menține în Noul Cod penal (Art. indiferent dacă fapta anterioară a rămas în formă de tentativă sau consumată şi indiferent dacă a comis fapta în calitate de autor sau doar de participant Se aplică și regulile de la recidivă sau concurs. 176 alin. amnistia sau vreo altă cauză de înlăturarea a răspunderii penale. Este necesar ca autorul să mai fi comis anterior o infracţiune de omor (art. este necesar ca pentru primul omor să existe o hotărâre definitivă de condamnare. 176 alin. Opinia 2. și în practica judiciară. c C pen. Minoritatea.). 174-176 C pen. reabilitarea. Delimitarea de art. 1 lit. fie cel puţin ca cele două omoruri să fie judecate împreună. Noțiunea anterioară de omor( în sens faptic sau în sens juridic). s-a decis că pentru a se putea reţine art. nu interesează dacă pentru primul omor a operat prescripţia.) O formă de pluralitate specială. b C pen este unitatea de împrejurare. Este necesar ca al doilea omor să nu fie comis în aceeași împrejurare cu primul.

Opinia 1 S-a susţinut că este necesar ca omorul să fi creat în mod obiectiv condiţiile favorabile săvârşirii sau ascunderii unei tâlhării sau piraterii. 189 lit. 176 d C pen + tâlhărie. cel puţin.n. Opinia 2 Considerăm că este suficient ca omorul să fie comis cu acest scop. . fiind indiferentă sub acest aspect realizarea efectivă a scopului sau.Omorul comis pentru a săvârşi sau a ascunde săvârşirea unei tâlhării sau piraterii (art. d. Omor calificat). deoarece a folosit o altă modalitate de definire. O astfel de abordare inserează un element obiectiv în structura unei componente subiective. Inconsecvență terminologică. aşa cum ar fi rezultat din formularea textului ca şi în art. C pen. se vor aplica regulile concursului între omor deosebit de grav şi tâlhărie. S. 176 lit. adică în noţiunea de scop a agentului. d. Este preluat în Noul Cod penal în art. crearea unor premise favorabile atingerii scopului. 175 lit. Dacă se va comite şi tâlhăria sau s-a comis deja. 1 lit. 176 alin. d C pen. Exemplu practic de evoluție infracțională de la furt la tâlhărie care a avut ca urmare moartea victimei sau la fapta prevăzută de art.B) şi nu omorul comis pentru a înlesni săvârşirea unei tâlhării. respectiv tâlhărie sau piraterie. pentru a se încadra în dispoziţiile art. h C pen. şi anume omorul pentru a săvârşi o tâlhărie (s.) Deosebirea faţă de omorul calificat ( art.175 h ) este dată doar de tipurile de infracţiuni expres prevăzute de lege pe care autorul a urmărit să le comită sau să le ascundă.

Omor calificat). Prin această formă de omor deosebit de grav se recunoaşte o protecţie penală suplimentară pentru fiinţa încă nenăscută. Efecte.) Raţiunea acestei forme agravate este determinată de faptul că autorul urmăreşte şi uciderea unei alte fiinţe decât femeia. 189 lit. şi anume a fătului nenăscut. Autorul crede că victima este însărcinată. 176 alin. 1 lit. Efectele erorii asupra cunoașterii stării de graviditate. Autorul nu știe că victima este însărcinată. Se menține în Noul Cod penal (Art. Efecte.Omorul săvârşit asupra unei femei gravide (art. g. e C pen. . similară omorului comis asupra a două sau mai multor persoane Este necesară existenţa reală a stării de graviditate.

. ipoteză când nu mai există o legătură între omor şi îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ale victimei. poliţist.) Este necesar ca victima să aibă calitatea enunţată în art. f C pen. 1 lit. 176 alin. jandarm ori asupra unui militar. adică magistrat. poliţist. 176 lit. 257 NCP.. jandarm sau militar. Este necesar ca omorul să fie comis în timpul serviciului sau în legătură cu atribuţiile de serviciu ale victimei Expresia în timpul serviciului se analizează în concret. f C pen. Omorul se reține și dacă este în legătură cu atribuţiile de serviciu ale victimei. 176 lit. Circumstanța este preluată în mare parte ca element constitutiv al ultrajului art. f C pen absoarbe în conţinutul său şi infracţiunea de ultraj comisă asupra unui magistrat. poliţist. Trebuie făcută o distincţie între exercitarea neprocedurală a atribuţiilor de serviciu şi cea vădit ilegală. Omorul deosebit de grav de la art. jandarm sau militar. în timpul sau în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei (art.Omorul săvârşit asupra unui magistrat.

poliţist.). . 176 alin. Omorul are legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ale agentului?!? Singurele persoane expuse la comiterea acestui tip de omor sunt poliţiştii care intervin şi care folosesc focul de armă pentru a ucide un potenţial infractor sau agresor. a introdus o nouă formă de omor deosebit de grav (art. 1 lit. 250 C pen. jandarm sau militar. 278/2006. în aceeaşi împrejurare. comisă de acelaşi autor. Această formă de omor agravat absoarbe infracţiunea de purtare abuzivă (art. g C pen. în timpul sau în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora (art. 176 alin.Omorul comis de un judecător sau procuror. • Nu mai apare în NCP. 1 lit.) Este rezultatul unei dorinţe de simetrie a legiuitorului român.) Legea nr. g C pen. Autorului i se cere să aibă o anumite calitate specială. Omorul trebuie să fie comis în timpul serviciului agentului.

Pruncuciderea constă în uciderea copilului nou născut. Raţiunea incriminării acestei fapte.( până la 24 de ore după naștere) . Omor atenuat. Sancţiunea.1. (două abordări): omorul trebuia să fie unul atenuat din considerente de ordin moral şi social. săvârşită imediat după naştere de către mama aflată într-o puternică stare de tulburare pricinuită de naştere. 200 alin. Uciderea sau vătămarea noului născut săvârșită de către mamă). omor atenuat datorită stării psiho-fiziologice în care se găseşte mama.Pruncuciderea Definiție legală în articolul 177 C pen. Natura juridică: Faptă autonomă. Pruncuciderea se sancţionează cu pedeapsa închisorii între 2 şi 7 de ani. Se menține în Noul Cod penal (Art.

anemii. Mama surogat.Subiectul activ Subiectul activ este unul calificat. Două condiţii trebuie să îndeplinească subiectul activ: .să fie mamă a copilului ucis. de natură psiho-patologică. care pot fi provocate în perioada puerperală de diverşi agenţi nocivi (infecţii. consecutive naşterii. fiind exclus coautoratul. intoxicaţii. diminuând controlul asupra conduitei sale Această tulburare trebuie să depăşească prin gravitatea şi intensitatea ei tulburarea acceptată sau normală suportată de majoritatea mamelor în timpul şi după naştere Proba acestei stări de tulburare se face de regulă cu ajutorul unei expertize psihiatrice medico-legale. Prin tulburare se înţeleg stări psiho-fiziologice anormale. carenţe endocrine periodice. • Mama adoptivă. .) şi care acţionează prin efectele lor asupra conştiinţei femeii lehuze. psihotraumatisme. . ceea ce înseamnă că infracţiunea este una cu autor unic. şi anume mama care se află în stare de puternică tulburare pricinuită de procesul naşterii. mama să se afle într-o stare de tulburare pricinuită de procesul naşterii.în momentul comiterii faptei. teren neurodistrofic etc.

în intervalul de timp cât această tulburare persistă sau se menţine. Subiectul pasiv este şi el unul calificat. Latura subiectivă. Infracţiunea se comite cu intenţie directă sau indirectă. Calitatea de nou născut de stabileşte după criterii medicale morfo-fiziologice (10-14 zile de la naştere). . fiind copilul nou-născut. şi ea trebuie să se fi format sub impulsul stării de tulburare psihopatologică consecutivă naşterii. dar datorită stării de tulburare.Pruncuciderea – condiții de tipicitate Latura obiectivă prin comisiune propriu-zisă sau prin omisiune că acţiunea de ucidere trebuie să fie comisă imediat după naştere. intenţia este una repentină.

Dacă mama participă cu acte de instigare sau complicitate la uciderea copilului său nou născut şi sunt îndeplinite celelalte condiţii ale tipicităţii pruncuciderii. Cel care comite acte de executare alături de mamă este autor al infracţiunii de omor. Tot pentru participaţie la omor calificat va răspunde şi instigatorul sau complicele mamei. Opinie II sunt posibile toate formele de participație deoarece pruncuciderea are autonomie față de omor. autorul va răspunde pentru omor calificat. deşi mama va răspunde ca autoare a infracţiunii de pruncucidere. iar mama ca instigator sau complice la pruncucidere. .Participaţia Opinie I nu este posibilă nici o formă de participaţie deoarece infracţiunea este una cu autor unic propriu sau calificat. Opinie III. Nu este posibil coautoratul.

tentativa de pruncucidere. chiar dacă infracţiunea absorbantă. deoarece. de lege lata.Tentativa Tentativa este posibilă. credem că se poate reţine o infracţiune contra integrităţii corporale. care absoarbe în mod natural actele de vătămare a integrităţii corporale sau sănătăţii persoanei. faptele absorbite pot atrage răspunderea penală a mamei. Răspunderea participantului la „tentativa de pruncucidere” comisă de mamă se va angaja pentru participaţie la infracţiunea de omor. nu este incriminată. deoarece circumstanţa personală a mamei nu se va răsfrânge şi asupra celorlalţi participanţi la tentativa de omor . fiind în stare de tulburare pricinuită de naştere. Dacă copilul a suferit o vătămare corporală în cursul acţiunii de ucidere. fapta mamei nu intră sub incidenţa legii penale. dar nu este incriminată. Dacă noul născut nu a suferit nici o vătămare corporală. urmare a încercării mamei de a-l ucide.

fiind suficient ca autorul să dorească sau să accepte că prin fapta sa se va produce actul suicidar sau încercarea de sinucidere. dacă sinuciderea sau încercarea de sinucidere a avut loc”.Determinarea sau înlesnirea sinuciderii Fapta este incriminată de art. şi este definită legal ca fiind „fapta de a determina sau de a înlesni sinuciderea unei persoane. 179 C pen. Art. Subiectul activ este general Latura subiectivă. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii se sancţionează cu pedeapsa închisorii între 2 şi 7 de ani. atunci „când fapta s-a săvârşit faţă de un minor sau faţă de o persoană care nu era în stare să-şi dea seama de fapta sa. 179 C pen.(Rațiune). Infracţiunea are o formă agravată incriminată de alineatul 2 al art. ori nu putea să fie stăpână pe actele sale”. 191. Incriminată participația la sinucidere. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii . Sancţiunea. Fapta se poate comite cu intenţie directă sau indirectă. Participaţia nu prezintă elemente de particularitate faţă de regulile generale ale participaţiei. Se menține în Noul Cod penal.

să fie tipică.) Opinia 1. Fără producerea acestui rezultat fapta va rămâne în stadiul de tentativă nepedepsită. Orice sfat. adică să se realizeze sinuciderea sau încercarea de sinucidere a victimei. trebuie săvârşit un act material de înlesnire.Latura obiectivă Determinarea la sinucidere constă în acţiunea de a îndemna şi de a convinge pe altul să ia hotărârea de a se sinucide. fie prin convingerea victimei (atunci când aceasta încă avea îndoieli cu privire la luarea unei astfel de hotărâri) Determinarea se poate realiza expres. fie prin insuflarea ideii de sinucidere (când sinucigaşul nu se gândise la o asemenea posibilitate). abuzuri repetate etc Înlesnirea constă în sprijinul sau ajutorul material oferit victimei pentru executarea sinuciderii (procurarea armei. pentru ca fapta. . Fapta se consumă în momentul în care se produce sinuciderea sau încercarea de sinucidere. dar şi implicit. Pentru ca fapta să fie tipică mai trebuie să se producă şi un anume rezultat. Opinia 2. Sfaturile trebuie să se refere exclusiv la modalitatea concretă de a se realiza actul suicidar şi nu la orice sfat. prin acte de supunere la chinuri. în această modalitate. înlăturarea obstacolelor etc.

inclusiv starea de beţie completă Fapta se va încadra la determinarea sau înlesnirea sinuciderii dacă victima avea o capacitate minimală de a înţelege semnificaţia actelor sale. dar. Sistemul de sancţiuni nu este corelat. Credem că limita de vârstă de la care un minor poate înţelege semnificaţia acţiunii de sinucidere. se va aprecia de la caz la caz de către instanţa de judecată. ar fi de dorit ca legiuitorul să stabilească o vârstă de la care se poate presupune că minorul înţelege semnificaţia actelor sale suicidare Comiterea faptei faţă de o persoană care nu era în stare să-şi de-a seama de fapta sa ori nu putea fi stăpână pe actele sale. este una iresponsabilă în condiţiile art. Pentru formele agravate pedeapsa este între 3 şi 10 ani închisoare . 48 C pen. 179 C pen.Forme agravate Legiuitorul a incriminat în alineatul 2 al art. de lege ferenda. şi forme agravate ale acestei infracţiuni: Comiterea faptei faţă de un minor ( care este vârsta acestuia?!?). Victima. în această ipoteză. ipoteză în care agentul nu va răspunde pentru omor. Sancţiunea..

când s-a cauzat moartea a două sau mai multe persoane. Uciderea din culpă în forma de bază se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani În Noul cod penal se menține în art. 192. Astfel. Legiuitorul român a preferat să incrimineze mai multe forme agravate de ucidere din culpă. . . uciderea din culpă este agravată dacă: . . 178 C pen. Sancţiunea.2 și 5 .când este comisă de orice altă persoană în exerciţiul profesiei sau meseriei şi care se află în stare de ebrietate. uciderea din culpă a unei persoane.Uciderea din culpă Codul penal incriminează în art.s-a comis ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii.s-a comis de un conducător de vehicul cu tracţiune mecanică. . Se menține doar echivalent al art. având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală sau care se află în stare de ebrietate. 178 alin 1. restul sunt înlăturate. ori pentru efectuarea unei anumite activităţi.

Delimitare Omor –determinare sau înlesnirea sinuciderii • Act de executare: • Omor .act de ucidere • 179.act de sinucidere • Libertatea victimei cu privire la actul de executare • Omor .victima nu are libertatea de a se supune actului de executare • 179 victima poate să decidă realizarea sau nu a actului indiferent de modalitatea în care a fost determinată .

Lipsa de reacţie atunci când i se cere o anumită conduită. neatenţie. generală a unei persoane. Latura subiectivă. ar putea să cauzeze moartea unei alte persoane. ea se analizează ca o culpă comună. întârzierea realizării unui act. Acţiunea sau omisiunea pot să constea în neîndemânare. În categoria modurilor comisive pot intra şi automatismele sau comportamentele impulsive . nesupravegherea unei surse de pericol. bazată pe obligaţia şi posibilitatea făptuitorului de a prevedea că fapta sa (acţiunea sau inacţiunea). . neglijenţă. imprudenţă.Forma de bază a uciderii din culpă Subiect activ general. nu se face o diferenţiere în ceea ce priveşte angajarea răspunderii penale între gradul culpei (lata. fără a influenţa tipicitatea faptei. iar această împrejurare se va reflecta în sancţiunea aplicată de instanţa de judecată. Latura obiectivă constă în orice activitate materială (comisivă sau omisivă) prin care se provoacă moartea unui om. levis sau levissima) În cazul culpei la forma de bază a uciderii din culpă. În legislaţia română. Fapta este comisă în forma de bază atunci când agentul nu respectă în sens larg o obligaţie de prudenţă. împrejurare dedusă din cunoştinţele generale şi experienţa social-comună Culpa concurentă . Fapta se comite din culpă cu sau fără prevedere.pluralitatea material-complementară.

Uciderea din culpă. .Trebuie să existe dispoziţii legale sau măsuri de prevedere pentru exerciţiul profesiei. ori pentru efectuarea unei anume activităţi. 178 alin 2. să ucidă o persoană. forma agravată Art. prin încălcarea unor măsuri de prevedere. ci este suficient ca acesta să desfăşoare în concret o profesie. iar în timpul exercitări acestora. Sancţiunea.Agentul trebuie să desfăşoare în concret o profesie. Această formă agravată se mai numeşte şi culpă profesională. Subiect activ al acestei infracţiuni poate fi orice persoană. Nu se cere vreo calitate specială subiectului activ. Condiţii de aplicare a acestei forme agravate: . meserie sau anumită activitate. Uciderea din culpă în forma agravată se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani. meserie. . meseriei sau desfășurării activităţii. în sens larg. Uciderea unei persoane ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii. sau orice altă activitate. C pen. . meseriei sau activităţii.Uciderea din culpă trebuie să fie săvârşită în timpul exerciţiului profesiei.

folosirea de echipamente defecte sau instrumentar impropriu actului medical). folosirea de personal necalificat. lipsa unor indicaţii terapeutice.erori organizatorice (lipsa de coordonare a echipei medicale.) . erori de comunicare între membrii echipei medicale. . activitatea medicală prezintă un anumit grad de risc.culpă medicală propriu-zisă ( erori de diagnostic. uitarea unor obiecte în corpul pacienţilor. delegarea unor atribuţii în mod eronat. prescrierea unui tratament eronat. folosirea de medici extenuaţi sau epuizaţi. Tipuri: .Uciderea din culpă comisă de un medic Particularități: prin natura sa. într-un caz concret. Medicul se află în poziţia unei persoane cu obligaţii contrare. nerespectarea unor reguli de igienă etc. neorganizarea activităţii de supraveghere speciale a pacientului atunci când starea acestuia o cere. nu a avut conduita pe care ştiinţa medicală ar fi aşteptat-o de la el . Se probează de regulă printr-o expertiză medico-legală. . erori în controlul realizării actului medical.încălcarea obligaţiei de informare. Se poate delimita o culpă de drept comun a medicului supusă regulilor generale şi o culpă legată de actul medical. Definiție: este considerat culpabil medicul atunci când.

Culpa medicului pentru activităţile cu un risc crescut pentru sănătatea pacientului se apreciază în fiecare caz concret prin raportare la mijloacele folosite de medic şi nu la rezultatul produs. Conduita medicală se raportează şi la obligaţia de pregătire permanentă a medicului 5. aceasta nu echivalează cu o culpă cu semnificaţie penală. Dacă el a respectat protocoalele de diagnostic şi. s-a înşelat cu privire la boala de care suferă pacientul. deşi există o eroare de diagnostic. 1. Activitatea medicală este guvernată de principiul libertăţii în alegerea tratamentului medical. ci există bolnavi. nu este sancţionabilă penal. Eroarea de diagnostic.Particularități ale culpei medicale sancționate penal Standardele medicale se analizează diferenţiat şi în concret. Nu există boli. deoarece nu ar trebui să-i imputăm medicului limitele la care a ajuns medicina. de principiu. 2. Se analizează ca o obligație de mijloc nu ca una de rezultat. O influenţă importantă asupra standardului medical o are şi existenţa unor resurse materiale 4. Evaluarea conduitei culpabile se face ex ante şi nu post factum aşa cum se întâmplă de regulă la faptele din culpă. . în ciuda acestui aspect. 3.

un vehicul sau animale de tracţiune. care se deplasează numai ocazional pe drumul public. 2 din O. 87 alin. Mopedele. I/2007 si 2/1975 a TS În cazul în care uciderea din culpă este comisă de un şofer aflat sub influenţa unor substanţe stupefiante se va reţine un concurs de infracţiuni între art. precum şi vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrări.sistemul mecanic care se deplasează pe drum. Condiţii: .35 vehicul . 195/2002 Decizia nr. 2 C.persoana care conduce pe drum un grup de persoane. utilizat în mod curent pentru transportul de persoane şi/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrări Art.G.Conducătorul trebuie să fie în stare de ebrietate sau cu o îmbibaţie alcoolică peste limita legală. 87 din OUG nr. 3 C pen. de povară ori de călărie Art. este incriminată această formă agravată de ucidere din culpă. Relația cu infracțiunea art. cu sau fără mijloace de autopropulsare. 6 pct. 178 alin. tractoarele folosite în exploatările agricole şi forestiere. animale izolate sau în turmă. nu sunt considerate autovehicule. Nu mai apare în Noul Cod penal. 178 alin.Uciderea din culpă comisă de un conducător de vehicul cu tracţiune mecanică având în sânge o îmbibaţie alcoolică peste limita legală sau care se află în stare de ebrietate În art.vehiculul echipat cu motor în scopul deplasării pe drum. pen. Sancţiunea. 6 autovehicul . Uciderea din culpă în această forma agravată se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 5 la 15 ani. Troleibuzele şi tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule. . Prin stare de ebrietate se înţelege starea de tulburare psiho-fiziologică manifestă. vehiculele care se deplasează pe şine. şi infracţiunea rutieră incriminată în art.U. 6 pct.Uciderea din culpă să fie comisă de un conducător de vehicul cu tracţiune mecanică. Art. .12 conducător . produsă ca efect sau sub influenţa intoxicaţiei cu alcool. 195/2002. 6 pct. denumite tramvaie.

Fapta trebuie comisă de o persoană în exerciţiul profesiei sau meseriei. 4 C pen. Sancţiunea. Ni se pare nejustificată o asemenea opţiune( critică) . 178 alin. aşa că nu intră în această categorie şi exerciţiul unei alte activităţi. .Uciderea din culpă comisă de orice altă persoană în exerciţiul profesiei sau meseriei şi care se află în stare de ebrietate Art. Uciderea din culpă în această forma agravată se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 5 la 15 ani. Condiţiile de tipicitate a acestei forme agravate sunt: .Făptuitorul trebuie să se afle în stare de ebrietate. Legiuitorul enumeră doar exercitarea unei profesii sau meserii. Nu mai apare în Noul Cod penal.

se va reţine pentru fiecare victimă care nu a decedat câte o infracţiune de vătămare corporală din culpă. ca o formă agravată generală aplicabilă tuturor celorlalte forme de ucidere din culpă Este o unitate legală. 3) . 178 alin. Uciderea a două sau mai multe persoane trebuie să fie rezultatul a unei singure acţiuni sau omisiuni. Dacă urmare a unui proces execuţional unic. 192 alin. 5 C pen.Uciderea din culpă a două sau mai multe persoane Legiuitorul a stabilit în art. Sancţiunea. în concurs cu uciderea din culpă a două sau mai multe persoane.. unele dintre victime nu au decedat. Se regăsește în Noul Cod penal (art. Uciderea din culpă în această formă agravată se sancţionează cu un plus de până la 3 ani închisoare la maximul pedepselor prevăzute la forma de bază sau la oricare din formele agravate.

181 C pen. 182 C pen. 183 C pen. Criteriul socio-economic.INFRACŢIUNI CONTRA INTEGRITĂŢII CORPORALE ŞI A SĂNĂTĂŢII PERSOANEI Integritatea fizică a persoanei este intangibilă.). 180 C pen. Criterii de evaluare: Criteriu curativ sau al duratei îngrijirilor medicale. vătămare corporală gravă (art. .). Integritatea fizică a persoanei este de principiu disponibilă.). al gradului pierderii sau reducerii capacităţii de muncă. Prin „sănătate” se înţelege starea de funcţionare psihofiziologică a organelor corpului sau starea de normalitate bio-fiziologică a victimei din momentul săvârşirii infracţiunii. Comportamente ce cauzează doar suferinţe psihice(!). lovituri cauzatoare de moarte (art. Infracţiunile contra sănătăţii şi integrităţii persoanei îşi pierd autonomia atunci când sunt prevăzute ca element constitutiv sau formă agravată a unei alte infracţiuni. Infracţiunile intenţionate contra integrităţii corporale sau sănătăţii sunt absorbite în mod natural în conţinutul infracţiunii de omor. 184 C pen. Criteriul fizio-patologic sau al gradului tulburării sau vătămării provocate integrităţii corporale. Conținut: infracţiunile de loviri sau alte violenţe (art. Prin „integritate corporală” se înţelege integritatea anatomo-morfologică.).) şi vătămare corporală din culpă (art. vătămare corporală (art.

) Actul de executare are un caracter material. 180 C pen. călcare. de atingere. dar poate consta chiar şi într-o acţiune psihică. Prin suferinţă fizică se înţelege suportarea unei dureri fizice.Loviri sau alte violenţe În art. a unei energii cinetice exterioare. alunecare. (suferinţa fizică este prezumată) Prin „act de violenţă” se înţelege orice alt mod de exercitare a unei forţe brutale. Fapta se poate comite prin lovire sau prin orice act de violenţă cauzator de suferinţe fizice. cu sau de un corp contondent. fizic. aruncare sau cădere. „Lovirea” este acel act de agresiune care constă în acţiunea mecanică. Lovirile foarte uşoare sau suferinţele fizice de foarte mică intensitate nu antrenează răspunderea penală Dreptul de corecție fizică al părintelui!?! Fapta se consumă în momentul săvârşirii actului de lovire sau în momentul producerii suferinţei pentru modalitatea săvârșirii printr-un act de violență. de regulă prin proiectare. se prevede că lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice se pedepsesc Latura obiectivă.( victima trebuie să facă dovada că i s-a cauzat o suferinţă fizică. compresiune sau izbire bruscă şi violentă. a suprafeţei de contact a corpului victimei. excoriaţia (zgârieturi) şi echimoza (vânătaia). . iar existenţa lor se apreciază în fiecare caz concret. pentru o faptă tipică. indiferent de gradul său de intensitate. În categoria suferinţelor intră: eritemul traumatic (iritaţia cutanată). constrângeri sau energii de orice natură care cauzează suferinţe fizice.

care să fie urmarea dorită de către agent. 1 C pen. deoarece nu există o formă intenţionată mai uşoară sancţionabilă penal. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Leziuni până la 90 de zile de îngrijiri medicale 193 alin. Aspecte procesuale. Fapta se poate comite cu intenţie directă sau eventuală. transmis răceala. . Nu se poate comite cu praeterintenţie. Infracţiunea se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la o lună la 3 luni sau amendă. Latura subiectivă. Sancţiunea.2 absorb actuala vătămare corporală.Loviri sau alte violenţe Cazuri particulare: îmbătarea victimei. iar urmarea prevăzută de art. 193 alin 1 C pen. 180 alin. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. Se regăsește în Noul Cod penal art. tăierea părului. să fie o urmare mai gravă produsă din culpă.

) Aspecte procesuale. Art. Acţiunea penală în cazul acestei forme agravate se pune în mişcare şi din oficiu. 149 ind. Prin „îngrijiri medicale” se înţelege.1. în sens larg. 1 C pen. iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. C. Aspecte procesuale. de regulă. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. . Fapta a pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare cel mult 20 de zile de îngrijiri medicale. Echimoza este o leziune traumatică externă care. Prin „membru de familie” se înţelege soţul sau o rudă apropiată. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate şi operează împăcarea părţilor. în spital sau ambulatoriu. În Noul Cod penal circumstanțele sunt incluse în infracțiunea de violență în familie. supunerea victimei la un regim sau tratament adecvat în vederea vindecării. B. Acţiunea penală în cazul acestei forme agravate se pune în mişcare şi din oficiu. dacă aceasta din urmă locuieşte şi se gospodăreşte împreună cu făptuitorul (art.Forme agravate ale infracţiunii de loviri sau alte violenţe A. 199 alin. Fapta a pricinuit o vătămare unui membru de familie ce necesită pentru vindecare cel mult 20 de zile de îngrijiri medicale. nu necesită un timp de îngrijiri medicale Aspecte procesuale. Fapta este săvârşită asupra unui membru de familie. Este indiferent dacă îngrijirile se acordă de medic sau de orice altă persoană.

În acest caz. dar împăcarea părţilor produce efecte indiferent de modalitatea de sesizare. Aspecte procesuale. Latura subiectivă. şi constă în fapta prin care s-a pricinuit integrităţii corporale sau sănătăţii o vătămare care necesită pentru vindecare cel mult 60 de zile. Fapta se comite cu intenţie directă sau indirectă dar şi cu praeterintenție. inclusiv. care trebuie să se situeze între 21 şi 60 de zile. Legiuitorul foloseşte un termen imprecis atunci când denumeşte latura obiectivă ca fiind „fapta”. . Fapta are şi o formă agravată. 181 C pen. Nu se mai regăsește în noul Cod penal. Particularităţile acestei fapte în ceea ce priveşte latura obiectivă sunt date de durata îngrijirilor medicale. atunci când este săvârşită asupra unei membru de familie. Latura obiectivă. Aspecte procesuale. acţiunea penală se pune în mişcare şi din oficiu.Vătămarea corporală Este definită în art. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. Acţiunea penală în cazul acestei forme agravate se pune în mişcare la plângerea prealabilă.

Sancţiunea. Fapta se poate comite în forma de bază cu intenţie eventuală sau praeterintenţie. vătămarea trebuie să necesite mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale). Latura subiectivă. . ( Se menține în NCP art. Fapta este una comisivă. Această infracţiune se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani. Voinţa legiuitorului de a consacra acestei fapte un articol distinct şi un nomen juris distinct nu face să înlăture caracterul de formă agravată a vătămării corporale. şi constă în fapta prin care s-a pricinuit integrităţii corporale sau sănătăţii o vătămare care necesită îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile. 194. 182 C pen. dar care se poate comite şi prin omisiune.Vătămarea corporală gravă Este definită în art. Latura obiectivă.

Această urmare există atunci când vătămarea pricinuită. Latura subiectivă. Infirmitate permanentă fizică sau psihică. Avortul. 194. Pierderea unui organ. o infirmitate) Sluţirea. În acest caz. textul legal se referă la aducerea simţului sau organului în stare de a nu mai funcţiona. totală şi permanentă a victimei de facultăţile de percepţie exterioară (văzul. Prin aceasta se înţelege orice stare anormală a integrităţii corporale sau a sănătăţii care aduce corpul uman într-o stare de inferioritate fizică sau psihică permanentă. prejudiciu estetic grav și permanent). ( Se menține în NCP art. Sancţiunea. prin tulburările sau alterările profunde ale vreuneia din funcţiile vitale. Punerea în primejdie a vieţii persoanei. 194. ( Se menține în NCP art. indiferent dacă fătul s-a născut viu şi a supravieţuit naşterii premature sau a murit în cursul sarcinii. Această urmare presupune pierderea completă a ansamblului de elemente. urâtă sau chiar respingătoare. o infirmitate fizică sau psihică permanentă. ureche. gustul sau mirosul).( Se menține în NCP art. . pipăitul. (pierderea dinților?) Caracter permanent şi ireversibil natural ( Se menține în NCP art. încetarea funcţionării acestora. sluţirea. Fapta să fi avut ca urmare întreruperea cursului sarcinii. Pierderea unui simţ. a unei piese sau părţi anatomo-fiziologice a corpului care îndeplineşte o atribuţie sau funcţie biologică (ochi. auzul. Prin aceasta se înţelege lipsirea sau privarea completă. avort) Punerea în primejdie a vieții fătului) Latura subiectivă. creează sau determină ca rezultat particular probabilitatea concretă a compromiterii vieţii şi a survenirii iminente a morţii victimei.Prima formă agravată constă în fapta care a produs vreuna din următoarele consecinţe: pierderea unui simţ sau organ. 194. Doar forma praeterintenției. ireversibilă. avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei. 194). care face acea parte a corpului inestetică.) Dintele!?! Încetarea funcţionării unui simţ sau organ. rinichi etc. Această infracţiune se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 2 la 10 ani. Prin „sluţire” se înţelege alterarea în orice fel a înfăţişării fizice sau aspectului normal al unei părţi a corpului. Doar forma praeterintenției.

. Sancţiunea. în cazul actelor de la art. Latura subiectivă. La această formă agravată este incriminată şi tentativa. Astfel. s-a dorit sancţionarea mai gravă a comiterii vătămării corporale grave cu intenţie directă. de o tentativă de omor. Latura obiectivă. atunci când fapta a fost comisă în scopul producerii consecinţelor de la art.. Identică. comisă cu intenţia directă de a pune în pericol viaţa persoanei. deoarece cele două ipoteze sunt unul şi acelaşi lucru. 182 alin. 3 C pen. ( Se menține în NCP art. 182 alin. Intenție directă. 1 şi 2 C pen. Tentativa. Este exclus a se reţine o vătămare corporală gravă comisă cu scopul de a determina avortul sau când agentul urmăreşte punerea în primejdie a vieţii victimei. Această formă agravată se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 3 la 12 ani. 182 alin. Este imposibil a se delimita tentativa de vătămare corporală gravă. 1 sau 2 C pen.Vătămarea corporală gravă – a doua formă agravată Legiuitorul român a creat şi o altă formă agravată. 2). 194 alin. cea prevăzută de art.

Fapta se poate comite doar cu praeterintenţie. vor intra în conţinutul infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. Rezultatul trebuie să fie moartea victimei. Se menține în Noul cod penal. instigare sau complicitate). în sensul că faptele prevăzute în articolele respective. Tentativa la infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte nu este posibilă şi nici sancţionată. Participaţia. . Credem că este posibilă participaţia în toate formele la comiterea faptei (coautorat. Latura obiectivă. Infracţiunea este una comisivă care se poate comite şi prin omisiune. art. Culpa dovedită sau culpa prezumată? Relație cauzală lovire-moartea victimei. Sancţiunea. 195. care au avut ca urmare moartea victimei.. Această infracţiune se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 15 ani.Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte Legiuitorul defineşte această infracţiune prin referire la art. Latura subiectivă. Subiectul activ este general. 180-182 C pen.

Delimitarea infracţiunii de omor de infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte În practica judiciară se pune frecvent problema. sub aspectul raportului de cauzalitate. cum ar fi raporturile anterioare dintre victimă şi infractor. La aprecierea elementului subiectiv se pot lua în calcul. pe lângă mijloacele de comitere a faptei. cele două se delimitează: sub aspectul acţiunii sau inacţiunii infracţionale. factorul cauzal fiind chiar factorul declanşator. fiind prezenţi şi alţi factori cauzali care pot fi preexistenţi. în cazul omorului. Astfel. procesul cauzal este linear. cauzalitatea nu este lineară. omorul se comite cu intenţie. în sensul că există o legătură imediată de la cauză la efect. şi alte elemente. . Astfel. concomitenţi sau ulteriori factorului traumatic declanşator. ambele fiind conduite intenţionate şi ambele având ca şi consecinţă moartea unei persoane. moartea fiind doar un element circumstanţial. În cazul omorului. pe când la loviturile cauzatoare de moarte acţiunea nu produce în mod obişnuit moartea unei persoane. iar loviturile cauzatoare de moarte se comit cu praeterintenţie. împuşcarea victimei este aptă să producă moartea victimei. pe când împingerea victimei nu produce în mod obişnuit un astfel de rezultat. sub aspectul poziţie psihice. comportarea faţă de victimă după acţiune şi înainte de decesul ei. Astfel. acţiunea trebuie să fie aptă să producă în mod obişnuit decesul victimei. La lovituri cauzatoare de moarte.

Vătămarea corporală din culpă
În art. 184 C pen. este incriminată fapta celui care din culpă produce o vătămare corporală care necesită pentru vindecare mai mult de 10 zile de îngrijiri medicale. Latura obiectivă. Din punctul de vedere al acţiunii sau omisiunii, nu există nici o diferenţă faţă de cazul infracţiunilor intenţionate corespondente. Pentru reținerea formei de bază sunt necesare 11-60 zile de îngrijiri medicale. Latura subiectivă. Infracţiunea este comisă din culpă. Textul de incriminare a formei de bază face referire la alin. 2 şi 2 ind. 2 al art. 180 C pen. şi art. 181 C pen. Asta înseamnă că textul vizează şi ipoteza în care vătămarea corporală din culpă se comite asupra unui membru de familie. Sancţiunea. Această infracţiune se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la o lună la 3 luni sau amendă. Aspecte procesuale. Fapta se urmăreşte la plângere prealabilă, iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. Se menține în Noul cod penal art. 196.

Vătămarea corporală din culpă - forme agravate
a. Prima dintre aceste forme este reglementată de art. 184 alin. 2 C pen. şi constă în aceea că fapta a avut vreo urmare specifică vătămării corporale grave. În acest caz, urmărirea penală se face din oficiu., dar operează împăcarea părților. Sancţiunea. Această formă agravată se sancţionează cu pedeapsa închisorii între 3 luni şi 2 ani sau amendă. b. A doua formă agravată este reglementată de art. 184 alin. 3, şi se reţine atunci când săvârşirea faptei este urmarea nerespectării dispoziţiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii, ori pentru îndeplinirea unei anumite activităţi. În acest caz, fapta se constituie ca o culpă profesională. Sancţiunea. Această formă agravată se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani sau amendă. Aspecte procesuale. Fapta se urmăreşte la plângere prealabilă, iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. c. A treia formă agravată este reglementată de art. 184 alin. 4 C pen. şi există atunci când fapta a avut vreo urmare specifică vătămării corporale grave şi, în acelaşi timp, săvârşirea faptei este urmare a nerespectării dispoziţiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii, ori pentru îndeplinirea unei anumite activităţi. În acest caz, conferă caracter agravat cumulul între existenţa unei culpe profesionale şi a rezultatului de la vătămarea corporală gravă. Sancţiunea. Această formă agravată se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani. Aspecte procesuale. Infracţiunea în cazul acestei forme agravate se urmăreşte din oficiu, dar operează împăcarea părților. d. A patra formă agravată se reţine dacă fapta este comisă ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii, ori pentru îndeplinirea unei anumite activităţi, indiferent de gravitatea urmărilor, iar autorul se află în stare de ebrietate. Sancţiunea. Dacă această formă agravată a produs o vătămare care necesită între 11 şi 60 de zile de îngrijiri medicale, pedeapsa este închisoare de la 1 la 3 ani, iar dacă a produs o vătămare corporală gravă se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani. Aspecte procesuale. Infracţiunea în cazul acestei forme agravate se urmăreşte din oficiu.

Ipoteze relevante de vătămare corporală din culpă în formă agravată- accidente rutiere

Ipoteză

Încadrarea juridică pentru X

X, conducător auto, stare de ebrietate, Victima decedează: art. 178 alin. 3 drum public, alcoolemie sub limita Victima vătămată corporal: Art. 184 alin. 4 ind. 1 legală

Victima decedează: art. 178 alin.3 şi art. 87 din X, conducător auto, stare de ebrietate, O.U.G. nr. 195/2002 , RIL 1/2007 doar 178. alin 3 alcoolemie peste limita legală, drum Victima vătămată corporal : Art. 184 alin. 4 ind. 1 public, şi art. 87 din O.U.G. nr. 195/2002 ! Decizia R.I.L. nr. 26/2009
X conducător auto, alcoolemie peste limita legală, fără a se afla în stare de ebrietate,drum public, vatămă corporal victima din culpă Victima decedează: Art. 178 alin. 3 şi art. 87 din O.U.G. nr. 195/2002 RIL 1/2007 doar 178. alin 3 Victima vătămată corporal : Art. 184 alin. 3 sau 4 (în funcţie de urmarea efectiv produsă) şi art. 87 din O.U.G. nr. 195/2002

Situaţia persoanelor aflate sub influenţa substanţelor narcotice sau halucinogene:

incriminează: “ Întreruperea cursului sarcinii. etc). Ex: Marea Britanie. dreptul la viaţă privată al femeii . Problema avortului .Întreruperea ilegală a cursului sarcinii Art. România În România a fost adoptat modelul limitei temporale (reincriminat prin Legea 140/1996). Femeia însărcinată poate fi subiect activ al infracţiunii de avort. .dreptul la autodeterminare. Ex: Spania.controverse medicale. 201 Obiectul juridic: Obiect juridic complex: (i) integritatea corporală şi sănătatea mamei (ii) dreptul fătului de a se dezvolta (viața potențială). săvârşită în vreuna dintre următoarele împrejurări: a) în afara instituţiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate în acest scop. pen.în care avortul este permis doar în anumite situaţii particulare (motive terapeutice. etice. fapta este sancţionată prin art. Subiectul activ general. În Noul Cod penal. b) modelul “limitei temporale”: avortul este permis fără alte condiţionări legate de situaţia mamei până la o anumită vârstă a sarcinii (14 săptămâni. b) de către o persoană care nu are calitatea de medic de specialitate. motive etice). 185 C. c) dacă vârsta sarcinii a depăşit patrusprezece săptămâni”. religioase. 12 săptămâni. Italia. În Noul Cod penal s-a optat pentru nepedepsirea femeii însărcinate. În Europa. Două valori sociale aflate în conflict: dreptul la viaţă al fiinţei nenăscute versus. motive sociale. prin orice mijloace. juridice. două modele principale de incriminare a avortului: a) modelul indicaţiilor .

Situaţia femeii însărcinate cu gemeni sau tripleți. și chiar dacă există consimţământul femeii însărcinate. iar conduita avortivă a avut loc în afara instituţiilor medicale sau a cabinetelor medicale specializate în acest scop sau actul de întrerupere a cursului sarcinii nu a fost realizată de un medic de specialitate . Acţiunea sau inacţiunea a vizat întreruperea unei sarcini sub 14 săptămâni. indiferent dacă fătul supravieţuieşte sau nu Opinie contrară: infracţiunea se consumă în situaţia în care urmare a manoperelor avortive fătul decedează. Momentul consumării este cel al întreruperii sarcinii. . Acţiunea sau inacţiunea vizează întreruperea unei sarcini peste 14 săptămâni. Comisivă prin omisiune Poziţia de garant a soţului:(a) Soţul este tatăl copilului (b) Soţul nu este tatăl copilului: există poziţia de garant? I. indiferent dacă fapta sa comis într-o instituție specializată sau a fost comisă de un medic de specialitate.orice manopere avortive prin care are loc întreruperea cursului sarcinii.Latura obiectivă Acţiune . chiar dacă există consimţământul femeii însărcinate. II.

.Latura subiectivă: intenţie directă sau indirectă. Problema activităţilor cu grad mare de risc pentru sarcină desfăşurate de femeia însărcinată. Tentativa se pedepseşte. Sancţiunea: închisoare de la 6 luni la 3 ani. Aspecte procesuale: fapta se urmăreşte din oficiu.

Latura subiectivă: praeterintenţie Sancţiune: închisoare de la 3 la 10 ani. Întreruperea cursului sarcinii s-a realizat fără consimţământul femeii însărcinate. . 2. Sancţiune: închisoare de la 2 la 7 ani.Forme agravate 1. Latura subiectivă: praeterintenţie. Întreruperea cursului sarcinii a avut ca urmare moartea femeii însărcinate. 3. Sancţiunea: închisoare de la 5 la 15 ani. Întreruperea cursului sarcinii (cu sau fără consimţământul femeii însărcinate) a cauzat femeii o vătămare corporală gravă.

Cauze justificative speciale:
Cauze justificative şi nu cauze de nepedepsire. 1. Întreruperea sarcinii era necesară pentru a salva viaţa, sănătatea sau integritatea corporală a mamei de la un pericol grav şi iminent şi care nu putea fi înlăturat altfel: 2. Întreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice. Semnificaţia sintagmei motive terapeutice: Femeie însărcinată . Protejarea integrității corporale sau psihice a mamei. Riscul de sinucidere al femei însărcinate?. Efectele principiului libertăţii alegerii tratamentului. Avortul eugenic. Avortul etic. Faptele penale care permit reţinerea avortului etic. - nu este necesar ca fapta să constituie infracţiune. - nu este necesară cunoaşterea sau descoperirea autorului faptei de natură penală. - proba “provenienţei” sarcinii. - limita temporală până la care poate opera cauza justificativă a avortului etic este viabilitatea fătului. 3.Când femeia însărcinată se află în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa, iar întreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit prevederilor legale. - nu se va putea aplica în cazul în care există o opoziţie a femeii în sensul nerealizării avortului, chiar dacă aceasta ajunge ulterior în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa iar avortul se impunea din motive terapeutice. - nu va putea opera în cazul avortului etic; doar în cazuri excepţionale în cazul avortului eugenic În Noul Cod penal, nu constituie infracţiune întreruperea cursului sarcinii în scop terapeutic, efectuată de un medic de specialitate obstetrică-ginecologie, până la vârsta sarcinii de douăzeci şi patru de săptămâni, sau întreruperea ulterioară a cursului sarcinii, în scop terapeutic, în interesul mamei sau al fătului.

Vătămarea fătului
• Decizia Vo c/ Franței art. 2 CEDO/ 2004 • Thi-Nho Vo și Thi Than Van Vo • Decizia Tysiac c/ Poloniei – dezlipire de retină/2007 • A,B,C c/ Irlandei - avort în străinătate art. 8 CEDO/2010 • R.R c/ Poloniei - făt afectat de malformație violare 3 și 8 CEDO/2011

NCP vătămarea fătului
Capitolul IV. Agresiuni asupra fătului Art. 201 NCP întreruperea cursului sarcinii ( femeia nu se pedepsește alin.7) = art. 185 C pen Art. 202 NCP Vătămarea fătului Alin 1. – în timpul nașterii –moartea fătului - și din culpă( alin 5) - și de către mamă( alin 4) Alin 2. – în timpul nașterii - vătămare sau moarte ulterioară - și din culpă(alin 5) și de către mamă (alin 4). Alin 3. – în timpul sarcinii - vătămare sau moarte ulterioară – și din culpă ( alin. 5) dar nu se pedepsește femeia însărcinată ( alin. 7)

). șantajul (art. Libertatea persoanei este de principiu intangibilă şi disponibilă. 205 NCP.).). 189 C pen. violarea de domiciliu (art. Faptele incluse în acest capitol sunt: lipsirea de libertate în mod ilegal (art.). 227 NCP). 207 NCP). 193 C pen. 190 C pen. 196 C pen. 194 C pen. cuprinzând: lipsirea de libertate în mod ilegal (art. inviolabilitatea domiciliului.). sclavia (art. deplasare etc. 225 NCP). . violarea vieții private (art. 224 NCP. 206 NCP). ameninţarea (art. Capitolul VII va cuprinde traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile. violarea secretului corespondenţei (art. violarea sediului profesional (art. supunerea la muncă forţată sau obligatorie (art.). ameninţarea (art. 191 C pen.). 208 NCP). În Noul Cod penal Capitolul VI este intitulat: Infracțiuni contra libertății persoanei .). Capitolul IX va cuprinde infracțiuni ce aduc atingere domiciliului și vieții private: violarea de domiciliu (art.INFRACŢIUNI CONTRA LIBERTĂŢII PERSOANEI Valoarea socială protejată cuprinde libertatea fizică (de mişcare. 226 NCP) şi divulgarea secretului profesional (art.).). 192 C pen. hărțuirea (art. 195 C pen.) şi divulgarea secretului profesional (art. a secretului corespondenţei şi a datelor personale. libertatea morală sau psihică (persoana este liberă să-şi aleagă conduita pe care o doreşte). şantajul (art.

189 C pen. Este necesară capacitatea de a se deplasa singură? În NCP se prevede expres că textul se aplică și persoanelor aflate în imposibilitate de a se apăra (art. Posibilitățile de eliberare pe care le are victima? Lipsirea de libertate trebuie să aibă un caracter ilegal .element de tipicitate.Lipsirea de libertate în mod ilegal Art. Sancţiunea. Consumarea.(Victima adormită și încuiată). . 2). dar. se poate comite şi prin omisiune (nu eliberează persoana care fusese legal lipsită de libertate).Măsuri procesuale sau executarea unei pedepse privative de libertate Latura subiectivă. . . Lipsirea de libertate poate fi totală sau parţială. Latura obiectivă. Consumarea infracțiunii când victima nu conştientizează că este lipsită de libertate. Infracţiunea este comisivă (de exemplu agentul leagă victima). în concret. şi un moment al epuizării. Subiect pasiv poate fi orice persoană. Lipsirea de libertate trebuie să aibă o anumită durată. Fapta se comite cu intenţie directă sau eventuală. atunci când persoanei îi este redată libertatea. incriminează lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal. Subiect activ poate fi orice persoană inclusiv o persoană juridică. Fapta are un moment al consumării.Dreptul de educaţie. Se consideră că libertatea este potenţială în acest caz. Infracţiunea se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani. 205 alin. atunci când persoana a început a fi lipsită de libertate.

678/2001 absorb în conţinutul lor şi această formă agravată de lipsire de libertate. Atunci când fapta a fost comisă prin simularea de calităţi oficiale.săvârşirea faptei de o persoană înarmată. de două sau mai multe persoane împreună. În conţinutul acestei forme agravate este absorbită infracţiunea de loviri sau alte violenţe . iritante sau de neutralizare. Prin Decizia nr.dacă victima este supusă unor suferinţe.dacă în schimbul eliberării se cere un folos material sau orice alt avantaj. amestecuri incendiare ori împrăştierea de gaze nocive. .prin simulare de calităţi oficiale calităţi care i-ar da dreptul să priveze de libertate o persoană. 2 alin. de o persoană înarmată. Definiţia juridică a armei este dată de art. Prin armă se înţelege „orice dispozitiv a cărui funcţionare determină aruncarea unuia sau mai multor proiectile. aprinse sau luminoase. Circumstanţă este reală şi se referă la procedeul folosit de infractor. prin răpire. în măsura în care se regăseşte în una dintre categoriile prevăzute în anexă. Fapta absoarbe în conţinutul său infracţiunea de şantaj. Se numără coautorii sau complicii concomitenţi. 1 din Legea nr. .când victima este minoră. . dacă în schimbul eliberării lor se cere un folos material sau orice alt avantaj.în cazul în care sănătatea sau viaţa victimei sunt puse în pericol. sau cei care au desfăşurat activităţi de coautorat sau complicitate concomitentă . 189 alin. . substanţe explozive. 1/2008 a ÎCCJ. şi anume răpirea victimei şi ducerea ei împotriva voinţei ei într-un alt loc. 2 C pen. precum şi când victima este minoră sau este supusă unor suferinţe ori sănătatea sau viaţa îi sunt puse în pericol. ( Se menține în NCP) . dată în Recurs în interesul legii.prin răpire. Infracţiunea se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 7 la 15 ani. ( Se menține în NCP) Sancţiunea. s-a decis că infracţiunile de trafic de persoane incriminate în art. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor. ( Se menține în NCP) .Formă agravată a infracţiunii de lipsire de libertate: Art. 12 şi 13 din Legea nr. .de două sau mai multe persoane împreună. 1 pct.

a instrumentelor sau luarea de măsuri în vederea comiterii acestei fapte (art. 189 alin. Art. 4 C pen. şi pedeapsa închisorii între 10 şi 20 de ani. 1/2008 a ICCJ dată în recurs în interesul legii. 3 C pen. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate. şi anume ipoteza în care fapta este comisă în scopul de a obliga victima la practicarea prostituţiei. pen. 189 alin. Constituie tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor. 4 C pen Art. 6 . 189 alin. a din Legea nr. 2 şi 3 C. absoarbe lipsirea de libertate în mod ilegal. o organizaţie internaţională interguvernamentală sau un grup de persoane să îndeplinească sau să nu îndeplinească un anume act. 8 C pen.). dacă fapta intră sub incidenţa art. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane. ca statul sau o persoană juridică. incriminat de art. Fapta în această modalitate agravată absoarbe şi infracţiunea de şantaj. 5 C pen. 189 alin. 189 alin.( Se menține în NCP. 12 şi 13 din Legea nr. 2 lit. Infracţiunea se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 15 la 25 ani.). Traficul de persoane. În art. înlăturându-se sinuciderea). Art. Sancţiunea. în orice mod. sau de la 7 la 18 ani dacă fapta comisă este prevăzută în condiţiile art. Fapta se poate comite doar cu praeterintenţie. dacă fapta comisă este în formă simplă (art. 189 alin. prevede ca formă agravată lipsirea de libertate comisă de o persoană care face parte dintr-un grup organizat.fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. Infracţiunea se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 5 la 15 ani. Infracţiunea se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 7 la 15 ani.Forme agravate ale infracţiunii de lipsire de libertate: În art. este consacrată o altă formă agravată a lipsirii de libertate. Infracţiunea se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 7 la 18 ani. 189 alin. Sancţiunea. Sancţiunea. În acelaşi sens şi Decizia nr. se prevede o altă formă agravată şi anume: dacă pentru eliberarea persoanei se cere. 1 C pen. 189 alin. defineşte noţiunea de grup infracţional organizat Sancţiunea. .

Relația omor . Relația loviri sau alte violente . Atât timp cât durata privării de libertate nu depășește durata actului de executare al omorului.lipsire de libertate în mod ilegal. Durata este depășită și atunci când actul de executare al omorului. sau tâlhăriei este prelungit fără o justificare în condițiile concrete ale actului de executare. Dacă acțiunile de ucidere. . Raportat la circumstanțele speței se poate aprecia că lipsirea de libertate are un caracter autonom față de infracțiunea scop sau care se comite ulterior.lipsire de libertate în mod ilegal. tâlhărie . Orice acțiune de ucidere. viol. lipsirea de libertate este absorbită în mod natural în omor. violului sau tâlhăriei. viol sau tâlhărie sunt urmate și de lipsirea de libertate a persoanei se va reține un concurs de infracțiuni. violului. viol sau tâlhărie sunt precedate de lipsirea de libertate a persoanei se va reține un concurs de infracțiuni. viol sau tâlhărie presupune în mod implicit o încălcare a libertății fizice a unei persoane. Raportat la circumstanțele speței se poate aprecia că lipsirea de libertate dobândește un caracter autonom față de infracțiunea care s-a comis anterior. Dacă acțiunile de ucidere.

Locuinţa este locul ales de o persoană pentru a-şi desfăşura viaţa personală. într-o locuinţă.). art. se înţelege orice locuinţă. El nu trebuie confundat cu noţiunea de domiciliu în sensul dreptului civil. incriminează pătrunderea fără drept. cel care locuieşte în acelaşi imobil în care are şi un magazin). Mai multe persoane într-o singură locuință. Locul împrejmuit semnifică un loc separat printr-o îngrăditură de locurile învecinate. Subiectul activ este unul general şi infracţiunea poate fi comisă şi de o persoană juridică. indiferent dacă ea este permanentă sau temporară. Violarea sediului profesional. cămară etc. fără consimţământul persoanei care le foloseşte. sau refuzul de a le părăsi la cererea acesteia Prin „domiciliu”. care întregeşte şi el folosinţa locuinţei (curtea imobilului. în sensul legii penale. drept comparat. Subiectul pasiv. dependinţă sau loc împrejmuit ţinând de acestea. în orice mod. Încăperea este doar o parte dintr-o construcţie care are destinaţia de locuinţă (de exemplu. 192 C pen. unitate sau pluralitate de infracțiuni? .Violarea de domiciliu Art. dependinţă sau loc împrejmuit ţinând de acestea. liftul) folosite şi accesibile tuturor. Persoana care locuiește în acea locuință. încăpere. grădina de lângă casă a locuinţei etc. Dependinţa este locul care constituie un accesoriu al locuinţei şi care întregeşte folosinţa acesteia (pivniţă. încăpere. scările. Nu contează dacă imobilul este destinat pentru locuinţă sau este folosit în concret ca locuinţă.) Nu intră în sfera noţiunii de domiciliu spaţiile comune ale unui imobil (căile de acces. Sediul persoanei juridice CEDO. 225 NCP.

B. . Refuzul poate să fie explicit. se va reţine o singură infracţiune. avem o situaţie premisă. fie prin pătrunderea în domiciliul altuia fără drept. Pătrunderea trebuie să se realizeze cu întregul corp. acordul unui locatar este suficient ca pătrunderea să fie legală. fie prin refuzul de a-l părăsi A. deoarece există un proces execuţional unic. În cazul celei de-a doua modalităţi.Latura obiectivă Fapta se poate comite în două modalităţi. Pătrunderea trebuie să se realizeze fără consimţământul persoanei care foloseşte respectiva locuinţă. . Atât pătrunderea. Refuzul de a părăsi.Dreptul de educație. Este necesar ca cererea de eliberare a imobilului să fie expresă şi categorică. dar şi implicit. .Consimţământul trebuie să provină de la o persoană responsabilă şi care are dreptul de a permite sau interzice intrarea altei persoane în locuinţă. Pătrunderea. În cazul când agentul pătrunde fără drept şi apoi refuză să elibereze imobilul. cât şi refuzul de a părăsi domiciliul persoanei trebuie să se facă fără drept.Relația proprietar-chiriaș. .Lipsa consimţământului se prezumă. . şi anume ca făptuitorul să se afle în locuinţa părţii vătămate şi la solicitarea părții vătămate să refuze eliberarea domiciliului.Autorizaţia de percheziţie. .În cazul locuinţelor comune. .

comiterea faptei de către o persoană înarmată ( Se menține în NCP) . 2 C pen . . 192 alin.comiterea faptei în timpul nopții ( Se menține în NCP) .comiterea faptei de două sau mai multe persoane împreună . Infracţiunea se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani.comiterea faptei prin folosirea de calități mincinoase = calități oficiale ? ( Se menține în NCP) Sancţiunea.Forma agravată Art.

iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. Tentativa nu se pedepseşte. Sancţiunea.Latura subiectivă. 224. . Infracţiunea se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 4 ani. Fapta se comite cu intenţie directă sau eventuală. Fapta în forma de bază se urmăreşte la plângerea prealabilă. Se menține în Noul Cod penal în art. Aspecte procesuale.

206. Sancţiunea. dacă este de natură să o alarmeze. Aspecte procesuale. Relația cu alte infracțiuni concomitente. Fapta prezintă o particularitate din punct de vedere sancţionator. legiuitorul a urmărit să protejeze libertatea psihică a unei persoane. iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. 193 C pen. Infracţiunea se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 1 an sau cu amendă. defineşte conţinutul acestei infracţiuni care constă în fapta de a ameninţa o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva ei. . Prin incriminarea acestei fapte.Ameninţarea Art. Tentativa nu se pedepseşte. Infracţiunea se urmăreşte la plângerea prealabilă. Se menține în Noul cod penal art. Subiectul activ este general. şi anume faptul că sancţiunea nu poate depăşi cuantumul pedepsei infracţiunii cu care s-a ameninţat. Fapta se comite cu intenţie directă sau eventuală. Latura subiectivă. se perfecționează textul actual. a soţului ori a unei rude apropiate.

B. scris.) a alarma victima. Consecinţele cu care se ameninţă pot să privească persoana ameninţată sau chiar soţul sau o rudă apropiată. Ea poate să fie explicită sau implicită. Acţiunea de ameninţare trebuie să se refere la săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare (faptă cauzatoare de prejudicii materiale. fapta se consumă în momentul comiterii ameninţării de natură (s.amenințare Actul de executare constă de regulă într-o acţiune de ameninţare. Prin ameninţare se înţelege încunoştinţarea sau avertizarea subiectului pasiv că va fi expus să sufere un anumit pericol sau prejudiciu. simboluri.Latura obiectivă .n S. Actul de ameninţare trebuie să aibă aptitudinea de a produce o stare de temere de natură să o alarmeze. şi injust. Fiind o infracţiune de pericol. sau cel puţin determinabilă. atunci când ameninţatul poate să-şi reprezinte răul cu care este ameninţat. în sensul că agentul trebuie să arate în mod precis răul cu care se ameninţă. Ameninţarea trebuie să fie determinată. nu şi morale). . gesturi sau acte cu asemenea semnificaţie. Ameninţarea cu suportarea acestor consecinţe trebuie să aibă un caracter injust. iminent sau viitor. Consecinţele trebuie să fie iminente sau să se producă în viitorul apropiat. Poate fi adresată direct sau indirect subiectului pasiv. împrejurare adusă la cunoştinţa victimei în orice mod. semne grafice. Acţiunea se poate realiza prin orice mijloace: oral.

să facă. 207 alin 2. pentru soţul acesteia sau pentru o rudă apropiată. Fapta are ca formă agravată ipoteza în care şantajul se comite prin constrângere şi aceasta constă în ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare. Infracţiunea se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani. Tentativa de şantaj nu este incriminată. textul fiind actualizat textul folosindu-se noțiunea de constrângere). Textul de incriminare al şantajului nu acoperă toate formele de constrângere la o anumită conduită (ex. Subiectul pasiv este doar o persoană fizică. Forma agravată se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani. dacă fapta este comisă spre a dobândi în mod injust un folos. Valoarea socială protejată este libertatea psihică a persoanei. Din cauza scopului special cu care se realizează actul de constrângere.Se introduce șantajul pentru a dobândi un folos nepatrimonial în art. 207 alin 1 NCP. (Se menține în NCP. prin violenţă sau ameninţare. pentru sine sau pentru altul. Cazul persoanei juridice. . incriminează constrângerea unei persoane. compromiţătoare pentru persoana ameninţată. şantajul se comite doar cu intenţie directă. să nu facă sau să sufere ceva. Latura subiectivă. să dea. Subiectul activ este general şi poate fi comisă şi de o persoană juridică. conduită sexuală). art.Şantaj Art. Sancţiunea. 194 C pen. Sancţiunea. beneficiu nepatrimonial.

181? Amenințare = 193? Acţiunea de constrângere trebuie să fie exercitată asupra victimei pentru a o sili să îndeplinească conduita impusă sau pretinsă de făptuitor şi anume: să dea. Acţiunea de constrângere trebuie să se realizeze prin violenţă sau ameninţare. Ceea ce legiuitorul sancţionează este dobândirea în mod injust a unui folos şi nu faptul dacă acel folos este injust sa nu. Credem că. . Fapta trebuie comisă pentru ca făptuitorul să dobândească în mod injust un folos pentru sine sau pentru altul. în concret. să facă.Latura obiectivă Infracţiunea de şantaj este o infracţiune comisivă. se poate comite şi prin omisiune. Violență = 180. Tipicitatea faptei se realizează indiferent dacă persoana şantajată satisface sau nu pretenţia făptuitorului. să nu facă sau să sufere ceva.

La tâlhărie. indiferent de realizarea sau nu a conduitei cerută de şantajist. Şantajul se consumă în momentul realizării actului de constrângere cu acel scop special. tâlhăria este o infracţiune contra patrimoniului. pe când în cazul şantajului există un interval de timp între momentul realizării constrângerii şi cel în care victima trebuie să îndeplinească cerinţa agresorului. Momentul consumării . O altă diferenţă este dată de existenţa unei libertăţi limitate de decizie a victimei generate de actualitatea şi iminenţa pericolului cu care este constrânsă. A.Delimitare: şantaj . Aceste infracţiuni se delimitează prin concomitenţa actului de constrângere cu cel de remitere a bunului. . C. victima remite bunul imediat sau în timpul realizării actului de constrângere. D. B. iar şantajul este o infracţiune contra libertăţii persoanei.tâlhărie Ipoteza șantajului comis prin constrângerea unei persoane să dea un bun. în cazul şantajului. sau de eventualitatea unui pericol viitor.Tâlhăria se consumă în momentul luării bunului în scopul însuşirii pe nedrept. Faptele se diferenţiază prin natura obiectului juridic protejat. în caz de tâlhărie.

distrugerea sau reţinerea unei corespondenţe. Prin corespondenţă se înţelege orice comunicare scrisă a unui expeditor adresată unui destinatar. incriminează deschiderea unei corespondenţe adresate altuia ori interceptarea unei convorbiri sau comunicări efectuate prin telefon. Comunicarea nemijlocită orală a două persoane nu îndeplineşte condiţiile premisă a acestei infracţiuni. Infracţiunea se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani. Infracţiunea se comite cu intenţie directă sau eventuală. 195 C pen. iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. expeditor . Subiectul activ este general. Infracţiunea se urmăreşte la plângere prealabilă. ”Corespondenţa” iese practic din sfera de stăpânire a expeditorului. Latura subiectivă. ori divulgarea conţinutului unei convorbiri sau comunicări interceptate. indiferent de conţinutul acesteia. chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoştinţă de aceasta din greşeală sau din întâmplare. precum şi divulgarea conţinutului unei corespondenţe.destinatar. telegraf sau prin alte mijloace de transmitere la distanţă fără drept. În aceeaşi manieră este incriminată şi sustragerea. Subiect pasiv. de modul de redactare sau de transmitere. Exemplu: destinatarul nu protejează secretul corespondenței. atât în forma de bază cât şi în forma agravată. Aspecte procesuale. 195 C pen. În cazul comunicării sau convorbirii se utilizează un mijloc de comunicare la distanţă şi nu o corespondenţă. Formă agravată. sunt incriminate forme asimilate ale violării secretului corespondenţei. chiar atunci când a fost trimisă deschisă sau a fost deschisă din greşeală. Prin Legea nr. dar nici nu ajunge în sfera de stăpânire a beneficiarului. Raţiunea incriminării. În alineatul 2 al art.Violarea secretului corespondenţei Art. . Fapta are un caracter agravat dacă este comisă de un funcţionar care are obligaţia legală de a respecta secretul profesional şi confidenţialitatea informaţiilor la care are acces. Sancţiunea. 337/2007 legiuitorul a introdus şi o formă agravată a infracţiunii de violare a secretului corespondenţei.

Dreptul de educație. chiar în ciuda unei interdicţii venită din partea expeditorului?!? Fapta se consumă în momentul interceptării. Mandatul tacit între soți. .distrugerea fără drept a unei corespondenţe. dar se poate comite şi prin omisiune. În cazul acestei modalităţi. . fapta se consumă când s-a realizat interceptarea comunicării. sau divulgarea conţinutului unei convorbiri sau comunicări interceptate. . distrugerii. Autorizarea legii. . telegraf sau alte mijloace de transmitere la distanţă. Beneficiarul corespondenţei poate divulga conţinutul ei oricărei persoane. Ea are mai multe modalităţi prin care se poate comite. Fapta se consumă în momentul deschiderii corespondenţei. chiar dacă a fost trimisă deschisă sau a fost deschisă din greşeală. . chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoştinţă de aceasta din greşeală sau din întâmplare. reţinerii sau divulgării.deschiderea fără drept a unei corespondenţe adresate altuia.interceptarea fără drept a unei convorbiri sau comunicări efectuate prin telefon.reţinerea fără drept a unei corespondenţe. indiferent dacă făptuitorul a interceptat toată comunicarea sau o parte din ea sau a auzit doar o parte din convorbire .divulgarea conţinutului unei corespondenţe.Latura obiectivă Infracţiunea este una comisivă. sustragerii. Deschiderea presupune orice modalitate prin care agentul dobândeşte un acces liber la conţinutul corespondenţei.sustragerea fără drept a unei corespondenţe. .

196 C pen. Infracţiunea se comite cu intenţie directă sau eventuală. deoarece obligaţia de a păstra secretul profesional este una personală Sancţiunea. sau de care a luat cunoştinţă în virtutea profesiei sau funcţiei. Infracţiunea se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani sau amendă. (Se menține în NCP. iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. Latura subiectivă.Divulgarea secretului profesional Art. Drept condiţie preexistentă. Infracţiunea se urmăreşte la plângere prealabilă. dacă fapta este de natură a aduce prejudicii unei persoane. 227 C). . Aspecte procesuale. Subiectul activ special. Coautoratul nu este posibil. ca între făptuitor şi victimă să fi intervenit în prealabil o legătură cu caracter profesional Valoarea socială dreptul la viață privată. art. incriminează divulgarea fără drept a unor date de către acela căruia i-au fost încredinţate. Infracţiunea nu se poate comite de o persoană juridică în calitate de autor. Participaţia.

Au caracter secret orice fel de fapte. Prejudiciile pot fi de orice natură.Latura obiectivă. manifestări. . Fapta se consumă în momentul în care se divulgă datele secrete fără drept de natură a produce prejudicii persoanei vătămate. preotului. psihologului. morală sau patrimonială. Cazul Avocatului. Divulgarea trebuie să se facă fără drept. medicului. prin natura lor. prin voinţa celui la care se referă. Pot fi divulgate date în scop didactic. împrejurări. Nu este obligatoriu să se şi producă în concret aceste prejudicii. legate de viaţa personală a cuiva care. Aptitudinea divulgării de a aduce prejudicii persoanei se analizează în concret. nu trebuie cunoscute de alte persoane. Tentativa nu este incriminată. sau potrivit legii. Infracţiunea este una comisă şi se poate comite şi prin omisiune. dacă identitatea persoanei nu este dezvăluită Divulgarea trebuie să fie de natură a-i aduce prejudicii. Trebuie să existe o acţiune de divulgare de date cu caracter secret.

seducţia. Infracțiunile privitoare la viața sexuală din Codul actual în 1969: Perversiuni sexuale.203 . 199.201. corupție sexuală act sexul nefiresc 200. actul sexual cu un minor.202 Viol și act sexual cu minor raport sexual firesc 197. corupţia sexuală. incestul şi hărţuirea sexuală.198.INFRACŢIUNI PRIVITOARE LA VIAŢA SEXUALĂ Infracţiunile privitoare la viaţa sexuală din acest capitol al Codului penal sunt: violul. perversiunea sexuală.

C.-Decizia III din 2005 Act sexual de orice natură = orice modalitate de obţinere a unei satisfacţii sexuale prin folosirea sexului sau acţionând asupra sexului.J.C.) Î.C.C. între persoane de sex diferit sau de acelaşi sex Perversiune sexuală Act de penetrare cu caracter sexual: raport sexual firesc. anal sau oral Act executare: viol.J.Act de perversiune sexuală=orice alt act care nu este un act sexual de orice natură (Î. act sexual cu un minor Perversiune sexuală .

Infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale. altul decât cel prevăzut în cazul violului Viol: Raportul sexual. actul sexual oral sau anal neconsimţit .Noul Cod penal Agresiunea sexuală: act de natură sexuală neconsimţit.

Coautoratul. Infracţiunea poate fi comisă de orice persoană (femeie sau bărbat). Subiect pasiv orice persoană fizică. . prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa. Aspecte procesuale. dar nu operează împăcarea părţilor. Latura subiectivă. 197 C pen. Infracţiunea se sancţionează cu pedeapsa închisorii între 3 şi 10 ani şi interzicerea unor drepturi. Infracţiunea în forma de bază se urmăreşte la plângerea prealabilă. iar subiectul pasiv este o persoană. Valoarea socială lezată este libertatea sexuală a unui persoane. Obiectul material al acestei infracţiuni este reprezentat de corpul persoanei. Sancţiunea.Violul Art. violului între soţi !?! Participaţia este posibilă în toate formele. Infracţiunea de viol este o infracţiune complexă atunci când mijlocul de constrângere este incriminat ca o faptă distinctă. Fapta se comite cu intenţie directă. de orice natură. cu o persoană de sex diferit sau de acelaşi sex. Tentativa se pedepseşte. Subiectul activ este general. incriminează actul sexual.

Constrângerea poate fi de natură fizică (folosirea de violenţe). a hotărât că prin act sexual de orice natură. Actul sexual asupra unei alte persoane decât cea care o constrânge. bolnavii psihici ? . făptuitorul având o atitudine pasivă din perspectiva realizării actului sexual. Raportul sexual normal heterosexual. Minorii. Constrângerea poate fi şi de natură psihică critică. se înţelege: orice modalitate de obţinere a unei satisfacţii sexuale prin folosirea sexului sau acţionând asupra sexului. Profitând de imposibilitatea ei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa. Dacă violenţele au o anumită intensitate (produc urmările de la vătămare corporală gravă). susceptibil a fi încadrat în infracţiunea de viol. fie se profită de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa. între persoane de sex diferit sau de acelaşi sex. Decizia nr. actele sexuale anale sau orale. obţinere a unei satisfacţii sexuale. fapta va avea un caracter agravat. Fapta este tipică şi atunci când victima este constrânsă să realizeze ea actul de penetrare asupra agresorului. Actul sexual să se realizeze fără consimţământul victimei. fie prin constrângerea ei. relaţiile sexuale între persoane de acelaşi sex. Constrângerea trebuie comisă în scopul săvârşirii actului sexual. Actul de penetrare se poate realiza prin conjuncţia corporală dintre victimă şi agresor sau prin folosirea unui corp străin. 180 şi 181 C pen. Violul prin surprinderea victimei !?!. III din 23 mai 2005.Latura obiectivă Acțiunea: act sexual de orice natură. Act de penetrare cu caracter sexual. caz în care infracţiunile incriminate de art. Legiuitorul enunţă expres care sunt modalităţile prin care actul sexual se apreciază a fi făcut fără consimţământul victimei şi anume atunci când se realizează. sunt absorbite în conţinutul infracţiunii de viol. drept caracteristică a actului sexual de orice natură specific violului.

s-a cauzat victimei o vătămare corporală gravă. victima este un membru de familie. Aceste forme agravate se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 5 la 18 ani şi interzicerea unor drepturi. tentativa este posibilă la forma agravată praeterintenţionată în măsura în care este posibilă la infracţiunea în forma de bază. Această formă agravată se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 15 la 25 ani şi interzicerea unor drepturi. victima se află în îngrijirea. Dacă această urmare mai gravă. Sancţiunea. c. fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei Credem că. d.Forme agravate a. respectiv vătămarea corporală gravă. f. în cazul infracţiunilor complexe. b. Sancţiunea. atunci fapta va fi încadrată în conţinutul acestei forme agravate. Sancţiunea. Această formă agravată se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 10 la 25 ani şi interzicerea unor drepturi. . paza sau tratamentul făptuitorului. autorul dorind doar să violeze victima. e. educarea. victima nu a împlinit vârsta de 15 ani. fapta a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună. se produce din culpă. ocrotirea.

în sensul că ştie că se poate baza pe sprijinul moral şi material al acesteia şi că sfaturile sau sugestiile care vin de la această persoană sunt sincere. de vârsta victimei. medic curant. Elementul de particularitate al acestei infracţiuni este dat. Laura obiectivă. O modalitate asimilată este reprezentată şi de actul sexual. îngrijitor. Pentru modalitatea asimilată este necesar ca subiectul activ să se folosească de calitatea sa. profesor sau educator. Persoana care are influenţă este acea persoană care poate determina cu uşurinţă un anumit comportament. ori dacă făptuitorul a abuzat de încrederea victimei sau a abuzat de autoritatea sau influenţa sa. Persoană de încredere este acea persoană faţă de care agentul are o relaţie particulară sufletească. Tentativa se pedepseşte. iar de pe altă parte. director etc. cu o persoană de sex diferit sau de acelaşi sex. dacă este săvârşită de tutore sau curator ori de către supraveghetor. Latura subiectivă. victima ascultând şi urmând sfaturile acestei persoane fără a pune prea multe întrebări. Nu se sancționează dacă diferența de vârstă este mai mică de 3 ani . de orice natură. incriminează actul sexual.). folosindu-se de calitatea sa. sau între 15 şi 18 ani. 220 C pen. pe de o parte. de orice natură. care nu a împlinit vârsta de 15 ani. Persoana care a abuzat de autoritate este o persoană căreia minorul îi este subordonată în orice fel (şef. Infracțiunea se menține în art.Actul sexual cu un minor Art. persoană sub 15 ani. sau să abuzeze de încrederea sau autoritatea ori influenţa sa asupra victimei. pentru a obţine consimţământul minorului. Fapta se poate comite cu intenţie directă sau eventuală. Subiectul pasiv este special şi anume un minor. dacă există o relaţie particulară între autor şi victimă. Sancţiunea. de existenţa unui consimţământ la actul de natură sexuală. Subiectul activ este general. 198 C pen. cu o persoană de sex diferit sau de acelaşi sex între 15 şi 18 ani. Pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

198 C pen. gravuri. Fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei.Forme agravate a. embleme. mai exact de act sexual cu un minor conform celor mai sus enunţate. educarea. ( Nu se menține în NCP) b. 196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei. desene. imprimate. s-a comis un act sexual cu un minor sub 15 ani sau fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice şi s-a cauzat victimei o vătămare corporală gravă. fotografii. publicaţii. înregistrări video şi audio. spoturi publicitare. holograme. ( Se menține în NCP) Prin pornografie. victimei. ocrotirea. ( Nu se menține în NCP) . c. 198 alin. precum şi orice alte forme de exprimare care prezintă explicit sau sugerează o activitate sexuală.. au fost comise în scopul producerii de materiale pornografice. dacă actul sexual cu o persoană care nu a împlinit 18 ani a fost determinat de oferirea sau darea de bani ori de alte foloase de către făptuitor. Prin materiale cu caracter obscen se înţeleg obiecte. în sensul Legii nr. filme. se înţeleg actele cu caracter obscen. 1-3 C pen. direct sau indirect. paza sau tratamentul minorul care nu împlinise 15 ani. e. scrieri. piese muzicale. programe şi aplicaţii informatice. precum şi materialele care reproduc sau difuzează asemenea acte. Se va reţine o nouă formă agravată dacă toate faptele de la art. ( Nu se menține în NCP) d. ( Nu se menține în NCP) f. există atunci când fapta a fost comisă de o persoană care asigura îngrijirea. O altă formă agravată este aceea care se reţine când toate faptele de act sexual cu un minor au fost comise în scopul producerii de materiale pornografice şi dacă pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrângerea. O altă formă agravată a art. Tot o formă agravată este aceea când.

determină o persoană de sex feminin. 199 C pen. Subiect activ al acestei infracţiuni este bărbatul apt. Rațiunea incriminării. şi nu la un act sexual de orice natură. Participaţia. din punct de vedere fiziologic. Infracţiunea se urmăreşte din oficiu şi împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. să consume un raport sexual firesc. .Seducţia Art. mai mică de 18 ani. Nu este posibil coautoratul la seducție. Aspecte procesuale. Promisiunea de căsătorie trebuie să aibă un caracter determinant în obţinerea consimţământului victimei la raport sexual. prin promisiuni de căsătorie. Pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani. incriminează fapta aceluia care. Infracţiunea este comisivă şi constă în realizarea unui un raport sexual cu o minoră prin promisiuni de căsătorie. de a avea cu el raport sexual. Fapta este dezincriminată în NCP. Fapta este tipică doar dacă victima este determinată la un raport sexual firesc. Restul formelor de participaţie sunt posibile. Fapta se comite cu intenţie. Latura subiectivă. Subiectul pasiv este femeia mai mică de 18 ani. Sancţiunea. Latura obiectivă.

Latura subiectivă. Fapta se consumă în momentul realizării actului de perversiune. Nu se mai regăsește în NCP. Fapta comisă în public are semnificaţia acordată de art. în celelalte cazuri. Delimitarea de actul sexual de orice natură. . Infracţiunea este comisivă. Pentru realizarea tipicităţii. 201 C pen. Actul de executare constă în realizarea unui act de perversiune sexuală. Sancţiunea. Această infracţiune se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani. Infracţiunea se comite cu intenţie directă sau eventuală. 152 C pen. incriminează actele de perversiune sexuală comise în public sau dacă au produs scandal public. şi se consumă în momentul realizării actelor de perversiune. Tentativa este incriminată. Actele au produs scandal public în situaţia în care au fost săvârşite astfel încât au ajuns la cunoştinţa unor persoane.Perversiunea sexuală Art. dacă fapta este comisă în public. Subiectul activ este general. actul de perversiune trebuie realizat în public sau să fi produs scandal public. provocând din partea acestora o reacţie de dezaprobare şi un sentiment de repulsie şi indignare. sau când s-a produs scandalul public. Latura obiectivă.

actele de perversiune sexuală cu o persoană care nu a împlinit 18 ani au fost determinate de oferirea sau darea de bani ori de alte foloase de către făptuitor. h. f. b. medic curant. Critica reglementării. Astfel art. ori dacă făptuitorul a abuzat de încrederea victimei sau a abuzat de autoritatea sau influenţa sa. folosindu-se de calitatea sa. e. g. victimei. c. îngrijitor.Forme agravate a. profesor sau educator. Perversiune sexuală agresivă. 272/2004 prevede: … (3) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile si deciziile care privesc copiii. cu scopul de a realiza materiale pornografice. dacă formele agravate anterioare au fost comise în scopul producerii de materiale pornografice. . dacă s-a folosit constrângerea pentru comiterea formei agravate anterioare. întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate. d. fapta este comisă cu o persoană între 15 şi 18 ani de tutore sau curator ori de către supraveghetor. Această formă agravată există atunci când actele de perversiune sunt comise asupra unei persoane aflată în imposibilitatea de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau prin constrângere. dacă faptele au avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei. fapta este comisă cu o persoană care nu a împlinit 15 ani. Soluții de lege ferenda. precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti. dacă faptele au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. 2 din Legea nr. direct sau indirect.

Prin acte cu caracter obscen se înţeleg orice acte. Fapta se comite cu intenţie directă sau eventuală. 2 din Legea nr. Sunt comise în prezenţa unui minor atunci când minorul a fost de faţă sau într-un loc de unde le-a putut vedea sau auzi. aduc ofensă la pudoare. Subiectul activ este general. . Se comit asupra corpului unui minor. Legiuitorul incriminează în alin. când fapta este comisă în cadrul familiei. gesturi. şi ademenirea unei persoane în vederea săvârşirii de acte sexuale cu un minor de sex diferit sau de acelaşi sex. 202 C pen. Pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani. b.Corupţia sexuală Art. Tentativa este incriminată. săvârşite individual sau în grup. 202 C pen. susceptibile de a leza pudoarea şi moralitatea sexuală a unei persoane. inclusiv un minor. 196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei defineşte actele cu caracter obscen ca fiind gesturi sau comportamente sexuale explicite. incriminează actele cu caracter obscen săvârşite asupra unui minor sau în prezenţa unui minor. reale sau simbolice. Rațiunea incriminării. Infracțiunea este incriminată în art. Forme agravate: a. precum şi orice alte forme de manifestare indecentă privind viaţa sexuală. prin semnificaţia lor. fapte. Infracţiunea este una comisivă şi presupune realizarea unui act cu caracter obscen asupra unui minor sau în prezenţa unui minor. dacă se săvârşesc în public. ori cuvinte care. imagini. Text actualizat. Latura obiectivă. când faptele de corupţie sexuală au fost comise în scopul producerii de materiale pornografice. 3 al art. ori chiar însoţite de expresii triviale. Art. sunete. referitoare la anumite aspecte ale vieţii sexuale. Latura subiectivă. Sancţiunea. 221 C pen.

incriminează raportul sexual între rude în linie directă sau între fraţi şi surori. Valoarea socială protejată. Latura obiectivă. Latura subiectivă. adică în momentul realizării actului de penetrare a femeii. nu şi actul sexual de orice natură. . Se menține incriminat în art. Subiectul activ este special.Incestul Art. Actul de executare constă în realizarea unui raportul sexual. 377 NCP. Calitatea acestora poate fi una naturală sau dobândită. Fapta se consumă în momentul consumării raportului sexual firesc. Nu are importanţă dacă sunt fraţi primari. consanguini sau uterini. 203 C pen. şi anume rude în linie dreaptă sau fraţi si surori. Fapta se comite cu intenţie directă sau eventuală. Fapta se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. În acest caz este incriminat doar raportul sexual. Sancţiunea. Tentativa este incriminată.

Infracțiunea este incriminată în NCP. 203 ind. Această expresie are o semnificaţie largă.Hărţuirea sexuală Art. de obicei. 1 C pen. Infracţiunea este una. cuprinzând actele hetero şi homosexuale. deoarece noţiunea de hărţuire evocă în mod evident ideea de reiterare. 223 NCP. Latura subiectivă. de aceea.) sau ilicit (act sexual cu un minor. fizică sau morală. Hărţuirea descendentă. Fapta se pedepseşte cu închisoare între 3 luni şi 2 ani sau amendă. de a cicăli. Hărţuirea victimei trebuie comisă cu scopul de a obţine satisfacţii de natură sexuală. independenţa sexuală a victimei. mai ales. şi se epuizează în momentul când a încetat hărţuirea. incriminează hărţuirea unei persoane prin ameninţare sau constrângere. precum şi cele de perversiune sexuală. Sancţiunea. Hărţuirea trebuie să se realizeze prin ameninţare sau constrângere. Subiectul activ este calificat. corupţie sexuală etc.). ascendentă sau orizontală. Hărţuirea constă în fapta repetată de a sâcâi pe cineva. fiind cel care deţine o funcţie ce îi conferă autoritate sau influenţă asupra victimei la locul de muncă. Fapta se comite cu intenţie directă. Latura obiectivă. Tentativa nu este posibilă la infracţiunea de obicei şi. Valoarea socială protejată prin incriminarea acestei fapte este libertatea şi. nu este incriminată. . Infracţiunea se consumă în momentul în care s-au comis suficiente acte din care să rezulte obişnuinţa. art. în scopul de a obţine satisfacţii de natură sexuală. Obţinerea acestor satisfacţii poate avea un caracter licit (raport sexual consimţit etc. Text actualizat. de către o persoană care abuzează de autoritatea sau influenţa pe care i-o conferă funcţia îndeplinită la locul de muncă.

chiar reale de-ar fi. 205 Atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte. Subiect activ Subiect pasiv Latura obiectivă –extrinsec insultător . nu ar trebui relevate.intrinsec insultător Atribuirea unui defect . prin gesturi sau prin orice alte mijloace. ori prin expunerea la batjocură se pedepsește cu amenda.Drept comparat Insulta Art.Infracțiuni contra demnității .Rațiunea incriminării . boală sau infirmitate care. Aceeași pedeapsă se aplică și în cazul când se atribuie unei persoane un defect.

Afirmarea sau imputarea în public. prin orice mijloace. ori disprețului public se pedepsește cu amendă. dacă afirmare sau imputarea a fost săvârșită pentru apărarea unui interes legitim • Critica politică • Critica științifică • Critica ziaristului .Calomnia Art. 206. Latura obiectivă afirmarea imputarea . ar expune acea persoană la o sancțiune penală. a unei fapte determinate privitoare la o persoană. Art. care.faptă determinată neadevărată să expună la o sancțiune sau dispreț public în public Proba verității. administrativă sau disciplinară. Proba celor afirmate sau imputate este admisibilă. 207. dacă ar fi adevărată.

239). al titularului acestuia. adică de titulari de drepturi patrimoniale. Nu trebuie pierdut din vedere că izvorul acestora continuă să fie dreptul civil. o pluralitate de comportamente infracţionale. deturnarea licitațiilor publice ( 246). Fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice (249-251)(Capitolul IV din Titlul II). exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile(art. generează. distrugerea. care au evoluat odată cu practica judiciară din domeniul penal. Trebuie să se recunoască caracterul autonom al unor noţiuni aparent civile. Faptele incluse în acest capitol sunt: furtul. bancruta frauduloasă (241). adică un concurs. de principiu. Nu se poate leza un patrimoniu în general. la fel ca şi în cazul oricăror infracţiuni contra persoanei.INFRACŢIUNI CONTRA PATRIMONIULUI Noţiuni generale Noţiunea de patrimoniu are o sferă mai largă decât conceptul de proprietate. În Noul Cod penal sunt incriminate pe lângă infracțiunile mai sus enunțate și următoarele infracțiuni contra patrimoniului: abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor (art. 247). tâlhăria. pirateria. înşelăciunea. tulburarea de posesie şi tăinuirea. bancruta simplă ( 240). delapidarea. pluralitatea de subiecţi pasivi. au semnificaţia din dreptul civil. abuzul de încredere. însuşirea bunului găsit. gestiunea frauduloasă. . Considerăm că şi în cazul infracţiunilor contra patrimoniului. înșelăciunea privind asigurările (245). ci se lezează patrimoniul cuiva. dar ambele.

Cadrul general al infracțiunilor contra patrimoniului I. Tulburarea posesiei unui imobil ( tulburare de posesie) Înlesnirea folosirii sau obțineri vreunui folos din valorificarea unui bun provenit dintr-o infracțiune ( tăinuire) . Distrugere ( distrugere ) V. Intervertirea posesiei legitime în una ilegitimă ( abuz de încredere. Deposedare ( furt. gestiune frauduloasă. piraterie) II. furt calificat. furt la plângere prealabilă ) Deposedare .prin constrângere ( tâlhărie. Autolezare patrimonială ca urmare a unei acțiuni de inducere în eroare ( înșelăciune) prin nesocotirea încrederii în sens larg IV. însușirea bunului găsit) prin nesocotirea încrederii în sens larg III.

Sancţiunea. aceasta fiind intenţia. singura interpretare raţională ar fi aceea că. Infracţiunea de furt este oferită ca exemplu în categoria infracţiunilor calificate prin scop. Latura subiectivă. .de regulă în practica judiciară furtul este calificat . acesta rămâne în stăpânirea creditorului. De lege lata. în scopul însuşirii pe nedrept. există scopul însuşirii pe nedrept. a creditorului în momentul luării bunului debitorului. Intenția eventuală. ci posesia ca stare de fapt.Furtul Art. 208 C pen prevede că bunul trebuie luat în scopul însuşirii pe nedrept.nu protejează proprietatea ca situaţie juridică. sau pentru a determina o anumită conduită din partea acestuia. 208 C pen. Aceasta pentru că în cazul în care posesorul nu îndeplineşte cererea creditorului care ia luat bunul. înşelăciunii etc. fără consimţământul acestuia. De lege ferenda. . considerăm că se poate renunţa la precizarea că sustragerea trebuie comisă în scopul însuşirii pe nedrept. dacă un bun este luat cu titlu de garantare a unei datorii a posesorului. incriminează luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia.infracţiunea cu cea mai mare frecvenţă în practica judiciară . Furtum este un concept care se extinde şi în cazul delapidării. Art. cel puţin eventuală. Furtul simplu se sancţionează cu pedeapsa închisorii între 1 şi 12 ani. Din acest motiv s-a susţinut că furtul nu se poate comite decât cu intenţie directă. Subiectul activ este general.

se spune că „a furat”. corpul uman sau părţi din corpul uman.). Folosirea unui serviciu în mod neautorizat ( serviciu de cablu. indiferent că el este un bun independent sau este încorporat într-un bun imobil. eoliană. 2 C pen. Nu poate fi obiect al furtului o persoană. Uneori bunul dobândeşte uneori această caracteristică chiar prin actul de sustragere. Energia cu valoare economică și înscrisurile. Bunul. şi comportamentele păgubitoare comise în dauna părţii vătămate. consumptibile sau neconsumptibile. chiar neculese. trebuie să aibă o minimă valoare economică. Fotocopiere conţinutul unor documente sau se poate sustrage informaţia de pe dischete prin copierea fişierului.. Ori de câte ori cineva dobândeşte nişte valori patrimoniale în mod ilicit. Caracterul de bun mobil se analizează din punct de vedere faptic şi nu după regulile de Drept civil. Ceea ce caracterizează noţiunea de bun mobil corporal în sensul legii penale este ca acel bun să poată fi sustras. Pot fi obiect material al furtului şi bunurile a căror deţinere este ilicită. Obiect material al furtului pot fi bunuri fungibile sau nefungibile. . solară etc. care are şi o minimă valoare economică. fructe.). chiar şi părţi din imobile (ferestre. Înscrisurile în sensul de instrumentum şi nu de negotium. Aceasta nu însemnă că această percepţie a publicului trebuie să se reflecte şi în soluţiile de practică judiciară. 208 alin. folosirea ilegitimă a unor servicii.. în sensul art. Energia electrică. uşi etc.Obiectul material al furtului Bun mobil corporal. doar acele energii care se consumă prin sustragere (nu intră în această categorie energia cinetică. conectarea la telefonul fix). Distincţia între obiectul material al furtului. Energiilor cu valoare economică. turme de animale. care este un bun mobil corporal. pentru a putea fi obiect material al furtului.

nu trebuie raportată doar la realităţi înţelese mecanicist. În sens penal. nu se consideră ieşit din posesia părţii vătămate. Simplul fapt că sustragerea se realizează prin surprinderea victimei nu este tâlhărie. prin posesie se înţelege o stăpânire în fapt a unui bun mobil. Nu se consideră a fi în posesia vreunei persoane bunurile nimănui (res nullius). din două componente. Bunul uitat. „deposedare” şi „imposedare”.Latura obiectivă a furtului Să existe o acţiune de luare a unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia. Posesia sau detenţia unui bun trebuie înţeleasă într-un sens dinamic şi ca realitate juridică a stăpânirii în fapt a unui bun mobil corporal din perspectiva dreptului penal. vizibil (sub ochii proprietarului). din punct de vedere didactic. Fapta trebuie comisă fără consimţământul persoanei vătămate. Acţiunea de „luare” este alcătuită. fără vreo legătură cu condiţiile posesiei din Dreptul civil. Bunul trebuie să se afle în posesia sau detenţia altuia. Fapta se poate reţine şi în sarcina proprietarului. . Sustragerea non manifestum se realizează în mod clandestin (fără ştirea părţi vătămate) Sustragerea manifestum fapta se comite în mod manifest. dacă sustrage un bun care se află în posesia sau detenţia legitimă a altuia. Detenţie şi posesie au o semnificaţie specifică dreptului penal.

De lege ferenda. cu sau fără mijloace de autopropulsare. Raţiunea incriminării. în esenţă. incriminează luarea unui vehicul cu scopul de a-l folosi pe nedrept. pentru că. Este o modalitate distinctă de comitere a furtului care poate fi reţinută în concurs cu furtul comis în scopul sustragerii unui bun. Vehiculul este un sistem mecanic care se deplasează pe drum. în aceasta constă în concret fapta celui care ia un vehicul în scopul folosirii fără drept . ar trebui incriminată fapta celui care foloseşte fără drept un vehicul.Furtul de folosință Art. 208 alin. 4 C pen. utilizat în mod curent pentru transportul de persoane şi/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrări.

Susţinătorii teoriei ilaţiunii opinează că furtul se consumă în momentul ascunderii bunului. Susţinătorii teoriei ablaţiunii cred că fapta se consumă în momentul transportării bunului de la locul unde se afla el. fapta se consumă la atingerea bunului de către infractor. simpla mutare nefiind suficientă pentru consumarea faptei. Conform teoriei amovării. . Tentativa la infracţiunea de furt. susţinută de Ulpian. au fost exprimate mai multe teorii: Conform teoriei contractaţiunii. Cu privire la distincţia dintre o tentativă de furt şi o faptă consumată. Cazul bunurilor mari sau mici. fapta se consumă la mutarea bunului din locul în care era bunul înainte de acţiunea infracţională. susţinută de Paulus. indiferent de formele acestuia este incriminată.Tentativa. Teoria apropriaţiunii este cea mai răspândită în doctrină. Cazul sustragerii din supermarchet sau din locuri păzite. şi practica judiciară şi porneşte de la ideea că fapta se consumă în momentul când bunul a intrat în sfera de dispoziţie a autorului. Momentul în care bunul a intrat în sfera de dispoziţie a autorului se apreciază în concret.

3/1970( Se menține în NCP) h. Relația cu violarea de domiciliu. de către o persoană mascată. d. ( Se menține în NCP) c. precum şi locul care este accesibil publicului în anumite împrejurări. într-un mijloc de transport în comun. f. a şi b C pen. deghizată sau travestită ( Se menține în NCP). pen. Escaladarea presupune depăşirea pe deasupra a unui obstacol în calea pătrunderii neautorizate . Sancţiunea. Furtul calificat din acest alineat se sancţionează cu pedeapsa închisorii între 3 şi 15 ani. i. în timpul nopţii. într-un loc public art.Furtul calificat art. b. asupra unei persoane aflată în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau de a se apăra e. 152 lit. în timpul unei calamităţi. a. Decizia de îndrumare nr. ( Se menține în NCP) g. ( Se menține în NCP) Efracţia presupune înlăturarea prin violenţă a unei încuietori. Agentul nu este autorizat să folosească cheia respectivă. sistem sau dispozitiv de închidere. escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase. şperaclu sau orice alt instrument de această natură. de două sau mai multe persoane împreună. prin efracţie. care însă este adevărată sau folosește orice dispozitiv care descuie o încuietoare fără a o distruge. . adică locul care este întotdeauna accesibil publicului. de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică. 209 alin 1 C. 209 alin 1 Reglementat de art. indiferent că este o cheie multiplicată neautorizat..

tâlhărie RIL XXXI/2007.Legiuitorul român din 1937 a rezolvat relaţia dintre aceste infracţiuni pe temeiul principiului subsidiarităţii. escaladare sau prin folosirea de chei mincinoase.credem că furtul calificat se va reţine în concurs cu violarea de domiciliu atunci când hoţul pătrunde prin efracţie. . .Relația furt calificat – violare de domiciliu .Concurs de infracțiuni. Noul Cod penal .Absorbţie naturală.( infracțiune complexă) .Absorbție legală. . .Relația violare de domiciliu .

Legea privind protejarea patrimoniului cultural mobil nr. Furtul calificat art. naval şi aerian şi componente ale acestora. Sancţiunea. sustragerea de componente ale sistemelor de irigaţii. bunuri prin însuşirea cărora se pune în pericol siguranţa traficului şi a persoanelor pe drumurile publice. sustragerea de ţiţei. e. 146 C pen. f. c.Furtul calificat art. cisterne sau vagoane cisternă. pentru legitimare sau identificare. Această formă agravată se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. etan lichid. II/2006 a ÎCCJ Sancţiunea. navală sau aeriană. la accidentele de cale ferată. d. rutieră. rutier. sustragerea unui dispozitiv ori a unui sistem de semnalizare. 209 alin 2 a. g. h. şi incriminează furtul care a produs consecinţe deosebit de grave. sustragerea unui bun care face parte din patrimoniul cultural. echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii. Furtul calificat din acest alineat se sancţionează cu pedeapsa închisorii între 3 şi 15 ani. A treia formă agravată de furt calificat este reglementată de alin. 182/2000 b. precum şi componente de comunicaţii. depozite. benzină. 4 al art. s-a decis prin Dec. Această noţiune este definită în art. 209 alin 3 a. radiocomunicaţii. linii. Furtul calificat din acest alineat se sancţionează cu pedeapsa închisorii între 4 şi 18 ani. sustragerea de componente ale reţelelor electrice. sustragerea unui mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenţie la incendiu. Sancţiunea. nr. cabluri. alarmare ori alertare în caz de incendiu sau alte situaţii de urgenţă publică. 209 Furtul calificat art. b. . ori în caz de dezastru. gazolină. motorină. condensat. precum şi componente ale mijloacelor de transport aferente. un act care serveşte pentru dovedirea stării civile. 209 C pen. instalaţii de siguranţă şi dirijare a traficului feroviar. alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte. Cu privire la acest aspect.

este săvârșit de un minor în paguba tutorelui său .este săvârșit de cel care locuiește împreună cu persoana vătămată sau este găzduit de aceasta. Împăcarea părților înlătură răspunderea penală. Aspecte procesuale. Sancțiunea este împrumutată de la tipul de furt calificat comis. .Furt la plângere prealabilă Furtul se urmărește la plângerea prealabilă dacă: .este săvârșit între rude apropiate .este săvârșit între soți .

Cod penal Carol II tâlhăria avea o formă de bază. 311-4. paragraful 249 C pen. precum şi furtul urmat de întrebuinţarea unor asemenea mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracţiunii ori pentru ca făptuitorul să-şi asigure scăparea. a înlătura urmele infracţiunii sau pentru a-şi asigura scăparea. Latura subiectivă.Tâlhăria Art. sau se consumă în momentul comiterii actului de constrângere. 628 C pen. italian. incriminează. 233 NCP. când este realizat pentru a păstra bunul furat. să scape sau să înlăture urmele infracţiunii. sub denumirea de tâlhărie. Fapta se consumă în momentul consumării furtului.o infracţiune distinctă (art. ori prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra. Fapta se comite cu intenţie directă. Tâlhăria se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 3 la 18 ani. Două abordări : . german. Subiectul activ este general. Tentativa se pedepseşte. Sancţiunea. 4. francez). Se menține în art.fie este considerată a fi un furt agravat comis prin violenţă (art. adică Raub). indiferent dacă agentul a reuşit să păstreze bunul. 211 C pen. . adică Rapina. dacă constrângerea este anterioară sau concomitentă sustragerii. . furtul prin întrebuinţarea de violenţe sau ameninţări. tâlhăria comisă prin constrângerea victimei şi forme asimilate respectiv tâlhăria comisă prin punerea victimei în imposibilitatea de a se apăra şi tâlhăria constând în actul de violenţă pentru a-şi asigura scăparea. pct. C pen.

a sustragerii. în sens larg. I. pentru înlăturarea urmelor infracţiunii sau pentru a-şi asigura scăparea.Latura obiectivă Actul de executare a tâlhăriei are un conţinut complex şi este alcătuit din două activităţi conjugate: furtul. 193 C pen. vătămare corporală? Sustragerea unui lănţişor de la gât prin ruperea acestuia? b. Acţiunea de furt implică luarea unui bun mobil al altuia în scopul însuşirii pe nedrept. Ameninţarea trebuie să îndeplinească condiţiile de tipicitate ale art. Punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra. Pluralitatea de subiecți pasivi. Violență. ca acţiune principală. c. . Forme asimilate: Violența sau amenințarea pentru a păstra bunul furat. ameninţării sau prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra. A doua componentă esenţială a tâlhăriei este faptul că furtul este înlesnit sau se încearcă păstrarea bunului furat sau asigurarea scăpării prin folosirea violenţei. Furtul în scopul folosirii pe nedrept? Dacă fapta sustragerea unui bun nu intră sub incidenţa furtului? II. Trebuie ca violența sau amenințarea să fie comise în aceiași împrejurare cu actul de sustragere. Aceste acţiuni trebuie comise asupra persoanei care deţine sau protejează deţinerea unui bun. ca acţiune subsidiară. şi constrângerea. Sustragerea se realizează şi prin fapta victimei. a. aceasta din urmă fiind modalitatea de înlesnire.

Această formă agravată se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 5 la 20 de ani. tâlhăria calificată) .de două sau mai multe persoane împreună. 3 C pen. Această formă agravată se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 7 la 20 de ani. ( Se menține în NCP) .de o persoană având asupra sa o armă.într-o locuinţă sau în dependinţele acesteia. ( Se menține în NCP) Sancţiunea.. . 211 C pen. ( NCP prin folosirea. 1 C pen. ( Se menține în 234 NCP.: .într-un loc public sau într-un mijloc de transport.) . ( Se menține în NCP) Sancţiunea.în timpul nopţii.Forme agravate Prima formă agravată. 182.( Se menține în NCP) .de o persoană mascată. când tâlhăria a fost comisă în următoarele împrejurări: . A doua formă agravată este cea reglementată de art. .. 211 alin. ( Se menține în NCP prin violare de domiciliu … .. 2 ind.a avut vreuna din urmările arătate în art. cea de la alin. o substanţă narcotică ori paralizantă. . deghizată sau travestită. Pedeapsa închisorii de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.când fapta a avut ca urmare moartea victimei. vizează tâlhăria comisă în următoarele împrejurări: .în timpul unei calamităţi.când tâlhăria a produs consecinţe deosebit de grave. Ultima formă agravată este cea reglementată de art. 2 din art. ( Se menține În NCP) Sancţiunea. 211 alin.

schimb) sau material (distrugere. Se caracterizează prin intervertirea abuzivă a titlului licit al unei detenţii.. donaţie. cu caracter juridic (vânzare.refuzul de a-l restitui. (bunuri consumptibile). incriminează însuşirea unui bun mobil al altuia. modificare. Obiectul material: un bun mobil corporal. care în momentul comiterii faptei să se afle în detenţia altuia. Expres sau tacit. Prin titlu se înţelege temeiul juridic prin care o persoană dobândeşte posesia sau detenţia unui lucru. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă. Latura subiectivă. Latura obiectivă. 238) dispunerea . transport etc. (Se menține în NCP art. făptuitorul interverteşte detenţia în stăpânire juridică considerând bunul ca fiind unul al său.). Titlul trebuie să aibă un caracter civil şi să privească raporturi patrimoniale netranslative de proprietate (depozit. Subiectul activ este general. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. . Săvârşirea unor acte de dispoziţie asupra bunului aflat în detenţia sa.). Este necesar să fie un bun mobil deţinut de făptuitor cu orice titlu. sau dispunerea de acel bun pe nedrept ori refuzul de a-l restitui.însuşirea bunului. gaj. . dincolo de limitele conferite de titlu. Fapta se comite cu intenţie directă sau indirectă Aspecte procesuale. Obiectul juridic este proprietatea. deţinut cu orice titlu. În acest caz. . consumare etc.Abuzul de încredere Art.dispunerea de bun pe nedrept. 213 C pen.sau folosirea… .

2 ) ( Se menține în NCP art.2 45 NCP). 244 alin. şi dacă s-a pricinuit o pagubă. falsificare de produse sau alte alimente art. Sancţiunea. Pedeapsa închisorii între 10 şi 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. şi anume atunci când înşelăciunea a produs consecinţe deosebit de grave. incriminează inducerea în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate. 4) ( Nu se mai menține în NCP) Înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. 2 15 alin. 297 C pen. 2 15 alin..Înşelăciunea Art. Sancţiunea. 1) ( Se menține în NCP art. 244 alin. 296 C pen. 215 C pen. Subiectul activ este general. Există şi alte forme de înşelăciune în Codul penal (înşelăciune la măsurătoare art. înşelăciune cu privire la calitatea mărfii art.. 2 15 alin. Elementul particular al înşelăciunii este faptul că partea vătămată îşi cauzează singură un prejudiciu (autolezare). 1) Înșelăciune în formă agravată (Art. 5) ( Nu se mai menține în NCP) Înșelăciunea privind asigurările( art. 2 15 alin. 2 15 alin. Toate formele de înşelăciune au o formă agravată comună. Înșelăciunea în forma de bază (Art. Infracţiunea se pedepseşte cu pedeapsa închisorii între 6 luni şi 12 ani. 3)( Nu se mai menține în NCP) Înșelăciunea prin emiterea de cecuri (Art. 313 C pen). Obiectul material al unei înşelăciuni îl pot constitui bunurile mobile sau imobile. în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust.. 2) Înșelăciunea în convenții (Art. (Art. .

din care să rezulte cu certitudine intenţia de a înşela. 215 C pen. premisă care îl determină să acţioneze păgubitor pentru sine. Inducerea în eroare trebuie să se refere la fapte. Acţiunea de inducere în eroare se poate realiza în mod nemijlocit asupra unei persoane sau prin intermediul unor aparate care funcţionează în beneficiul unei persoane. de un aranjament. Nu intră în categoria faptelor. Acţiunea de inducere în eroare trebuie să cauzeze o pagubă.Latura obiectivă Acţiunea de inducere în eroare presupune existenţa unei acţiuni care are ca efect crearea unei imagini deformate a realităţii în conştiinţa înşelatului. Care este sancţiunea penală pentru minciună? Teorie a criteriului obiectiv: un mijloc trebuie analizat în obiectivitatea sa. Un element din viitor poate fi mijloc de inducere în eroare este caracteristica acestuia de a putea fi verificat. Fapta se consumă în momentul în care s-a produs paguba. dintr-o perspectivă obiectivă. la realităţi obiective din trecut şi prezent. mijloc care să permită un examen exterior obiectiv şi care exclude implicit simplele cuvinte mincinoase. deoarece aceasta este o condiţie de tipicitate . Tentativa se pedepseşte. Teorie a criteriului subiectiv: dispoziţiile art. deci trebuie însoţit de un fapt exterior. stări sau situaţii.. în momentul în care agentul face afirmaţia respectivă. judecăţile de valoare. în sensul art. adică împrejurări. 241 C pen prusac simpla minciună este suficientă.

Latura subiectivă.
Fapta se comite doar cu intenţie directă, deoarece trebuie ca inducerea în eroare să se realizeze în scopul dobândirii de către agent, pentru sine sau pentru altul, a unui folos material injust. • Reclame


• •

Păcălirea unui hoț de către un proprietar.
Cutume de negociere Cutume de afaceri.

Forma agravată.
• Art. 215 alin. 2 C pen. stipulează că forma agravată există atunci când inducerea în eroare este săvârşită prin folosire de nume sau calităţi mincinoase ori folosire de alte mijloace frauduloase. Folosirea de nume mincinoase.

Folosirea de calităţi mincinoase.
Mijloacele frauduloase: acele mijloace care prezintă o mare aparenţă de veridicitate. Dacă mijloacele folosite la inducerea în eroare intră sub incidenţa unor texte de incriminare, se va reţine un concurs de infracţiuni. Sancţiunea. Această formă agravată se pedepseşte cu pedeapsa închisorii între 3 şi 15 ani.

Înşelăciunea în convenţii
• În art. 215 alin. 3 C pen. este incriminată inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită astfel încât, fără această eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate. Latura obiectivă. Condiţii: Existenţa unei acţiuni de inducere sau menţinere în eroare. Săvârşită cu prilejul încheierii sau executării unui contract. Eroarea provocată sau menţinută să fie determinantă pentru încheierea sau executarea contractului în condiţiile stipulate. Producerea unei pagube. Latura subiectivă. Fapta se comite doar cu intenţie directă. Sancţiunea. Infracţiunea se pedepseşte cu pedeapsa închisorii între 6 luni şi 12 ani. Înşelăciunea în convenţii are şi ea forma agravată, atunci când a fost săvârşită prin folosire de calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase. Sancţiunea. Pedeapsa închisorii între 3 şi 15 ani.

Buna credinţă a agentului este prezumată. adică acela de a obţine un folos material injust pentru sine sau pentru altul.Delimitarea înşelăciunii în convenţii de situaţia în care o parte contractantă nu îşi respectă o obligaţie contractuală. Dacă există rea credință se verifică și Scopul special. Buna credinţă înseamnă a se verifica dacă agentul a respectat regulile fireşti pe care le presupunea încheierea contractului respectiv cu orice persoană în general. şi doar în mod excepţional trebuie să intervină sancţionarea penală. în sens general. . a agentului la încheierea contractului. Criteriul producerii unui prejudiciu nu este suficient de caracterizant pentru a delimita cele două ipoteze Buna credinţă. Fapta a fost comisă cu scopul de a obţine în mod injust un folos material pentru sine sau pentru altul. principiul fiind soluţionarea litigiului pe cale civilă.

Carol II. legiuitorul român a reluat.. să plătească. Această formă agravată se pedepseşte cu pedeapsa închisorii între 3 şi 15 ani. 2 din Legea nr. Cecurile „în alb” Cecul cu „dată neadevărată”. ori de a interzice trasului de a plăti înainte de prezentare în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust. Sancţiunea. provizia în totul sau în parte.Momentul comiterii faptei nu este cel în care beneficiarul introduce cecul la plată. Retragerea. Latura obiectivă : emiterea unui cec asupra unei instituţii de credit sau unei persoane. numită tras. ci momentul emiterii cecului. Cecul este un instrument de plată prin care o persoană numită trăgător dă ordin unei bănci. 1 pct. ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară precum şi fapta de a retrage. 4 C pen. 553 C pen. 215 incriminează emiterea unui cec asupra unei instituţii de credit sau unei persoane. 215 alin. . Interzicerea adresată trasului de a plăti înainte de prezentare. o sumă de bani altei persoane numită beneficiar.Înşelăciune prin emitere de cecuri fără acoperire Alineatul 4 al art. în conţinutul art. după emitere. Latura subiectivă. Relația cu art. ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară. 59/1934. a proviziei în totul sau în parte. 140/1996 şi a răspuns unei necesităţi de a sancţiona multitudinea de comportamente de acest fel. după emitere. la prezentarea titlului. Fapta se comite doar cu intenţie directă. formularea art. Practic. la care are disponibil bănesc. dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului. Această formă de înşelăciune a fost introdusă în Codul penal actual prin Legea nr. 84 alin.

Speță ( Ruperea unor pagini dintr-o carte împrumutată) Stabilirea faptului dacă bunul se afla în stăpânirea de fapt a făptuitorului la momentul însuşirii bunului mobil corporal. Speță (Refuzul remiterii bunului de către un mandatar) Prima regulă este aceea că aceste infracţiuni nu pot fi reţinute în concurs cu privire la acelaşi bun.Delimitarea infracţiunii de furt de infracţiunea de abuz de încredere. Relaţia dintre furt. O altă regulă importantă în delimitarea celor două infracţiuni constă în aceea că se va reţine furt întotdeauna atunci când autorul a luat bunul cu gândul de a rămâne necunoscut. abuz de încredere şi înşelăciune. A doua regulă este aceea că se va ţine seama de natura activităţii iniţiale a agentului. .

cu rea credinţă. Sancţiunea. atunci când este săvârşită în scopul de a dobândi un folos material. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă. Administrarea bunurilor se referă la activităţile specifice naturii acelor bunuri. corporale sau incorporale. Fapta se comite cu intenţie. Latura obiectivă constă în pricinuirea unei pagube atât printr-o acţiune. 242) . în sensul că se reţine doar dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. Această formă agravată se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani. Fapta are o formă agravată. evitându-se deteriorarea bunurilor. Subiectul activ este special şi este reprezentat de cel care are calitatea de administrator. cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia. art. mobile sau imobile.Gestiunea frauduloasă Art. Sancţiunea. de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri. (Se menține în NCP. 214 C pen.(o universalitate de bunuri sau o parte dintr-o universalitate şi nu bunuri ut singuli. iar conservarea presupune luarea unor măsuri prin care se încearcă menţinerea bunurilor la valoarea lor normală.( reaua credinţă a agentului!). Trebuie ca fapta să şi producă o pagubă. Infracţiunea se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani. Forma agravată are un caracter subsidiar. cât şi printr-o omisiune produsă cu ocazia administrării patrimoniului sau a acţiunilor de conservare. Aspecte procesuale. Latura subiectivă. gestionar sau custode al bunurilor altuia. Obiectul material al acestei infracţiuni este reprezentat de orice fel de bunuri sau valori patrimoniale. incriminează fapta prin care se pricinuieşte o pagubă unei persoane. care intră în patrimoniul unei persoane.

de bani. . valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau administrează. Obiectul material al acestei infracţiuni este reprezentat de bani. 31/1990. incriminează însuşirea. . Latura obiectivă. Această infracţiune se pedepseşte cu pedeapsa închisorii între 1 şi 15 ani.Delapidarea Art. în interesul său ori pentru altul. folosirea sau traficarea. fiind un funcţionar în sensul art. Prin gestionare se înţelege activitatea salariatului care are ca atribuţii primirea. 272 pct. (art. 295). Traficarea. (Se menține în NCP. care presupune folosirea unui bun în interes personal.gestionarul de drept şi cel de fapt. Sancţiunea. Sancţiunea. Fapta se comite cu intenţie. Folosirea. Subiectul activ este unul calificat. pedeapsa închisorii între 10 şi 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. 147 C pen. art. 2 şi 3 din Legea nr. 215 ind. 22/1969). Nu este suficientă doar paza bunurilor. În art. Pentru realizarea tipicităţii este necesar să se producă şi o pagubă. care constă în scoaterea temporară a bunului din gestiune şi întrebuinţarea lui în scopuri speculative ilicite. fără ca agentul să urmărească însuşirea acestuia. valori sau alte bunuri aflate în administrarea sau gestiunea unui funcţionar. 1 C pen. care administrează sau gestionează banii sau alte valori. păstrarea şi eliberarea bunurilor societăţii. 31 din Legea nr. Fapta are o formă agravată atunci când a produs consecinţe deosebit de grave. Însuşirea. Latura subiectivă. de către un funcţionar. care constă în sustragerea unui bun sau dispunerea de acel bun.

2 şi constă în fapta de însuşire pe nedrept a unui bun mobil ce aparţine altuia. un bun poate ajunge din eroare în posesia făptuitorului. A doua modalitate de comitere a acestei infracţiuni constă în însuşirea bunului mobil deţinut din eroare.dispunerea de bunul găsit. fapta se poate comite prin două activităţi: . uitat sau abandonat se raportează la conştiinţa autorului. În concret. Calitatea de bun găsit. pierdut. . Latura subiectivă. Modalitatea omisivă?!? Sancţiunea. II. bunul pierdut. şi nu a părţii vătămate. Noțiunea de Bun uitat. . Este indiferent dacă dispunerea are un caracter juridic sau material.Însuşirea bunului găsit Art. O altă modalitate de comitere a acestei fapte este incriminată în art. Latura obiectivă: În prima modalitate. art. Bunul abandonat. Termenul este unul substanţial. Fapta se comite cu intenţie. (Se menține în NCP. 243). datorită erorii celui care predă bunul cu privire la identitatea destinatarului sau datorită erorii cu privire la identitatea bunului. incriminează fapta de a nu preda în termen de 10 zile un bun găsit autorităţilor sau celui care l-a pierdut. Prin „bun găsit” . Obiect material. Bunul pierdut este acela care a ieşit în mod involuntar din posesia titularului său.nepredarea bunului celui îndreptăţit sau autorităţilor în termen de 10 zile. iar bunul uitat este bunul lăsat involuntar şi temporar într-un anumit loc. Pedeapsa închisorii de la 1 lună la 3 luni sau amendă. 216 C pen. fără a fi considerat că a ieşit din posesia celui căruia îi aparţine. sau de a dispune de acel bun ca de al său. ajuns din eroare în posesia făptuitorului.

( afectarea aspectului estetic?). 253. ca urmare a faptei autorului. operează împăcarea părţilor. este precizat că înscrisul poate fi obiect material) . ea este o formă mai uşoară decât nimicirea. Aspecte procesuale. practic fapta se comite indirect prin împiedicarea luării măsurilor de conservare. Fapta se comite cu intenţie. . incriminează fapta celui care distruge. el nu mai poate fi folosit (dacă se sparg sau se dezumflă roţile unui autoturism).împiedicarea luării măsurilor de conservare sau salvare a unui bun în caz de pericol. aduce în stare de neîntrebuinţare un bun aparţinând altuia sau împiedică luarea măsurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun sau înlătură măsurile luate. Uciderea unui animal? . Obiectul material al distrugerii poate fi un bun mobil sau imobil. Sancţiunea. Latura subiectivă. . . În această situaţie. în sensul că bunul devine parţial de nefolosit. bunul este în totalitate nimicit şi devine total inutilizabil. (Se menține în NCP art.degradare. Relația cu furtul. Se urmăreşte plângerea prealabilă.distrugere. prin anumite manopere. relația cu omorul. ea constă în orice modalitate prin care. directă sau eventuală.Distrugerea Art.înlăturarea măsurilor luate în caz de pericol. Corporal și incorporal? Propriu sau al altuia? Subiectul activ este general. dar reparabil. Latura obiectivă. .aducerea în starea de neîntrebuinţare semnifică faptul că. 217 C pen. Pedeapsa închisorii de la 1 lună la 3 luni sau amendă. degradează. deşi bunul nu este distrus fizic.

Se aplică și proprietarului bunului.în art. este reglementată prima formă. istorică. 217 alin. 253) . 217 alin. degradează sau se aduce în stare de neîntrebuinţare o conductă petrolieră sau de gaze. adică atunci când bunul distrus are o valoare artistică.în art. 4 C pen. ştiinţifică. (Nu menține în NCP. 217 alin. Nu este suficient a se folosi un astfel de mijloc. Această formă agravată se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 1 la 10 ani. …dacă este de natură să pună în pericol) . Sancţiunea. pericol potențial. art. Această formă agravată se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani. Se aplică și proprietarului bunului. un cablu de înaltă tensiune. art. este reglementată o altă formă agravată.). Această formă agravată se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 1 la 10 ani. Sancţiunea. • (Se menține în NCP. (Se menține în NCP. 3 C pen. 2 C pen. Se aplică și proprietarului bunului. . 253. ci trebuie în concret să rezulte pericol public. Sancţiunea. degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare se realizează prin incendiere. arhivistică sau altă asemenea valoare. explozie sau orice alt asemenea mijloc şi dacă rezultă pericol public. echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii sau pentru difuzarea programelor de radio şi televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apă a conductelor magistrale de apă. se prevede că fapta are un caracter grav când se distruge.Formele agravate .în art. şi anume atunci când distrugerea.

doar că legiuitorul a dorit să-i atribuie un articol distinct. ori a unor lucrări. Sancţiunea. echipamente. (Nu se menține în NCP) A doua modalitate este aceea în care fapta a produs un dezastru. este tot o formă agravată a infracţiunii de distrugere. şi care a avut ca urmare moartea sau vătămarea gravă a integrităţii corporale ori sănătăţii mai multor persoane. 218 C pen. Sancţiunea. 218 C pen. de mărfuri sau persoane. 2 al art. Prima modalitate a distrugerii calificate este reprezentată de ipoteza în care fapta de la 217 C pen. instalaţii sau componente ale acestora şi care a avut ca urmare moartea sau vătămarea corporală a două sau mai multor persoane. 254. . Această formă agravată se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 15 la 25 ani şi interzicerea unor drepturi. incriminează distrugerea calificată care. a produs consecinţe deosebit de grave. (Se menține în NCP. în esenţă. Dezastrul constă în distrugerea sau degradarea unor bunuri imobile. Forma de vinovăţie este praeterintenţia.Distrugerea calificată Art. Noţiunea de dezastru este definită în alin. Pedeapsa închisorii de la 10 la 20 ani şi interzicerea unor drepturi. ori a unor instalaţii sau lucrări. astfel: dezastrul constă în distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport în comun. art. Tentativa la această infracţiune se pedepseşte. este redefinit dezastrul).

3 teza II al art. (Nu se menține în NCP) Sancţiunea. un cablu de înaltă tensiune. 219 C pen. Art. . C pen incriminează a doua formă agravată a alineatului 3 teza I. reglementată de alin. Prin incendiere. (Nu se menține în NCP) Sancţiunea.. 255. echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii sau pentru difuzarea programelor de radio şi televiziune ori sisteme de alimentare cu apă şi conducte magistrale de alimentare cu apă. explozie sau orice alt asemenea mijloc + dacă rezultă pericol public. este incriminată şi o altă modalitate de distrugere din culpă. 219 C pen. 219 alin. chiar dacă acesta aparţine făptuitorului. şi anume atunci când se distruge sau degradează din culpă o conductă petrolieră sau de gaze. şi anume atunci când a avut ca urmare un dezastru. 3. dacă fapta a avut ca urmare aducerea acestora în stare de neîntrebuinţare. (Se menține în NCP) Sancţiunea. legea incriminează distrugerea. Această formă agravată se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 3 la 12 ani. Art. art. degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare. din culpă. 219 alin. şi dacă rezultă pericol public. şi anume atunci când fapta care a produs consecinţe deosebit de grave sau dezastrul este urmarea părăsirii postului sau a săvârşirii oricărei alte fapte de către personalul de conducere al unui mijloc de transport în comun ori de către personalul care asigură direct securitatea unor asemenea transporturi. 1 C pen. a unui bun. în cazul în care fapta este săvârşită prin incendiere.Distrugerea din culpă Art. (Se menține în NCP. 2 al art. 219 alin. degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun. Această din urmă modalitate are o formă agravată. pericol potențial) Alin. dacă a avut consecinţe deosebit de grave. (Nu se menține în NCP) Sancţiunea. C pen . 4. explozie sau prin orice alt asemenea mijloc. incriminează distrugerea. Această formă agravată se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 1 la 6 ani. din culpă. Această formă agravată se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 5 la 15 ani. Pedeapsa închisorii de la 1 lună la 2 ani sau amendă.

Obiectul material al acestei infracţiuni este un bun imobil aflat în posesia altuia. 220 C pen. a reperelor de marcare.Tulburarea de posesie Art.refuzul de a elibera imobilul ocupat fără drept. Subiectul activ este general. Sancţiunea. 2 C pen. este necesar ca partea vătămată să facă o solicitare expresă de a i se elibera terenul. Aspecte procesuale. iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. Sancţiunea. Infracţiunea se comite cu intenţie directă sau eventuală. forma agravată devine forma de bază nu mai există și refuzul).. fără consimţământul acestuia sau fără aprobarea prealabilă primită în condiţiile legii. 220 alin. Caracter continuu sau instantaneu? . incriminează ocuparea. Sancţiunea.ocuparea fără drept. ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat. 3 C pen.. Latura subiectivă. A doua formă agravată. există atunci când prima formă agravată este comisă de două sau mai multe persoane împreună. în întregime sau în parte. fără drept. ori prin desfiinţarea semnelor de hotar. . Această formă agravată se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani. există dacă fapta se săvârşeşte prin violenţă sau ameninţare. se revine la forma inițială. 220 alin. prevăzută de art. 256. Formă agravată ?!?. Prima formă agravată. Pentru a se putea vorbi de un refuz de eliberare. Infracţiunea se urmăreşte din oficiu. la pagina 285 Curs. a unui imobil aflat în posesia altuia. (Se menține în NCP. Fapta se poate comite în două modalităţi alternative: . prevăzută de art. art. în întregime sau în parte a unui imobil aflat în posesia altuia. Această infracţiune se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani. Latura obiectivă. Această formă agravată se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani.

Obiect al infracţiunii de tăinuire este.transformarea bunului. Fapta se comite cu intenţie. Dacă o persoană ajută la valorificarea unui bun fără a urmări prin aceasta un interes patrimonial. Se modifică substanţa sau forma bunului (vopsire. Latura obiectivă: . un bun mobil. agentul a urmărit obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material. de regulă. atunci acea persoană va răspunde eventual pentru infracţiunea de favorizare a infractorului.înlesnirea valorificării bunului. reparare etc. Prin săvârşirea faptei.Tăinuirea Art. Latura subiectivă. Trebuie îndeplinită şi o condiţie negativă. pentru sine sau pentru altul.). schimb). Înseamnă preluarea în detenţie a bunului. . Bunul să provină din comiterea unei fapte prevăzute de legea penală ( infracțiune?) Subiectul activ este general. donaţie. Înseamnă că tăinuitorul a devenit proprietarul bunului (vânzare-cumpărare.primirea. Un obiect juridic complex. cunoscând că bunul provine din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. atunci acesta nu va mai răspunde şi pentru infracţiunea de tăinuire a propriei infracţiuni. dobândirea sau transformarea unui bun ori înlesnirea valorificării acestuia. incriminează primirea. dacă prin aceasta s-a urmărit obţinerea. şi anume ca tăinuitorul să nu fi participat la infracţiunea din care provin bunurile ce se „tăinuiesc”. Este o infracţiune subsecventă. 221 C pen.dobândirea. . . Dacă agentul a participat la comiterea faptei. a unui folos material. .

art. şi o cauză specială de nepedepsire.Promisiunea de tăinuire în formă continuată? Decizia nr. şi anume faptul că sancţiunea aplicată pentru tăinuire nu poate depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea din care provine bunul este tăinuit. Această infracţiune se pedepseşte cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 7 ani. și nu se mai cere un scop special. Fapta are şi o limitare a pedepsei. Sancţiunea. (Se menține în NCP. Fapta are. în alineatul 2.2/2008 dată în RIL. dar nu se pedepseşte. şi anume atunci când tăinuirea este comisă de soţ sau de o rudă apropiată. 270. devine o infracțiune contra înfăptuirii justiției. Tentativa este posibilă.) .

în sensul legii penale. Prin funcţionar care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat. 239 C pen. este incriminată vătămarea corporală săvârşită împotriva unui funcţionar …. art. Fapta se comite cu intenţie directă sau eventuală. 239 alin. Cazul loviturilor cauzatoare de moarte? Latura subiectivă. se înţelege numai acel funcţionar din cadrul organelor puterii statale sau administrative. Subiect pasiv special. ministru etc).Ultrajul Art. ale justiţiei. . 239 alin. într-o ameninţare în sensul art 193 C. 4 C pen. magistrat. Art. care potrivit legii este împuternicit să ia măsuri cu caracter obligatoriu şi să impună respectarea lor (poliţist. Latura obiectivă. 239. (Se menține în NCP. 257) o singură formă. incriminează în alin. . este incriminată lovirea sau orice acte de violenţă săvârşite împotriva unui funcţionar … relația dintre art. Art. în modalitate de la alin. 3 C pen. aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii. Art. Pluralitatea de subiecți pasivi. 239 alin. este incriminată vătămarea corporală gravă săvârşită împotriva unui funcţionar…. . 2 al C. Se comite cu intenţie sau praeterintenţie.ameninţarea să fie adresată funcţionarului aflat în exerciţiul funcţiunii. Latura subiectivă. 1 al art. pen. pen. ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii. . alin 1 și 2.să existe o acţiune ultragiantă care constă.ameninţarea să fie săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă. 1 ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă contra unui funcţionar care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

se aplică doar calităților oficiale ce implică exercițiul autorității de stat). poliţist. pe de altă parte.Art. Sancţiune. 1 C pen. (Se menține în NCP. iar. 193. Prin „calitate” oficială se înţelege o anumită funcţie care conferă unui funcţionar atribuţii în cadrul aparatului de stat sau public. 180-182. organ de cercetare penală. săvârşite împotriva soţului. art. Fapta se pedepseşte cu închisoare între 6 luni şi 3 ani. prevede că în cazul infracţiunilor prevăzute de art. însoţită sau urmată de îndeplinirea vreunui act legat de această calitate. Pe de o parte. 189 şi art. Latura subiectivă. în scop de intimidare sau de răzbunare pentru acte sau fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii. folosirea fără drept a unei calităţi oficiale. 239 ind. (Se menține în NCP. executor judecătoresc. limitele de pedeapsă se majorează cu jumătate. 240 incriminează folosirea fără drept a unei calităţi oficiale. . Art. procuror. copiilor sau părinţilor unui judecător. expert. Latura obiectivă presupune îndeplinirea cumulativă a două activităţi. 258. îndeplinirea vreunui act legat de această calitate. art. Fapta se comite cu intenţie. jandarm ori militar. art. 257) Uzurpare de calități oficiale. Justificare.

292 NCP). Infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciu ( Abuz în serviciul în 3 forme. 5 care sunt infracţiunile de corupţie. Purtare abuzivă. Trafic de influență . 295. Infracțiuni de corupție: Luare de mită . Neglijență în serviciu. Deturnarea de fonduri.Cumpărare de influență (art. Obținerea ilegală de fonduri.Dare de mită. Uzurparea funcției.INFRACŢIUNILE DE SERVICIU SAU ÎN LEGĂTURĂ CU SERVICIUL Noţiuni generale Incriminează anumite forme de încălcare a atribuţiilor de serviciu care lezează sau pot leza grav relaţiile sociale. Infracțiuni de serviciu: Delapidarea. Violarea secretului corespondenței. 78/2000 pentru prevenirea. 147 C pen. Prin Legea nr.307 NCP). Purtarea abuzivă. Conflictul de interese. dar şi faptul că există infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie. Abuz în serviciu. (art. În majoritatea codurilor penale se face distincţie între infracţiunile de corupţie şi alte infracţiuni comise de funcţionari. descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie se precizează expres în art. 289. a secretelor de serviciu sau nepublice. Neglijență în păstrarea informațiilor. Divulgarea informațiilor secrete de stat. Sunt comise de funcţionari sau funcţionari publici în sensul art. Neglijență în serviciu. Folosirea abuzivă a funcției în scop sexual.Dare de mită Trafic de influență .Cumpărare de influență Primirea de foloase necuvenite – Dare de foloase necuvenite În Noul Cod penal există: Infracțiuni de corupție:Luare de mită . . Delapidarea).

Prin „funcţionar public” se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar. 145 C.Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor. 1 al art. 318/1958. pen. Fapta are un caracter subsidiar. cu ştiinţă. incriminează fapta funcţionarului public care. 147 C pen). 2 art. precum şi orice salariat care exercită o însărcinare.). Sancţiunea formei agravate:Pedeapsa închisorii de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Dacă fapta a fost comisă de un funcţionar infracţiunea se urmăreşte la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. aşa cum este acesta definit în art. Se menține în NCP. fiind orice funcţionar. Art. nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane. Latura subiectivă. 212/1960. Fapta se comite cu intenţie directă sau eventuală. în serviciul unei unităţi dintre cele care se referă art. art. Prin funcţionar se înţelege funcţionarul public. Subiectul activ este calificat. Are şi o formă agravată. indiferent cum a fost investită. în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. Aspecte procesuale. 258 C pen. în serviciul unei alte persoane juridice decât cea publică (alin. Sancţiunea. Art. 297 . Au fost modificate printre primele de puterea comunistă. Latura obiectivă: actul de executare al agentului trebuie să constea în neîndeplinirea unui act sau îndeplinirea în mod defectuos a unui act. o însărcinare de orice natură. pen (alin. retribuită sau nu. prin Decretele nr. şi anume când fapta a produs consecinţe deosebit de grave. în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. ci mai este necesar ca fapta funcţionarului trebuie să cauzeze o vătămare a intereselor legale. prevede că dispoziţiile acestui articol se aplică şi funcţionarilor. Infracţiunea se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani. 147 C pen. 147 C pen. 192/1950. 246 C. până când s-a ajuns la forma din Codul penal actual. 1/1959. 202/1953. cu orice titlu. Nu este suficientă o încălcare a atribuţiilor de serviciu.

avere. 5-15 ale Ordonanţei Guvernului nr. de către un funcţionar public. origine socială. gen. şi anume îngrădirea folosinţei dreptului sau crearea unei stări de inferioritate pe temei de rasă. Aspecte procesuale. Pedeapsa închisorii de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Dacă fapta a fost comisă de un funcţionar. boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SID. avere. 2. opinie. etnie. în sensul că noul text de incriminare prevede că fapta constă în îngrădirea. dizabilitate. naţionalitate. 297 . Latura obiectivă.. care incriminează abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi. pen. 247 C. vârstă. orientare sexuală. gen. limbă. a folosinţei sau a exerciţiului drepturilor unei persoane ori crearea pentru aceasta a unei situaţii de inferioritate pe temei de rasă. art. convingeri. infracţiunea se urmăreşte la plângere prealabilă a persoanei vătămate. dizabilitate. convingeri. Are şi o formă agravată. Sancţiunea. Sancţiunea. religie. apartenenţă politică. vârstă. Latura subiectivă. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. religie. orientare sexuală.Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi Art. Faptele de discriminare care nu îndeplinesc condiţiile de tipicitate pot fi sancţionate contravenţional pe temeiul dispoziţiilor art. Pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani. şi-a completat conţinutul. boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA. Această îngrădire trebui să creeze o lezare efectivă a folosinţei drepturilor. origine socială. limbă. opinie. etnie. Fapta se comite cu intenţie directă datorită mobilului special. apartenenţă politică. şi anume când fapta a produs consecinţe deosebit de grave. Se menține în NCP. Actul de executare constă într-o formă particulară de încălcare a atribuţiilor de serviciu ale unui funcţionar şi anume se îngrădeşte folosinţa sau exerciţiul drepturilor unei persoane sau se creează o stare de inferioritate părţii vătămate. naţionalitate.

145 C pen. Latura obiectivă. 2 din Legea nr. Se menține în NCP. Pedeapsa închisorii de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani. Art. cu ştiinţă. Prin tulburare însemnată se poate înţelege lezarea de o anumită gravitate şi într-o anumită proporţie. 78/2000 a reglementat o formă agravată comună tuturor infracţiunilor de abuz în serviciu. Subiectul activ este calificat. în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. şi anume atunci când funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial. nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia. Are o formă agravată. şi anume când fapta a produs consecinţe deosebit de grave. instituţie sau unitate. Sancţiunea.Abuzul în serviciu contra intereselor publice Art. care. 297 . Infracţiunea est tipică şi dacă se cauzează o altă urmare alternativă tulburării însemnate şi anume cauzarea unei pagube patrimoniului unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi la care se referă art. În cazul acestei forme agravate. Sancţiunea. cu elementul de particularitate. Pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani. Latura subiectivă. art. Sancţiunea. incriminează fapta funcţionarului public. 248 C pen. anume urmarea acestor conduite. se cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi la care se referă art. care afectează ritmul de desfăşurare a activităţii acelui organ. adică un funcţionar public sau un funcţionar. Condiţiile laturii obiective sunt aceleaşi ca şi la abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor. 13 ind. 145 C pen. În cazul acestei infracţiuni. tentativa se pedepseşte. Fapta se comite cu intenţie directă sau eventuală.

249 C pen.Neglijenţa în serviciu Art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia (urmarea de la art. legiuitorul nu mai face distincţia dintre actul de executare specific abuzului în serviciu contra intereselor publice şi abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor. Fapta are şi o formă agravată.. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia ori o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane. de către un funcţionar public. 298 . Forma agravată se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 2 la 10 ani. dacă s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. maximul special se reduce cu o treime. a unei îndatoriri de serviciu. Latura subiectivă. Se menține în NCP. prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă.) fie fapta are ca urmare o importantă vătămare a intereselor legale ale unei persoane (urmarea de la art. atunci când ea a produs consecinţe deosebit de grave. Sancţiunea. art. Sancţiunea. Elementele de particularitate ale acestei infracţiuni. sunt: . Singurul element de particularitate este faptul că se impune ca vătămarea intereselor legale ale unei persoane să fie una importantă.Fapta este tipică indiferent de urmarea produsă. 148 C pen. reunind în conţinutul aceluiaşi articol urmările specifice ale formelor intenţionate de abuz în serviciu. respectiv fie s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei alte instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. Pedeapsa închisorii de la 1 lună la 2 ani sau cu amendă. faţă de abuzul în serviciu din art. în caz contrar fapta nemaiîndeplinind condiţia de tipicitate. indiferent de forma acesteia. 246-248 C pen.În primul rând. incriminează încălcarea din culpă. Dacă fapta a fost comisă de un funcţionar. Latura obiectivă. . Fapta se comite din culpă. pen). 246 C.

în opinia noastră. Sancţiunea. Latura subiectivă. trei forme de purtare abuzivă: o purtare abuzivă prin jigniri. Actul de executare constă în utilizarea de expresii jignitoare. faptele de purtare abuzivă prin jigniri. Infracţiunea are subiect activ special şi anume funcţionarul public sau funcţionarul. purtare abuzivă prin ameninţări şi purtarea abuzivă prin violenţă (cu excepţia formei agravate constând în producerea unei vătămări corporale grave) se urmăresc la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. maximul special se reduce cu o treime. Participaţia nu este posibilă în forma coautoratului. Există. fiind o reflectare în oglindă a infracţiunii de ultraj. incriminează purtarea abuzivă. Infracţiunea se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 2 ani sau amendă. 250 C pen. . Fapta se comite cu intenţie directă sau eventuală. Dacă fapta a fost comisă de un funcţionar. o purtate abuzivă prin ameninţare şi o purtare abuzivă cu violenţă. Aspecte procesuale. Latura obiectivă. În cazul comiterii faptei de un funcţionar. Sancţiunea. 250 C pen. Alin. Infracţiunea este una cu conţinuturi alternative. Alin. faţă de o persoană. Infracţiunea se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 1 lună la 1 an sau amendă. 250 C pen. de către un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. Aceasta din urmă are şi forme agravate. incriminează ameninţarea săvârşită de către un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. 2 al art.Purtarea abuzivă Art. incriminează întrebuinţarea de expresii jignitoare. deoarece fiecare funcţionar are propria obligaţie de se adresa politicos persoanelor cu care intră în relaţii de serviciu.. 1 al art.

5 al art. indiferent dacă aceasta din urmă este comisă în forma de bază sau în vreuna din formele agravate. 3 al art. incriminează vătămarea corporală săvârşită de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. 3 al art. ea absorbind infracţiunea de vătămare corporală gravă (art. Fapta se poate comite cu intenţie sau praeterintenţie. incriminează vătămarea corporală gravă săvârşită de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. 250 C pen. 250 incriminează lovirea sau alte acte de violenţă săvârşite de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu.. Pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani sau amendă. 3 şi este. . prin insultă. 1 şi 2 C pen. indiferent dacă aceasta din urmă este în forma de bază sau forma agravată (art. 4 al art. 296. Dacă fapta a fost comisă de un funcţionar. iar fapta are un caracter complex.). Fapta se poate comite cu intenţie sau praeterintenţie. Dacă fapta a fost comisă de funcţionar infracţiunea se urmăreşte la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.Alin. Alin. în acelaşi timp. Forma agravată se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 6 ani. Şi aceasta din urmă este o formă agravată a alin. care absoarbe infracţiunea de vătămare corporală. 181 alin. 182 C pen. Sancţiunea. art. maximul special se reduce cu o treime. Aceasta este o formă agravată a alin. Forma agravată se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 3 la 12 ani. 250 C pen. Operează uneori autorizarea legii Sancţiunea. Alin. o infracţiune complexă. amenințare și loviri sau alte violențe. Se menține în NCP. 250 C pen. Aspecte procesuale. Sancţiunea.).

10-13 din Legea nr. 78/2000). Infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie. cenzorii sau alte persoane cu atribuţii de control la societăţile comerciale. precum şi funcţionarii de la grefele acestor instanţe. asociaţii sau grupări criminale ori al unuia dintre membrii acesteia sau pentru a influenţa negocierile tranzacţiilor comerciale internaţionale ori schimburile sau investiţiile internaţionale. 78/2000). 78/2000. 8 din Legea nr. Avocații? Miniştrii sau Parlamentarii? Managerii. Funcționarii publici și salariații unei persoane juridice. Infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie. regiile autonome sau la orice alţi agenţi economici (art. care sunt prevăzute de art. Infracţiunile de corupţie nu au obiect material.funcţionarii unui stat străin. art. administratorii.Infracţiunile de corupţie Legea nr. a-k din Legea nr. .persoanele care exercită funcţii judiciare în cadrul instanţelor internaţionale a căror competenţă este acceptată de România. primirea de foloase necuvenite. 8 ind. . Medicii ? Fotbaliștii?.membrii adunărilor parlamentare sau administrative ai unui stat străin (art. 78/2000. directorii. 17 lit. Toate infracţiunile de corupţie au ca formă agravată comună următoarea împrejurare: Faptele de corupţie sunt săvârşite în interesul unei organizaţii. 1 din Legea nr. . . companiile şi societăţile naţionale. Funcţionarii sau persoanele care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori alte persoane care exercită atribuţii similare în cadrul unei organizaţii publice internaţionale la care România este parte. Obiectul material. . darea de mită. traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă. Subiectul activ. unde sunt enumerate ca fiind infracţiuni de corupţie: luarea de mită.membrii adunărilor parlamentare ale organizaţiilor internaţionale la care România este parte. . 78/2000.funcţionarii sau persoanele care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori alte persoane care exercită atribuţii similare în cadrul Uniunii Europene.

. sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură. Infracţiunea este una cu autor unic. şi anume funcţionarul public. incriminează fapta funcţionarului public care. 147 alin. Fapta se consumă în momentul în care s-a realizat folosul material ca urmare a îndeplinirii actului sau participării la luarea unei decizii. 2 C pen. Sancţiunea. îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat. aşa cum este el definit în art. care incriminează fapta de dobândire ilegală de beneficii. 147 alin. soţul său. 301. direct sau indirect. Se menține în NCP. sancţionându-l pe cel care stabileşte legături prea apropiate între interesele personale şi cele ale instituţiei publice. Spre deosebire de luarea de mită sau traficul de influenţă. conflictul de interese reprezintă un „concert unipersonal”. Subiectul activ este unul calificat.Conflictul de interese Art. 253 ind.. în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în art. . 147 alin.. Codul penal francez. încălcându-şi obligaţia de probitate. Latura subiectivă. Fapta se comite cu intenţie directă sau eventuală. 1 C pen. 1 C pen. un folos material pentru sine. art. adică. Asta înseamnă că textul nu se aplică în cazul funcţionarilor aşa cum sunt ei definiţi în art. o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv. actualizat …a beneficiat de foloase de orice natură. Infracţiunea se sancţionează cu pedeapsa închisorii între 6 luni şi 5 ani şi interdicţia de a ocupa o funcţie publică pe durata maximă. 1 C pen.

o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură. pentru restul persoanelor enumerate de lege. Pentru ca fapta să fie tipică. neîndeplinirea unui act intră sub incidenţa textului de incriminare? A doua condiţie a laturii obiective constă în aceea că. soţul său. . aprobarea sau adoptarea actelor normative.Latura obiectivă. Realizarea folosului material pentru funcţionar sau. şi anume ca actul îndeplinit sau participarea la luarea unei decizii să nu privească emiterea.Ultima condiţie este una negativă. . nu trebuie să fie în legătură de conexitate cu producerea unui prejudiciu instituţiei sau autorităţii în slujba căreia funcţionarul public îşi desfăşoară activitatea. după caz. . din perspectiva laturii obiective trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii: .Funcţionarul public trebuie să îndeplinească un act sau să participe la luarea unei decizii. prin îndeplinirea acelui act sau participarea la luarea acelei decizii. trebuie să se realizeze direct sau indirect un folos material.A treia condiţie este ca folosul material să se realizeze pentru funcţionarul public.

valorile sau alte bunuri care au făcut obiectul luării de mită se confiscă. Forma agravată. adică funcţionarul sau persoana prevăzută în art. dacă sunt angajaţi. 7 din Legea nr. direct sau indirect. şi anume atunci când fapta a fost comisă de un funcţionar cu atribuţii de control. 1 din Legea nr. cuprinde și primirea de foloase necuvenite (în legătură cu îndeplinirea) . condamnatul este obligat la plata echivalentului lor. a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatorii. Infracţiunea se sancţionează cu pedeapsa închisorii între 3 şi 12 ani şi interzicerea unor drepturi. 78/2000 s-a stabilit că pedeapsa de la această formă agravantă se aplică şi funcţionarilor care au atribuţii de constatare sau de sancţionare a contravenţiilor ori de constatare. Sancţiunea. incriminează fapta funcţionarului care. Bunurile. Fapta nu poate fi comisă de o persoană juridică în calitate de autor. 254 incriminează o formă agravată. pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge. Mituirea este privită ca o infracţiune bilaterală. 254 C pen.Luarea de mită Art. Alineatul 2 al art. iar dacă acestea nu se găsesc. Subiectul activ este special. art. 8 şi 8 ind. angajaţi ai unei persoane juridice etc. fotbaliştii profesionişti angajaţi cu contract de muncă. Forma agravată se sancţionează cu pedeapsa închisorii între 3 şi 15 ani şi interzicerea unor drepturi. în scopul de a îndeplini. Prin art. urmărire sau judecare a infracţiunilor. 78/2000. notarii publici. Se menține în NCP. Îndeplinesc condiţia de a fi subiecţi activi ai acestei infracţiuni medicii. Sancţiunea. 289.

c. Fapta să fie comisă înainte sau în cursul îndeplinirii actului solicitat de mituitor. Nu este posibil coautoratul iar participaţia la luare de mită absoarbe şi eventuala calificare a faptei ca fiind şi participaţie la dare de mită. Latura subiectivă. primirea. primirea. Pretinderea. acceptarea promisiunii sau nerefuzul ei trebuie să fie comise în legătură cu un act privitor la atribuţiile funcţionarului. Participația. acceptarea promisiunii sau nerespingerea promisiunii de mită. Fapta se comite cu intenţie directă. . daruri mici ocazionale? Obiect al mitei poate fi orice folos care nu i se cuvine funcţionarului. fapta să constea în una din următoarele modalităţi de comitere: pretinderea.Latura obiectivă Condiţii ale laturii obiective: a. b. Astfel. se poate reţine infracţiunea de luare de mită în modalitatea primirii şi atunci când mituitorul îi prestează anumite servicii funcţionarului.

2 din Legea nr. oferirea sau darea. oferirea sau darea de bani sau alte foloase. Forma agravată se sancţionează cu majorarea maximului special al formei de bază cu 2 ani. şi anume atunci când se comite prin promisiunea. în scopul de a îndeplini. 2 din Legea nr. unui funcţionar. 8 ind. Pedeapsa închisorii între 6 luni şi 5 ani şi interzicerea unor drepturi. Se menține în NCP. Există şi o formă agravată. 78/2000). Autorul acestei infracţiuni nu va putea fi sancţionat şi pentru complicitate la luare de mită. 290. de bani sau alte foloase unui funcţionar al unui stat străin. art. Sancţiunea. în scopul obţinerii unui folos necuvenit în cadrul operaţiunilor economice internaţionale (art. 78/2000).Darea de mită Art. direct sau indirect. Legea specială incriminează şi o formă specială de dare de mită. . spre deosebire de luarea de mită unde subiectul activ este calificat. Această formă specială de dare de mită se sancţionează cu pedeapsa închisorii între 1 şi 7 ani. 255 C pen. ori al unei organizaţii publice internaţionale. şi anume atunci când fapta de dare de mită este săvârşită faţă de un funcţionar cu atribuţii de control sau faţă de o persoană care are atribuţii de constatare sau de sancţionare a contravenţiilor. pentru a îndeplini sau a nu îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu. ori de constatare. 7 alin. a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu ale sale sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri. cuprinde și darea de foloase necuvenite. incriminează promisiunea. de urmărire sau judecare a infracţiunilor (art. Sancţiunea. Subiectul activ este unul general. Sancţiunea.

promisiunea. 3 este reglementată o cauză de nepedepsire. Art. 5 prevede: Banii. 255 alin. Art. b. În art. se restituie dacă au fost date după denunț nu și înainte) . 255 alin. oferire sau dare de mită. prevede că fapta nu constituie infracţiune. (În NCP. Fapta se poate comite cu intenţie directă. oferirea sau darea de mită trebuie să se realizeze înainte sau în timpul realizării activităţii solicitate de mituitor. mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea infracţiune. şi anume atunci când mituitorul denunţă autorităţilor fapta. promisiunea. Latura subiectivă. Cauză justificativă specială. „premierea” unui club de fotbal. c. 2 C pen. dacă mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mita. 255 alin.Latura obiectivă Latura obiectivă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a. să conste într-o activitate de promisiune. valorile sau alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat în cazurile prevăzute la alineatul 2 și 3. oferirea sau darea de mită trebuie să fie în legătură cu îndeplinirea de către funcţionarul mituit a unui act care intră în legătură cu atribuţiile sale de serviciu.

după ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia. deoarece fiecare funcţionar are obligaţia personală să nu primească foloase necuvenite. 78/2000). . direct sau indirect. 7 alin. Participaţia. adică un funcţionar. Sancţiunea. ”valoare culturală” Subiectul activ este unul calificat. prin legea specială s-a instituit. ori de constatare. Primirea să se realizeze după îndeplinirea unui act la care era obligat. ipoteza în care fapta a fost comisă de un funcţionar cu atribuţii de control sau de către o persoană care are atribuţii de constatare sau de sancţionare a contravenţiilor. incriminează fapta funcţionarului care primeşte. actul îndeplinit de funcţionar să aibă un caracter licit. Şi în cazul acestei infracţiuni. 3 din Legea nr. 256 C pen. Participația la dare de foloase? Latura obiectivă trebuie să îndeplinească mai multe condiţii: a. Fapta nu se poate comite în coautorat. Maximul special al formei de bază se majorează cu 2 ani. doar la un astfel de act putând fi obligat în temeiul funcţiei sale Latura subiectivă constă în intenţie directă sau eventuală. de urmărire sau judecare a infracţiunilor (art. Sancţiunea. c. Pedeapsa închisorii între 6 luni şi 5 ani şi interzicerea unor drepturi. să existe o acţiune de primire de foloase necuvenite. bani sau alte foloase. b.Primirea de foloase necuvenite Art. ca formă agravată. Nu se menține în NCP cu această denumire este cuprinsă în luarea de mită.

78/2000). incriminează primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni. Nu are importanţă dacă intervenţia se materializează sau nu. Latura subiectivă. 291 . primirea sau acceptarea folosului poate fi săvârşită pentru sine sau pentru altul. pretinderea sau acceptarea să se realizeze pentru intervenţia agentului asupra funcţionarului. pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu. şi anume când este comis de un funcţionar cu atribuţii de control sau de către o persoană care are atribuţii de constatare sau de sancţionare a contravenţiilor. Forma agravată se sancţionează cu majorarea maximului special cu 2 ani. pretinderea. deoarece influenţa reală sau pretinsă este indisolubil legată de o persoană fizică. Persoana juridică nu poate comite această infracţiune în calitate de autor. 257 C pen. traficarea influenţei să se realizeze înainte sau concomitent cu realizarea actului de către funcţionarul asupra căruia influenţa este traficată. de daruri. săvârşite de o persoană care are sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar. ori de constatare. Sancţiunea. Latura obiectivă presupune îndeplinirea următoarelor condiţii: a. art. acceptarea promisiunii unui folos sau acceptarea de daruri. Subiectul activ este unul general. (art. Întreaga activitate infracţională să aibă ca şi mobil traficarea unei influenţe reale sau presupuse a agentului. pretinderea. e. pentru sine sau pentru altul. Se menține în NCP. Are o formă agravată. pentru a-l determina să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu. Infracţiunea se sancţionează cu pedeapsa închisorii între 2 şi 10 ani. Sancţiunea.Traficul de influenţă Art. pretinderii sau acceptării să fie traficarea influenţei reale sau presupuse a agentului. 7 alin 3 din Legea nr. b. fapta de traficare a influenţei să se realizeze prin primirea. de urmărire sau judecare a infracţiunilor. d. direct sau indirect. cauza primirii. Intenţia este directă. c. primirea.

Cumpărarea de influenţă Art. ofertei sau dării este cumpărarea influenţei. calitatea specială a agentului face ca fapta să fie una agravată (art. oferirea sau darea trebuie să se facă unei persoane care are influenţă sau pretinde că are influenţă pe lângă un funcţionar. de daruri sau alte foloase. ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu. Latura obiectivă : a. 292. . mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea infracţiune. Sancţiunea. 78/2000 incriminează promisiunea. 3 din Legea nr. pentru a-l determina să facă.78/2000 reglementează şi o cauză de nepedepsire. d. oferirea sau darea trebuie să se comită pentru a-l determina pe funcţionar să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu. 6 ind. oferirea sau darea de bani. 7 alin. cauza promiterii. de urmărire sau judecare a infracţiunilor. Cumpărarea de influenţă are o formă agravată. unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar. 59/2007 dată în recurs în interesul legii Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Sancţiunea. e. Decizia nr. să existe o acţiune de promitere. În acest caz. 6 ind. Forma agravată se sancţionează prin majorarea maximului special al formei de bază cu 2 ani. cumpărarea influenţei să se realizeze înainte sau concomitent cu realizarea actului pentru a cărui realizare s-a cumpărat influenţa. ori de constatare. Alin. 1 din Legea nr. 1 din Legea nr. şi anume când este comisă de un funcţionar cu atribuţii de control sau de către o persoană care are atribuţii de constatare sau de sancţionare a contravenţiilor. daruri sau alte foloase. 2 al art. şi anume când cumpărătorul de influenţă denunţă autorităţilor fapta. promiterea. oferire sau dare de bani. 78/2000). b. Se menține în NCP. Fapta poate fi comisă şi de o persoană juridică. art. Infracţiunea se sancţionează cu pedeapsa închisorii între 2 şi 10 ani. direct sau indirect. Fapta se comite cu intenţie directă. c. Subiectul activ este general. promiterea. Latura subiectivă.

oferirea sau darea Licit sau ilicit Anterior sau concomitent cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale unui funcționar asupra căruia traficantul are sau pretinde că are influență. 254 C pen Subiect activ Funcționar Relația cu beneficiul Pretinderea. Persoană care are sau pretinde că are influență asupra unui funcționar. Promisiunea. Motivația faptei Dorește obținerea unui folos prin vânzarea funcției sale. interesat de a ajunge la un funcționar competent. Anterior sau concomitent cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Cumpărare de influență.Infracțiune de corupție Luare de mită Art. Dare de mită Art. 78/2000 Orice persoană. oferirea sau darea Actul funcționarului competent Licit sau ilicit Anterior sau concomitent cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Promisiunea. interesat de a ajunge la un funcționar competent. ( orice persoană) Primire. primirea. Legătura între cei implicați Presupune o relație între funcționar și mituitor. Dorește cumpărarea funcționarului pentru a-și rezolva o problema în legătură cu acesta. pretindere sau acceptarea de promisiuni Licit sau ilicit Anterior sau concomitent cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale unui funcționar asupra căruia traficantul are sau pretinde că are influență. Dorește obținerea unui folos pe care consideră că îl merită. Licit. . acceptarea promisiunii sau nerefuzarea ei. Dorește cumpărarea influenței unei persoane care l-ar putea ajuta să ajungă la un funcționar competent. Dorește obținerea unui folos prin vânzarea influenței sale asupra unui funcționar competent ce ar putea rezolva o solicitare a cumpărătorului. Ulterior activității funcționarului. 6 ind. 255 C pen Orice persoană Presupune o relație între funcționar și mituitor Primire de foloase necuvenite. Art. 256 C pen Trafic de influență Art. Art. Presupune o relație între un traficant și un cumpărător de influență. 257 C pen Funcționar Primirea Presupune o relație între funcționar și cel care dă foloasele necuvenite Presupune o relație între traficant și cumpărător de influență. 1 Legea nr. Licit sau ilicit.

Se menține în NCP. 10 lit.1. .Denunţarea calomnioasă Art. mai înainte de punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva persoanei în contra căreia s-a făcut denunţul sau plângerea. f. 259 C pen. ori împotriva căreia s-au produs probele. Are elementele unei forme agravate. Art. a. b. învinuirea trebuie să se refere la săvârşirea unei infracţiuni. art. g. 3 C pen. 259 alin. Aceste noţiuni trebuie înţelese în sens procedural. pen. d. Latura obiectivă. dar şi caracteristicile unei infracţiuni distincte.1 și j C proc. cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o anumită persoană. prevede o cauză personală de atenuare. Legea incriminează în art. Cazul plângerii prealabile? Învinuirea trebuie să fie făcută împotriva unei persoane determinate. Fapta se consumă atunci când plângerea a fost înregistrată la organul la care a fost depusă. 259 alin. şi anume atunci când agentul declară. h. 2 C pen şi o variantă asimilată. b ind. şi anume: Producerea ori ticluirea de probe mincinoase în sprijinul unei învinuiri nedrepte. c. e . i ind. trebuie să existe o acţiune de învinuire mincinoasă. Acţiunea de învinuire trebuie să se facă prin plângere sau denunţ. Art. denunţul sau probele sunt mincinoase. Plângerile in rem ? În mod firesc. Inducerea în eroare a organelor judiciare. În primul rând. i. că plângerea. incriminează învinuirea mincinoasă făcută prin denunţ sau plângere. 268.

Sub activ. Cazul autodenunțării prin declarația de martor. Cazul rudelor ascultate în proces. Declaraţia mincinoasă trebuie să fie făcută cu prilejul audierii martorului într-o cauză penală. Persoana dobândește acest statut procesual odată cu încuviinţarea sa ca martor. Noţiunea de „expert” sau „interpret” este cea oferită de legislaţia procesuală. art. Latura obiectivă. civilă. Legiuitorul a stabilit că fapta nu se pedepseşte dacă. atunci când fapta este comisă de un expert sau interpret. iar în cazul celorlalte cauze. 260 C pen. 260 alin. 273 NCP. disciplinară. mărturia trebuie să aibă relevanţă în soluţionarea cauzei. Trebuie ca martorul să facă afirmaţii mincinoase ori să nu spună tot ceea ce ştie. înainte de arestarea inculpatului. Martorul. disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori. Tratamentul sancţionator este atenuat dacă retragerea mărturiei se face înainte de soluţionarea definitivă a cauzei. Art. În al doilea rând. Caracter mincinos: abordare subiectivă. Se analizează modul în care martorul şi-a respectat obligaţia de probitate morală). civilă. martorul îşi retrage mărturia. mai înainte de a se fi pronunţat o hotărâre sau de a se fi dat o altă soluţie ca urmare a mărturiei mincinoase. Este necesar ca agentul să fi fost întrebat cu privire la acele împrejurări. ori nu spune tot ce ştie privitor la împrejurările esenţiale asupra cărora a fost întrebat. incriminează fapta martorului care într-o cauză penală. abordare obiectivă sau abordare normativă ( obligaţia martorului de a fi onest. face afirmaţii mincinoase. sau în orice altă cauză în care se audiază martori.Mărturia mincinoasă Art. însă după arestarea inculpatului şi după ce s-a pronunţat o hotărâre nedefinitivă. . Se menține în NCP. 4 reglementează şi o variantă asimilată. în cauzele penale.

. 261 C pen. oferirea. . Infracţiunea este una comisivă şi constă într-o acţiune de încercare de a determina o persoană să facă declaraţii mincinoase. pe când încercarea de a determina mărturia mincinoasă. disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori. art. pe când la încercarea de a determina mărturia mincinoasă. chiar prin convingere. Latura obiectivă.în cazul instigării la mărturia mincinoasă persoana trebuie să aibă calitatea de martor. prevăzută de art. darea unor bunuri sau alte foloase). Fapta a fost comisă prin constrângere (fizică sau morală) sau corupere (promisiunea. Influențarea declarațiilor ( se aplică și părților cu excepția înțelegerilor patrimoniale dintre infractor și persoana vătămată) Relaţia dintre instigarea la mărturie mincinoasă şi infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă. trebuie ca persoana să fi luat hotărârea de a comite fapta indiferent dacă şi trece la executare (dacă instigatul nu trece sau se desistă ori împiedică consumarea faptei. incriminează încercarea de a determina o persoană prin constrângere ori corupere să dea declaraţii mincinoase într-o cauză penală. civilă. . 261 C pen.la instigare. este suficient ca persoana să fie un potenţial martor. pe când la încercarea de a determina mărturia mincinoasă este suficient ca agentul să încerce determinarea. el comite doar o instigare neurmată de executare). 272 NCP. Se menține în NCP. fiind fără relevanţă poziţia persoanei vizate de agent cu privire la încercarea de determinare.Încercarea de a determina mărturia mincinoasă Art. se comite doar prin constrângere sau corupere .instigarea la mărturie mincinoasă se poate realiza prin orice mijloace.

trebuie ca agentul să nu denunţe de îndată autorităţilor fapta de care a avut cunoştinţă. 174. 2-4. Ea are ca premisă împrejurarea că nedenunţătorul a avut cunoştinţă de comiterea vreunei din infracţiunile incriminate de art. 176. Se menține în NCP. 176. Complicitatea sau instigarea? Latura obiectivă. 175. incriminează omisiunea de a denunţa de îndată săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în art. 217 alin. Latura subiectivă. 174. . 211. 175.când nedenunţătorul a înlesnit arestarea infractorilor. 215 ind. 211. 262 C pen. fapte contra vieții sau care au avut ca urmare moartea unei persoane. 215 ind. Fapta se comite cu intenţie şi din culpă. 218 alin. 217 alin 2-4. Legea reglementează şi cauze de nepedepsire a comiterii acestei infracţiuni. . Prin autorităţi se înţelege orice autoritate care exercită atributul autorităţii de stat şi care are o competenţă generală de combatere a infracţionalităţii. 212. Infracţiunea este una omisivă proprie. pen. art. Autoratul. 266 NCP.când persoana încunoştinţează autorităţile competente despre acea infracţiune mai înainte de a se fi început urmărirea penală pentru infracţiunea nedenunţată. Pentru ca fapta să fie tipică. 1.când este comisă de soţ sau rudă apropiată. De data aceasta denunţul trebuie adresat autorităţilor competente şi nu oricăror autorităţi. 3 C pen. 1 şi 276 alin. . 218 alin 1 şi 276 alin 3 C. chiar după ce s-a început urmărirea penală ori după ce vinovaţii au fost descoperiţi. Participația. 1. 212.Nedenunţarea • Art. .

Deosebirea faţă de infracţiunea de tăinuire constă în aceea că. tragerea la răspundere penală sau executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate) . Pedeapsa este limitată. în cazul tăinuirii. pe când în cazul favorizării. făptuitorul nu vrea decât să dea un ajutor infractorului pentru a-i asigura lui folosul sau produsul infracţiunii. art. Ajutorul trebuie să fie realizat fără o înţelegere prealabilă sau concomitentă comiterii faptei cu persoana favorizată. Se menține în NCP. judecata sau executarea pedepsei. deoarece ea nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru autor. făptuitorul urmăreşte el însuşi dobândirea unui folos material.Favorizarea infractorului Art. (Fapta se sancţionează cu pedeapsa închisorii între 3 luni şi 7 ani) Favorizarea săvârşită de soţ sau rudă apropiată nu se pedepseşte. . pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală.( pentru a împiedica sau îngreuna cercetarea. judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infracţiunii. 269 NCP. incriminează ajutorul dat unui infractor fără o înţelegere stabilită înainte sau în timpul săvârşirii faptei. Avocatul. Fapta se poate comite în două modalităţi alternative: . 264 C pen.prin ajutorul pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală.prin ajutorul dat pentru a asigura folosul sau produsul infracţiunii. un participant ? Latura obiectivă.

când autorul părăseşte sala de judecată. fiind adus în stare de deţinere sau reţinere. indiferent de modalitatea concretă în care se realizează. Există evadare: . Latura obiectivă.( nu se mai menține în NCP) Fapta prezintă o modalitate particulară de sancţionare. . şi anume aplicarea cumulului aritmetic între pedeapsa pentru evadare şi pedeapsa din care a evadat autorul. Se menține în NCP.prin folosirea de arme sau alte instrumente.de două sau mai multe persoane împreună. Nu se include în această categorie situaţia în care minorul se află internat într-un centru de reeducare. Subiectul activ este unul calificat. . Nu se întoarce din învoire? Fapta are o formă agravată.când deţinutul părăseşte locul de muncă. 285 NCP. ori medical educativ sau persoana faţă de care s-a luat măsura de siguranţă a internării medicale. Fapta se comite prin acţiunea de evadare a unei persoane. incriminează evadarea din starea legală de reţinere sau deţinere. 269 C pen. . deşi acesta putea să lucreze fără a fi păzit. atunci când este comisă în una din următoarele împrejurări: . art. adică persoana care se află în stare de reţinere sau deţinere. . .Evadarea Art.când deţinutul fuge de sub escortă.prin folosirea de violenţe.

orice activitate de „complicitate” la evadare din partea autorului. Latura obiectivă a acestei infracţiuni constă în acţiunea de înlesnire a evadării.) sau sprijin moral (stabilirea de legături cu alte persoane etc). Activitatea presupune acordarea de sprijin material (bani. Este un caz de incriminare a „complicităţii” din culpă ca un act de executare propriu zis.Cazul anterior + Când înlesnirea a fost comisă de o persoană care avea îndatorirea de a-l păzi pe cel evadat. . Această infracţiune are şi o formă atenuată atunci când fapta este comisă din culpă. în concret. Atunci când înlesnirea evadării a fost comisă din culpă de către o persoană care avea îndatorirea de a-l păzi pe cel care a evadat.Cazul anterior + înlesnirea a fost comisă de o persoană care avea îndatorirea de a-l păzi pe cel evadat.când s-a înlesnit o evadare comisă prin folosirea de violenţe. Infracţiunea are mai multe forme agravate: .când înlesnirea a fost comisă de o persoană care avea îndatorirea de a-l păzi pe cel evadat.Înlesnirea evadării Art. Se menține în NCP. ori de două sau mai multe persoane împreună. . 286 NCP. arme sau de alte instrumente. 270 C pen. . incriminează înlesnirea prin orice mijloace a evadării. art. . arestate sau deţinute pentru comiterea unei infracţiuni sancţionată de lege cu o pedeapsă mai mare de 10 ani. Aceasta presupune. instrumente care să înlesnească evadarea etc.Când s-a înlesnit evadarea unei persoane reţinute. .

deţinute în baza unei hotărâri judecătoreşti. c. Teza a doua a aceluiaşi articol incriminează împotrivirea prin violenţă. A treia modalitate este reglementată de art. legea incriminează şi o formă agravată. fie prin violenţă. 271 alin. Trebuie ca aceste măsuri de siguranţă să fie dispuse printr-o hotărâre de condamnare definitivă şi executorie prin care să se prevadă că agentului i se interzic drepturile prevăzute de art.. care incriminează împotrivirea la executarea unei hotărâri judecătoreşti. 1 C pen.Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti Art. prin sustragerea de la executarea măsurilor de siguranţă constând în interzicerea de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie. 271 alin. 2 C pen. . Latura obiectivă. Subiectul activ este unul general. 271 alin 4 C pen. în interzicerea de a se afla în anumite localităţi şi măsura de siguranţă a interdicţiei de a reveni în locuinţa familiei. fie prin ameninţare.. care incriminează nerespectarea hotărârilor judecătoreşti. care incriminează împiedicarea unei persoane de a folosi o locuinţă. Împotrivirea să se refere la punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti. A doua modalitate a infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti este reglementată de art. şi anume atunci când împiedicarea se comite prin ameninţare sau acte de violenţă. În această modalitate. împotriva organului de executare. cu titlu de măsuri de siguranţă. ori parte dintr-o locuinţă sau imobil. 112 lit. prin ameninţare faţă de organul de executare.. o meserie ori o altă ocupaţie. Trebuie să existe o acţiune de împotrivire. d şi g C pen.

53 ind. d şi e C pen. se prevede că nu se pot aplica partidelor politice. 71 ind. adică cele prevăzute de art. Fapta constă în nerespectarea pedepselor complementare dispuse de instanţa penală. legiuitorul a incriminat în art. 4 C pen. 5 C pen. În art. 5 alin. 71 ind. 5 alineatul 2 C pen. organizaţiilor religioase ori aparţinând minorităţilor naţionale şi persoanelor juridice din domeniul presei pedeapsa complementară a dizolvării sau suspendarea activităţii sau a unor activităţi ale persoanei juridice. 288 NCP. patronatelor. art. 271 alin.1 alin. 5 C pen.A patra modalitate este reglementată de art. evident dintre cele ce pot fi aplicate acestor categorii de persoane juridice. Nerespectarea hotărârilor judecătorești și art. 71 ind. 271 alin. după caz. Apar două infracțiuni în NCP. 3 lit. ca o faptă distinctă nerespectarea sancţiunilor complementare de către aceste persoane juridice anterior aplicate pentru comiterea vreunei infracţiuni. dizolvarea. 4 şi 71 ind. cu rea credinţă a pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice prevăzute în art. nu se poate aplica acestor categorii de persoane juridice. care incriminează nerespectarea hotărârilor judecătoreşti. Pentru că pedeapsa de gravitate maximă. 278 NCP. prin neexecutarea. prevede că persoanelor juridice din domeniul presei nu li se poate aplica nici pedeapsa complementară a închiderii unui punct de lucru. c. sindicatelor. Latura obiectivă. Neexecutarea sancțiunilor penale . Art. 2 C pen.

1 C pen. dacă aceasta este comisă în timpul exercitării funcţiei sau în legătură cu îndeplinirea acestei funcţii. În cazul art. 279 Ultrajul judiciar. poliţist sau jandarm pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiei. 1 C pen incriminează întrebuinţarea de cuvinte insultătoare ori gesturi obscene sau ameninţătoare la adresa integrităţii fizice a unui judecător. 239 alin. Încălcarea solemnității ședinței și art. Relaţia dintre infracţiunea de ultraj şi infracţiunea de sfidare a organelor judiciare în cazul în care se folosesc cuvinte sau gesturi cu caracter ameninţător la adresa integrităţii fizice a celui sfidat. procurorului sau organului de urmărire penală. 239 alin 1 C pen. a unui procuror sau a unui organ de cercetare penală de către o persoană care participă sau asistă la o procedură care se desfăşoară în faţa instanţei sau a organului de urmărire penală.. Infracţiunea are şi o modalitate asimilată. Art. 1 C pen. Actul de executare constă în întrebuinţarea de cuvinte insultătoare sau gesturi obscene la adresa “integrităţii fizice” a unui judecător. OUG nr.159/2008.Modificare a C pen. dacă este realizat în cursul unei proceduri în faţa instanţei sau a organului de urmărire penală. Fapta are şi o modalitate asimilată. incriminează orice formă de ameninţare realizată în mod nemijlocit la adresa unui magistrat. poliţist sau jandarm. 262 ind. 198/2008. 51/1995 Latura obiectivă. cât şi ale art. 278 NCP. 272 ind. Se mențin în art. O altă modalitate concretă de comitere a acestei fapte este întrebuinţarea de cuvinte sau gesturi ameninţătoare la adresa integrităţii fizice a judecătorului. procuror. 37 din Legii avocaturii nr. urmând ca agentul să răspundă pentru ultraj. . se sancţionează doar actele sau gesturile ameninţătoare la adresa integrităţii sale fizice. 262 ind. şi anume este incriminată întrebuinţarea de cuvinte insultătoare ori gesturi obscene sau ameninţătoare în mod nemijlocit la adresa integrităţii fizice a unui judecător. organ de cercetare penală. a unui procuror sau a unui organ de cercetare penală.. indiferent de mobilul sau scopul actului. suntem în situaţia unui concurs de calificări. Dacă actul concret ar îndeplinii condiţiile atât ale art. Modificare a art. şi anume atunci când actul este comis de agent în mod nemijlocit pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiei de către un judecător. OUG nr.Sfidarea organelor judiciare Art. 1 C pen. procuror sau organ de cercetare penală.

348 NCP. . Cazul avocatului.Ex. Sancţiunea.Exercitarea fără drept a unei profesii Art.legea specială trebuie să prevadă expres că exercitarea acelei profesii fără drept se sancţionează potrivit legii penale. fie datorită semnificației concrete a acestuia (pledoarie într-o singură cauză. Consumarea are loc atunci când se comit suficiente acte din care să rezulte „exercitarea unei activităţi”. . Latura subiectivă. Are caracterul unei norme penale cadru. ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale. Pentru calificarea faptei este important să se stabilească conținutul noțiunii de ”exercitare” a unei profesii. realizarea unei singure operații etc) fie prin numărul mare de acte de importanță mai redusă ce pot fi calificate ca fiind o exercitare a unei profesii . . Nu este posibil coautoratul. sau să se exercite acestea în alte condiţii decât cele legale.să se exercitare fără drept o profesie sau activitate pentru care legea cere o autorizaţie. Condiţiile laturi obiective sunt: . art. se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la o lună la un an sau amendă. dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale. Pentru a fi în prezența unei ”exercitări” este necesar ca actul faptic realizat de autor să indice o astfel de realitate concretă. medicului. Fapta se comite cu intenţie directă sau eventuală. etc. Latura obiectivă. 281 C pen incriminează exercitarea fără drept a unei profesii sau a oricărei alte activităţi pentru care legea cere autorizaţie. Se menține în NCP.

folosirea unor acte falsificate în faţa autorităţilor vamale (art. . 324 NCP) Dispoziţiile din capitolul infracţiunilor de fals se aplică doar dacă aceeaşi faptă nu este incriminată în vreo lege specială sau în Codul penal într-un alt capitol. Falsificarea de monede timbre sau alte valori Falsificarea de instrumente de autentificare sau de marcare Falsuri în înscrisuri. sau falsificarea ori folosirea nelegală a ciocanului silvic C. Acest titlu conţine 3 capitole. mărturia mincinoasă etc. În NCP este incriminată pentru prima dată falsificarea unei înregistrări tehnice( art.INFRACŢIUNI DE FALS Noţiuni generale Obiectul juridic generic al infracţiunilor de fals este încrederea publicului în lucrurile care au din punct de vedere legal însuşirea de a face proba anumitor stări. 273 Cod vamal). De exemplu. silvic. situaţii sau împrejurări. mărturia mincinoasă prin producerea sau ticluirea de probe.

falsificare-folosire instrumente de falsificare.Falsificarea monedă sau valori cu putere circulatorie. folosire . falsificare-folosire înscrisuri sub semnatură privată. falsificare-folosire înscrisuri oficiale.

Specific . Sancţiune.Falsificarea de monedă sau alte valori Art. dar trebuie să aibă aparență de monedă cu putere circulatorie. astfel încât să se creeze aparenţa de autenticitate) sau prin alterare (se modifică anumite aspecte ale bancnotei. Fapta. se aplică şi monedelor altor state ori altor valori străine. incriminează falsificarea de monedă metalică. emise de instituţia bancară ori de alte instituţii de credit competente. valoarea sau titlul falsificat. se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi. 282 C pen. În alineatul al art. Nu are obiect material dacă falsificarea se realizează prin contrafacere. Obiectul material: monede. situația celui care primește o monedă falsă află apoi că este falsă și pentru a evita pierderea o dă altei persoane? Deţinerea constă în primirea şi păstrarea valorii falsificate în scopul punerii în circulaţie. sau falsificarea oricăror alte titluri ori valori asemănătoare. . în toate modalităţile sale. Nu trebuie să fie perfectă contrafacerea sau alterarea. a valorilor falsificate sau deţinerea lor în vederea punerii în circulaţie. Fapta se comite prin falsificarea valorii. cecuri. Art. 282 C pen. 284 C pen. care constă în alterarea adevărului cu privire la acea valoare şi care. se poate realiza prin contrafacere (confecţionarea de monede prin imitarea celei adevărate. astfel încât să se creeze impresia că are o altă valoare). în orice mod. 282. valori asemănătoare dacă falsificarea se realizează prin alterare. titluri de credit public. punerea în circulaţie. Latura obiectivă. Punerea în circulaţie presupune introducerea acestora în circuitul economico-financiar.puterea circulatorie pe care trebuie să o aibă moneda. titluri de orice fel pentru efectuarea plăţilor. prevede că dispoziţiile art. şi anume. monedă de hârtie. este incriminată şi o modalitate asimilată. în concret.

310 NCP. Formă atenuată pentru ”repunerea” în circulație ( art. Condiţia specifică acestei forme agravate constă în pericolul potenţial pe care l-ar putea reprezenta comiterea infracţiunii. În acest caz infracţiunea trebuie să fi produs acest rezultat specific drept condiţie de tipicitate a formei agravate. (Nu se menține în NCP) Sancţiune.Forme agravate Prima formă agravată există dacă falsificarea. Fapta în forma agravată se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. 313 NCP. Fapta în forma agravată se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Se menține în NCP. (Nu se menține în NCP) Sancţiune. pentru punerea în circulație se introduce un nou articol art. . punerea în circulaţie sau deţinerea în vederea punerii în circulaţie au cauzat o pagubă importantă sistemului financiar. A doua formă agravată există dacă falsificarea. 313 alin 3 NCP). art. punerea în circulaţie sau deţinerea în vederea punerii în circulaţie ar fi putut cauza o pagubă importantă sistemului financiar.

Falsul în înscrisuri Falsul material în înscrisuri oficiale. fals intelectual. Dacă se doreşte incriminarea acestor fapte. fotografiile. tipărită. sau în memoria unui calculator?. stenografiată etc. chiar dacă pot avea o anumită valoare probatorie: desenele. legiuitorul trebuie să o facă în mod expres. Înscrisul există indiferent cum se realizează scrierea (manuscrisă. Scrierea trebuie să aibă un caracter de perpetuitate. falsul în declaraţii. care în general sau pentru o parte a publicului este proprie sau este destinată să aibă un caracter probator în circuitul juridic şi care permite identificarea celui căruia îi aparţine această manifestare de voinţă.). falsul în înscrisuri sub semnătură privată. amprentele umane etc. uzul de fals. credem că un text care ar incrimina într-un singur text de incriminare toate formele de fals în înscrisuri ar putea fi incriminarea falsificării sau folosirii unui înscris falsificat. Înscrisul în general este o manifestare umană de voinţă materializată. falsul privind identitatea şi falsul prin folosirea emblemei crucii roşii. Nu pot fi obiect al infracţiunii de fals în înscrisuri. . Document informatic salvat pe un CD. De lege ferenda.

se susţine că un înscris nu este falsificat dacă acel înscris. indiferent dacă acea manifestare de voinţă este adevărată şi corespunde voinţei emitentului înscrisului. adică teoria intelectuală a falsului şi teoria materială a falsului. respectă manifestarea de voinţă a autorului prezumat al înscrisului. În cazul teoriei intelectuale a falsului. Există două abordări a ideii de fals.Teoria înscrisului fals O altă problemă este aceea a defini ce înseamnă un înscris falsificat. există o acţiune de falsificare ori de câte ori se contraface un înscris care nu a existat sau a cărui realitate materială este alta decât cea din momentul întocmirii înscrisului. Înscrisul este fals dacă s-a modificat manifestarea de voință a autorului actului. Falsificarea se raportează la existenţa materială a înscrisului. Teoriei materiale a falsului. . chiar dacă nu a existat.

145 sau care aparţine unui asemenea unităţi. Se menține în art. cât şi înscrisuri asimilate celor oficiale (art. Latura subiectivă. 150 alin 2 C pen. 3 C pen. 288 C pen. Fapta are o formă agravată atunci când falsul este comis de un funcţionar în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. tichetele sau orice alte imprimate producătoare de consecinţe juridice. Elementul subiectiv al falsificării există şi în ipoteza în care scopul urmărit este unul legitim sau când scopul este dovedirea unui lucru adevărat. Trebuie ca acţiunea de falsificare să fie de natură să producă consecinţe juridice. în concret prin contrafacerea scrierii.Falsul material în înscrisuri oficiale Art. subscrierea sau alterarea în orice mod. care prevede că înscrisul oficial este orice înscris care emană de la o unitate din cele la care se referă art. Obiect material al falsificării prin alterare este un înscris oficial. de natură să producă consecinţe juridice. Actul de executare constă într-o acţiune de falsificare.) Latura obiectivă. 320 NCP . Act perimat? Act inexistent? Act lovit de nulitate? Legea penală stabileşte că pot fi obiect al falsului material atât înscrisurile oficiale propriu-zise. incriminează falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod. Înscrisul oficial este definit în art. 288 alin. prevede că: Sunt asimilate cu înscrisurile oficiale biletele. Fapta se comite cu intenţie directă sau eventuală.

de către un funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. Tentativa se pedepseşte.Falsul intelectual Art. incriminează falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia. Fapta se consumă atunci când înscrisul este semnat şi ştampilat de funcţionarul care l-a întocmit în fals. 289 C pen. Trebuie ca falsificarea să se realizeze cu prilejul întocmirii de către funcţionarul competent a înscrisului oficial. adică un funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. Subiectul activ este calificat. Trebuie să existe o acţiune de falsificare prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului sau prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări. Elementul de particularitate este dat de momentul şi modul în care se falsifică un înscris oficial şi de calitatea specială a subiectului activ. Sancţiune. Fapta se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. 321 NCP . Fapta se comite cu intenţie directă sau eventuală. Se menține în art. Latura subiectivă. prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări. Fapta este o infracţiune comisivă care se poate săvârşi şi prin omisiune atunci când agentul are obligaţia de a insera unele date şi nu îşi îndeplineşte această obligaţie. Latura obiectivă.

Fapta se comite cu intenţie directă. 322 NCP . Latura subiectivă. Tentativa se pedepseşte. Fapta se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă. Sancţiune.Falsul în înscrisuri sub semnătură privată Art. deoarece agentul urmăreşte să producă anumite consecinţe juridice în momentul folosirii sau încredinţării spre folosire. Trebuie să existe o acţiune de falsificare a unui înscris sub semnătură privată prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice alt mod. 288 C. dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează unei alte persoane spre folosire. Se menține în art. în vederea producerii de consecinţe juridice. în vederea producerii de consecinţe juridice. pen). Actul fictiv dintre două părți realizează tipicitatea laturii obiective? Trebuie ca făptuitorul să folosească înscrisul falsificat sau să îl încredinţeze unei alte persoane spre folosire. incriminează falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod ( prin vreunul din modurile arătate în art. Latura obiectivă. 290 C pen.

fiind suficient ca folosirea să fie aptă să producă consecinţe juridice. 291 C pen. dacă autorul împiedică producerea urmărilor specifice. a cărui situaţie juridică era cunoscută de autor. în vederea producerii de consecinţe juridice. iar curmarea urmărilor activităţii infracţionale ar fi şi în interesul societăţii. Fapta se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani. Cel care a falsificat înscrisul şi apoi l-a folosit va răspunde pentru un concurs de infracţiuni. cunoscând că este fals. Nu este necesar să se fi reuşit crearea imaginii denaturate.Uzul de fals Art. când înscrisul este oficial şi cu închisoare de la 3 luni la 2 ani. când înscrisul este sub semnătură privată. deoarece agentul ar putea fi cointeresat în evitarea sancţionării. 323 NCP . Sancţiune. Condiţie prealabilă existenţa unui înscris falsificat. incriminează folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată. Înscrisul fals poate să fie unul oficial sau unul sub semnătură privată. Fapta se comite prin folosirea unui înscris falsificat în vederea producerii unor consecinţe juridice. s-a propus introducerea unei cauze de nepedepsire a uzului de fals. Se menține în art. Latura obiectivă. Actul oficial subsecvent? De lege ferenda. Subiect activ al infracţiunii poate fi orice persoană.

deoarece declararea este făcută cu un scop special. Latura subiectivă.Falsul în declaraţii Art. potrivit legii sau împrejurărilor. în vederea producerii de consecinţe juridice. dacă este scrisă. 145. şi anume producerea unor anumite consecinţe juridice. În doctrină acesta mai poartă denumirea de „fals intelectual” comis de un particular. acea declaraţie. Sancţiune. incriminează declararea necorespunzătoare adevărului. Latura obiectivă. 145. Se menține în art. În lipsa acestei condiţii. sau în momentul când este consemnată în scris sau în orice alt mod declaraţia orală de cel căruia i se adresează. potrivit legii sau împrejurărilor.declarația neadevărată dintr-o plângere penală? Trebuie ca declararea să se facă în vederea producerii consecinţelor juridice pe care le determină. Trebuie să existe o declaraţie necorespunzătoare adevărului. Fapta se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă. pentru sine sau pentru altul. Tentativa nu se pedepseşte. pentru sine sau pentru altul. atunci când. chiar neadevărată. . declaraţia făcută serveşte pentru producerea acelei consecinţe. Fapta se comite cu intenţie directă. Declaraţia se poate face oral sau în scris.declarația mincinoasă a unui martor? . făcută în faţa unui organ sau instituţii de stat sau a unei unităţi dintre cele la care se referă art. o declaraţie. nu îndeplineşte condiţia de tipicitate a acestei infracţiuni. făcută unui organ sau instituţii de stat ori unei unităţi dintre cele la care se referă art. 292 C pen. Fapta se consumă în momentul depunerii declaraţiei la organul competent. 326 NCP .

se va prezenta sub o identitate falsă în faţa autorităţilor unui stat străin. Pentru a fi tipică fapta trebuie să fie comisă pentru a induce sau menţine în eroare un organ sau o instituţie de stat sau o altă unitate dintre cele la care se referă art. în vederea producerii unei consecinţe juridice pentru sine sau pentru altul.). 19/2007.) sau de identificare (carte de identitate. pentru a induce sau menţine în eroare un organ sau o instituţie de stat sau o altă unitate dintre cele la care se referă art. Fapta... Oportunitatea colaborării. Se menține în art. A doua modalitatea este reprezentată de atribuirea unei identităţi false unei alte persoane. de acces etc. s-ar încălca principiul personalităţii legii penale. 145. are şi o modalitate asimilată şi anume încredinţarea unui înscris care serveşte pentru dovedirea stării civile ori pentru legitimare sau identificare. Decizia nr. Fapta se poate comite prin prezentarea sub o identitate falsă. acte contabile etc. Latura obiectivă. 293 C pen. brevete. spre a fi folosit fără drept. în alineatul 2 al art. incriminează prezentarea sub o identitate falsă ori atribuirea unei asemenea identităţi altei persoane. aflat în străinătate. Este suficientă prezentarea. în formă orală sau prin intermediul unor înscrisuri false sau folosite fraudulos. ICCJ a decis că această infracţiune se va reţine atunci când cetăţeanul român. Trebuie să existe o acţiune de prezentare sub o identitate falsă sau de atribuire unei alte persoane o identitate falsă. 293 C pen. fără a fi necesară şi reuşita inducerii în eroare a autorităţii.Falsul privind identitatea Art. card-uri bancare. pentru sine ori pentru altul. Obiectul material al acestei modalităţi este reprezentat de un înscris care serveşte în mod direct pentru dovedirea stării civile (certificat de naştere. 145 C pen. de căsătorie). paşaport etc. pentru legitimare (legitimaţie de serviciu. în vederea producerii unei consecinţe juridice. Diplome de absolvire. 327 NCP .

Abandonul de familie Art. Latura subiectivă. faţă de cel îndreptăţit la întreţinere de a-l părăsi. Condiţia relei credinţe. a pensiei de întreţinere stabilită pe care judecătorească. Latura obiectivă: În prima modalitate fapta se comite prin părăsire. Se menține în art. arată voinţa legiuitorului de a incrimina doar faptele intenţionate. expunându-l la suferinţe fizice sau morale. 305 C pen incriminează fapta persoanei care are obligaţia de întreţinere. timp de două luni. Ultima modalitate presupune neplata cu rea-credinţă. alunga sau lăsa fără ajutor. 378 NCP . În a doua modalitate. fapta se comite prin nerespectarea obligaţiei de întreţinere prevăzută de lege. Plata incompletă echivalează cu o neîndeplinire a obligaţiei. de a nu-şi îndeplini cu rea-credinţă obligaţia de întreţinere prevăzută de lege sau de a nu plăti cu rea-credinţă. existentă în textul de incriminare. Faptele se comit cu intenţie. alungare sau lăsare fără ajutor dacă prin acestea întreţinutul este expus la suferinţe fizice sau morale. timp de două luni a pensiei de întreţinere stabilită pe cale judecătorească.

353 NCP. care se realizează prin raport sexual. care ştie că suferă de o astfel de boală. prin relaţii sexuale între persoane de acelaşi sex sau prin acte de perversiune sexuală. art. Fapta se comite prin transmiterea unei boli venerice. . incriminează transmiterea unei boli venerice prin raport sexual.de către o persoană. injecţii infectate. Dacă cel care infectează persoana.354 transmiterea SIDA. În alineatul doi este incriminată fapta de transmitere a sindromului imuno-deficitar dobândit SIDA.Contaminarea venerică Art. Subiectul activ este unul calificat şi anume persoană care ştie că suferă de o boală venerică. de către o persoană care ştie că suferă de o astfel de boală. Subiectul activ este special şi anume persoană care ştie că suferă de o astfel de boală. indiferent dacă victima a ştiut sau nu că este bolnavă. Fapta este consumată în momentul îmbolnăvirii victimei. nu suferă de această boală fapta se va încadra doar ca o infracţiune contra sănătăţii persoanei. etc). Se menține în art. Latura obiectivă. deoarece legea nu stabileşte expres vreo anume modalitate de comitere în concret a faptei. Fapta se comite cu intenţie directă sau eventuală. Latura subiectivă. Transmiterea se poate face prin orice modalitate (prin act sexual. prin relaţii sexuale între persoane de acelaşi sex sau prin acte de perversiune sexuală. 309 C pen.

săvârşeşte acte sau gesturi. să producă scandal public ori să tulbure în orice mod liniştea şi ordinea publică. deprinderi sau comportamente care nu sunt compatibile cu respectul reciproc. 321 C pen incriminează fapta persoanei care. Conflictul personal? Formă agravată. . în public. ori se tulbură în alt mod. O faptă produce scandal public atunci când revolta sau indignarea se transmit în cadrul unei colectivităţi de persoane care asistă sau iau cunoştinţă de acea faptă. 375 NCP – ultraj contra bunelor moravuri. Se menține în art. loviri. tulburarea ordini și liniștii publice. ameninţare. gesturile sau manifestările constau într-o altă infracţiune (distrugere. 371. Dacă actele. iar comportamentul agentului trebuie să aducă atingere bunelor moravuri. O fapta încalcă bunele moravuri atunci când încalcă acele obiceiuri. Când prin comiterea faptei s-au tulburat grav liniştea şi ordinea publică.Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice Art. etc) se va reţine un concurs de infracţiuni între acestea şi ultrajul contra bunelor moravuri. liniştea şi ordinea publică. cu păstrarea demnităţii umane sau cu respectarea decenţei în cuvinte şi atitudini. 152 C pen). proferează cuvinte ori expresii. Fapta trebuie comisă în public (art. sau se dedă la orice alte manifestări prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public. nu mai pare forma agravată.

Încăierarea sau rixul este definit în doctrina penală ca fiind lupta fizică între cel puţin două grupuri sau tabere adverse. incriminează participarea la o încăierare între mai multe persoane.când în cursul încăierării s-a cauzat moartea unei persoane. Dacă încăierarea produce vreuna din urmările de la vătămare corporală gravă şi autorul este cunoscut acesta va fi sancţionat pentru vătămare corporală gravă cu reducerea maximului pedepsei cu 1 an conform art 322 alin. fiind o infracţiune caracterizată de pluralitate naturală. Ea se caracterizează printr-un complex de acte de violenţă reciproce aplicate în învălmăşeală şi la întâmplare.Încăierarea Art. . . Latura subiectivă. desfăşurate în aşa fel încât devine dificil a se stabili şi a se individualiza contribuţia fiecărui participant la desfăşurarea încăierării. Fiecare participant este autor al propriei sale fapte.2. 322 alin 4 pen o cauză de nepedepsire şi anume atunci când persoana a fost prinsă în încăierare împotriva voinţei sale. 198 NCP . Şi în cazul acestei forme agravate trebuie presupusă ca existentă condiţia care se referă la ipoteza în care nu se poate determina cine este autorul loviturii mortale. 322 C pen. inclusiv victima. să respingă un atac ori să apere pe altul.când în cursul încăierării s-a cauzat o vătămare corporală gravă unui participant la încăierare. compuse fiecare din cel puţin două persoane. sau a încercat să despartă pe alţii. iar ceilalţi participanţi vor răspunde pentru încăierare în forma de bază. Latura obiectivă constă în acţiunea de a participa la încăierare. Fapta se comite cu intenţie (repentină ). Forme agravate. Se menține în art. Art. iar restul participanţilor vor fi sancţionaţi pentru încăierare. Dacă se cunoaşte autorul loviturii acesta va răspunde pentru lovituri cauzatoare de moarte care absoarbe şi încăierarea. indiferent de modul sau mijloacele cu care au fost executate.

constituirea unui grup infracțional organizat. Dacă autorii inițiază sau constituie un grup infracțional organizat infracțiunea se sancționează potrivit art. Se menține în art. ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri. 39/2003 este definită noțiunea de grup infracțional organizat. a din Legea nr. 323 C pen incriminează fapta de a se asocia sau de a iniţia constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni. este format din cel puțin 3 persoane. Latura obiectivă.Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni Art. 2 lit. aderare sau sprijinire sub orice formă a asocierii. există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Infracţiunea este un exemplu de pluralitate constituită. . Astfel poate fi definit ca fiind un grup infracțional organizat: acel grup care este structurat. 7 din Legea nr. Enumerate 19 infracțiuni pe lângă acestea sunt considerate infracțiuni grave orice infracțiune pentru care legea prevede un minim special de cel puțin 5 ani. Diferența dintre asociere și simpla participație este gradul de organizare a participanților. În cazul în care asocierea este urmată de comiterea vreunei infracţiuni se aplică regulile de la concurs. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate. altele decât cele de complot. Fapta se comite prin asociere. 367 NCP. În art. iniţiere.

Fapta se comite cu intenţie directă deoarece se cere un scop special Infracţiunea este cu autor unic. Raporturile sexuale trebuie realizate cu diferite persoane. Persoana prin practicarea raporturilor sexuale trebuie să îşi procure mijloacele de existenţă sau cel puţin principalele mijloace de existenţă (hrană. Nu se mai menține în NCP. ceea ce înseamnă nu este posibil coautoratul. îmbrăcăminte. 328 C pen incriminează fapta persoanei care îşi procură mijloacele sau principalele mijloace de existenţă. Dacă se realizează raporturi sexuale cu aceeaşi persoană fapta nu este tipică. Venituri suplimentare prin practicarea prostituţiei? Infracţiunea este una de obicei. practicând în acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane. Latura obiectivă. Latura subiectivă. locuinţă).Prostituţia Art. . Rațiunea incriminării? Subiect activ este atât femeia cât şi bărbatul.

Forma agravată a alineatului 2 trebuie raportată la art. 678/2001.ambele fapte sunt mai grave dacă sunt săvârşite faţă de un minor sau prezintă un alt caracter grav. 213 NCP . Este incriminată comiterea faptei cu intenţie. şi se va aplica legea specială. 329 C pen incriminează îndemnul sau înlesnirea practicării prostituţiei sau tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către o persoană. 678/2001 care sancționează chiar și exploatarea sexuală consimțită a unui minor. În schimb recrutarea pentru o prostituţie consimţită. deoarece în cazul exploatării fapta este incriminată de art. Această formă agravată s-ar putea reține doar dacă proxenetul nu exploatează minorul respectiv. Practic în cazul acestei forme asimilate. 13 din Legea • Se menține în art. intră sub incidenţa art.12. Astfel de exemplu recrutarea în scopul obligării la prostituţie. În alineatul 2 este incriminată fapta de a recruta o persoană pentru prostituţie ori traficul de persoane în acest scop precum şi constrângerea la prostituţie. cele mai multe modalităţi de comitere intră sub incidenţa art. În cazul „îndemnului” nu este nevoie ca acesta să fi avut ca urmare determinarea persoanei ca în cazul unei instigări. 13 din Legea nr. 12 şi 13 din Legea nr. traficul în scopul obligării la prostituţie precum şi constrângerea la prostituţie intră sub incidenţa art. 329 C pen. Formă agravată: . dacă nu reprezintă o formă de exploatare sexuală.Proxenetismul Art.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful