ÎNCRENGĂTURA MAGNOLIOPHYTA (ANGIOSPERMATOPHYTA

)
    

Cuprinde cele mai evoluate specii, la care sămânţa este protejată de fruct. Este încrengătura cea mai mare a regnului vegetal, cu peste 300 000 de specii ierboase şi lemnoase. În structura cormului se găsesc trahee şi numai excepţional, la taxonii primitivi, traheide. Frunzele sunt lărgite, complete, prezentând limb, peţiol şi teacă. Florile sunt bine adaptate pentru susţinerea şi protejarea elementelor reproducătoare. Ele au în general învelişuri florale bine dezvoltate, deseori viu colorate şi mirositoare, astfel că indeplinesc pe lângă funcţia de protecţie şi funcţii în polenizare.

ÎNCRENGĂTURA MAGNOLIOPHYTA (ANGIOSPERMATOPHYTA)

Staminele produc polen ce conţine câte o celulă generativă şi una vegetativă. Gineceul constă din carpele unite, care formează ovarul, cu rol în protejarea ovulelor. Ovulul, prevăzut cu două integumente, conţine sac embrionar similar protalului femeiesc, redus la 7 celule (1 oosferă, 2 sinergide, 1 nucleu secundar, 3 antipode).

ÎNCRENGĂTURA MAGNOLIOPHYTA (ANGIOSPERMATOPHYTA)

 

Fecundaţia este dublă : o spermatie se uneşte cu oosfera, dând naştere zigotului (care va deveni ulterior planta propriu-zisă), iar cealaltă fecundează nucleul secundar, generând zigotul accesoriu (care va da naştere endospermului secundar cu rol de ţesut de rezervă). În funcţie de numărul cotiledoanelor, angiospermele sunt clasificate în două clase : monocotiledonate (Magnoliopsida, Dicotyledonatae) dicotiledonate (Liliopsida, Monocotyledonatae)

Din punct de vedere anatomic. cu puţine excepţii. Tulpina. de obicei ramificată. a zonelor de cambiu şi felogen care generează structura secundară. din rădăcina embrionară care rămâne viabilă (cu puţine excepţii când este înlocuită prin rădăcini adventive). se caracterizează prin dispunerea pe un cerc a fasciculelor libero-lemnoase şi prin apariţia. la numeroase specii. Rădăcinile rămuroase sau pivotante se dezvoltă. .CLASA MAGNOLIOPSIDA (DICOTYLEDONATAE)    Grupează un număr de circa 200 000 specii lemnoase şi ierboase. prezintă un număr mare de forme.

Sămânţa exalbuminată sau albuminată. prezintă nervaţiune penată sau palmată.  Florile sunt pentamere sau tetramere (tipul 5 sau 4).  . au învelişuri florale. în cele mai multe cazuri.CLASA MAGNOLIOPSIDA (DICOTYLEDONATAE)  Frunzele au peţiol şi limb variat. diferenţiate. prezintă embrion cu două cotiledoane . şi elemente de reproducere variate ca număr şi poziţie.

Frunzele sunt simple. alterne. arbori şi arbuşti. actinomorfe. . nestipelate. trimere. cu elemete dispuse ciclic. Florile sunt mici. Formula florală poate fi de tipul : *K3C3A3+3+3G(3) sau *P3+3A3+3+3G1.Familia Lauraceae      Grupează circa 1300 de specii. în general persistente. Învelişul floral este de tip periant sau perigon. Fructele sunt drupe sau bace. întregi. hermafrodite sau unisexuate. Din punct de vedere biochimic. familia se caracterizează prin secreţia de uleiuri volatile si tanin. răspândiţi în zonele tropicale şi subtropicale.

dafin. laur ..Laurus nobilis L.

Laurus nobilis L. laur ..dafin.

dafin. laur ..Laurus nobilis L.

Flori albe. Specia este răspândită în regiunea mediteraneană.dafin. unisexuate. Frunze alterne. laur      Arbore de până la 10 m înălţime. pieloase. lucioase pe faţa superioară. ondulată . trimere. verziînchise. persistente..Laurus nobilis L. Fruct : bacă neagră. grupate la baza frunzelor în inflorescenţe . glabre. fiind de asemenea plantat în scop ornamental şi aromatic . cu margine întreagă. creşte în pădurile umbroase şi umede din apropierea coastelor. ovoidală . cu foliaţie deasă .

 fructele sunt bogate în amidon şi ulei gras Acţ. ch.. terap.Laurus nobilis L. terap. Lauri folium Comp. : tulburări ale digestiei . farm. laur Prod. :  frunzele : ulei volatil. : stimulantă a secreţiilor digestive . mucilagii . tanin. carminativă. dermatoze cronice  prin presarea fructelor de obţine uleiul de dafin. : Lauri fructus. utilizat ca remediu antireumatic Notă : Frunzele de dafin sunt utilizate şi în scop condimentar . antiseptică Ind.dafin.

) J. Presl arbore de camforă .Cinnamomum camphora (L.S.

Formosa (Taiwan). Frunze cu perigon alb-gălbui. având 5 m în diametru . cu trei nervuri proeminente . Frunze persistente. fructul este negru . ovale. .Cinnamomum camphora     Arbore înalt de până la 50 m. Specia este originară de pe insulele Asiei de sud-est. şi cultivată în Ceylon (Sri Lanka). grupate în inflorescenţe la baza frunzelor .

Cinnamomum camphora
Prod. farm. : Camphorae pulvis (făina obţinută în urma măcinării lemnului) Comp. ch. : ulei volatil (cu camforă) Acţ. terap. (a camforei) : analeptică; revulsivă ; analgezică externă, antipruriginoasă Ind. terap. (a camforei) : reumatism, prurit (unguente)  ca decongestionant, în rinite (picături pentru nas)

sincope respiratorii (inhalaţii)

Cinnamomum zeylanicum (Cinnamomum verum) - arbore de scorţişoară

Cinnamomum zeylanicum


  

Arbore, înalt de 8-10 m; Frunze ovat-lanceolate, coriace, persistente, lucioase ; Flori galben-verzui. Fruct : drupă albastră ; Specia este originară din pădurile montane ale Ceylonului (Sri Lanka) şi este cultivată în multe ţări tropicale

: stări gripale (infuzie) Notă : Scorţişoara este utilizată şi ca aromatizant . terap. Cinnamomi zeylanici corticis aetheroleum. :  antibacteriană. ch. terap. antifungică. uşor analgezică  în doze crescute : stimulantă cardiovasculară şi nervoasă Ind.Cinnamomum zeylanicum Prod. farm. Eur. 7) Comp. : Cinnamomi cortex . : ulei volatil cu aldehidă cinamică Acţ. Cinnamomi zeylanici folii aetheroleum (toate oficinale în Ph. antivirală.

2 – testa . fruct (B) . sămânţă (C) . 3 .Familia Myristicaceae Myristica fragrans . 1 – aril .endosperm .arbore de nucşoară ramură fructiferă (A) .

arbore de nucşoară .Myristica fragrans .

lungi de 8-12 cm. cu margine întreagă. scoarţa este gri-verzuie până la verde-oliv .Myristica fragrans      Arbore cu înălţimea de 5-18 m. glabre . la exteriorul tegumentului se găseşte arilul (anexă tegumentară). Flori unisexuat dioice . Specia este originară din Insulele Moluce. Sămânţa albuminată. Fruct : bacă monospermă. Frunze persistente. roşu în stare proaspătă şi gălbui în stare uscată. însă este cultivată în numeroase ţări tropicale . eliptice. Arilul este denumit macis. albicioasă (Myristicae semen) este protejată de un tegument lignificat brun . cu coroană conică .

terap. . terap.  revulsivă în uz extern Ind. : Myristicae semen. Myristicae arillus  Myristicae fragrantis aetheroleum Comp.  stimulantă. antispastică.Myristica fragrans Prod. stomahică. antivomitivă . :  carminativă. ch. : ulei volatil cu miristicină (semen şi macis)  ulei gras cu acid miristic (semen) Acţ. halucinogene. farm. eczeme (uz extern) Notă : Ingerarea unor cantităţi mari de seminţe sau macis are efecte toxice. : tulburări ale digestiei (uz intern)  reumatism.

mărul lupului . .F a m i l i a Aristolochiaceae Aristolochia clematitis L.

grupate în cime la baza frunzelor. . la marginea drumurilor. Specia este frecventă la liziera pădurilor. în vii. Frunze oval-triunghiulare cu bază cordată şi vârf rotunjit . Flori galbene.Aristolochia clematitis      Plantă ierboasă perenă cu rizom ramificat . Fruct : capsulă . Corola lor este tubuloasă .

ocitocică. planta este considerată ca fiind foarte eficace în tratamentul plăgilor. Ind. genotoxici). emenagogă. terap. . : răni infectate. utilizarea mărului lulpului pe cale internă este nerecomandată. alcaloizi Acţ. ulei volatil . În unele ţări.Aristolochia clematitis       Prod. farm. stimulantă a acţiunii fagocitare . : acizi aristolochici . ulcer de gambă Notă : Cercetările au arătat că acizii aristolochici sunt toxici (cancerigeni. Din acest motiv. abortivă . : Aristolochiae herba et radix Comp. : antibacteriană. ca de exemplu China. terap. ch.

Rădăcina embrionară este substituită de rădăcini adventive. rar unisexuate.) sau reunite în raceme (Consolida sp. .). Între învelişul floral şi androceu se găsesc frecvent nectarii rezultate din petale transformate. cu dispoziţie alternă.) şi cime (Clematis sp. rar lemnoase sub formă de liane. Adonis sp. lobate sau palmat sectate.). foarte variate. rar opusă (Clematis sp. fasciculate.) sau de tip perigon petaloid (Consolida sp..) sau zigomorfe (Aconitum sp.). cu simetrie radiară (Ranunculus sp.Familia Ranunculaceae       Grupează specii ierboase. Aconitum sp. adesea formate pe tulpini subterane. Învelişul floral este diferrenţiat în caliciu şi corolă (Adonis sp. Florile hermafrodite. sunt solitare (Nigella sp. Frunzele.)..

Familia grupează circa 1500 de specii.Familia Ranunculaceae      Androceul constă din numeroase stamine. îndeosebi în zona temperată şi rece din emisfera nordică.). rar capsule sau bace. . răspândite în condiţii ecologice foarte variate. ranunculaceele sunt caracterizate prin prezenţa alcaloizilor şi glicozidelor. folicule. polifolicule. Fructele sunt poliachene. ceea ce face ca multe dintre ele să fie toxice sau medicinale. Gineceul este apocarp. format din numeroase carpele libere sau în mod excepţional. cu caractere eterogene. din una singură (Consolida sp. superior. Din punct de vedere biochimic.

Aconitum callibotryon Reich.omag . .

Aconitum callibotryon Reich.omag . .

elipsoidale. Gineceul este tricarpelar. . şi două inferioare. două laterale. Fruct de tip polifoliculă. Omagul creşte în pajişti montane umede. înaltă de 50-150 cm .Aconitum callibotryon Reich. inegale. Tulpină bogat înfrunzită. .omag         Plantă ierboasă perenă cu rizom tuberizat . sunt petaloide şi adăpostite în coiful tepalei superioare. Staminele sunt numeroase. Periantul este compus din 5 tepale. Frunze palmat-sectate cu 5 lobi divizaţi. rotund-ovate. una superioară în formă de coif. de obicei în formă de pinten. având segmente înguste Flori zigomorfe violet închis în raceme. Nectariile.

Aconitum callibotryon Reich. - omag

Prod. farm. : Aconiti tuber (of. in FR X) Comp. ch. : alcaloizi (aconitină, aconină, napelină) Acţ. terap.. : antitusivă, analgezică, Ind. terap. :  tuse,  nevralgii faciale (ale nervului trigemen) Notă : Toate părţile plantei sunt extrem de toxice

Helleborus purpurascens - spânz

Helleborus purpurascens W. et K.- spânz


Plantă ierbosă perenă, având rizom şi rădăcini brunnegricioase cilindrice ; Frunzele bazale sunt lung peţiolate, palmat-sectate, frunzele tulpinale sunt sesile ; Florile sunt grupate în cime. Ele prezintă cinci tepale verzi pe faţa interioară şi roşietice la exterior, numeroase nectarii de forma unor cornete, şi multe stamine Fruct : polifoliculă, alcătuită din 3-5 folicule ; Specia creşte în pădurile de fag din zona de deal.

Helleborus purpurascens W. intră în compoziţia preparatelor Boicil (unguent. farm. nevralgii Notă : Toate părţile plantei sunt toxice. terap. : Hellebori rhizoma Comp.  afecţiuni articulare. antiinflamatoare a articulaţiilor Ind.) . purpurascens. inj.  Extractul total purificat din Helleborus sp. saponine . niger). şi această specie este considerată medicinală. dumentorum. ch. diuretică. Acţ.. : cardiotonică (cu eliminare rapidă). mialgii. odorus. reumatism.  În sud-vestul ţării creşte Helleborus odorus cu tepale galbenverzui pe ambele feţe . H. :  insuficienţă cardiacă (doar sub formă de preparate standardizate în glicozide cardiotonice) . sol. terap. antireumatică.( H. lipsit de glicozide cardiotonice. : glicozide cardiotonice (helebrozida). H. et K. H.spânz Prod.

Cimicifuga racemosa (L.cimicifuga .) Nutt..

cu numeroase stamine . păduri. unde creşte în locuri umbroase. Frunze imparipenat compuse.5 m.Cimicifuga racemosa (L. Specia este originară din America de Nord. Flori gălbui-deschis.) Nutt. emanând un miros neplăcut dacă este lezată . Rizom cu lungimea de până la 15 cm. cu numeroase rădăcini adventive brune . înaltă de până la 2. rugos. brun negricios. .. Este cultivată şi subspontană în Europa. cu foliole ascuţitlobate .cimicifuga (engl: black cohosh)      Specie ierboasă perenă.

: Cimicifugae radix Comp.) Nutt.  antiinflamatoare Ind. dismenoree. cimicifugozid) Acţ.Cimicifuga racemosa (L.  glicozide triterpenice (acteină. :  estrogenică . :  menopauză. :  izoflavone (formononetină) . osteoporoză . terap. ch..  reumatism.cimicifuga Prod. terap. farm.

şi este superior. Din punct de vedere biochimic. alterne. rar arbuşti. iar gineceul din numeroase sau două carpele sudate. Caliciul este constituit din două sepale caduce. Androceul e reprezentat de numeroase stamine. actinomorfe. răspândite pe întregul glob. papaveraceele sunt caracterizate prin prezenţa a numeroşi alcaloizi. cu importanţă toxicologică şi medicinală. Corola este dialipetală. Conţin în organele vegetative şi fructe laticifere articulate. cu frunze simple. Florile sunt bisexuate. Familia este reprezentată de circa 550 specii. formată din 4 petale.Familia Papaveraceae       Grupează specii ierboase. solitare sau grupate în cime. Fruct: capsulă poricidă sau valvicidă. din regiunile ecuatoriale până în cele polare .

mac de grădină .Papaver somniferum L.

Papaver somniferum: opiul .

acesta reprezintă opiul . . Florile solitare mari (8-15 cm) prezintă 2 sepale caduce. se secţionează laticiferele şi se obţin câteva picături de latex alb. 4 petale liliachii. având margini neregulat-dinţate şi culoare verde-albăstruie . care se solidifică apoi . Androceul e format din numeroase stamine. ovarul este pluricarpelar. China şi Turcia pentru obţinerea opiului. puţin ramificată .Papaver somniferum L. Plantă larg cultivată în Iran. cu tulpină erectă.mac de grădină      Plantă ierboasă anuală. de până la 1 m înălţime. India. Practicând incizii puţin profunde în peretele capsulelor imature. albe sau roze cu o pată mare violet-închisă la bază. . Frunze alungit-ovate. iar în Europa pentru semninţele alimentare. cenocarp Fruct : capsulă poricidă.

mac de grădină Prod.  Morfina în durerile de intensitate ridicatǎ (din boala canceroasǎ. ch. : Opium crudum (latexul uscat la aer. anumite fracturi). cei mai importanţi fiind : morfina. biliare. pentru acţiunea analgezică (în dureri). . Comp. Opii pulvis normatus (oficinale în Ph.  Codeina are acţiune antitusivă. terap. inhibând centrul tusei din creier. obţinut prin incizii practicate în capsulele imature). Acţ. 7 şi FR X). Ind. papaverina. :  Opiul sub formă de pulberi farmaceutice şi tincturi. terap. menstruale etc. : Opiul conţine un amestec de numeroşi alcaloizi (cca 35). tebaina etc.  Papaverina în spasmele renale. dar mai slabă decât morfina. codamina. antitusivă (în tusea uscată) şi antidiareică. :  Morfina este un analgezic potent.  Papaverina are acţiune antispastică. codeina. Eur.  Codeina în tusea uscată şi durerile de intensitate medie. . Are şi acţiune analgezică. farm.Papaver somniferum L.

rostopască. negelariţă . .Chelidonium majus L.

Chelidonium majus L. .rostopască .

sunt mari. Fruct silicvă lineară. având lobi cu diviziuni rotunjite . Frunze de culoare verde-gri deschisă. organele vegetative conţin un latex portocaliu . tufişuri. cu tulpina erectă. Inflorescencenţe de tip umbelă. imparipenat-sectate. alcătuite din 2-6 flori cu corola galbenă . rostopască. negelariţă      Plantă ierboasă perenă. locuri umbroase .Chelidonium majus L. Seminţele prezintă caruncul . Specia creşte în păduri degajate. ramificată .

Eur.  dermatologie : negi. : alcaloizi (chelidonină. protopină) . Ph. tuse .  enzime proteolitice Acţ. 7 şi FR X) Comp. : afecţiuni hepatice şi biliare . ch. berberiă.  afecţiuni respiratorii : bronşită. negelariţă Prod. antispastică. rostopască. coleretică. dermatite licheniforme . terap.  antiinflamatoare.Chelidonium majus L. :  colagogă. farm. uşor analgezicǎ  sedativ centralǎ Ind. oxichelidonină. : Chelidonii herba (of. terap.

Inflorescenţa este de tip spic. acizi organici . trimuchiată. alterne. de obicei cu 3 carpele (uneori cu 2-4 carpele). glicozide. gineceu superior sincarp. dispuse în 2 verticile. . prevăzute la bază cu ohree. Familia cuprinde circa 1000 specii răspândite pe tot globul. poligonaceele se caracterizează prin producerea de taninuri. Florile bisexuate sau câteodată unisexuate. androceu din 6-8 stamine. cu frunze simple. Din punct de vedere biochimic. racem sau cimă. au perigon cu 3-6 tepale sepaloide sau petaloide. în seminţe depozitează amidon.Familia Polygonaceae      Grupează plante ierboase rareori arbustive. Fruct achenă prismatică.

hrişcă .Fagopyrum esculentum Moench (syn.) . Fagopyrum sagittatum Gilib.

însoţite de ohree . Fruct : achenă piramidală . tulpina este de obicei roşie Frunze alterne. Turkestan. A fost introdusă în Europa de turci şi tătari (semintele sunt alimentare). . Flori albe sau roşietice în cime dispuse la baza frunzelor in spice. nordul Chinei. cele superioare sesile . Specia este originară din sudul Siberiei. de până la 80 cm înălţime.Fagopyrum esculentum      Plantă ierboasă anuală. frunzele inferioare sunt peţiolate. sagitate.

terap. terap.Fagopyrum esculentum Prod. Eur. antiedematoasă . . : rutozid (o flavonă) . : Fagopyri herba (oficinal în Ph. diuretică Ind. edeme Notă : Seminţele sunt alimentare. 7) Comp. ch. pot apare reacţii fototoxice (datorate fagopirinei). datorită conţinutului său înalt (49%) în aceastǎ flavonǎ. : măreşte rezistenţa capilarelor . : hemoragii datorate fragilităţii capilare . farm.  La ierbivorele care consumă cantităţi mari de hrişcă. tratament adjuvant al tulburărilor venoase (varice).  Hrişca reprezintă în Europa principala sursă de extracţie la scară industrială a rutoziei. fagopirină (substanţă roşie) Acţ.

.Ordinul Saxifragales F a m i l i a Hamamelidaceae Hamamelis virginiana L.hamamelis .

Hamamelis virginiana L. .

şi cultivată în grădinile botanice. care apar toamna . mici. Fruct : achenă. Frunze alterne. asimetrice. . axilare. ovate. Flori gălbui.Hamamelis virginiana L      Arbust de până la 5 m înălţime . Planta este răspândită în pădurile Americii de Nord. la început păroase. ajunsă la maturitate în toamna următoare . apoi aproape glabre . cu marginea crenat-dinţată.

ulei volatil Acţ. flavonozide . farm. gingivite (gargarisme)  varice. 7) Comp. inflamaţii ale pielii şi mucoaselor  stomatite. ch. hemoroizi (ungvente)  cosmetică (în loţiunile astringente pentru îngrijirea tenului gras) . :  leziuni superficiale ale pielii . hemostatic locală. Eur. cicatrizantă  reduce permeabilitatea capilarǎ. : taninuri (galice : hamamelitanin şi catechice). : astringentă. antiflogisticǎ. terap. : Hamamelidis folium (Ph. antipruriginoasǎ. vasocontrictoare Ind.Hamamelis virginiana L Prod. terap.

) – mesteacan . (syn. Betula verrucosa Ehrh.Familia Betulaceae Betula pendula Roth.

.Betula pendula Roth.

brune . grupate în amenţi pendenţi . având ramuri flexibile. rombice . Frunze lung peţiolate.Betula pendula      Arbore cu ritidom albicios. ce se exfoliază în inele. . pe soluri sărace şi se cultivă ornamental. Specia creşte în regiunile colinare şi montane. Flori unisexuate monoice. Fructul este samară .

glicozide fenolice (betulozidă). tanin. terap. :  folium. cortex et succus : afecţiuni reno-urinare. gută. uricozurică . : Betulae folium. terap. : folium. farm. Betulae pix (gudronul) Comp. ch.Betula pendula Prod. Betulae succus (seva). ulei volatil (« camfor de mesteacăn »). : saponine (betulinol). pix : în dermatologie (eczeme) . Betulae cortex. cortex şi succus : diuretică. reumatism. flavonoizi . antilitiazică. antireumatică  pix : keratolitică Ind. rezine Acţ.

). Androceul are numeroase stamine. Polenizarea se produce entomofil.).). . Fructul este polifoliculă. pe tipul 5. Florile sunt bisexuate. Gineceul are număr variabil de carpele (∞-1) libere sau unite şi poziţie superioară (Spirea sp.).. fiind plan (Spirea sp. concav ca o cupă (Rosa sp.). cu frunze simple sau compuse însoţite de stipele. solitare sau grupate în inflorescenţe foarte variate. polidrupă. Fragaria sp. poamă sau drupă.) sau inferioară (Malus sp. cu elemente dispuse ciclic. semiinferioară (Prunus sp. convex (Fragaria sp. Receptaculul variază ca formă.Familia Rosaceae       Cuprinde plante lemnoase şi ierboase.

. saponine şi uleiuri eterice. răspândite mai ales în zona temperată din emisfera nordică. Aceastǎ familie grupează circa 2800 de specii. între aceste specii găsindu-se principalele producătoare de fructe din aceste zone. rosaceele au metabolism puţin specializat : unele specii conţin taninuri.Familia Rosaceae   Din punct de vedere biochimic. flavonozide.

(syn.)Maxim.Filipendula ulmaria (L.creţuşcă .) . Spirea ulmaria L.

Spirea ulmaria L.Filipendula ulmaria (L. înaltă de până la 1. ovatlanceolate sunt intercalate foliole mici. păroase.)Maxim. verde închis pe partea superioară şi gri-verzui. între foliole mari. Foliolele sunt inegale .creţuşcă      Plantă ierboasă. Tulpina puţin ramificată poartă frunze alterne. grupate în cime multiflore . . Planta se dezvoltă pe substraturi umede. in lunci. imparipenat compuse. cu 5 petale. cu rizom orizontal lignificat . (syn. perenă. pe cea inferioară. trilobată.5 m.) . iar foliola terminală este mare. Florile sunt de culare alb-gălbuie.

farm. reumatism Nota: denumirea veche a speciei. : adjuvant în rǎceli. astringentǎ . tanin Acţ. Eur. terap.Filipendula ulmaria Prod. :  antiinflamatoare . terap. : Filipendulae ulmariae herba (oficinal în Ph. ch. 7). Filipendulae ulmariae flos Comp. : ulei volatil conţinând derivaţi ai acidului salicilic . stări gripale. Spirea ulmaria.  flavonozide (spireozid) . antipireticǎ Ind. a inspirat denumirea ASPIRINEI .

.turiţă mare .Agrimonia eupatoria L.

turiţă mare       Plantă ierboasă perenă. datorită pilozităţii dese . . între care se intercalează foliole mai mici. Fructul este o achenă prevăzută cu o coroană de peri . pentamere sunt grupate în spice alungite . cu rizom scurt. Tulpina aeriană este înaltă de până la 1 m. cu internodii inferioare scurte iar cele superioare alungite Frunzele sunt imparipenat-compuse.Agrimonia eupatoria L. la liziera pădurilor. . cu 5-9 foliole mari. Florile galbene. Frunzele sunt de culoare verde-închis pe faţă superioară şi verdecenuşiu pe cea inferioară. Planta este prezentă în pajişti uscate.

principii amare Acţ. flavonozide. antidiareică. : diaree acutǎ nespecificǎ. farm.Agrimonia eupatoria L. adjuvant în afecţiuni hepatice . cicatrizantǎ. bacteriostaticǎ. hepatoprotectoare Ind.turiţă mare     Prod. : astringentă. farm. ulei volatil. : Agrimoniae herba Comp.: tanin. inflamaţii buco-faringiene. ch. terap. leziuni superficiale ale pielii. .

Crataegus monogyna – păducel .

Crataegus monogyna .păducel .

uneori roz. Specia creşte prin pădurile şi tufǎrişurile din zonele colinare şi de câmpie. de 2-8 m.Crataegus monogyna . penat-fidate la pentat-partite. Fructele ovoidale roşii conţin o sămânţă ovală.păducel      Arbust sau arbore mic. cu ramuri subţiri. . Florile albe. romboidale. au un miros neplăcut. spinoase . Frunzele sunt obovate. sunt dispuse în corimb compus. Sunt pentamere. cu 3-7 lobi. cu numeroase stamine şi ovar monocarpelar .

Crataegus monogyna . uşor sedativă şi hipotensivă Ind. 7) Comp. 7 şi FRX)  Crataegi fructus (of. acizi triterpenici (in concentraţie mai redusǎ decât produsul precedent). Eur. taninuri Acţ. Ph. procianidine oligomere. aritmii . :  folium cum flore : flavonozide (hiperozidǎ. vitexinǎ). : insuficienţă cardiacă. terap. antiaritmicǎ. farm. angină pectorală. : creşte forţa de contracţie a miocardului. amine biogene. :  Crataegi folium cum flore (of. creşte rezistenţa inimii în condiţii de hipoxie . ch. îmbunǎtǎţeşte irigarea acestuia. acizi triterpenici  fructus : flavonozide. Eur. terap.păducel Prod. Ph. rutozidǎ.

păducel  Notă : Preparatele farmaceutice pe bază de păducel (tincturi. Eficacitatea extractelor standardizate a fost dovedita clinic  .Crataegus monogyna . extracte totale) sunt foarte apreciate în tratamentul de lungă durată a afecţiunilor cardio-vasculare.

) Willdenow .Familia Mimosaceae Acacia senegal (L.

mici. Flori albe. Frunze dublu paripenat compuse . actinomorfe. de la Oceanul Atlantic până la marea Roşie (Sudan. Mali. Senegal). dispuse în spice axilare lungi .Acacia senegal      Arbore înalt de 4-6 m. Fruct : păstaie Specia creşte în zonele predeşertice africane. prevăzut cu spini curbaţi . .

7 şi FR X) . farm. obţinut prin incizia ramurilor şi a trunchiului (oficinal în Ph. Eur. : Acaciae gummi (=Gummi arabicum) : exudatul natural sau provocat.Acacia senegal  Prod.

Guma arabică este emulgatorul cel mai utilizat la prepararea emulsiilor în farmacie (în industria farmaceutică sunt preferate mucilagiile sintetice). ch. .Acacia senegal Comp. excipient la prepararea comprimatelor. : emolientă . terap. se foloseşte guma desenzimată (deoarece enzimele ar descompune substanţele medicamentoase asociate). Soluţia sa 30% este vâscoasă. amidon Acţ. terap.  Alte utilizări : stabilizator al suspensiilor. : iritaţii ale mucoaselor Notă :  Utilizarea principală a gumei arabice este în domeniul tehnicii farmaceutice . antitusivă Ind. :  acid arabic (poliholozidă acidă) .  enzime (oxidaze. peroxidaze).

foi de mamă . şi Cassia angustifolia Vahl siminichie.Familia Caesalpiniaceae Cassia senna L.

.Cassia senna L.

. angustifolia este originară din Peninsula Arabică şi cultivată în India. Flori galbene. cu vârf ascuţit . C. foliolele posedă un peţiol scurt şi sunt asimetrice la bază . dispuse în raceme axilare .1. fiind cultivată în valea Nilului. Fruct : păstaie aplatizată .5 m. cu frunze paripenat compuse.Cassia senna şi Cassia angustifolia     Arbuşti înalţi de 0.5 . zigomorfe. angustifolia). Cassia senna este originară din Egipt şi Sudan. având foliole ovat-lanceolate (mai înguste la C.

:  constipaţii ocazionale . : sunt oficinale în Ph. terap. : antracenozide (senozide) . rezine Acţ. Eur. ch. 7: Sennae folium. fiind indicate în special în pediatrie . Sennae fructus acutifoliae.  Notă : Fructele au o acţiune mai blândă decât frunzele şi nu conţin rezine. terap. mucilagii .  pentru evacuarea conţinutului intestinal înainte de intervenţii chirurgicale în sfera abdominală.Cassia senna şi Cassia angustifolia Prod. farm. Sennae fructus angustifoliae Comp. : laxativ-purgativă Ind.

Frunzele penat sau palmat-compuse au stipele şi sunt dispuse altern. Florile grupate în raceme sau capitule sunt bisexuate şi zigomorfe. pe tipul 5.Familia Fabaceae (Leguminosae)    Cuprinde plante ierboase şi lemnoase ce cresc în simbioză cu bacterii fixatoare de azot din genul Rhizobium. cu caliciu gamosepal (rar dialisepal) şi corolă dialipetală. prezente în nodozităţile de pe rădăcină. .

Gineceul monocarpelar este aşezat superior.. Medicago sp.. sau toate libere la Sophora sp. cu conformaţie specială. cele două laterale au formă de aripioare (ale). Petala superioară este mai mare şi se numeşte stindard sau vexil.Familia Fabaceae     Petalele sunt inegale. Androceul este format din 10 stamine: 9 stamine unite şi 1 liberă (diadelf).. amintind de cea a unui fluture (papilionată). . la Pisum sp. iar cele două inferioare sunt unite şi alcătuiesc luntriţa (carena). la Arachis sp. toate unite (monadelf).

Cele mai multe cresc în emisfera nordică. Arachis sp. Biochimic. Familia grupează circa 12 000 specii.. Phaseolus sp. răspândite pe tot globul. datorită simbiozei caracteristice. păstaie indehiscentă cu 1-2 seminte (Arachis sp.Familia Fabaceae     Fructul este păstaie dehiscentă la majoritatea speciilor. asociate în seminţe cu amidon (Pisum sp.) sau lomentă la Sophora sp. Sămânţa este exalbuminată. ...) sau cu grăsimi (Glycine sp. Unele specii conţin şi alcaloizi. fabaceele se caracterizează prin conţinut ridicat de proteine.). Trifolium sp. fiind frecvente şi pe soluri slab aprovizionate cu azot. taninuri şi saponine.

Glycyrrhiza glabra L. lemn-dulce .

Asia de Sud-Vest. . papilionată . cu rizom gros şi sistem radicular foarte bine dezvoltat (rădăcini lungi de 1-2 m) . Este răspândită în sudul Europei. În România este o specie rară.Glycyrrhiza glabra      Subarbust cu înălţimea de până la 1. prezentând 11-17 foliole ovat-eliptice . Fructe : mici păstăi comprimate. Africa de Nord.5 m. erecte. conţinând 4-8 seminţe . Corola lor este violacee. putând fi întâlnită în judeţele Tulcea şi Botoşani. Flori grupate în raceme spiciforme alungite. Tulpini aeriene viguroase cu frunze imparipenatcompuse. Specia creşte pe soluri nisipoase şi are capacitatea de a fixa solul.

fitosteroli Acţ. : saponine triterpenice (sǎrurile acidului glicirizinic) . afecţiuni inflamatorii şi degenerative .  antiulceroasă .  antispastică Ind. : tuse. ulcer . : Liquiritiae radix Liquiritiae radix (oficinal în Ph. gastrită. ch.Glycyrrhiza glabra Prod. flavonozide (licviritină şi izo-licviritină) . bronşite . terap. terap. Eur. 7 şi FR X).  antiinflamatoare . :  expectorantă . farm. Succus Liquiritiae Comp.

Glycine soja Sieb. şi Glycine max (L. . et Zucc.) Merr.

corola este violacee până la albă. pentamuchiată. puţin ramificată.Glycine sp. în scop alimentar. prevăzută cu numeroase nodozităţi . dar sunt cultivate pe tot globul. Speciile sunt originare din China şi Japonia. . Frunzele sunt trifoliate. erectă. conţinând 2-5 seminţe globuloase . cilindrică. Fructul este o păstaie păroasă. ovatlanceolate Florile sunt grupate în raceme axilare . papilionată. păroasă.       Plante ierboase anuale cu rădăcină pivotantă. Androceul este monadelf . cu foliole păroase. Tulpina este înaltă de 30-200 cm.

: proteine .Glycine sp.  hepatoprotectoare (lecitinele) Ind.  tratament adjuvant al osteoporozei şi tulburărilor legate de menopauză (izoflavonele) .  hipercolesterolemii. terap.  ulei gras bogat în lecitine.  izoflavone cu proprietăţi estrogenice Acţ. Prod. cirozǎ (lecitinele) Notǎ : uleiurile se folosesc pentru obţinerea prepararatelor injectabile. ch. : Sojae semen (Glycine semen) Comp. terap. farm.  estrogenică (seminţele. glucide . :  nutritivă (seminţele). hepatopatii. izoflavonele)  hipocolesterolemiantă. . ca excipienţi la prepararea unguentelor. : aliment uşor digerabil şi foarte nutritiv.

Sophora japonica L. – salcâm japonez .

Frunzele sunt imparipenat-compuse. numită lomentă . petale inegale libere. ovar monocarpelar superior şi androceu format din 10 stamine libere . Fructul este o păstaie indehiscentă. cu 7-11 foliole ovat-lanceolate (fig. Specia este originară din Asia (China. cultivată decorativ în Europa . Japonia). Florile alb-verzui sunt grupate în raceme compuse erecte Florile zigomorfe posedă sepale unite.Sophora japonica       Arbore înalt de 20-30 de m . 79).

Sophora japonica : frunze si fructe .

profilaxia aterosclerozei Notă : bobocii de Sophora japonica sunt produsul vegetal cu cel mai ridicat conţinut în rutozidǎ (20%) . le reduce permeabilitatea (efect antiedematos) . terap. tratament adjuvant al tulburărilor venoase (varice). ch. : Sophorae flores immaturae (bobocii florali) Comp. are acţiune diuretică. : flavone (rutozidǎ) Acţ. antioxidantǎ. tulburǎri ale microcirculaţiei. : hemoragii datorate fragilităţii capilare . edeme. antiinflamatoare Ind. farm. terap.Sophora japonica Prod. : rutozida măreşte rezistenţa capilarelor.

Melilotus officinalis (L.) Pallas sulfină .

Melilotus officinalis      Plantă ierboasă perenă sau anuală înaltă de până la 2 m. . conţinând o sămânţă . din etajul inferior până în cel montan. bogat ramificată . cu foliole dinţate. Caliciul are dinţi neregulaţi. grupate câte 2050 în raceme axilare.sulfină . Specia este comună în pajişti. iar corola prezintă ale mai lungi decât carena . Fructul este o păstaie ovală glabră. parfumate. brun-negricioasă. Florile galbene sunt mici. Frunzele sunt trifoliate.

farm. crampe. adjuvant în caz de tromboflebitǎ. edeme. melilotinǎ). : glicozide cumarinice (melilotozid. flavonozide . saponine Acţ. : insuficienţǎ venoasǎ (însoţitǎ de dureri ale gambelor. entorse – uz extern . favorizeazǎ cicatrizarea Ind. : Meliloti flos Comp.Melilotus officinalis Prod.sulfină . prurit). terap. cumarinǎ liberǎ. : antiedematoasǎ. terap. ch. hemoroizi – uz intern  echimoze.

Familia Myrtaceae eucalipt Eucalyptus globulus .

de până la 70 m. Frunzele sunt dimorfe : cele tinere sunt oval-cordiforme. cu margine întreagă . coriace. Florile solitare au caliciul cvadrangular.Eucalyptus globulus      Arbore foarte înalt. Fruct capsulă. Specia este originară din Australia. Androceul este format din numeraose stamine. cele mature sunt falcat-lanceolate (în formă de seceră alungită). este frecvent cultivată în ţările mediteraneene . Tasmania . având forma unei cupe acoperite cu un căpăcel (căpăcelul este reprezentat de 4 petale care cad la înflorire). emanând un puternic miros aromatic . cu filamente lungi şi antere galbene. păroase .

:  antiseptică. ch. decongestionantă a căilor respiratorii  revulsivă în aplicaţii externe Ind. farm. terap. ungunte apilcate pe piept şi spate)  antiseptică buco-faringiană (gargarisme) . :  afecţiuni respiratorii (sub formă de inhalaţii.Eucalyptus globulus Prod. antivirală  expectorantă. terap. a cărui componentă majoritară este eucaliptolul Acţ. : Eucalypti folium. : ulei volatil. Eucalypti aetheroleum Comp. picături pentru nas.

Eugenia caryophyllata) arbore de cuişoare .Syzygium aromaticum (syn. Caryophyllus aromaticus.

Florile au receptacul alungit. ovat-lanceolate . care cade la înflorire. Specie este originară de pe insulele Moluce. coriace. Florile sunt grupate în cime compacte. androceu format din numeroase stamine. Reunion. corolă albă din patru petale. Frunze opuse.Syzygium aromaticum     Arbore cu înălţimea de de până la 15 m . persistente. cultivată în zonele tropicale : Zanzibar. Sumatra . caliciu roşu-purpuriu.

:  în stomatologie. tanin Acţ. astenie Notă : Cuişoarele se utilizează şi condimentar. ch. Caryophylli floris aetheroleum (oficinale în Ph.  stimulantă a regenerării dentinei  analgezică locală . : ulei volatil cu eugenol . ca antiseptic bucal şi pentru realizarea plombelor provizorii . acizi fenolcarboxilici. . terap.  tulburări digestive diverse (dizenterie.  nevralgii .Syzygium aromaticum Prod. « cuişoarele »). 7) Comp. : Caryophylli flos (bobocii florali. enterocolite) . farm. analeptică . Eur. stomahică Ind. flavonozide. terap. :  bactericidă .

luminiţa nopţii .Familia Onagraceae Oenothera biennis .

Flori mari. tetramere. dispuse în raceme lungi. Este originară din America de Nord . Planta creşte pe soluri nisipoase. cele superioare aproape sesile .Oenothera biennis       Specie bienală cu rădăcină cărnoasă . neramificată. Ele se deschid seara şi rămân deschise până în dimineaţa următoare (! Numele: luminita-noptii si evening primrose) . Fruct : capsulă valvicidă cu numeroase seminţe brune. la marginea drumului şi râurilor. mici .5 m. cele bazale sunt peţiolate. Tulpină floriferă înaltă de până la 1. erectă Frunze ovat-eliptice. galben-aurii.

: dermatoze. neurodermită . terap. : ulei gras cu acizi polinesaturaţi : linoleic şi gama-linolenic Acţ. 7 Comp. de la care se obţine Oenotherae oleum raffinatum oficinal în Ph. ch. afecţiuni hepatice . antiinflamatoare Ind.Oenothera biennis Prod. reumatism. sindrom premenstrual Notă : În acelaşi scop se utilizează şi seminţele de la Oenothera glazoviana . :  hipocolesterolemiantă . : Oenotherae semen. terap. Eur. farm.

cătină .Familia Eleagnaceae Hippophaë rhamnoides L..

liniare.cătină      Arbust spinos înalt de 1-2 (4) m .Hippophaë rhamnoides L. unisexuat dioice şi apar înaintea frunzelor.. Frunzele sunt aproape sesile. Florile sunt verzui. 94. Fructul este o pseudo-drupă portocalie . Florile bărbăteşti sunt grupate în amenţi scurţi. . uninerve (fig. Specia este prezentă pe dunele maritime şi pe versanţii goi. Florile femele sunt izolate sau dispuse în mici glomerule axilare .). şi au formula florală : * P2A4. formulă florală : *P2 G1 .

kaempferolului) . Acţ. antifungică . C. afecţiuni dermatologice. E . urticarie . terap.Hippophaë rhamnoides L. farm.. vitaminele B1. afecţiuni oculare . cicatrizantă Ind. ulei gras cu gliceride ale acizidului oleic .cătină     Prod. ch. B2. : tonică generală . : carotenoide . flavonozide (glicozide ale quercetinei. terap. : hipovitaminoze. : Hippophaë fructus Comp.

F a m i l i a Hippocastanaceae Aesculus hippocastanum L..castan sălbatic .

Aesculus hippocastanum : floarea .

Ele sunt dispuse într-un racem erect. mugurii sunt mari şi lipicioşi . palmat-compuse. . conţinând 1-2 seminţe brune. Specia este originară din sud-estul Europei şi vestul Asiei. mare . frecvent cultivată decorativ în parcuri. verde. cu scoarţă cenuşie . glabre pe faţa superioară şi tomentoase pe cea inferioară Florile au petale albe cu pete roşietice la bază. cu hil circular mare.. cu 5-7 foliole serate. Frunzele sunt mari. lucioase. Fructul este o capsulă cărnoasă dehiscentă.castan sălbatic      Arbore înalt de până la 30 m. ţepoasă.Aesculus hippocastanum L. albicios . lung peţiolate.

flavonozide. : complex de saponine triterpenice (escină).. tratamentul adjuvant al varicelor. antiinflamatoare . crampe.castan sălbatic     Prod. ch. preventiv. terap. antiexudativǎ. resorbţia hematoamelor . prurit). : Hippocastani semen Comp. hemoroizilor. : venotonică. Ind. : insuficienţǎ venoasǎ cronicǎ (cu durere şi senzaţie de greutate în picioare. flebitelor.Aesculus hippocastanum L. antiedematoasă. . în cǎlǎtoriile lungi. sindrom posttrombotic. fitosteroli Acţ. terap. farm.

Familia Linaceae Linum ussitatissimum L.in ..

in ..Linum usitatissimum L.

Inflorescenţe de tip cimă bipară sau unipară .. bogată în fibre sclerenchimatice (textile) Frunze liniare. cele interne funcţionale. staminele exterioare sunt sterile (staminodii). cu sepale libere. Fruct capsulă globuloasă galbenă . Tulpină subţire. cu formula florală : *K5C5A5+5G(5).Linum usitatissimum L. petale albastre sau albe. sudate la bază.in        Plantă ierboasă anuală. Flori pentamere. dispuse altern . necunoscută în stare spontană . cultivată. . Seminţele conţin mucilagii în tegumente şi ulei gras în cotiledoane .

protectoare a mucoaselor (inclusiv a colonului) . Eur. farm. : emolientă. :  constipaţie (seminţele consumate întregi.  gastrite. colon lezat în urma utilizǎrii laxativelor iritante .  ulei gras cu trigliceride ale unor acizi nesaturaţi (linoleic. cicatrizantă Ind. FR X şi Ph. 7) Comp. linolenic).Linum usitatissimum L. reglatoare a peristaltismului . : mucilagii . linimente) . colon iritabil. terap. Lini oleum virginale (ofic. enterite (seminţele consumate întregi. Acţ. 7) . Eur. : Lini semen (ofic. terap. laxativă.. cu apă).in Prod. cu minim de 10x mai multǎ apǎ) . ch.  inflamaţii dermice (cataplasme. Ph.

Familia Araliaceae Panax ginseng Meyer - ginseng

Panax ginseng

  

Plantă ierboasă perenă, înaltă de 40-60 cm ; În pământ are un rizom scurt, continuat cu o rǎdǎcinǎ tuberizată ramificatǎ (ramificaţiile imitǎ corpul uman) ; Frunzele sunt palmat compuse, dispuse pânǎ la 4 într-un singur verticil pe tulpinǎ ; Florile sunt albe, dispuse în umbele ; Fruct : bacă roşie. Specia este originară din pădurile Asiei orientale. În prezent este intens cultivată în China, Japonia, Corea.

Panax ginseng
Prod. farm. : Ginseng radix ( oficinal Ph. Eur. 7) Comp. ch. : saponine triterpenice (ginsenozide) ; vitamine Acţ. terap. :  tonic generală, adaptogenă,  stimulatoare centralǎ, creşte atenţia şi capacitatea de concentrare,  îmbunǎtǎţeşte capacitatea de lucru ; imuno-stimulatoare ;  hematopoietică, hipocolesterolemiantǎ ; antioxidantǎ Ind. terap. :  convalescenţă, stress, astenie,  reducerea capacitǎţii de concentrare şi capacitǎţii de a efectua efort, anemie

Eleutherococcus senticosus Maxim. 7. . A fost propus ca succedaneu al ginsengului corean. Este vorba despre un arbust spinos (de pânǎ la 3 m) cu frunze palmat-compuse. Ginsengul siberian. Eur. din aceeaşi familie. care creşte în Siberia orientală şi Coreea. Eleutherococci radix este chiar oficializat de Ph. posedă de asemnea efecte stimulante.

.iederă .Hedera helix L.

.Hedera helix L.iederă .

cu ajutorul cărora se fixează pe suporturi (trunchiuri de arbori. Prezintă în pământ rădăcini normale. cu 35 lobi. Frunzele sunt lucioase. pietre. iar pe tulpini rădăcini adventive. sunt cordiforme sau eliptice. glabre. ziduri) . Flori grupate în umbele mici.iederă       Plantă agăţătoare sau târâtoare lemnoasă. cu petale galben-verzui Fruct drupă neagră Specia este prezentă în păduri. din regiunea de câmpie până în cea montană . iar cele de pe ramurile fertile. Ele sunt pentamere. purtătoare de flori. alterne. verde închise. simple. . dimorfice : cele de pe ramurile sterile sunt palmatlobate.Hedera helix L. cu ramuri lungi de până la 25 m.

farm. antispastică  Ind. : tuse Notă : Frunzele şi fructele de iederă sunt toxice.Hedera helix L.iederă Prod. terap. ch.7)  Comp. hederacozida C)  Acţ. : saponine triterpenice (hederină. : Hederae folium (ofic. .Eur. Ph. În farmacie se utilizează doar extractele standardizate de frunze de iederă  . : antitusivă . terap.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful