You are on page 1of 28

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI TIMIŞOARA FACULTATEA DE TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE SPECIALIZAREA: SISTEME DE PROCESARE ECOLOGICĂ

MULTIFUNCŢIONALĂ INTEGRATĂ A PRINCIPIILOR BIOACTIVE NATURAL (SPE)

PROIECT LA DISCIPLINA PURTĂTORI MATERIALI NATURALI DE PRINCIPII BIOACTIVE

COORDONATOR: Ş.L. Dr. Ing. RAMONA CRISTINA HEGHEDŰŞ-MÎNDRU MASTERAND (Ă):Hantig Alina

1

TIMIŞOARA 2013

Cuprins

1.STUDIU DE LITERATURĂ…………………………………………………………………3 1.1 Consideraţii generale privind plantele medicinale………………………………..3 1.2 Recoltarea, uscarea şi păstrarea plantelor medicinale............................................4 2.CARACTERIZAREA STUDIATE.......................................................................7 2.1 Muşeţel. generale..................................................................................7 2.2 Ecologie, răspîndire cultură...................................8 în flora spontană şi PLANTEI Consideraţii zonare în a de flora

2.3 Tehnologia de cultură muşeţelului........................................................................9 2.4 Bolile, dăunătorii şi combatere.........................................................14 2.5 Recoltarea produsului spontană...............................................................14 2.6 Pregătirea produsului în mijloacele din

vederea

prelucrării..........................................................15 2.7 Compoziţia chimică muşeţelului............................................................................17 2.8 Acţiune farmacodinamică terapeutice...................................................19 2.9 Utilizarea muşeţelului cosmetică……………………………………………….21 a utilizări în

3. Bibliografie……………………………………………………………………………………… …………………25

2

Plantele sunt o sursă foarte bogată de compuşi activi terapeutic. STUDIU DE LITERATURĂ 1. regnul vegetal a constituit principala sursă de supravieţuire. pentru a fi utilizate în industria alimentară. vitamine. În trecuturile îndepărtate ale existenţei omului pe Terra. Produsul 3 ..1 Consideraţii generale privind plantele medicinale. farmaceutică şi cosmetică. Aproape 12% dintre speciile autohtone sunt folosite în medicina tradiţională şi ştiinţifică. se numesc principii active. aminoacizi. apoi prin experienţă. Astăzi. glicozizi. perfecţionându-se tot mai multe tehnici de separare şi purificare a acestore din plante. La început prin instinct. Compuşii chimici cărora se datorează proprietăţile terapeutice. acizi organici. antibiotice. proteine şi alte substanţe de importanţă deosebită pentru viaţa omului. alimentare etc. cât şi vindecarea bolilor. acele specii care s-au dovedit a fi mai utile pentru el. Substanţele oraganice sintetizate şi substanţele anorganice acumulate în plante au o acţiune farmacodinamică incontestabil mai benefică decât a multor medicamente. iar mai târziu prin cunoaştere.1. precum şi în naturaoterapie. precum şi de coloranţi. omul a ştiut să selecteze din multitudinea de specii ale lumii vegetale. există un interes deosebit în rândul oamenilor de ştiinţă pentru valorificarea superioară a compuşilor activi din diferite materiale vegetale. ale diferitelor plante. atât în ceea ce priveşte alimentaţia.

se numeşte drog. antrachinonele. Astfel.benzo. prezintă de obicei un efect antibiotic (antibacterian. Între structura chimică şi acţiunea principiilor active există în majoriatatea cazurilor o relaţie bine definită. iar din acest motiv. în părţile aeriene ale plantei. De exemplu. formează împreună principiul activ. de exemplu. fiind în multe cazuri caracteristice unei grupe sau unei specii de plante. Diferiţii compuşi chimici pretzintă. în produsul vegetal se găseşte un complex de compuşi înrudiţi. cu structură fenil. cu proprietăţi de vitamină P. Aceste substanţe ne interesează în calitate de principii active numai atunci când se formează într-un procent mare. în bobocii de salcâm japonez (Sophora japonica) se găseşte în procent mare (≥12%): rutozida. Majoritatea principiilor active sunt însă substanţe mai rar întâlnite în lumea vegetală. terpenoidici care alcătuiesc împreună uleiul volatil al acestei specii. sunt folosite în vederea obţinerii de laxative.piranică. Acţiunea lor este legată de structura de bază cât şi de prezenţa unor grupe funcţionale active. coloranţi roşii cu structură antracenică şi compuşi voşati. Din compoziţia chimică fac parte numeroşi compuşi dintre care însă. glucide. aceşti boboci servesc la obţinerea la scară industrială a acestei substanţe medicamentoase. Principiile active aparţin tuturor claselor de compuşi naturali. lipide. compuşii fenolici. mai ales glicozidele lor. mai exact un complex heterogen de substanţe care contribuie la asigurarea efectului dorit. numai o parte prezintă interes. Astfel. Multe grupe de substanţe se găsesc în fiecare organism viu: proteine. Există mai multe plante în care mai mulţi compuşi de structuri diferite. de multe ori. o glicozidă flavonoidică.vegetal (oragnul plantei) cel mai bogat în principii active şi care se foloseşte în diferite scopuri. substanţe minerale. unde rolul de principiu activ. derivaţii sterolici prevăzuţi cu un ciclu lactonic fiind consideraţi cea mai valoroasă categorie de medicamente. din rizomii de ferigă (Dryopteris filix-mas) se obţine totalul de derivaţi floroglucinici folosiţi până nu de mult datorită proprietăţilor lor antihelmintice. prezenţa unei duble legături în structura alcaloizilor indolici din cornul de secară (Claviceps purpurea) este condiţia manifestării efectului 4 . îl joacă trei categorii de substanţe diferite: derivaţi flavonoidici galbeni. o acţiune farmacodinamică condiţionată de unele particularităţi structurale. Acesta este şi cazul plantei de sunătoare. respectiv dacă prezenţa lor poate explica valoarea unui produs. Cele două noţiuni: cea de compoziţie chimică (ansamblul compuşilor chimici care se găsesc într-un drog) şi cea de princiu activ. nu se suprapun. Celelalte substanţe din compoziţia chimică a produsului nu prezintă interes. Principiile terapeutic active fac parte din compoziţia chimică a plantelor. antifungic. În alte cazuri. antihelmintic). Astfel.

anetolul din uleiul volatil de anason (Pimpinella anisum) este mai valoros decât cisanetolul. cea mai răspândită substanţă de rezervă din plante. fără a fi necesară intervenţia omului. care la rândul său ţine de o anumită familie. aparţine unei specii car face parte dintr-un gen. în special pe criterii fiziologice. în trecut erau definite ca plante aromatice condimentele. Astfel. fie în terapeutică. numit şi cultivar. Pe de altă parte. Sub denumirea de plantă medicinală se înţelege o specie vegetală al cărei organ subteran sau parte aeriană (în multe cazuri. Orice plantă. gama plantelor aromatice este mult mai largă. numai o anumită parte a acesteia) se utilizează. Trans. uscarea şi păstrarea plantelor medicinale. datorită conţinutului său în anumite principii active. pe lângă alte substanţe. dar şi în cosmetică şi parfumerie. plantele pe care omul le foloseşte într-un scop anume. 1. fie citologice. Caracteristic acestor plante de cultură este faptul că deseori îşi pierd. lipseşte din speciile familiei Compositae. între care se diferenţiază aşa. cuprinzând toate plantele care conţin ulei volatil şi care se folosesc fie în alimentaţie.2 Recoltarea. în timp ce plantele de cultură se dezvoltă şi se înmulţesc sub controlul şi cu ajutorul omului. Dar plantele utilitare folosite de om pot proveni din flora spontană sau pot fi plante de cultură. O varietate poate avea mai multe forme. înţelegând prin aceasta. reprezentând. prin cultivare. Atât plantele medicinale cât şi plantele aromatice fac parte din aşa – numita categorie a plantelor utilitare. în tratamentul unor afecţiuni umane sau animale. fie ea spontană sau de cultură. dar în realitate. specia poate formată din mai multe varietăţi şi subvarietăţi. Plantele aromatice conţin. de fapt. Soiul. spontane sunt plantele care au capacitatea de a se dezvolta în mod natural.vasoconstrictor. antipozii lor optici fiind lipsiţi de valoare terapeutică. subîmpărţirea făcându-se în acest caz. diferenţierea putânduse face pe baza fie a unor criterii morfologice. chimice sau chiar genetice. Există specii sau grupe de plante care se caracterizează prin lipsa unei substanţe larg răspândite. o varietate de 5 . amidonul. o serie de caracteristici moştenite câştigând în schimb altele. Aceiaşi alcaloizi sunt biologic activi numai când sunt levogiri. un ulei volatil (care adeseori este componenta bioactivă). de a supravieţui şi a se multiplica în biotipul dat. importante şi slujind scopului urmărit de cultivatori. cu miros aromat.numita convarietate şi care reprezintă varietatea principală. În cadrul aceleiaşi specii pot exista mai multe subspecii. este specific numai plantelor de cultură.

Cozii şoricelului (Achillea millefolium). rizomilor.cultură. Este cazul Sunătoarei (Hypericum perforytum). bulbilor sau tuberculilor se face primăvara timpuriu sau toamna târziu. Sovârv etc. şi excepţii: de exemplu. este important să se ţină seama şi de metoda de recoltare. este condiţionată de timpul optim de recoltare.trei zile după încetarea ultimei ploi. Astfel. în flori.). Pelin. deoarece. la două. părţile aeriene ale plantelor se vor recolta pe timp uscat. în cazul compozitelor. fie din cea de cultură. Pe lângă momentul recoltării. la care conţinutul în substanţă activă (rutoziol) este mult mai mare în stadiul de boboc. Altfel. pe rouă. pe când prin inelarea făcută la începutul primăverii (când „porneşte” seva) se obţine o materie primă de bună calitate. conţinutul de substanţe active creşte semnificativ spre mijlocul zilei. glicozide sau uleiuri volatile. Talpa gâştii. inclusiv rămurelele (de exemplu: Muşeţel. de modul lor de uscare şi de conservare. Astfel. recoltarea se recomandă a fi făcută la începutul perioadei de înflorire. care trebuie să înceapă dimineaţa foarte devreme şi să se oprească imediat după răsăritul soarelui. în cazul recoltării scoarţei de pe ramurile de crusin (Rhamnus frangula). pentru flori. duce la deprecierea materiei prime. cănd în părţile subterane ale plantei se află acumulate cantităţile maxime de substanţe active. deoarece nu conţin substanţe active. are loc o depreciere a materiei prime prin scuturarea petalelor sau a florilor ligulate. care şi ele sunt bogate în substanţe active. Spre exemplu. Astfel. Recoltarea rădăcinilor. Părţile 6 . nu se vor recolta şi tulpinile lignificate. recoltarea la primele ore ale dimineţii. recoltarea petalelor de Trandafir (Rosa centifolia). Dacă recoltarea inflorescenţelor întârzie. Momentul optim de recoltare. în special la plantele care conţin alcaloizi. Există. până şi orele din timpul zilei la care se recomandă recoltarea prezintă o importanţă deosebită. în cursul perioadei de vegetaţie. păstrarea parfumului florilor este compromisă atât din punct de vedere calitativ. Prin cioplire. Sunătoare. Trecerea florilor spre stadiul de fructificare le depreciază calitatea terapeutică. În mod obişnuit. operaţia se face prin inelare şi nu prin cioplire. cu excepţia florilor de salcâm galben japonez (Sophora japonica). cât şi cantitativ. însă. Gălbenelelor (Calendula officinalis) şi altele. Pentru multe plante. Calitatea biologică a plantelor obţinute fie din flora spontană. La foarte multe plante la care se recoltează părţile superioare înflorite. Arnicei (Arnica montana). este specific fiecărei plante în parte şi chiar fiecărui organ al plantei. adică înainte de intrarea în vegetaţie sau după terminarea ciclului vegetativ activ. de pe ramuri se desprinde şi lemnul care nu conţine substanţe active. se constată variaţii mari în ceea ce priveşte conţinutul în substanţe active chiar în timpul unei zile. Muşeţelului (Matricaria chamomilla). decât la înflorire.

O materie primă de bună calitate trebuie să-şi păstreze culoarea cât mai apropiată de cea pe care o avea planta înainte de uscare. apoi fragmentarea lor în bucăţi de 1-3 cm. Există însă şi excepţii. Alţi factori care determină calitatea materiei prime sunt: transportul. plantele se vor păstra în pungi sau scai de hârtie. Plantele recoltate se transportă în săculeţi de tifon sau în saci de iută ori cânepă. cu sisteme de ventilaţie adecvate. în spaţii bine aerisite. Frunzele şi florile se usucă de obicei la umbră. Eficienţa tratamentelor fitoterapeutice este condiţionată. în săculeţi de tifon sau de pânză şi nu în pungi din material plastic. înainte de uscare. În cazul în care scoarţa a fost uscată timp de 15 minute la temperatura de 100˚C. legumelor. uscarea şi depozitarea părţilor de plantă recoltate. apoi la temperatura mediului ambiant. În condiţii de mică sau mare industrie. pentru cantităţi mai mari de plante. ea poate fi folosită chiar în anul recoltării. se folosesc uscătorii cu căldură naturală (solară) sau artificială. respectându-se pentru fiecare plantă. este eliminarea eventualelor plante străine (mai ales că printre ele pot fi şi unele plante toxice) dintre plantele recoltate. legume şi fructe din zone poluate sau tratate cu substanţe chimice este dăunătoare. 7 . condiţiile tehnice de uscare: temperatură. Este ideal ca plantele medicinale să se reînnoiască în fiecare an sau la maxim doi ani. deoarece aceştia „încing” plantele şi le depreciază calitatea. în primul rând. Folosirea de plante. nu prin rupere sau smulgere. 2CARACTERIZAREA PLANTEI STUDIATE. timp şi loc de uscare (la umbră sau la lumină solară). După uscare. de calitatea plantelor medicinale. în nici un caz nu se vor folosi saci sau pungi din materiale plastice. după spălare şi secţionare. Operaţiunea următoare. iar părţile subterane (coji şi scoarţe) se expun la soare.superioare ale plantelor se recoltează cu ajutorul foarfecelor. de exemplu Cruşinul (Rhamnus frangula) a cărui scoarţă se va folosi numai după un an de la recoltare şi numai dacă a fost uscată la temperatura naturală. fructelor şi seminţelor utilizate.

Fr. groasă până la 3—4 mm. Caractere de recunoaştere: Planta: Specie ierboasă anuală sau hibernantă. frunze: în număr de 16—40. G. pe islazuri. cu miros puternic aromat. cu numeroase ramificaţii care pornesc adesea chiar de la bază. tulpina: glabră. striată. terminate prin inflorescenţe.: Orvosi szekfu. Matricaire. foarte bogat ramificat şi foliat.1 Muşeţel. atinge 10—15 cm şi nu este ramificat în timp ce la marginea drumurilor şi mai ales ca buruiană în lan este înalt până la 40—60 cm. în locuri bătătorite.2. sunt de 2— 3 ori penat-sec-tate cu câte 6—10 perechi de lacinii de până la 0. dispoziţie alternă. rădăcina: pivotantă dar slab dezvoltată.5 cm 8 .: Echte Kamille. ramificată superficial. specia prezintă un polimorfism foarte accentuat în funcţie de locul în care creşte: astfel.: Camomille commune. culoare cenuşie. Romaşka aptecinaia. săraturi. R. cu înălţimea de 5—60cm (pînă la 80 cm în culturi). Consideraţii generale. M. Romaşka lekarstvennaia. fuziformă.

la exterior antodiile au un involucru semiglobulos. rar mai late. petece de sărăturare. Satu-Mare. florile centrale foarte numeroase sunt galbene. cu 3—4 dinţi. Materia primă: Flores Chamomillae formată din flori compuse dispuse în antodii heterogame late de 15—20 mm. flori: grupate în antodii terminale lung pedunculate (5—10 cm).2 Ecologie. folosită în special pentru extragerea uleiului volatil. verzui. Muntenia (Buzău. plăcut. cu 3—5 coaste longitudinale alburii. foarte numeroase (cea 500). cu involucru semiglobulos. Comună în întreaga ţară în zona de şes. imbricate. 2.5 mm. fiind parcurse de 3—4 nervuri. Au miros specific aromat. scuamoase. cu 20—30. în „chelituri". sunt femele. Florile ligulate albe. 5 stamine şi un ovar cu stigmat bifurcat. la începutul înfloririi orizontale. lanceolate. Ambele feluri de flori au numeroşi peri glandulari de tip compozee. lungi de aproximativ 3 mm şi au corola cu 5 diviziuni. pot fi până la 45 000 pe o plantă. receptaculul emisferic sau conic. Fiecare antodiu are un involucru format din 3 rânduri de bractee verzi. Timiş). cu margine membranoasă albă. fructe: achene de 1—1. Ialomiţa. apoi brusc răsfrânte. iar în ţesutul receptaculului se află numeroase glande secretorii. pe pajişti. cu 5 nervuri şi androceu sinanter. Florile marginale (12—18 pe fiecare antodiu) sunt femele. Receptaculul inflorescenţei este plan la începutul înfloririi. Bazinele cele mai importante se găsesc în Câmpia de Vest (judeţele Arad. puţin curbate. foliole pe 2 serii. au ligule albe lungi de câte 4—6 mm. Ilfov. în locuri însorite. înalt de aproape 6 mm şi lat de 2 mm este gol la interior. iar gustul este amăruiaromatic. răspîndire în flora spontană şi zonare în cultură. Florile tubuloase hermafrodite sunt dispuse central. margini de drumuri. în semănături — în special în grâu. hermafrodite. 9 . tubuloase. La cerere se recoltează şi părţile aeriene ale plantei în timpul înfloririi Herba Chamomillae. puternic. cu corola cu 5 dinţi. ovate. galben-aurii.lungime. Bihor. apoi devine conic şi gol la interior.

Lumina este un factor important. 10 . până la soluri argiloase. Faţă de sol are amplitudine mare — de la soluri nisipoase. Câmpia Moldovei (zone favorabile).3 Tehnologia de cultură a muşeţelului. Câmpia Bărăganului. Botoşani). uşoare. astfel că la anumite perioade dispare producţia sau apar vetre golaşe care se menţin 2—3 ani şi apoi apar din nou masiv plantele. Teleorman). Cerinţele faţă de umiditatea solului sunt ridicate. solul se îmbogăţeşte excesiv în unele substanţe organice care formează prin acumulare un mediu toxic pentru dezvoltarea lui în următorii ani.Brăila. Vrancea. pe soluri nisipoase sau uşor sărăturoase s-a observat în bazinele din deltă şi judeţul Brăila o brunificare bruscă a plantelor care devin inapte pentru recoltat. dar în mod deosebit valorifică săraturile. După dispariţia acestor substanţe care se mineralizează şi pătrund în adâncimea solului prin levigare. chiar la începutul înfloririi. atât pentru răsărire cât şi pentru sintetizarea unui procent mai ridicat de azulene. Acest fenomen se datorează faptului că prin putrezirea plantelor de muşeţel. Iaşi. La ridicarea bruscă a temperaturii care succede unei perioade foarte umede. 2. precum şi în Dobrogea — mai ales în Delta Dunării. În cultură este zonat în Cîmpia Crişurilor şi Câmpia Timişului (zonă foarte favorabilă). apar din nou plante de muşeţel cu densitate normală. deci poate fi semănat şi vara-toamna. Rezistă bine la temperaturi scăzute (chiar până la —30°) putând hiberna. Oltenia (Mehedinţi. Moldova (Galaţi. Lipsa de umiditate la începutul primăverii duce la compromiterea recoltei. muşeţelul prezintă fenomenul de periodicitate. Olt). Aceasta presupune ca — în aceste zone — recoltarea să se facă cu maximă operativitate. pe toate tipurile de sol. deoarece are sistem radicular superficial. Câmpia Burnazului. Dolj. În bazinele naturale de creştere.

iar revenirea lui pe aceleaşi sole să se facă numai după o pauză de 4—5 ani. Bune premergătoare sunt borceagurile. Nu se recomandă să urmeze după floareasoarelui. ca şi pe terenurile destinate orezăriilor. cultivat chiar şi pe soluri neproductive. datorită hibernării. a dat producţii foarte bune. De aceste condiţii trebuie să se ţină seama la alegerea solei pentru înfiinţarea culturii. lutoase. mazărea şi muştarurile. La planta premergătoare se administrează 20 tone gunoi de grajd la hectar. 11 . sorg sau alte plante rapace.Reuşita culturii de Muşeţel este asigurată pe orice sol. Posibilitatea cultivării în orezarii se explică prin aceea că muşeţelul are un sistem radicular superficial care nu antrenează în profunzime solul. semisărăturoase. de la cele uşoare până la cele grele. cânepă. iar din canalele orezăriei se poate iriga prin aspersiune. Îngrăşămintele minerale şi anume 50—60 kg fosfor şi 45 kg potasiu substanţă activă se încorporează odată cu arătura de bază. expuse la soare şi ferite de curenţi reci. Perioada de vegetaţie a muşeţelului este de 65—70 zile în situaţia însămânţării primăvara devreme şi mult mai lungă. Faptul că prin descompunerea plantelor de Muşeţel se creează un mediu toxic pentru culturile ulterioare din aceeaşi specie. de 240—250 zile. Este necesară o distribuire cât mai uniformă a îngrăşămintelor deoarece acestea au influenţă foarte mare asupra uniformităţii înfloritului şi deci asupra momentului optim şi eficient al recoltării florilor — produsul de bază al acestei culturi. Muşeţelul. îl lasă să se odihnească. Primăvara se pot introduce şi 30 kg azotat la 15—20 zile de la însămînţat. iar când rămâne pe acelaşi teren 2—3 ani se introduce în asolamentul plantelor medicinale perene. leguminoasele timpurii. aflate în perioada de odihnă. bogate în umiditate. cartofii timpurii. plante care părăsesc locul de cultură cât mai timpuriu. în cursul lunii aprilie sau după începerea vegetaţiei plantelor. trebuie reţinut că pe acelaşi teren nu trebuie să revină decât numai după 2—3 ani. Muşeţelul cultivat anual poate fi introdus în asolamentul de câmp. orzul. în situaţia însămînţării de vară-toamnă. cu condiţia ca ele să fie curate de buruieni.

cât şi după însămînţare. Pentru a se realiza această adâncime se suspendă greutăţile de pe tuburile maşinii de semănat. 12 . Muşeţelul. În terenurile curate de buruieni. după ce a trecut pericolul îngheţului. fără a le tăvălugi. fără să se formeze bolovani. Distanţele de însămînţare. având o sămânţă mică (38 200 boabe la gram). apa şi a fi un adăpost în contra curenţilor reci. Acolo unde terenul e prea îmburuienit şi nu permite însămânţarea taloanelor cu muşeţel.Terenul se ară la adâncimea de 18—20 cm imediat după recoltarea plantei premergătoare. solicită un teren bine pregătit. primăvara. Se poate însămânţa cu reuşită sigură şi primăvara foarte devreme. SU-29. solul se poate discui de 3—4 ori şi grapa puternic. Orice întârziere are repercusiuni asupra producţiei la unitatea de suprafaţă. Însămînţarea se execută cu semănătoarea Saxonia.3— 0. cu rezultatele cele mai bune. la o adâncime de 0. Dacă în momentul optim de însămînţare a căzut o ploaie şi terenul permite executarea arăturii la 18—20 cm. din luna martie. tăvălugirea fiind obligatorie atât înainte. grădinăreşte. În anii cu primăveri bogate în precipitaţii în zona sudică. acestea pot fi împrăştiate. de plug va fi cuplată o grapă grea sau o grapă stelată. Benzile sunt despărţite una de alta prin biloane late de 25—30 cm şi înalte de 15—18 cm. Pentru a crea uniformitatea patului germinativ.5 cm. SUP-21 pentru seminţe mici cu cutii adaptate în acest scop. în cazul când umiditatea solului permite executarea acestei lucrări în condiţii bune. vestică şi sudvestică a ţării s-au obţinut rezultate deosebit de bune si în situaţia însămîntării muşeţelului în a doua decadă a lunii aprilie. în care caz terenul va fi lucrat în lung şi în lat. deoarece ele sunt destinate a reţine zăpada. sunt de 12—15 cm între rânduri şi cele în benzi late de 60—70 cm sau de 120—140 cm. Timpul optim de însămînţare este prima decadă a lunii august. în ferestrele lunii februarie sau în primele zile ce se poate lucra câmpul. Introducerea seminţelor la o adâncime mai mare poate compromite cultura. în cazul când umiditatea nu permite o arătură la adâncimea indicată. biloanele pot fi însămânţate cu mâna. se ară.

în cazul celei de primăvară. În mod obişnuit. Muşeţelul cultivat în benzi sau în rânduri duble se va prăşi de îndată ce rândurile se disting. aceasta va fi distrusă cu un tăvălug stelat şi în lipsa acestuia cu un tăvălug căruia i se înfăşoară câte două rânduri de sârmă ghimpată la intervale de 3— 4 cm. Plivirea acestora se va repeta în toamnă şi primăvară. Cantitatea de material inert va fi de 8—10 ori mai mare ca volum decât materialul de înmulţire. folosind eficient şi raţional atât braţele de muncă cât şi utilajele la recoltare şi deshidratare se poate însămânţa în etape. bine uscat sau cenuşă). Unei culturi bine închegate trebuie să i se asigure 160—200 plante la metru pătrat. Când până la răsărire a căzut o ploaie torenţială şi s-a format crustă. În vederea prelungirii perioadei de recoltare a florilor de muşeţel. în prima fază de vegetaţie plantele cresc foarte încet fiind susceptibile de a fi acoperite de buruieni. Sămânţă se amestecă în prealabil cu material inert (nisip foarte fin. În cazul când seminţele de muşeţel se amestecă cu pulvis de muşeţel. în acest caz distanţa între două rânduri duble este de 40 cm iar între rândurile simple de 12 cm pentru a da posibilitatea extirpării buruienilor prin praşile repetate. atunci raportul este de 1 la 2. De aceea. muşeţelul răsare după 10 — 12 zile de la însămânţare. când solul o cere. iar primăvara una. cantitatea creşte sau scade. la intervale de 10—12 zile. până în toamnă. În funcţie de calitatea seminţei.Pe terenurile mai puţin curate de buruieni se practică însămânţarea în rânduri la distanţă de 40 cm sau în rânduri duble. Ultima etapă de însămânţare nu va depăşi însă data de 31 august. La hectar se vor da 2—3 kg sămânţă la puritatea de 75%. ori de câte ori este necesar. în cazul însămânţării de vara şi 31 martie. Această operaţie se repetă şi în primăvară. germinaţia de 65% şi umiditatea de 12%. 13 . imediat ce plantele sunt vizibile se va proceda la plivirea buruienilor. pentru 1 kg de sămânţă se adaugă 2 kg de pulvis. aplicându-se de regulă două praşile.

în două etape succesive. de microclimat. muşeţelul începe să înflorească în a doua decadă a lunii aprilie sau în primele zile ale lunii mai şi trece în stadiul intens de înflorire pe la mijlocul acestei luni. Solele destinate producerii materialului de înmulţire vor fi izolate la distanţă de 1000 — 1500 m una de alta. după care plantele se treieră. de zonele diferite ca altitudine şi de felul terenului. circa 3 kg iarbă cu flori proaspete pe 1 m2. În vederea obţinerii materialului de înmulţire pentru semănat. după ce s-au recoltat florile de Muşeţel. uscarea este terminată după 6—8 zile. Recoltarea producţiei de seminţe începe atunci când conul florii de muşeţel s-a pronunţat. muşeţelul se coseşte dimineaţa pe rouă. cu plantele care au cele mai multe ramificaţii terminate cu flori. se transportă într-un loc curat şi adăpostit şi se întinde pe prelate. din solele cultivate a cărui provenienţă este bine cunoscută şi întruneşte condiţiile de calitate solicitate de Farmacopeea Română. obţinându-se sămânţa (fructul). în cursul vegetaţiei se aleg parcelele uniform dezvoltate. pe lângă lucrările de întreţinere obişnuite. muşeţelul înfloreşte mai devreme sau mai târziu. să se maturizeze şi să treacă în stadiul de fructificaţie. 14 . În primăvară. Când majoritatea florilor tubulare s-au transformat în fructe şi în bună măsură s-au scuturat florile ligulate. se trece cu grapa stelată în lung şi în lat.Se pot face culturi de 2—3 ani pe acelaşi teren. se administrează 15—20 kg azotat la hectar. adică să producă material de înmulţire. se lasă cea de a treia recoltă să se dezvolte pe teren. În funcţie de epocile de semănat. În general. La hectar se pot obţine 150—250 kg seminţe. se administrează 25—30 kg superfosfat granulat la hectar şi apoi se dă cu tăvălugul. continuând până în a doua jumătate a lunii iunie. cu condiţia ca în anul I şi respectiv în anul II de cultură terenul să fie foarte bine întreţinut. În acest moment optim. Pe cale naturală. la uscat. florile ligulate au început să cadă. iar culoarea florilor tubulare a trecut către un galben murdar. se vântură. lipsite de buruieni. În această situaţie.

prin căderea florilor tubulare. reluându-se din nou operaţia de balansare. datorită florilor tubulare neajunse la maturitate. Recoltarea muşeţelului se face în mai multe etape. distrugerea florilor prin sfărâmare şi brunificare.Momentul cel mai bun pentru a începe culesul este când florile ligulate s-au desfăcut şi au luat o poziţie orizontală. Depăşirea momentului optim de recoltare determină. în timpul uscării. Culesul florilor de muşeţel se face după ce s-a ridicat rouă şi numai pe vreme uscată. de tip mic. cu cel mai ridicat procent de ulei eteric (0. recoltatorul este curăţat de impurităţile strânse între dinţii lui. reducând valoarea comercială a produsului.2% în funcţie de soiul cultivat raportat la produs uscat). Recoltarea florilor de muşeţel se face cu maşina de recoltat cu recoltatori metalici cu pieptene. Recoltarea timpurie determină un produs cu capitule florale incomplet dezvoltate. 15 . După golire. iar florile tubulare au înflorit şi au căpătat o culoare galbenă pe jumătate inferioară a conului purtător de flori. iar în condiţii de irigare producţia se dublează. se obţine o cantitate însemnată de pulbere de muşeţel. Un hectar de muşeţel în condiţii obişnuite produce 2 000—3 000 kg inflorescenţe proaspete. Orele cele mai potrivite sunt în jurul prânzului şi în special pe vreme însorită. cu dimensiunile de 30—35 cm lungime şi 20—25 cm lăţime sau cu recoltatori metalici cu pieptene de tip mare. cu dimensiunile de 40—50 cm lungime şi 50—55 cm lăţime. Jumătatea superioară este încă de culoare galbenă-verzuie. Culegerea unei culturi de muşeţel durează 30—45 de zile. Acest recoltator se compune dintr-o cutie de tablă dinţată pe latura inferioară şi un mâner de lemn. Nerecoltarea la timp scade considerabil recolta de flori de muşeţel prin scuturarea capitulelor. receptaculul s-a alungit în formă de con. Astfel. se obţine un produs de calitate superioară. Când 70% din flori au ajuns în acest stadiu.4%—1. Recoltatorul se mânuieşte prin balansare la nivelul florilor care se rup şi se strâng în cutie. Nu se recoltează imediat după ploaie. cu valoare terapeutică scăzută. făcându-se la un interval de 2—5 zile în funcţie de timp şi de apariţia din nou a florilor. pe măsură ce florile de pe ramificaţii ajung la maturitate.

Pentru a cunoaşte producţia florilor de muşeţel anticipat se procedează la evaluarea ei în diferite faze ale perioadei de vegetaţie. starea de vegetaţie. Să presupunem că deplasându-se în lungul şi în latul parcelei supuse evaluării am făcut asemenea măsurători în cinci locuri diferite şi am găsit media la metrul pătrat astfel: 180 plante la metrul pătrat. avându-se în vedere densitatea culturii.= 427. Astfel. Prima şi a doua evaluare ne orientează în general asupra viitoarei producţii faţă de cea planificată. florile de muşeţel pot fi atacate de acariene din genul Apion şi Trypeta. starea fitosanitară.5 g/m2 flori în stare proaspătă. degradează produsul. care însă la noi nu prezintă importanţă. 2. La un hectar producţia va fi de 4 275 kg. care dacă nu sunt combătuţi cu Delicia sau Faxtoxin 20 tablete la o tonă. respectiv poate declanşa incendii. făcându-l inapt valorificării. care trebuie să aibă o precizie de 90 —95%. iar greutatea a 1 000 flori de 190 g. respectarea tehnologiei de cultură şi gradul de creştere a plantelor în funcţie de stadiul biologic la care ne aflăm. iar peste 35°C poate provoca accidente. rezultă că se obţine o producţie de 4275 . la 30—35 zile de la răsărire se execută evaluarea informativă. în aceste condiţii '. cu circa 30 zile înainte de recoltare se face evaluarea estimativă şi cu 5 zile înainte de recoltare şi cel mult în prima zi de recoltare se execută evaluarea definitivă sau ştiinţifică. Din această cantitate se reduce coeficientul de corecţie avut în vedere în condiţiile date la 3% (1% transport.5 (în medie) ramificaţii cu flori pe o plantă. 1% la uscare şi 1 % degradare din diverse motive).4 Bolile. se ţine seama de numărul de fire la metrul pătrat. ştiinţifică. De menţionat este că sub 8°C efectul tratamentului este nul. dăunătorii şi mijloacele de combatere. la temperatura de 8-— 15°C timp de 4—6 zile. de numărul de ramificaţii cu flori pe plante.4275x3% = 4 127 kg/ha. La evaluarea definitivă. 16 . În depozite. Culturile se muşeţel pot fi atacate de Perenospora leptosperma şi Puccinia tanaceti. de greutatea florilor şi de coeficienţii de corecţii la recoltare. condiţiile climatice avute şi perspectiva lor. 12. uscare etc. transport.

resturilor de pămînt.5 Recoltarea produsului din flora spontană. după ce s-a trecut de 2—3 ori pe teren pentru recoltarea de flori.6 Pregătirea produsului în vederea prelucrării. impurităţilor. buruienile. După recoltare se face predarea în cel mai scurt timp la centrul de preluare.  cu pieptenele de cap (metalic sau de os) cu dinţi rari. resturile de pămînt şi alte corpuri străine. Prin aceste operaţii se urmăreşte eliminarea ierburilor. dar creşte procentul de codiţe peste limita admisă. pentru a nu se încălzi.5 mm: cea superioară cu ochiuri de 11 mm. se obţine un produs foarte bun. cu codiţa de cel mult 1 cm. şi anume:  prin ciupirea fiecărei inflorescenţe în parte. 2.2. chiar în ziua recoltării. muşeţelul trebuie vânturat şi ciuruit prin ciurul mecanic sau manual care are 2 site confecţionate din tablă groasă de 1 —1. ca şi răcorirea produsului. atunci când se găseşte diseminat. Din flora spontană.  prin trecerea inflorescenţelor printre degete făcute pieptene şi smulgerea lor. dar productivitatea e scăzută (3—4 kg/zi). bobocii şi pulberea (florile tubulare care s-au desprins de pe 17 . inflorescenţele se pot recolta fie cu recoltatori speciali ca şi în cazul culturilor. Prin sita inferioară trec capitulele nedezvoltate. Recoltarea se face prin cosire acolo unde se găseşte în masă sau prin tăiere cu cuţitul sau cu secera. separarea muşeţelului pe loturi. atunci când produsul se găseşte în masă. randamentul este mai ridicat (până la 20 kg /zi). Pe sita superioară rămân florile cu peduncul lung. iar cea inferioară de 7 mm. fie manual. Recoltarea părţii aeriene în întregime se face pentru obţinerea produsului Herba Chamomillae comercializat ca atare sau folosit pentru obţinerea materialului de înmulţire (achene — numite impropriu seminţe). dacă nu este posibilă predarea în aceeaşi zi. La centrul unde se face preluarea. se va păstra produsul în strat subţire.

iar ventilaţia încăperilor se face printrun curent potrivit de puternic.M. în coşuri umplute la cel mult jumătate din capacitate. noaptea sau în zorii zilei (evitându-se orele de amiază cu soare puternic).7 — 1 kg capitule de muşeţel în stare proaspătă. principii active de bază cerute de Farmacopeea Română şi Internaţională. Durata uscării pe cale artificială poate fi de 5 — 6 ore pentru o şarjă. în strat de până la 10 cm spre fundul coşului şi partea laterală a sa.B. rame. Pe un m2 suprafaţă de uscare se pot întinde 0. După transport. muşeţelul se usucă cu rezultate foarte bune. saci. La o păstrare mai îndelungată este necesară lopătarea cu lopeţi de lemn. Nu se recomandă uscarea muşeţelului la soare deoarece se reduce simţitor conţinutul în ulei eteric şi azulen.capitul). Timpul de uscare este în directă legătură cu starea atmosferică. deci produsul corespunzător este cel rămas pe sita inferioară. Când este frig şi timp noros. şi tip Tunel la temperaturi de 30—33°. Pe cale artificială. umbrite. întinse în strat sub 10 cm grosime pe ciment sau pe pământ bătătorit şi umezit cu stropitoarea.Pulberea se usucă separat. Pe cale naturală. La uscarea pe cale naturală produsul nu se întoarce deloc până la uscarea completă. Când timpul este călduros. 18 . prelate. Uscarea florilor de muşeţel se poate face pe cale naturală sau pe cale artificială. aerul este uscat. capitulele de muşeţel selectate de impurităţi se usucă întrun strat subţire pe hârtie. în uscătoarele mecanice cu bandă de tip B. Păstrarea produsului până la uscare se face în încăperi bine aerate. muşeţelul trebuie răcorit prin aşezare pe o podea de ciment sau trecerea prin ciurul mecanic. aceasta din urmă fiind recomandată în situaţia unor cantităţi mari. durata de uscare ajunge la 7—8 zile. Depăşirea acestei temperaturi nu este permisă deoarece duce la scăderea cantităţii de ulei eteric şi azulen. la umbră în încăperi sau poduri şi şoproane bine curăţate şi aerisite. Transportul atât la centrul de preluare cât şi la locul de uscare cere precauţii speciale: se va face numai seara. uscarea durează 4—5 zile.

3/1. 1% şi minerale max. alfa bisabolonoxid. 5%. denumite prochamazulene (matricina şi matricarina). alcooli sescviterpenici. acestea îşi deschid inelul lactonic şi trec în acid chamazulen-carbonic. între 0. În uleiul volatil se mai găsesc farnesen. umiditatea normală a produsului proaspăt recoltat. care se găsesc în florile ligulate. Componenţii uleiului volatil sunt formaţi din hidrocarburi monoterpenice şi mai ales sescviterpenice. Se folosesc florile de muşeţel Flores Chamomillae. Randamentul de uscare 3— 4/1. care nu preexistă în inflorescenţe şi care provin din lactone sescviterpenice guaianolidice. corpuri străine organice max. A. Substanţele minerale sunt prezente în florile de muşeţel în proporţie de 8-10%. 0. corpuri străine organice max. umiditate max. 1 cm. Condiţiile tehnice de recepţie prevăd pentru florile în stare proaspătă codiţa inflorescenţei de max. În uleiul volatil s-au identificat derivaţi poliinici cu structtură spirohidrofuranică. 2.50%. Cumarinele sunt reprezentate în flori de 19 .5%. denumiţi en-in-dicicloeteri. care este sintetizat în florile tubulare. mircen. care se decarboxilează şi trece la rândul lui în chamazulenă. 1% resturi de rădăcini. C. farnesoid. Pentru părţile aeriene înflorite se prevăd max. alegându-se în prealabil de alte plante. Flavonoidele sunt prezente şi în inflorescenţe. Prin antrenare cu vapori.7 Compoziţia chimică a muşeţelului. 5%.5%. tetra terpinen. În afară de apigenină şi glicozidele ei. cadinen. 13%. precum chamazulenele. alfa bisabol şi oxizii lui. cu gust amărui şi miros caracteristic. Conţinutul variază în funcţie de provenienţă.30-1. de păstrare. peduncul peste 1 cm — max. Principiul activ este uleiul volatil. B.Muşeţelul scos din uscător nu va fi ambalat imediat. ci rămâne în grămezi mici timp de 1—3 zile pentru a recăpăta umiditatea normală de conservare. flavonele se află în florile tubulare. în cantitate apreciabilă. 2% şi minerale 0.Dacă se recoltează întreaga parte aeriană (Herba) aceasta se usucă în aceleaşi condiţii ca şi florile. Randamentul de uscare este de 5—5. Uleiul proaspăt obţinut este de culoare albastră. impurităţi: tulpini şi frunze — max.

analgezice. clisme. in unele stari alergice. antiseptice.O alta metoda de preparare este urmatoarea :se macereaza 1-2 lingurite de flori intr-o jumatate ceasca apa rece. gargara si bai in diferite afectiuni . a glucidelor. diferitele ulceratii ale pielii. calmeaza tenurile inrosite si iritate. lipidelor.Peste florile ramase se toarna jumatate ceasca de apa clocotita si se lasa 15 minute. hemoroizii. in tratamentul gastritelor. herniarină. colină şi mucilagii. b)In cazul balonarilor de stomac se recomanda un ceai preparat dupa urmatoarea formula :musetel. arsurile. antihistaminice. Mod de folosire : Intern a)Infuzie-1-2 lingurite de flori peste care se toarna 200-300 ml apa clocotita. acizilor ascorbic. metil-umbeliferonă. flavonozide. siringic. ceaiul de musetel impreuna cu anason si fenicul se da copiilor pentru calmarea colicilor si eliminarea gazelor. substanţe de natură cumarinică. nicotinic. fenicul (cate 2 linguri) si radacina de nalba. abcesele dentare si conjunctivitele sunt influentate in bine de musetel . Indicatii :Intern-sedativ antispasmodic si stimulent in cistite . anisic. enterocolitelor. antispastice. Extern-se foloseste sub forma de cataplasme. antiseptica si decongestiva anorectal si tonic capilar. colicilor intestinale. infectiilor renale. parul spalat cu ceai de musetel capata un aspect matasos si in acelasi timp ii intareste radacina . Contraindicatii :persoanele cu micoze (ciuperci) intrucat chamazulenul le intretine si reactiveaza. dismenoreelor. actiune emolienta. S-a semnalat prezenţa acizilor cafeic. astmul bronsic al copiilor . Proprietati:antiinflamatoare. ranile cu puroi. colinei. timp de 30 de minute. se beau 2-3 ceaiuri pe zi.către umbeliferonă.Prin acest procedeu se extrag majoritatea principiilor active din flori.Se strecoara lichidul si se pune deoparte. diareei. fitosterolilor. de 20 .Se strecoara si se amesteca ambele lichide. cicatrizante si gastrice. in boli ale ficatului . vanilinic. a vitaminelor B. Principii active: ulei volatil bogat în chamazulena. durerile de gat. ce ia naştere din proazulene (matricina şi matricarina: substanţe amare de natură sescviterpenică).

Utilizari populare :solutia apoasa obtinuta prin fierberea plantei se foloseste la spalaturi si oblojeli contra durerilor de cap si de urechi . apoi se foloseste in scopul dorit. amestecand din cana in cand.Din acest amestec se iau 2 linguri care se oparesc cu 2 pahare cu apa. b)Pentru gargara sau bai pentru ochi se face o infuzie din 15 g (3 linguri) flori de musetel cu 200 ml apa.solutia 21 . 30 g frunze de menta si 30 g radacina de valeriana. luate la cateva ore dupa masa. se indulceste si se bea 2-3 ceaiuri pe zi.Dupa 15 minute se strecoara lichidul si se indulceste. ca vulnerar sub forma de cataplasme si in spalaturi si clisme.Dupa 10-15 minute se strecoara lichidul. care se adauga 4 g acid boric. apoi lichidul se strecoara si se bea neindulcit. pelin.Se infuzeaza 2 linguri din acest amestec de plante cu un pahar de apa. c)In arsuri florile de musetel se folosesc sub forma de ulei ce se obtine astfel :2 linguri de flori (10 g) se imbina cu o lingurz de alcool si se lasa in repaus. in tratamentul paradontozelor (sub forma de gargara). coada soricelului.Se bea in cursul unei zile cate un sfert de pahar de ceai.Dupa acest timp se filtreaza.Dupa 4-5 ore peste acest amestec se toarna 100 ml ulei de floarea soarelui si totul se mentine 3-4 ore intr-un vas metalic in care fierbe apa. in sticle colorate si se foloseste sub forma de comprese aplicate pe rani.Se lasa 15 minute. menta si salvie. in cursul unei zile. iar uleiul rezultat se pastreaza la rece. d)Pentru bai se pun intr-un saculet de panza 1-2 pumni de flori pulverizate. intr-un vas acoperit.O lingura din acest amestec de plante se opareste cu o ceasca de apa. Extern a)Infuziile si decoctiile de 5 g% se utilizeaza in dermatologie.lemn dulce si frunza de menta (cate 4 linguri din fiecare). peste care se toarna apa clocotita.Se lasa astfel pana ce baia ajunge la temperatura normala a corpului. e)Pentru ameliorarea durerilor provocate de menstruatiile dificile se recomanda ceai din 40 g musetel. d)Contra durerilor de cap se recomanda cate 1 g de flori de musetel pulverizate.Dupa racire se strecoara. c)In gastrite si enterite se poate folosi urmatorul amestec de plante : musetel. in 2 reprize. pe stomacul gol.

Somn mai bun . Au aplicaţii şi în cosmetică. sudorific. Intră în compoziţia ceaiurilor: anticolitic. emolientă. Datorită uleiului volatil bogat în azulene.uleiul de musetel este folosit in tratamentul hemoroizilor 22 . antiseptică şi antiinflamatorie. florile de muşeţel au acţiune antispastică anestezică. ajuta la calmarea intestinului iritat sau iritabil. are urmatoarele efecte benefice asupra organismului : 1. uşor sedative.8 Acţiune farmacodinamică . Musetelul este consumat de sute de ani.utilizări terapeutice. pentru gargară şi sudorific. favorizeaza eliminarea si in general asista digestia in totalitate. un compus care calmeaza spasmele musculare. Florile de musetel intra in compozitia ceaiurilor contra colicilor pentru adulti si copii. gastric. răcelii. Regleaza problemele tractului digestiv . antiseptică şi antiiflogistică. cât şi apigeninei. diminuează apoi secreţiile şi reduc inflamaţiile mucoaselor. Relaxarea care urmeaza consumului de ceai este benefica unui somn linistit 2. de obicei sub forma de infuzie. contra colicilor nr.apoasa se tine in gura contra durerilor de dinti.este cel mai cunoscut efect al ceaiului de musetel. protectoare şi curativă în reacţiile produse de iradieri. Se utilizează intern pentru efectele carminative. 2. anticolitic. contra colicilor pentru copii. gargara si a produselor cosmetice Floriten 1 si 2. Un studiu modern arata cum consumul de ceai de musetel creste nivelul de glicina in urina. antispastice şi tonic-aperitiv stimulente.ceaiul se ia contra tusei.era folosit in acest scop inca din Egiptul Antic.alina durerile de stomac. uşurează digestia. Extern pentru acţiunea cicatrizantă. Calmeaza crampele menstruale . gastric. în produse farmaceutice etc. se face cu ea gargara impotriva durerilor de gat . 4. 3. Ajutor pentru suferinzii de hemoroizi . reumatismului. 2. Preparatele pe bază de flori de muşeţel administrate intern au proprietăţi stomahice.

insomnie. ulcere de gambă inclusiv ulcer varicos. hemoroizi. îngrijirea tenului. cataruri cronice ale căilor respiratorii superioare. nevralgii cu localizări diferite (facială. îngrijirea părului. prurit senil. arsuri. ulceraţii cronice. sinuzită cronică în special în cazul copiilor. leucoree. inflamaţiile mucoaselor. stres cronic şi boli generate de stres. dureri de urechi. urticarii. afecţiuni otorinolaringologice. romanii si grecii foloseau cataplasme cu musetel pentru accelerarea procesului de vindecare a ranilor 7. afecţiuni dentare. balanite. Este un aliat in lupta contra cancerului . Vindeca ranile . reacţii alergice interne sau externe. tenuri iritate. răni purulente. intercostală. Ajuta diabeticii . afecţiuni gastro-intestinale şi stomacale. inflamaţiile căilor urinare. stări dispeptice.musetelul creste imunitatea organismului si ajuta in lupta contra racelilor 6. dismenoree. greţuri în timpul sarcinii. etc).5. spălături dezodorizante. balonări. gastrită hiperacidă. pete pe piele. de trigemen. toxiinfecţii alimentare. furuncule. dureri de cap de origine digestivă sau pe fond de stres. mâncărimi în zona genitală la femei (prurit vulvar). infecţii renale. epididimită (ca antiinflamator). ulcer gastric în faza incipientă. stări inflamatorii sau cronice ale mucoasei gastrice. infecţiile pielii. astm bronhic şi alergic. Lupta impotriva frigului . antispastic). inflamaţii acute sau cronice interne sau externe. iritabilitate nervoasă. stări de iritabilitate ale intestinului gros. tulburări digestive. iritaţii gastrice produse de folosirea medicamentelor în exces sau medicamente agresive. iradiere cu raze X. diaree (ca şi calmant. iritabilitate premenstruală. menstre dureroase. tulburări dispeptice. leziuni lichefinizate. stări febrile. eritem fesier (cu mentă şi bicarbonat). dizenterie amebiană. coşmaruri la copii şi sugari.studii in-vitro arata posibilitatea ca musetelul sa ne protejeze de diferite tipuri de cancer Se poate folosi la următoarele afecţiuni: abcese dentare. cistite purulente (ca analgezic). afecţiuni bucale. hidrosadenite. boli de ficat. eczeme zemuinde generalizate. stări de oboseală. spasme intestinale. enterocolite (se asociază cu menta). răceli. cearcăne.intr-un studiu recent se arata ca musetelul previne complicatiile legate de diabet. afecţiuni respiratorii şi ale sinusurilor. colorarea părului.Beta. amigdalite. erupţii cutanate în special care provoacă mâncărimi şi supuraţii. dureri de ochi. panariţiu. dermatoze diverse. frisoane.Egiptenii. precum si hiperglicemia 8. faringite (în special pentru efectul antiinflamator şi febrifug).alfa. stări alergice. gripă. stări de nervozitate sau agitaţie. conjunctivite şi alte inflamaţii ale ochilor. colite. bronşite. stomatite.Gama. iritaţii ale pielii. tulburări menstruale. colite ce apar în boala ulceroasă. vaginite. colici abdominale. dezechiolibre hormonale la pubertate. Moduri de folosire: 23 .

cu 15 minute înainte de mese. Se vor ţine apoi timp de 3 ore pe baia de apă.2 linguriţe de flori se fierb pentru 5 minute. se ţine 10 minute. Se pune într-un borcan cu capac.se pun 100 g flori de muşeţel într-un săculeţ de pânză şi se cufundă pentru 10 minute în apă clocotită.  Infuzia internă .  Uleiul .se pun 30 g flori la 500 ml apă clocotită. pentru că îşi pierde proprietăţile. Nu se păstrează mai mult de 3-5 zile.florile de muşeţel se pun în apă clocotită timp de 10 minute. după care se amestecă cu puţină apă cât să se poată realiza o pastă.se pun 50 g flori mărunţite în 250 ml ulei de floarea-soarelui. acoperind oala cu un prosop.9 Utilizarea muşeţelului în cosmetică. după care se strecoară. Una din plantele medicinal. Se vor face inhalaţii cu aburul degajat de la această fiertură. apoi se înghite cu puţină apă. Se ia de 3-4 ori pe zi. 2.  Infuzia externă . Se amestecă în permanenţă pentru că are tendinţa de stratificare. Cu infuzia rezultată se vor face băi generale în afecţiunile pielii. Pulberea . Se vor lăsa timp de 10 minute acoperite. Se ia câte 1 linguriţă sub limbă.  Inhalaţii .  Cataplasme . după care se va lua de pe foc.1 litru de apă fiartă se toarnă peste 4 linguri de flori de muşeţel. Se strecoară apoi şi se pun în pansamente. Prin folosirea ei se obţin accelerarea diviziunilor celulare. Uleiul se poate folosi şi intern luat câte o linguriţă dimineaţa pe nemâncate în afecţiunile gastrice.  Decoct .planta se macină cu râşniţa de cafea.planta se macină fin cu râşniţa de cafea şi apoi se cerne cu sita fină (de făină albă). muşeţlul sau romaniţa. Se pun din nou pe baia de apă.se pun 2 linguriţe de plantă în 250 ml apă clocotită. pune accent pe minunatele efecte pe care substanţele active le au asupra pielii. Se indică în afecţiuni respiratorii sau în insomnii. Pansamentul se schimbă la 24 h.  Infuzie pentru baie . Infuzia se va folosi la spălături în afecţiunile externe. Se acoperă 10 minute după care se strecoară şi se pot consuma 2 căni pe zi. după care se vor strecura. Prosopul va fi aşezat apoi sub bolnav. Pasta se va întinde în strat subţire pe un pansament şi se aplică apoi extern. Se lasă apoi să fiarbă.  Comprese cu flori . În cazul în care se doreşte a se face o cremă se va adăuga la acest ulei şi ceară de albine (aproximativ 50g). apoi strecurate se vor aplica pe piele în afecţiunile de mai sus. întârzierea îmbătrânirii 24 .

a tenului şi a părului. Dacă pielea este ofilită. Lipsa apei din tenurile deshidratate duce la pierderea supleţii pielii. muşeţelul are propietăţi antiinflamatoare. încercănaţi sau pleoapele înroşite. Se îndepărtează masca cu ajutorul infuziei de muşeţel. O mască hrănitoare şi tonifiantă. părului sau picioarelor. antiseptic. Tenurile sensibile. uscat sau normal. Se aplică pe obraz comprese înmuiate în infuzie care se mneţin 10-15 minute pe ten. decongestionale. Nalbă şi muşeţel pentru îngrijirea pielii gâtului Pielea gâtului poate beneficia de calităţile muşeţelului. numai bună în cazul tenurilor ofilite. de obicei. indiferent dacă este gras. Se menţine pe faţă 5-6 minute în cazul tenurilor uscate. În cazul tenurilor iritate se pot utiliza pulverizările sau cataplasmele cu infuzie rece din flori de muşeţel. tonifierea ţesuturilor. În funcţie de felul în care sunt utilizate. o lingură lapte praf şi o lingură de miere de albine de salcâm. Inclusiv spălarea obrazului în cazul tenului deshidratat este bine să se realizeze cu infuzie de muşeţel. Se vor utiliza măşti. înroşite. loţiuni sau creme hidratante care vor fi aplicate întotdeauna pe tenul înmuiat în prealabil prin comprese cu infuzie de flori de muşeţel. deshidratată. împrospătarea şi catifelarea obazului şi a decolteului. congestionate sau iritate de farduri se pot calma cu ajutorul compreselor cu infuzie de muşeţel care se menţin pe pleoape 10 minute. Ochii oboşiţi. se poate face un preparat din rădăcină de nalbă o lingură mare şi un pumn de plantă de muşeţel care se fierb împreună cu un 25 . pentru îngrijirea ochilor. analgezice. Această operaţie trebuie făcută în fiecare zi pentru ca tenul să devină elastic. Se amestecă ingredientele până la obţinerea unei paste care se va aplica pe ten şi decolteu în strat subţire. dezinfectante. În cosmetică băile de abur sunt importante deoarece deschid porii şi ajută la eliminarea impurităţilor de la nivelul pielii. din florile de muşeţel sau partea aeriană a plantei se obţin diverse produse de cosmetic pentru îngrijirea tenului. pentru cele grase 10-15 minute şi 20 minute în cazul tenurilor normale. măştile astringente care se pot prepara dintr-o lingură de argilă şi două linguriţe de infuzie de muşeţel. Acestea se folosec în special sub formă de infuzie. Pentru tenurile grase se folosesc. înlocuind apa obişnuită. stimularea circulaţiei sângelui. emoliente şi cicatrizante. gâtului. Astfel că băile cu abur din flori de muşeţel curăţă radical tenul. ofilite sau lipsite de elasticitate pot fi tratate cu infuzie de muşeţel. Având cele mai largi aplicaţii în cosmetica naturală. astfel ridurile pot apare mult mai repede. Nu trebuie uitat însă că tenul trebuie în prealabil demachiat. se poate pregăti din două linguri de infuzie de muşeţel.pielii. mâinilor. decolteului. Pentru tenurile uscate şi deshidratate se pot folosi aceleaşi pulverizări cu infuzie rece care sunt foarte indicate. congestionate.

foarte concentrat. Părul se decolorează cu muşeţel Regenerarea firului de păr. Gama Herbacin Bath Sensations contribuie la armonizarea corpului. După trei ore se adaugă 100 g ulei presat la rece din floarea soarelui sau măsline. Pentru aceasta se iau 200g flori de muşeţel care se fierb în 2 litri de apă până când se înjumătăţeşte lichidul. precum şi pentru ca părul să aibă un aspect mătăsos şi sănătos este recomandat să fie spălat cu infuzie de muşeţel. pe baza de uleiuri esentiale de musetel. Se strecoară şi se lasă să se răcească. un preparat cosmetic excelent pentru îngrijirea mâinilor. Acest ulei se prepară uşor. Cu acest ulei se ung călcâiele seara înainte de culcare. vasul se pune apoi pe abur să fiarbă timp de două ore amestecând din când în când. linistitorProdus natural. întărirea rădăcinii. dezinfectante şi descongestionante. Îngrijirea mâinilor şi picioarelor cu romaniţă Din flori de muşeţel se obţine uleiul de muşeţel. mintii si a sufletului. Se usucă apoi se repetă acţiunea până se obţine culoarea dorită. La sfârşit se clăteşte părul cu apă călduţă până la rece. apoi se pune uleiul obţinut în sticluţe închise la culoare şi se păstrează la loc răcoros. Florile de muşeţel. Când este gata se strecoară printr-un tifon storcând bine plantele. Acest ulei de baie combina ingredientele vegetale cu 26 . ami ales călcâiele care au pielea iritată şi uscată. Cu ceaiul obţinut se îmbibă bine părul degresat în prealabil. datorită proprietăţilor sale emoliente. în special cele proaspăt culese. se pot utiliza la decolorarea naturală a părului. Operaţia se poate repeta până se obţine nuanţa dorită. şi apoi se acoperă picioarele cu un plastic pentru a nu murdări lenjeria. Ulei de baie cu musetel -efect calmant. uleiul de muşeţel se poate utiliza şi pentru pielea iritată de soare sau în îngrijirea picioarelor. Acesta înmoaie şi catifelează pielea.litru de apă până ce lichidul scade la jumătate. apoi se clăteşte cu apă de izvor bazică. Într-un vas se pun două linguri de flori de muşeţel care se înmoaie cu o lingură de alcool dublu rafinat. ajutând la păstrarea tinereţii şi supleţii. Cu decocţia obţinută se aplică comprese pe gât timp de 10-15 minute.

Are efect de tonifiere si suplete. Pentru 15 bai. Produs testat dermatologic. Combinatia optima de ulei extras din nuca de Argan. Uleiul de Argan este obtinut din fructele arborelui cu acelasi nume. este rapid absorbita si este recomandata tuturor tipurilor de piele. calmand pielea iritata. musetel si vitamine A si E (regenereaza pielea matura si stresata. Folosirea regulata determina o hidratare perfecta a pielii. Mai contine: ulei de migdale dulci. asigura un echilibru si o frumusete remarcabila a pielii. Este pretuit pentru efectele de intinerire. fitosteroli si acizi grasi nesaturati. 27 . Este posibil cel mai valoros ulei din plante pentru piele.uleiurile esentiale pentru experienta unei bai relaxante. ulei de sofran si ulei din sambure de Caise. fructe ce se coc in soarele nord-african. Nu contine conservanti artificiali. uleiuri minerale. Doza recomandata: 2 capacele in apa calda. protejand integritatea strucurala a pielii. aloe vera. Lotiune de tonifiere corp cu musetel Lotiune de corp netezeste si catifeleaza. Ingredientele continute de ulei previn deshidratarea pielii. prevenind imbatranirea prematura. Extractele naturale de musetel sunt cunoscute pentru proprietatile sale vindecatoare si linistitoare. Uleiul de argan este bogat in tocoferoli. pentru intarirea sistemului imunitar. pentru starea de bine si proprietatile sale afrodisiace. Utilizare: Aplicati lotiunea pe tot corpul cel putin o data pe zi. crescand elasticitatea epidermei). Se intinde bine.

http://jorjette.analizemedicale.http://www.ro/Medicina-naturista/musetelul_1432 2.ro/usturoiul-in-tratamentele-de-ingrijire0P14451 9.romedic. http://healthy.http://jorjette.co.3.ro/articol/healthy~medicina- alternativa/8752/musetelul-un-medicament-universal.cc/cosmetica/totul-despre-musetel-in-cosmeticanaturista/ 7.html 5. http://www.cosmeticenaturale.ro/Medicina_naturista/Legume_si_fructe/Us turoiul 28 .sfatmedical.sfatulmedicului.com/index-medical/musetelul 3.kudika. http://www.http://www. http://www.cc/cosmetica/totul-despre-musetel-in-cosmetica- naturista/ 6.ro/cosmetice_naturale/herbacin/Her b_Bath/ulei_mus/ 8.farmaciata.Bibliografie 1.ro/farmacia-naturii/item/243-musetelul- un-medicament-universal 4.co.http://www.