You are on page 1of 21

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

PROIECT
LA DISCIPLINA

DISPOZITIVE SI CIRCUITE ELECTRONICE

Generator de semnal sinusoidal pentru domeniul de audio-frecventa.

2006 - 2007

Coordonator: Prof. Dr. Ing. Dragoş Dobrescu

Student:

TEMA PROIECTULUI:
-1-

Se cere proiectarea unui generator de semnal sinusoidal pentru domeniul de audiofrecventa.

I. • • • •

OSCILATORUL Va fi realizat cu ajutorul unui amplificator operational si va avea frecventa cuprinsa intre fmin = 20 Hz si fmax = 27 KHz. Tensiunea de iesire a oscilatorului va fi Vomax = 4V , iar tensiunea de iesire minima va fi Vomin = 2 mV. Impedanta de sarcina va fi 50 Ω. N = 2.

II.

RETELE DE REACTIE Se va proiecta reteaua de reactie, ai carei paremetri vor determina proiectarea amplificatorului. Reteaua de reactie negativa este un circuit RC cu proprietati de selectivitate , in sensul ca prezinta un maxim al caracteristicii de transfer, FW(ω)=
Uies , Uin

unde Uies,Uin sunt tensiunile de iesire , respectiv de intrare ale retelei de reactie negativa. Exista mai multe tipuri de retele de reactie negativa din care mentionam: Oscilatoare de ordin I la care reteaua de reactie defazeaza semnalul cu 180° iar amplificatorul defazeaza si el cu 180°..Acestea sunt de fapt filtre trece jos sau trece sus de un anumit ordin la care se pune conditia ca la frecventa necesara , defazajul sa fie 180°.

Retea de defazare cu trei celule identice de tip trece sus:

-2-

la care reteaua are defazaj nul la frecventa utila . R = impedanta de intrare in amplificator si Ries = 2πRC 6 + 4k R impedanta de intrare a amplificatorului. -3- . • Retea de defazare cu trei celule identice de tip trece jos: Frecventa de lucru a acestui filtru este : f= 6 . iar amplificatorul este neinversor. 2π RC Oscilatoare de ordin II.Aceasta retea are frecventa la care defazeaza cu 180° data de relatia: f = 1 R unde k = ies .

Comportarea in frecventa a circuitului poate fi intuita tinand cont ca la frecvente joase -4- . 2π RC • Reteaua Wien: Reteaua Wien este cel mai folosit circuit de reactie pozitiva din oscilatoarele RC. frecventa utila este: f= 1 .• reteaua dublu “T”: In cazul retelei dublu “T”.

La aceasta pulsatie defazajul introdus de retea este nul. Rezolvand analitic se obtine un factor de transfer: 1 Uies (ω) FW(ω)= = 1 + R1 + C 2 + j ( ωR C − 1 Uin(ω) 1 2 R 2 C1 ωR2 C1 ). In acest caz se obtine pentru caracteristica de -5- . iar la frecvente inalte C2 scurcircuiteaza la masa semnalul de la iesire . Alura caracteristicii de transfer FW(ω) si a defazajului ΦW(ω) introdus de reteaua Wien este data in figura de mai jos: In practica se aleg cele doua rezistente respectiv cele doua condensatoare de valori egale astfel incat R1=R2=R iar C1=C2=C . pentru ca defazajul introdus de retea poate influenta caracterul reactiei (de exemplu .condensatorul C1 reprezinta o intrerupere . Astfel la frecvente extreme circitul are caracteristica de transfer nula in sensul ca la aceste frecvente circuitul nu lasa sa treaca nimic. Maximul acestei functii de ω este la frecventa la care termenul : j ( ωR1C 2 − 1 R1 R2 C1C 2 1 ωR2 C1 ) este nul . daca s-ar introduce un defazaj de 90° reactia nu ar mai fi pozitiva. adica ω0= . Si acest aspect este important . ci negativa).

De o importanta deosebita sunt si aspectele legate de impedantele de intrare si iesire ale retelei Wien . respectiv de iesire ale amplificatorului . astfel incit conditiile de mai sus sa fie indeplinite. Aceste relatii sunt legate de conditiile de idealitate in care a fost dedusa analitic caracteristica de transfer a retelei . Rezulta ca . se va cauta ca rezistentele de intrare . iar impedanta de intrare la borna neinversoare a amplificatorului (considerata ca sarcina a retelei Wien) a fost considerata infinit de mare (reteaua in gol). respectiv iesire ale amplificatorului sa satisfaca conditiile de idealitate prin inegalitatile: Ramplificatoriesire<< RWienintrare Ramplificatorintrare>>RWieniesire Se calculeaza analitic impedantele de intrare ale retelei Wien la ω0: RWienintrare=3R RWieniesire= 3R 2 Astfel se va proiecta amplificatorul . Realizarea unei retele Wien a carei frecvente f0 sa poata fi reglata in cazul nostru pe aproape trei decade (20Hz-27kHz) se va face prin introducerea . la frecventa f0=ω0/2Π. care trebuie sa satisfaca anumite relatii impreuna cu impedantele de intrare. valoarea 1/3 adica atenuarea minima a retelei Wien este de 3 ori.transfer a amplificatorului . impedanta de iesire a amplificatorului ( considerat ca generatorul care ataca reteaua ) a fost considerata nula . care este in cazul nostru: FW(ω) ⋅ Av =1 trebuie realizat un amplificator cu amplificarea Av=3. In aceste conditii de idealitate . pentru a indeplini conditia lui Barkhausen . in locul rezistentelor din retea a unor rezistente variabile intre Rmin se Rmax astfel incat -6- . Cum aceste valori nu pot fi obtinute .

Pentru proiectarea acestei retele Wien a fost necesara impartirea domeniului de frecventa in 3 benzi separate: Banda 1 : 10Hz…100Hz Banda 2 : 100Hz…1kHz Banda 3 : 1kHz…10kHz Banda 4 : 10khz.100khz • Banda 1 .fmin> 1 1 si fmax< . Cand cursorul e la maxim R=Pmax+Rmin . rezistenta potentiometrelor este nula iar R=Rmin.10Hz…100Hz -7- ... se vor folosi 3 condensatoare pe fiecare decada: Schema retelei Wien pentru oscilator. Asa cum se vede in figura potentiometrele P variaza sincron (fizic ele au cursoarele montate pe acelasi ax) iar cand cursorul e la minim. unde Pmax este valoarea maxima pe care o poate lua potentiometrul P.. 2π Rmaz C 2πRmin C Cum introducerea doar a rezistentelor variabile nu este eficace in cazul gamei largi de frecvente .

frecventa maxima va fi: fmax= 1 = 143 Hz .5 Alegem Pmax=15kΩ cu o toleranta de 10%. Pmax= 1 1 −1010 =13144 Ω -Rmin= 2πC1 f min 2 ⋅ 3. Calculam condensatorul retelei Wien: C1≤ 1 2π Rmin f max = 2 ⋅ 3.14 ⋅1010 ⋅100 =15.5 Hz -8- .5µF±10%.14 ⋅1010 ⋅1. atunci cand Rmin=1010Ω si C1=1µF+10%=1. 2 ⋅ 3. Pmax=13. Alegem o rezistenta RBC de 0.75⋅10-7F=1.14 ⋅ 0.5 kΩ . frecventa minima a oscilatorului.4 Hz .9µF Calculam .5µF 1 Alegem C1=1.9 ⋅10 −6 ⋅12. adica: Rmin=1010Ω si C1=0.1 ⋅10 −6 Calculam acum potentiometrul necesar.: 1 fmin= 2πC1( Rmin + P max ) = 1 2 ⋅ 3.14 ⋅ 0.Pentru amplificatoare obisnuite . deci este atinsa oricum si frecventa minima de 12.1µF .De mentionat ca in calculul acestei valori am considerat tot cazul cel mai defavorabil . Rmin=900 Ω ).25W cu toleranta 1% ( E96 ) .01KΩ=1010 Ω. In cel mai defavorabil caz . in cazul cel mai defavorabil (C1=0.In cazul cel mai defavorabil Rmin=1kΩ+0.9µF .Valoarea sa maxima .97 ⋅ 10 −6 (13500 + 900) =11. rezistenta minima a retelei Wien o alegem de 1kΩ.

• Banda 2 . iar in cazul cel mai defavorabil. beznzile se suprapun .1⋅C1=100nF Se modifica imediat si frecventele limita ale benzii: fmax=1430Hz fmin=114Hz • Banda 3 .1kHz…10kHz In acest caz .01⋅C1=10nF Frecventele limita ale benzii sunt in acest caz: fmax=14300Hz fmin=1140Hz • Banda 4 .10khz.100Hz…1kHz In acest caz .01⋅C1=1nF Frecventele limita ale benzii sunt in acest caz: fmax=143000Hz fmin=11400Hz Dupa cum se observa .100khz In acest caz ... astfel incat nu exista frecvente din domeniu care sa nu fie atinse. -9- . alegem C3=0. alegem C4=0.. alegem C2=0. frecventele limita sunt atinse .

Rezistenta de intrare in cele doua intrari (cea inversoare si cea neinversoare) este mai mare de 2MΩ . Amplificarea in bucla deschisa este de minim 2⋅105>>3.5⋅1kΩ . respectiv iesire. iar cea de iesire este de ordinul zecilor de ohmi deci acest amplificator satisface cerintele legate de rezistentele de intrare . . Se alege AO de tip BA 741.Rezistenta de sarcina RL=50Ω Schema circuitului ce include amplificatorul. PROIECTAREA AMPLIFICATORULUI Se va proiecta un amplificator cu intrare diferentiala si cu urmatorii parametri: .Amplificarea in bucla deschisa av>>3 .10 - .Rezistenta de iesire <<1.5⋅57kΩ .Rezistenta de intrare la borna neinversoare >>1.III.

936W .C2 trebuie sa prezinte o reactanta neglijabila la frecventele de lucru.2=7.R3=909Ω.09Ω -rezistente de 0.09kΩ.Aceasta la randul sau are valoarea de R1//(R2+R3+R4+R5) si este .5W. 0.Tensiunea de alimentare diferentiala o este de ±9V (data de proiectare).2nF .Pd=300mW .IC=100mA.βmin=125).11 - . Tranzistorii T1 si T2 indeplinesc functia de buffer si sunt necesari deoarece rezistenta de sarcina. T1 disipa tot 0.25W .936W. deci il alegem de tip BD135 (VCE=45V. Prin R7 va circula un curent de minim Vo.el va micsora practic rezistenta etsjului anterior de β1⋅β2 ori.8V deci va avea valoarea de: 6. Condensatoarele C1.Rezulta ca putem alege R1=10kΩ .Tinand cont ca este repetor pe emitor. max 3V = = 60mA .R5=9. βmin=70) T2 il alegem BC107 cu (VCE=45V.Alegem R7 de 110Ω din clasa E12 cu toleranta ±10%.Alegem deci P=500kΩ. de unde rezulta si celelalte rezistente ale atenuatorului: R2=9.R4=90. astfel incat rπ1>R5>P . deci R7 va 60mA R7= avea puterea disipata de mimim 1W.9Ω. tinand cont de treptele alese . daca consideram ca tranzistorii aru βmin=100 . 2π ⋅ 75 ⋅ 500kΩ C 2 >> 1 = 42 µF 2π ⋅ 75 ⋅ 50Ω .clasa de precizie E96 cu toleranta ±1%. RL este mica .La randul sau P trebuie sa fie mult mai mare decat rezistenta maxima de iesire a etajului urmator (atenuatorul in trepte) .Rezulta relatia de dimensionare: C1 >> 1 2πf min RinT 1 1 2πf min RL = = 1 = 4. Puterea maxima disipata este deP=2⋅7.Rezulta .8V = 113Ω .iar la borne va avea o tensiune Rl 50Ω de circa Vcc-VBE1-VBE2=8-1.Pd=6.25W . ca rezistenta etajului anterior trebuie sa fie de maxim 500kΩ.50Ω.8 V⋅60mA=0. R5 o alegem de 100KΩ ±10% . de R1/2 (R1=R2+R3+R4+R5).IC=1A.

Alegem C1=100nF±10% .Acest circuit de autoreglare este necesar deoarece conditia de oscilatie a semnalului este o egalitate (relatia Barkhausen ) .. .-3V . VT=-1. Alegem TEC-J-ul de tip BF 256 cu urmatorii parametri de catalog: IDSS=6.12 - . amplificarea creste. VDsmax=30V. REACTIA NEGATIVA Acest circuit este realizat cu TEC-J si are rolul de a mentine amplificarea circuitului la valoarea 3 atunci cand semnalul la iesire este de 2VVV. Aceasta tensiune comanda poarta tranzistorului care isi modifica transconductanta si influenteaza reactia negativa. amplificarea circuitului scade .C2-100µF±10% IV. Dioda Df redreseaza tensiunea de la iesirea oscilatorului .Atuci cand el tinde sa creasca . Schema retelei de reactie negativa: Schema retelei de reactie negativa. asa cum a fost descris. astfel ca la bornele condensatorului Cf2 de obtine o tensiune continua.10 mA .. imposibil de obtinut practic. proportionala cu amplitudinea semnalului de iesire . negativa. iar cand semnalul scade .

in paralel cu Rf2 trebuie sa aiba rezistenta de 50kΩ.  2 I DSS 2 ⋅ 8 ⋅10 −3 A == 8 mA/V VP − 2V 1 = 0. TEC-J-ul are transconductanta: gm= − 2 I DSS VP  VGS 1 − Vp   . pentru ca factorul de transfer sa fie 1/3 = 50 KΩ .Deoarece am ales RF1=Rp1=100kΩ trebuie ca rezistenta echivalenta a circuitului format din Rf2 in paralel cu restul circuitului sa fie de circa 50kΩ .1V: gm=−1 2 ⋅ 8 ⋅10 −3 A (1)=4mA/V −2 − 2V Rezistenta echivalenta in acest caz este de 250Ω. 100kΩ+ 50kΩ Cand semnalul de iesite are valoarea OV (conditie initiala ).13 - .125 kΩ = 125Ω. Deci: 50kΩ= ( rech + Rf 3) ⋅ Rf 2 rech + Rf 2 + Rf 3 rezulta Rf3: . rech = este considerata la VGS=-5V. Alegem Rf2 ceva mai mare decat valoarea de 50kΩ : Rf2=56 kΩ Putem calcula acum Rf3: Rf3 este inseriata cu rech si acestea doua . gm Cum VGS=0 rezulta ca gm = - Rezistenta echivalenta a TEC-J-ului este rech = Estimam transconductanta TEC-J-ului la VGS = -0.

dupa redresare si filtrare in poarta tranzistorului sa avem o tesiune de 1V. . Rf 2 − 50kΩ Trebuie proiectat divizorul Rf4-Pf astfel incat . Alegem Rf4 de 10kΩ. Divizorul de tensiune va diviza tensiunea de la iesirea oscilatorului de 4V la valoarea de 1V.14 - . Rezulta valoarea lui Pf din relatia: Pf 1 = deci Pf = 10kΩ Rf 4 + Pf 2 Deoarece reglajul amplitudinii este destul de critic . vom alege un potentiometru semireglabil de 100kΩ pentru Pf din care de va regla precis amplitudinea dorita. ωmin Rf 2 2πf min Rf 2 Dioda Df va fi de tip 1N4148 care suporta 200mA si o tensiune inversa maxima de 75V. Alegem Cf1>> 1 1 = =21µF Alegem Un condensator de 10µF ±20% . Alegem condensatorul Cf2 astfel incat: Cf2>> 1 1 = =42µF Alegem un condensator electrolitic de 100µF±20% ωmin Rf 4 2π f min Rf 4 la tensiune de lucru de16V.Rf3= 50kΩ( rech + Rf 2) − Rf 2 ⋅ rech =466kΩ deci alegem Rf3=470 kΩ.

O tensiune mare duce de obicei la cresterea factorului de stabilizare a stabilizatorului prin cresterea amplificarii amplificatorului de eroare. asadar o tensiune de ±11V dupa redresor si filtru. Pentru o buna functionare a stabilizatorului va trebui ca la intrarea acestuia . Uzual . dar scade randamentul sursei.stabilizator⋅ Vom dimensiona un transformator cu priza mediana care are cele doua tensiuni secundare de 8Vef. pentru tensiuni mai mici de 12V se alege tensiunea mai mare cu circa 2V.15 - . Vom avea .8V. putem calcula valorile efective ale tensiunilor date de transformator: 10 15V = =7. direct de la reteaua de 220V. PROIECTAREA SURSEI DE ALIMENTARE Sursa de alimentare va asigura cele doua tensiuni de alimentare . Schema Bloc. . adica la iesirea redresorului sa avem o tensiune mai mare cu cativa volti fata de cea stabilizata.Aceasta este obtinuta prin redresarea si filtrarea unei tensiuni sinusoidale si este de obicei egala cu valoarea de varf a tensiunii alternative.V.Astfel . 2 2 Vef=Vintr.

cu aceasta formula o sectiune de : 1. alegem pentru secundar diametrul conductorullui de 0. tinem cont ca pe cele doua ramuri curentul de varf nu depasaete 200 mA. Sectiunea miezului de tole este Sf ≥10 −3 P f unde f este frecventa retelei . Alegem diametrul conductorului din 220V 1 f .4 mm la curentul maxim de 200mA.6… A rezultat un transformator cu urmatorii parametri: Marimea Tensiunea: Curentul: Puterea: Diametrul conductorului: Marimea lui “a”: Suprafata sectiunii miezului: Primar 220Vef 9. Pentru o incarcare in curent a conductorilor de 2A/mm2 . cazul cel mai nefavorabil .VI.08mm 16mm 2. Cu valoarea acestei sectiuni alegem tola necesara.1mA.2W 0. nv=29 spire pe volt (in primar se vor lua cu circa 10% mai multe).6 . In primar curentul este de infasurarea primara de 0. I sec undar ⋅10V =9. Pentru acest tip de tole se calculeaza numarul de spire pe volt nv= 4. 50Hz Rezulta . Proiectam transformatorul la o putere de 200mA⋅10V=2W.08 mm.56mm2 Secundar 2X10Vef 200mA 2W 0.4mm .4cm2.16 - . Proiectarea Transformatorului Pentru a cacula parametrii transformatorului .44 fBS 1.unde B este inductia maxima in miez si care se considera 0.2T pentru B=0. Alegem tola de tip E16 cu a=16mm.09mA 2W⋅110%=2.

. Alegem condensatoarele electrolitice de filtraj C1=C2=1500µF/16V.17 - . Proiectarea stabilizatorului: Schema stabilizatorului de 12 V. Alegem puntea de diode DB =1PM05 cu un curent maxim admis de 1A si o tensiune maxima admisa de 50V.Proiectarea redresorului si a filtrului: Schema propusa.

complementarul sau BD136 -Dioda Zerner isi schimba anodul cu catodul Schema stabilizatorului de -9 V Schema bloc a generatorului de semnal pentru domeniul de audio frecventa este: .6V.La acest tip de stabilizator tensiunea de iesire este de Uies=Uz-VBE .4mA =250Ω. 1.8 mA Caderea de tensiune de la bornele sale este de circa 1. Alegem Ts11=BD135 cu h21e=70 minim .8mA si rezulta un curent prin RS1 de IZ+2. deci putem calcula Rs1= 5.4V Pentru stabilizatorul de –9V toate componentele isi schimba polaritatea: -Qs1 se schimba cu Qs2 . vom alege dioda Zerner de 12V (DZ12 ) care are un curent nominal de 5 mA.4V .8 mA=7. deci IBs11=200mA/70=2. Cum VBE=0. Alegem Rs1=250Ω E24 . ±10%.18 - .

notata pe schema cu “-”. Acest circuit are doua intrari: una inversoare . .Semnificatia lor este aceea ca amplificatorul amplifica de fapt diferenta semnalelor de la cele doua intrari . si una neinversoare notata pe schema cu “+“.19 - .cea neinversoare. respectiv cea inversoare.Circuitul principal al oscilatorului este amplificatorul cu reactie negativa.

20 - ..

Dispozitive si circuite electronice. Editura Didactica şi Pedagogica. Rusu A. Brezeanu Gh. 1982 3.BIBLIOGRAFIE 1.. Dascalu D.. Circuite electronice: Culegere de probleme pentru proiectare 2. Îndrumar de laborator DCE . Bucuresti.. Rusu A. Profirescu M...21 - . World Wide Web 4.