You are on page 1of 10

Capitolul III LANTURILE HOTELIERE

3.1. Afilierea la un lant hotelier

Pentru a face faţă concurenţei accentuate de pe piaţa hotelieră, unele unităţi de cazare turistică s-au afiliat la un lanţ hotelier. Practica este destul de veche şi eficientă, conducând la eliminarea multor neajunsuri ale hotelăriei individuale: gradul mai redus de dotare, imposibilitatea afilierii la preţurile liderului, rentabilitatea scăzută. Primele lanţuri hoteliere au fost create în S.U.A imediat după război, cum sunt Intercontinentalul. In Europa, sistemul de lanţuri hoteliere a fost iniţiat în Franţa, prin renumitele „Relais de Champagne", care, în prezent, sunt cunoscute sub numele de „Relais de Chateaux". La început, afilierea la lanţurile hoteliere viza unităţile cu categorii de 4*-5 stele. După 1975, la reţea s-au adăugat şi hotelurile de 2 stele, organizate în sistem de francisă. Lanţurile se adresau, de regulă, turismului de afaceri, iar preţurile promovate erau superioare mediei. In prezent, în Europa, lanţurile hoteliere s-au dezvoltat la aşa numita clasă economică, care are o sferă de adresabilitate largă, segmentul de piaţă ocupat de acestea fiind destul de însemnat (cca 50%). În funcţie de gradul de autonomie, în cadrul reţelei se disting două categorii de lanţuri hoteliere: 1. Lanţurile voluntare, care grupează hoteluri independente, ce îşi menţin autonomia de gestiune. Pentru a păstra imaginea de lanţ, acestea trebuie să respecte anumite norme de confort, de calitate, de arhitectură sau de amenajări. Literatura de specialitate menţionează existenţa a 20 de lanţuri voluntare, a căror capacitate hotelieră este inegal distribuită: 25% în Franţa şi Elveţia, 16% în Irlanda, 10% în Germania, 8% în Belgia, 7% în Marea Britanie, 6% în Spania şi Italia. Lanţurile voluntare cuprind hoteluri cu categorii de 2 sau 3 stele. Principalele domenii de cooperare în cadrul lanţului sunt: - promovarea şi publicitatea; - centrele de rezervări de locuri; - consultanţa şi serviciile de pregătire profesională. 2. Lanţurile integrate cuprind hoteluri, cu grade diferenţiate de autonomie. Pachetele de servicii turistice oferite sunt standardizate, iar multe din serviciile turistice sunt centralizate. Principalele lanţuri integrate sunt cele americane. In Europa, cel mai bun lanţ integrat este Accor, care este lipsit doar de activitatea de transport propriu, pentru a putea fi inclus în categoria „complet integrat". Gama de servicii oferite de lanţurile integrate este largă: hotelărie (50%), restaurant (26%), servicii de rezervare (11%) şi alte servicii (13%). Există, deci, o mare varietate de unităţi de cazare turistică, care conferă cele mai variate utilităţi şi servicii turiştilor. Deosebit de important este modul (gradul) de valorificare a acestor unităţi, astfel încât să nu se risipească imensul potenţial turistic de care dispune ţara noastră.

1

drept de inchiriere. proprietarul fondului de comert este exploatantul de facto al hotelului. activitate hoteliera artizanala etc. Cazul tipic este reprezentat de hotelurile tip exploatare familiala. care. In prezent. cuprinde si elemente corporale (materiale. 3. Majoritatea hotelurilor nu utilizeaza mai mult de cinci lucratori. iar proprietarul patrimoniului imobiliar este o persoana (entitate) interesata in plasamente imobiliare. In cel din urma caz. copiilor sau apropiatilor familiei. hoteluri tip exploatare familiala. juridica si patrimoniala a întreprinderii hoteliere. firma. independente izolate. si anume:  hoteluri independente si  lanţuri hoteliere integrate.Asa cum am stabilit. de 1*-2*. traditionale. In general. pretul este rerezentat de o redeventa (procent din cifra de afaceri etc). dintre care societatea de exploatare preia cu chirie cladirea proprietate a societatii imobiliare. utilaje. chiar 3*. cu capacitate relative redusa. vad comercial. Elementele necorporale sunt cunoscute sub numele de fond comercial. Ierarhia interna din cadrul structurii organizatorice o copiaza frecvent pe cea din sanul familiei: functiile de directie si receptie constituie atributul sotului. in plan mondial sunt consacrate doua forme de operare. ca entitate economica de sine stătătoare. Fondul de comert este bunul mobil. dar si pentru a contracara extinderea lanţurilor hoteliere integrate – care capătă noi dimensiuni prin încheierea de contracte de franciza si de management chiar cu unele dintre hotelurile independente – alte hoteluri independente se asociază in lanţuri hoteliere voluntare. 2 . Independenta consta in autonomia financiara. de regula. Cu acelasi inteles se folosesc si termenii: hoteluri solitare. pe langa elementele necorporale (clientela. Pentru a se adapta mai bine dinamismului cererii. functiile de proprietar si exploatant sunt indeplinite de una si aceeasi persoana. majoritatea hotelurilor care nu fac parte dintr-o structura de lant hotelier (voluntar sau integrat) se inscriu in categoria hotelurilor tip exploatatie individuala. si a patrimoniului imobiliar. Persoana juridica ce detine proprietatea fondului de comert (societatea de exploatare) este distincta de cea care detine patrimoniul imobiliar (societatea imobiliara). Pentru contractul de inchiriere. Relatia dintre cele doua entitati juridice se asigura printr-un contract de inchiriere sau de concesiune imobiliara. mobilier. iar durata contractului este de minim 20 de ani. in lume. Hotelurile tip exploatatie individuala In lume. instalatii etc) aflate in legatura cu exercitarea activitatii hotelului. licenta etc). pe de o parte. Controlul (proprietatea majoritara) a celor doua societati poate fi detinut de un investitor unic sau de investitori diferiti. Exista insa si o categorie de hoteluri care rămâne sa lucreze intr-o formula de exploatare individuala. amenajari. fie prin intermediul a doua societati.2. pretul (chiria) si durata contractului se stabilesc de comun acord de catre cele doua parti. fie in cadrul unei societati. sotiei. ca alternative ale societatii unice. un principiu de baza al exploatării unui hotel îl constituie disocierea fondului de comerţ. In cazul contractului de concesiune imobiliara. preponderant necorporal. pe de alta parte.

Dupa mai multi ani de exploatare. pentru a depasi stadiul limitarii prestatiilor la minimum necesar. Neplacerilor produse de sezonalitatea activitatii turistice li se adauga. cu o arhitectura traditionala. In egala masura. neglijand intretinerea spatiilor si inlocuirea echipamentelor. concurenta acerba a lanturilor hoteliere. un spatiu predilect il constituie localitatile mici. Adaptarea prestatiilor si modificarea structurii produsului hotelier trebuie sa plece de la intelegerea si valorificarea specificitatii zonei. Solutia optima la care ar putea recurge hotelurile tip exploatare individuala. inclusiv printr-o politica promotionala adecvata. proprietarul poate fi interesat sa incredinteze unui tert (exploatant individual sau societate) exploatarea si gestiunea hotelului. cash-flow. Dificultatile cele mai mari le intampina hotelurile amplasate in zonele de litoral si chiar de munte. locatia gestiunii este recomandata ca o solutie provizorie. prin intermediul unui contract de locatie a gestiunii. care poate precede vanzarea sau instrainarea pe alta cale a fondului de comert. sa aduca un plus de experienta turistica. fiind segmentul cel mai sensibil la atuurile hotelurilor tip exploatare individuala. pentru a capta in extrasezon turistii in tranzit. precum si de priceperea cu care sunt gestionate. Multi hotelieri cedeaza afiliindu-se la un lant hotelier voluntar sau incheind un contract de franciza sau de management cu un lant integrat. centrul marilor orase). Totodata. profit. prin ele insele. poate sa readuca in lumina hotelurile tip exploatare individuala. Produsul hotelier va fi imbogatit si diversificat prin crearea unor activitati complementare: pescuit. consta. In conditiile unui amplasament intr-un cadru natural.In anumite situatii insa. mediul rural chiar. in perioadele traditionale de vacanta. in adaptarea prestatiilor la exigentele clientelei. unde intensitatea sezonalitatii circulatiei turistice este foarte mare. valorificarea atuului diversitatii – rezultat al integrarii fiecarui hotel in mediul ambient al zonei de amplasament – si asigurarea unei calitati care sa diminueze doza de risc perceput ca atare de clienti. care se determina in functie de cifra de afaceri. locatarul va urmari sa obtina maximum de rentabilitate. in sens larg. locatarul interesat de achizitionarea fondului de comert va fi nevoit sa plateasca un pret cu atat mai mare cu cat propria-i gestiune a fost mai performanta. Hotelurile tip exploatare individuala sunt amplasate in toate zonele. Contractele se incheie pentru o perioada determinate. Desi formula poare parea atragatoare pentru proprietarul fondului de comert. clientela de agreement. clientul va cauta sa descopere si in camera sa linistea si decoratiunile specifice. timp in care locatarul exploateaza pe riscul sau fondul de comert preluat. In tarile cu traditie. Aceste dificultati pot fi depasite in conditiile in care hotelul dispune de notorietate suficienta si de o imagine favorabila. fara insa ca aceste solutii sa rezolve in totalitate problemele. Din aceste motive. Cele mai bune rezultate le inregistreaza hotelurile amplasate in zonele cu afluenta turistica ridicata in tot cursul anului (ex.. Rentabilitatea lor depinde tocmai de amplasament. in schimbul unei redevente. atata timp cat conceptul de 3 . mai degraba. pe termen scurt. care capteaza atentia clientelei de afaceri si a celei aflate in transit. Valorificarea diversitatii. pe termen lung ea se dovedeste riscanta: o proasta gestiune a fondului de comert va afecta insasi valoarea de piata a acestuia. golf etc. mai exact diversitatea ofertei si respectul pentru traditie. locatarul trebuie sa fie constient ca intreg sporul de valoare al fondului de comert se realizeaza in profitul locatarului-proprietar. astfel incat cazarea si masa. hotelurile amplasate aici beneficiind de o clientela familiala. intr-un plan mai general.

In general. 3. este vorba de o taxa de intrare. hotelierii independenti se multumesc cu transmiterea orala a cunostintelor practice. efectueaza controale de calitate. Cheia diferentierii hotelurilor se afla la nivelul primirii – dupa regulile ospitalitatii naturale. De regula. Lanturile hoteliere voluntare Un lant hotelier voluntar este o uniune benevola de hotelieri independenti. pe care ii leaga aparteneta la o anume regiune si care – propunandu-si sa ofere un produs relativ tipizat – definesc un numar de criterii obligatorii. la nivelul fiecarui lant hotelier se creeza o societate comerciala sau asociatie fara scop lucrativ. pentru ca in timp ce lanturile prescriu fiecare detaliu. Din punct de vedere juridic. 4 . credibilitate aproximativa. lanturile hoteliere voluntare isi extend cercul aderentilor la scara nationala sau chiar internationala. De altfel. Totusi. hotelurile isi pastreaza numele initial. ca entitate juridica distincta de fondatori. mai mult sau mai putin restrictive. Hotelurile aderente nu sunt proiectate de la inceput pentru a respecta anumite norme. ceea ce le confera o pozitionare comerciala distincta. dispun de agenti de vanzari. nici un numar foarte mare nu se dovedeste neaparat benefic. Se apreciaza ca succesul in realizarea obiectivelor se bazeaza tocmai pe o politica riguroasa. pun la dispozitie produse de primire cu sigla (sapun tip turist etc). Treptat. soldate cu excluderea hotelurilor care nu se conformeaza exigentelor. In ceea ce priveste calitatea si nivelul constant al acesteia. iar imaginea de marca mai putin coerenta. notorietate limitata (pe acre o imagine favorabila nu poate sa o compenseze).5 – 1.0% din cifra de afaceri in functie de lant. in acest caz produsul hotelier fiind mai putin omogen. concomitent. adaugandu-si insa la vedere noua emblema. la care se adauga o redeventa anuala de 0. prescriptiile se dovedesc indispensabile. colectiva. din mai multe lanturi hoteliere voluntare. intocmesc si utilizeaza fisiere de clienti. intreprind actiuni de marketing direct (mailing). calitatea de adherent este temporara: annual se inregistreaza noi hoteluri care adera. Costurile de aderare depend de serviciile oferite. cauza pentru care uneori au fost numite lanturi de publicitate. un lant voluntar se creeza la initiativa unui grup de hotelieri. suficient de diferentiat prin tematica. Coerenta politicilor comerciale si serviciile propuse aderentilor difera de la un lant la altul. care – oferind un produs hotelier relativ omogen din punct de vedere al confortului si al serviciului. Esenta actiunilor intreprinse vizeaza adoptarea unei strategii promotionale si comerciale comune. Multe dintre lanturi reusesc sa defineasca un produs-tip.hotel de lant se sprijina tocmai pe opusul diversitatii – pe standardizare. Unele lanturi au mijloace restranse de actiune – urmare a unui numar insuficient de aderenti -. desi diferentiat din punct de vedere al arhitecturii si al amenajarii – promoveaza si dezvolta o marca unica. Daca un numar de aderenti insufficient limiteaza mijloacele de actiune. cu controale severe. Hotelurile aderente pot face parte. Fiecare aderent isi pastreaza independenta juridica si financiara. tot asa cum se inregistreaza si retrageri sau sanctiuni. firesti – si a stabilirii unei relatii personalizate cu clientul. de regula. Altele insa creeaza produse cu tema si desfasoara o activitate apropiata de cea a lanturilor hoteliere integrate: impugn norme.3.

daca cele mai mari hoteluri din lume au nevoie de asociere (ex. cu privire la serviciul de rezervari. • birou de rezervari informatizat. Toate acestea dau continut unui principiu de baza al structurilor de lant.Principalele avantaje-servicii care pot fi oferite hotelurilor aderente de un lant voluntar sunt: • asocierea la lantul hotelier a unei societati furnizoare de echipamente sau produse alimentare si. in principiu. la care se adauga pana la 20% din rezultatul brut din exploatare. incheind cu aceasta din urma un contract de management sau de locatie a gestiunii. totusi. Acest lucru presupune. In general. Contractul de management hotelier Un hotel – indiferent daca grupul inregistreaza (cazul filialei) sau nu inregistreaza participatii la capitalul social – poate beneficia de gestiune (administrare) directa din partea grupului. RITZ Paris si Madrid). 3. Contractul de management este un act prin care o persoana (mandant sau proprietar) ii acorda alteia (mandatar sau manager) puterea de a produce in contul sau unul sau mai multe efecte juridice. • constituirea unei liste a furnizorilor agreati. grupurile prefera prima varianta. cu difuzare pe scara larga in hotelurile lantului.4. obtinerea de preturi preferentiale in relatiile cu furnizorii agreati. in general. remuneratia (taxele) la care este indreptatita societatea de gestiune este conditionata de rezultatele obtinute: 3-6% din cifra de afaceri. societatea de aprovizionare. putin cunoscute. marketing. • campanii promotionale si editarea de ghiduri incluzand toate hotelurile aderente. proprietarul fondului de comert – investitor independent sau societate de exploatare-filiala – incredinteaza gestiunea acestuia societatii de gestiune a grupului. care le asigura o sursa de venituri stabile. fie de un contract de locatie a gestiunii.. Aceasta remuneratie recompenseaza concesiunea marcii (taxa de licenta) si serviciile de gestiune a hotelului. • posibilitati de finantare preferentiala. detinatoare a unui “savoir-faire” recunoscut. posibilitatea gestiunii eficiente a personalului si 5 . mandatarul actioneaza in nume propriu. la o perioada de 3-5 ani. puterea acordata mandatarului de a actiona in numele mandantului si de a-l reprezenta din punct de vedere juridic. pe contul (risul) mandantului si fara sa-l reprezinte pe acesta din urma cu adevarat. Durata contractului de management se intinde pe o perioada de 15-20 de ani au se limiteaza. forte de vanzare (agenti de vanzare). Fie ca este vorba de un contract de management. campanii promotionale etc. Majoritatea lanturilor hoteliere voluntare nu ofera structuri de reprezentare complexe: birou de rezervari. • acordarea de asistenta tehnica si consultanta de gestiune de catre responsabilii alesi si salariatii permanenti de la nivelul lantului. initial. prin intermediul societatii de gestiune. De la caz la caz remuneratia poate sa include si alte redevente (comisioane). anume utilizarea in comun a serviciilor specializate. Contractul de locatie a gestiunii corespunde situatiei in care locatarul exercita exploatarea directa a hotelului pe contul sau. Pentru contractul de management. agentii de voiaj etc. In practica insa. cu atat mai mult hotelurile mici.

In baza unui contract de management. ci este indreptatit numai la operatiunile de repartizare a rezultatului brut din exploatare. mandatarul poate rezilia contractul daca: o mandantul nu finanteaza in suficienta masura fondul de rulment necesar. o vinde fondul de comert sau patrimoniul imobiliar. o gestiunea financiara si contabila. ulterior.  promovarea vanzarilor si distribuirea pliantului hotelului. o incasarea prestatiilor hoteliere. conditii de munca. Pe toata durata contractului. o nu reinnoieste echipamentele uzate. selectia furnizorilor. aferenta unei durate initiale de 3-5 ani. cash-flow. care.  controlul permanent si analiza rezultatelor.  aprovizionarea si formarea stocurilor initiale. Franciza hoteliera 6 .  asistenta entru organizarea diferitelor servicii ale hotelului.face exceptie personalul de conducere superioara.consolidarea fondului de comert. Contractul de management prevede conditii particulare care conduc la rezilierea sa. formal. cheltuielile aferente fiind suportate insa tot de proprietar. o gestiunea personalului (angajare. o politica de aprovizionare (alegerea produselor. Astfel. investitorul poate rezilia contractul de management in situatia in care societatea de gestiune-mandatar nu-si atinge obiectivele de grad de ocupare.  aplicarea politicii comerciale generale a lantului. ofera posibilitatea suplimentara de renegociere la termen a unor clauze. pregatire profesionala. proprietarul nu intervine in gestiunea curenta. care poate fi angajat al mandatarului. este angajat al proprietarului.  recrutarea si pregatirea profesionala a personalului. negocierea si semnarea contractelor). mandatarul asigura:  stabilirea tarifelor si preturilor. calitate a serviciilor. Practic.  utilizarea marcii. inclusiv investitii de inlocuire. cu extensii pe cate 5-10 ani. o organizarea generala a hotelului. precum si a politicii de credite. O durata de 15-20 de ani corespunde si perioadei medii de amortizare a investitiei si de achitare a creditelor pe termen lung. rata a rentabilitatii. La nivelul gestiunii cotidiene a activitatii. salarizare. Cea de-a doua varianta.5. precum si programele de publicitate si de relatii publice impreuna cu proprietarul stabileste bugetul si calendarul activitatilor de inaugurare (programul de predeschidere). concediere). 3. La randul sau. Un astfel de contract va putea fi prelungit. serviciile mandatarului constau in: o intretinerea echipamentelor. inainte chiar de deschiderea hotelului. mandatarul furnizeaza o serie de servicii specifice:  defineste si aplica politica de comercializare.

prin activitatea sa. in functie de complexitatea acestor servicii. Beneficiarul contractului se dovedeste a fi – in egala masura – client si asociat al francizorului. in primul rand. Hotelierul independent va aplica toate normele de standardizare ale lantului si se va bucura de mijloacele promotionale si comerciale specifice. prin care o intreprindere producatoare sau prestatoare de servicii – denumita cedent sau francizor – in schimbul unei remuneratii. slogane etc. beneficiarul contractului poate avea dreptul sa revanda afacerea unor terti. Taxa initiala de afiliere sau de cumparare a licentei este o suma forfetara sau determinate de numarul de camere. Francizorul se angajeaza sa sustina notorietatea marcii prin campanii promotionale. cu toate atributele (sigla. In conditiile in care independenta financir-juridica este asigurata deopotriva.) Serviciile oferite de catre francizor inregistreaza situatii diferite de la un lant la altul.). de regula. pe riscul sau. cu atat incadrarea in prevederile normelor ridica mai multe probleme si implica proceduri riguroase de control (prin inspectori sub acoperire. In schimbul taxei de afiliere. Contractul de franciza are caracteristicile unui contract de afiliere sau de adeziune. ca si de punerea la dispozitie a serviciilor comune specifice la nivel de lant. * remuneratia francizorului consta intr-o taxa de afiliere. Esenta sa consta in urmatoarele elemente: * franciza. Prin urmare. facand parte dintr-un lant hotelier integrat. consultanta.Contractul de franciza este o varianta relative recenta a contractului de concesiune. integrarea totala este cea care diferentiaza un hotel francizat. dar. urmata de redevente de exploatare a hotelului. Totodata. dreptul neintinzandu-se si asupra altor servicii. * beneficiarul utilizeaza in interesul sau marca apartinand francizorului. exclusivitatea teritoriala. Francizorul va impune un caiet de sarcini cuprinzand norme (standarde) de prestare a serviciilor. servicii ocazionale si servicii optionale. Societatea de gestiune a grupului isi rezerva dreptul sa supravegheze calitatea serviciilor si conformitatea cu imaginea de marca. hotelurile francizate beneficiaza de o autonomie superioara celei aferente inchirierii unui contract de management. actiunile 7 . Serviciile de baza include punerea la dispozitie a “savoir-faire”-ului. * beneficiarul (hotelier independent) si francizorul sunt autonomi din punct de vedere financiar-juridic. in acelasi timp. Hotelierul independent este cel care exploateaza fondul de comert. impreuna cu asistenta tehnica si ansamblul mijloacelor si metodelor de comercializare. concesioneaza unei alte intreprinderi – denumita cesionar. * beneficiarul isi desfasoara activitatea pe baza know-how-ului conceput si verificat de catre francizor. Remuneratia se stabileste. controale periodice. francizat sau beneficiar – marca sa de produs sau de serviciu. Ansamblul serviciilor asigurate hotelierului independent de catre francizor cuprinde: servicii de baza. Cu cat ponderea hotelurilor francizate in totalul hotelurilor unui lant este mai mare. apte sa asigure gestiunea in cele mai bune conditii de rentabilitate. hotelierul isi adduce propria-i contributie la sustinerea notorietatii si coerentei imaginii. vizite mister etc. este insotita de o garantie de neconcurenta (exclusivitate teritoriala a beneficiarului). francizorul concesioneaza dreptul de utilizare a marcii pentru serviciile hoteliere prevazute in contractul de franciza. de unhotel adherent la un lant voluntar. asistenta tehnica.

inginerie. 4. * afiliere. * piata hoteliera. prin transmiterea verbala (stagii de formare) si in scris (“manuale de proceduri standard”). valabilitatea sa este prelungita. 2. 7. rezervarile) se dovedesc tot mai indispensabile. * grad de autonomie diferentiat. * contract de management. * reziliere. Cuvinte cheie: * lant hotelier. * remuneratie. experti in gestiune. fie ca procent din cifra de afaceri totala. Intrebari de verificare: 1. * hoteluri tip exploatatie individuala. * uniune benevola. 3. fie ca suma forfetara/camera/an. * franciza hoteliera. unele servicii (publicitatea. Serviciile sunt facturate pe baza salariului orar al consultantului. Ea se calculeaza fie ca procent din cifra de afaceri a activitatii de cazare (26%).promotionale. Contractul de franciza se incheie pentru o perioada limitata. majorat cu un procent de acoperire a cheltuielilor generale. 5. * patrimoniu imobiliar. * valorificarea diversitatii. * contract de locatie a gestiunii. * lanturi individuale. Serviciile ocazionale reprezinta asistenta pe care hotelul francizat o poate solicita in mod expres (consultanta pentru publicitatea locala. * francizor. Ce sunt lanturile voluntare? La ce se refera notiunea de lant integrat? Ce este fondul de comert? Ce este patrimoniul individual? De ce anume depinde rentabilitatea hotelurilor tip exploatare indivicuala? Care sunt principalele avantaje-servicii care pot fi oferite hotelurilor aderente de un lant voluntar? Care sunt conditiile in care manadatarul poate rezilia contractul? 8 . Dintre acestea. Serviciile optionale cuprind prestatii a caror organizare la nivelul lantului este facultative. Remuneratia serviciilor de baza se face annual sau pe fractiuni dintr-un an. relatii publice). 6. De regula.”Know-how”-ul care este elemental essential – presupune obligatia de comunicare. * adaptarea prestatiilor. Remuneratia este stabilita pentru fiecare prestatie in parte. * lanturi voluntare. * lanturi de publicitate. de exemplu 10 ani. * fondul de comert.

)c Intretinerea si serviciile auxiliare. )b Remuneratia benficiarului consta intr-o taxa de afiliere.8. )5 Esenta contractului de franciza consta in urmatoarele elemente: )a Francizorul utilizeaza in interesul sau marca apartinand beneficiarului. )b Defineste si aplica politica de management si marketing. Ce este contractul de management? Ce este contractul de franciza? Care sunt caracteristicile contractului de franciza? Teste grila: 1) Principalele domenii de cooperare în cadrul lanţului sunt: )a Cazarea turistica. )c Beneficiarul (hotelier independent) si francizorul sunt autonomi din punct de vedere financiar-juridic. 10. precum si a politicii de credite. inainte chiar de deschiderea hotelului. )b Stabilirea tarifelor si preturilor. )3 In baza unui contract de management. in general. )c Acordarea de bonificatii lunare personalului angajat. )d Controlul permanent si analiza reziltatelor. 9. )2 Principalele avantaje-servicii care pot fi oferite hotelurilor aderente de un lant voluntar sunt: )a Asocierea la lantul hotelier a unei societati furnizoare de echipamente sau produse alimentare si. )b Promovarea şi publicitatea. )4 Pe toata durata contractului. mandatarul furnizeaza o serie de servicii specifice: )a Recrutarea si pregatirea profesionala a personalului de conducere superioara. )c Centrele de rezervări de locuri. )b Acordarea de asistenta tehnica si consultanta de gestiune de catre responsabilii alesi si salariatii permanenti de la nivelul lantului. )d Aprovizionarea si formarea stocurilor initiale. beneficiarul isi desfasoara activitatea pe baza know-how-ului conceput si verificat de catre francizor. )d Consultanţa şi serviciile de pregătire profesională. obtinerea de preturi preferentiale in relatiile cu furnizorii agreati. urmata de redevente de exploatare a hotelului. 9 . )d Posibilitati de contractare. mandatarul asigura: )a Alicarea politicii de management generale a lantului. )c Asistenta entru organizarea diferitelor servicii ale hotelului.

10 .