You are on page 1of 17

TEORIE

ACTUL PRAGMATIC Actul pragmatic este un mesaj suplimentar care nu este rostit ca atare, dar poate fi înteles de către receptor, dacă acesta acordă atentie următoarelor aspecte: 1 2 Mijloace lingvistice de comunicare suplimentare (gesturi, mimică, zâmbet, voce, momente de tăcere, modul de a privi, etc.) Caracteristici ale vorbitorului dinn punct de vedere psihologic.

Actul pragmatic însotette mesajul propriu ti îmbogătette sensul acestuia cu noi părti din informatie. Actul pragmatic este întâlnit în toate tipurile de dialog, atât cele formale, cât ti cele informale. Contextul este reprezentat de starea fizică ti psihologică totală care influentează performanta actului de conversatie. Astfel, o conversatie poate avea loc într-un mediu formal (o sală de clasă, într-un hol sau sală de conferinte) sau într-un mediu informal (acasă, pe stradă, într-o pauză). Contextul influentează conversatia, deoarece interlocutorii vor alege un subiect adecvat pentru locul în care se află. În pragmatică, subiectul se numette referent, fiind în strânsă legătură cu textul. INTERACtIUNEA VERBALĂ Interactiunea verbală interlocutori ti dialog: 3 4 Interactiune personală Interactiune de tranzactie reprezintă relatia bine stabilită dintre

Interactiunea personală este specifică pentru dialogul efectuat de către prieteni, membri ai familiei, cunottinte, atadar oameni care îti pot permite un mod informal de adresare. Interactiunea de tranzactie este specifică interlocutorilor care sunt situa ti la un nivel socio-profesional diferit, care nu au aceeati vârstă sau care nu au o relatie

pe când un context informal va permite vorbitorului libertate. Dacă vorbitorul nu lasă ca interlocutorul său să îi citească sentimentele interioare. Registrul discursiv este considerat a fi afectiv când vorbitorul participă în mare măsură din punct de vedere artistic (el î ti arată starea de spirit. CONTEXTUL SITUAtIONAL Contextul situational reprezintă comportamentul vorbitorului în timpul conversatiei. ACTELE VERBALE Actele verbale reprezintă conversa tia adecvată. luând parte la dialogul fiecărui vorbitor. cu o atitudine impartială ti obiectivă. în sensul că. atunci avem de-a face cu registrul discursiv non-tehnic. reflectând starea lui de spirit. interactiunea verbală este redată de structurile lingvistice posibile. atunci ne confruntăm cu registrul discursiv tehnic. Dacă referentul apartine unui anumit domeniu (medicină. avem de-a face cu registrul discursiv artistic. ce-i place ti ce nu).apropiată. sau atunci când folosette jocuri de cuvinte bazate pe polisemie sau cuvinte cu acelati sunet sau diferite întelesuri. registrul discursiv va fi non-afectiv. deti referentul apartine unui anumit domeniu. Dar dacă vorbitorul nu folosette termeni specifici. Este întotdeauna în strânsă legătură cu contextul conversa tiei. dorintele. lingvistică) ti vorbitorul folosette termeni specifici corespunzător domeniului respectiv. Orice act verbal este realizat din trei componente majore: 5 6 7 Componenta locutionară Componenta ilocutionară Componenta perlocutionară Componenta locutionară exprimă gramaticalitatea mesajului ti . REGISTRUL DISCURSIV Registrul discursiv este conectat cu tipul de referent ti cu modul în care este exprimat în conversatie. Ex: directorul si angajatul În ceea ce privette construirea mesajului. Atunci când vorbitorul folosette constructii poetice cu scopul de a-ti exprima punctul de vedere. îti exprimă punctul de vedere participâ nd afectiv. un context formal va cere un comportament cenzurat.

Intră! Dă-mi sarea! Du-te acolo! Acest act verbal directiv este larg răspândit în vorbirea zilnică ti poate fi de asemenea întâlnit în comunicarea publicitară sau cea politică. 9 Actul verbal declarativ. cât ti în bine. aduce informatii doar despre o anumită . porunci. ci pe un ton serios. Sunt câteva conditii care trebuie îndeplinite pentru ca actul verbal să poată fi considerat declarativ: 10 Oratorul tebuie să aibă calitatea oficială sau puterea să facă schimbarea respectivă. fie ironizând-o. Această componentă adâncette nivelul educatiei ti culturii fiecărui vorbitor. Componenta ilocutionară reprezintă sensul propriu al actului verbal. Majoritatea vorbitorilor tind să scoată în evidentă relieful puternic al unei anumite situatii. Ex: Ex: Vă declar sot ti sotie. după ce a fost rostit. Acesta a fost clasificat astfel: 8 Actul verbal directiv. cereri. fie ridiculizând-o. Situatia receptorului se poate schimba atât în rău. 11 Vorbitorul nu trebuie să rostească actul verbal respectiv ironic sau în glumă. Ati fost promovat. 13 Actul verbal reprezentativ. ar putea depinde de atitudinea pe care o are vorbitorul fată de o anumită persoană sau realitate. rugăminti. reprezentat prin comenzi. De asemenea.anume dacă acesta este construit corect din punct de vedere gramatical. Nu ai reutit să treci testul. cel care schimbă situatia vorbitorului. 12 Ambii vorbitori trebuie să foloasească acelati cod lingvistic în vederea întelegerii mesajului.

(managerul către angajat) Aceasta din urmă nu este o promisiune. etc. Acest tip de act verbal apare în partea narativă a oricărui discurs (când vorbitorul de obicei îl informează pe interlocutorul său despre ce s-a întâmplat). Sunt câteva condi tii care trebuie îndeplinite pentru ca actul verbal să fie comisiv: 15 Promisiunea trebuie să fie posibilă. durere. furie. Este important ca actul verbal reprezentativ să fie obiectiv ti impartial astfel ca vorbitorul să nu dezvăluie niciunul din sentimentele lui interioare. Promisiunea trebuie să fie întotdeauna în beneficiul receptorului. De cele mai multe ori. Informatia este fie cerută de către interlocutor. fie doar oferită de către vorbitor. cea mai mare categorie de acte. Conversatia noastră este colorată de un anumit discurs registru. 16 Actul verbal afectiv. ce reprezintă o promisiune a vorbitorului fată de interlocutorul său. Ex: Îti voi aduce câteva pulovere. recunottintă. Ele exprimă dezamăgire.situatie.” Această declaratie este o minciună. cheful sau starea lor de spirit. Ex: Ce zi însorită! . construit prin intermediul actelor verbale afective. surpriză. nerecunottintă. deoarece vorbitorul nu poate conversa fără să-ti exprime sentimentele. Tom John va cânta în noiembrie. (mama către copil) Promit că te concediez. Ex: Are loc un concert în centrul oratului. 14 Actul verbal comisiv. Toti vorbitorii au ceva de exprimat în legătură atitudinea. nu o declaratie precum: ”Îti promit luna de pe cer. actele verbale afective sunt dobândite din celelalte tipuri de acte verbale.

Fiecare principiu are grijă de anumite aspecte ale comunicării ti caracterizează în conformitate cu aceleati reguli proprii. În tipurile formale de dialog această regulă este obligatorie deoarece este important ca toti participantii la actiunea conversatiei să poată avea . comunicarea poate fi acceptată. propozitii). A: Unde ai fost? B: La magazin. El este axat pe construirea mesajului în timpul conversatiei ti se stabilette pe baza a patru reguli majore: 19 Regula cantitătii 20 Regula calitătii 21 Regula relevantei 22 Regula manierei Regula cantitătii prevede faptul că un mesaj ar trebui să contină numai părtile necesare de informatie care sunt solicitate de către receptor pentru a-l întelege. fie mai putine. în telesuri. Această componentă poate fi obtinută fie prin mijloace verbale (cuvinte. fie prin mijloace nonverbale. refuzată sau chiar ignorată de către receptor. Atitudinea conversa tională a receptorului este reprezentată de elemente. În timpul conversatiei fiecare persoană poate da fie mai multe informatii decât este necesar. Altfel spus.Cum a putut face ata ceva! Componenta perlocutionară reprezintă consecinta evidentă a actului verbal respectiv. Principiul cooperării este interesat în a stabili căile prin care un mesaj poate fi construit. 18 Principiul politetii. PRINCIPIUL COMUNICĂRII Pragmaticii disting două principii de bază ale comunicării verbale. Acestea sunt: 17 Principiul cooperării.

în conversatia formală ti în dialogurile oficiale trebuie să fie exprimată de către vorbitori. Când regula relevantei este încălcată inten tionat. În publicitate putem întâlni două tipuri principale de dialog: 23 primul între garantii. momente de tăcere. se va clădi un act pragmatic în spatele cuvintelor. deoarece clientilor trebuie să li se aducă la cunottintă toate informatiile necesare despre produsul sau serviciul promovat.).informatii clare ti complete. În limba vorbită această regulă este deseori încălcată ti interlocutorul poate lua în considerare elementele apartinând contextului situational (voce. acest fapt creează acte pragmatice. fie intentionat. Regula calitătii prevede faptul că orice vorbitor ar trebui să spună numai acele părti de informatie despre care este convins că sunt adevărate. trebuie să plec. Regula relevantei prevede faptul că fiecare participant la actiunea conversatiei sau al dialogului pe care îl poartă. Ex: A: Mi-ai adus banii? B: Vine pottatul. În vorbirea de zi cu zi deseori această regulă este încălcată. Vorbitorul vrea să evite un răspuns din cauză că nu împlinit dorinta interlocutorului său. acest fapt reflectă crearea unui act pragmatic. ar trebui să păstreze aceeati referintă. În publicitate această regulă ar trebui îndeplinită. gesturi. Regula este păstrată în dialogul formal atunci când contextul oficial cere aceasta. Ex: Profesorul despre diploma de absolvire. Ex: A: Mi-ai adus banii? B: Plouă ti eu nu mi-am luat umbrela. Când este încălcată intentionat. fie din greteală. 24 al doilea între persoana care creează reclama ti public (cei care vor . etc. Această regulă. Când este încălcată. mimică.

). În alte tipuri de dialog. de fapt chiar am putea citi dezacordul în tonul vocii. Regulile sunt identice în ceea ce privette politetea. să pretindă prietenia. astfel că toate regulile polite tei negative reprezintă surse ale creării unui act pragmatic. Regula generozitătii În cazul politetii pozitive. această regulă exprimă dezacordul. regula manierei poate avea următoarele aspecte: în discursurile politice este de regulă încălcată prin transmiterea unor informatii false. fiecare participant ar trebui să-ti construiască propriile lui acte verbale într-un mod cât mai clar ti explicit. Principiul politetii negative exprimă un dezacord între vorbitori. De asemenea dialogul politic este construit astfel încât să se încalce regula relevantei intentionat. Ei nu au nimic unul împotriva celuilalt ti îti exprimă sentimente adevărate de prietenie ti respect. servette-te! În cazul politetii negative. atitudine care este ascunsă în spatele cuvintelor. să evite. fără informatii detaliate sau insuficiente. Ex: A: Pot să iau ti eu o tigară? B: Sigur. Principiul politetii poate fi dezvoltat în două aspecte importante: 25 Politete pozitivă 26 Politete negativă Fiecare dintre cele două aspecte contine câteva reguli de constructie. Regula manierei spune că într-un dialog. etc.cumpăra produsul). Principiul politetei pozitive prezintă un acord total ti întelegere între vorbitori în timpul dialogului. Uneori regula manierei este încălcată intentionat deoarece vorbitorul are propriile sale motive (să ascundă ceva. însă sunt diferite ca sens. emitătorul exprimă o generozitate sinceră receptorului său. Ex: A: Pot lua loc lângă tine? . mimică sau gesturi ale receptorului. să manipuleze.

Ex: Ai o rochie dragută! (dar felul în care A se uită la B spune că aceasta nu este adevărat). voce. Regula auto-ignorării În politetea pozitivă. deoarece lui chiar îi pasă de interlocutorul său mai mult decât de el însuti. va lua spusele la propriu ti va crede ceea ce i-a fost spus. etc. Ex: ti-ai schimbat freza. Politetea negativă.B: Da. Vorbitorul nu ia în considerare niciun aspect negativ care l-ar putea afecta. însă emitătorul nu-ti permite să o facă. interlocutor. auto-ignorarea este un mod de a contrazice interlocutorul. această regulă reprezintă atitudinea sinceră a vorbitorului de a nu lua în considerare nicio consecintă negativă care s-ar putea răsfrânge asupra lui. Vorbitorul nu rămâne indiferent la niciuna dintre schimbările interlocutorului său. Politetea pozitivă reflectă interesul sincer al vorbitorului manifestat fa tă de persoana interlocutorului (obiceiuri. în favoarea interlocutorului său. Ex: A ttie că lui B îi place ceva anume ti A va profita de aceasta având un subiect comun de discutie cu B pentru a obtine ceva de la el. ata că el se ignoră pe el însuti în loc să pretindă că acele consecinte nu sunt atât de importante pentru el. Ex: A: Ai o pălărie drăgută. dar sunt mai importante pentru vorbitor. de unde ai cumpărat-o? B: Multumesc! Am cumpărat-o din mall. comportament). poti! (strâmbându-se) Regula interesului exprimă un inters real manifestat fată de interlocutor în cazul politetii pozitive. 28 când vorbitorul pretinde că e interesat de viata interlocutorului său doar pentru a obtine ceva de la el. îti stă bine! În cazul politetii negative. este folosită: 27 pentru a ironiza schimbarea din viata interlocutorului ti putem observa tonul ironic prin mimică. Uneori receptorul nu simte ironia. dezacordul este de cele mai multe ori exprimat prin intermediul ironiei. În politetea negativă. .

D.P.T.) 30 Elemente deictice sociale (E.D.P. vorbim despre elemente deictice personale subiective (E.D.. Ex: Cine a venit la tedintă? Toti elevii ti Mot Crăciun.S.) Elementele deictice personale subiective sunt o sursa a creării actului pragmatic. Ex: Mă voi întâlni cu Ion în statia de autobuz. însă ele sunt atât de diferite unul fată de celălalt.D.D.P.D. Prietenii mei mă vor attepta. vorbim despre elemente deictice personale obiective (E.S. Următoarele categorii morfologice pot apartine clasei elementelor deictice personale: pronume.O. Dacă identificarea este corectă ti toti oamenii o percep la fel.) 32 Elemente deictice spatiale (E. sau persoanele care nu sunt prezente dar despre care se vorbette din punct de vedere lingvistic traditional. substantive proprii. (Ion – E.D.) 31 Elemente deictice de timp (E.S. plină de afectiune sau .D. substantive comune. Mot Crăciun – E. în spatele cuvintelor.T&A. în principal atitudinea vorbitorului cu privire la persoana respectivă (care poate fi ironică.D.P. fiind o întelegere subiectivă a vorbitorului. indiciale.).D. Ex: El este rău.P. (elevii – E.). astfel în spatele mesajului corespunzător.) 33 Elemente deictice textuale sau argumentative (E.Sp. adică nu va corespunde realitătii. este ascunsă o informatie în plus.O.) Elementele deictice personale trebuie să identifice interlocutorii conversa tiei.O.ELEMENTELE DEICTICE Elementele deictice reprezintă o categorie de cuvinte inventate pentru multele elemente morfologice diferite. încât toate corespund aceluiati scop principal: să identifice o realitate sigură care este importantă pentru vorbitor în timpul conversatiei.) Dacă perceptia este în principal subiectivă. Putem identifica următoarele tipuri de elemente deictice: 29 Elemente deictice personale (E.P.

Există două tipuri principale în această categorie: 34 Elemente deictice sociale obiective (E. atunci. Acestea pot fi exprimate prin întelesuri ale substantivelor comune sau prin constructii indiciale. profesional.D. ne găsim în categoria elementelor deictice sociale subiective. de acum înainte.dispret). fie una subiectivă).) Dacă perceptia vorbitorului despre pozitia profesională ti socială a cuiva nu corespunde de fapt cu realitatea. De asemenea ele se pot referi la evenimente care au avut loc înainte de respectiva conversatie. dentist – E. Aflăm informatii despre viata lor socială sau pozitia lor profesională în societate din punct de vedere lingvistic traditional.O. Ex: El va merge la dentist astăzi.P. trecute ti viitoare). mâine) 37 constructiilor indiciale alcătuite din numerale (vârsta de trei ani. Luând în considerare perceptia vorbitorului asupra timpului (fie una obiectivă. în două zile.D.30) 38 timpurile verbale (prezente..D. Trebuie să amintim că toate timpurile viitoare în engleză apartin axelor prezente temporale. Este important să le scoatem în eviden tă deoarece ele aduc mult în relief aspecte ale vietii care contează pentru vorbitor. Elementele deictice sociale identifică interlocutorii sau persoanele care nu sunt prezente la respectiva conversatie din punct de vedere social.S. Aceste elemente sunt necesare în fiecare conversatie în scopul de a limita timpul atunci când actiunea conversatiei are loc. care apartine vorbitorului.S. elementele deictice temporale pot fi exprimate cu ajutorul: 36 adverbelor de timp (acum. Elementele deictice temporale prezintă perceptia temporală a timpului. Din punctul de vedere traditional lingvistic. Înseamnă că elementele deictice reprezintă impresia subiectivă a vorbitorului cu privire la pozitia socială a persoanei respective.O.S.O.) Prima categorie reprezintă o percep tie reală ti adevărată a vorbitorului despre nivelul profesonal si social al persoanei considerate.) 35 Elemente deictice sociale subiective (E. distingem următoarele categorii de elemente deictice temporale: . sau care ar putea avea loc după. la 3.D. Există doar două axe temporale în engleză: prezente ti trecute. (el – E.S. Înseamnă că fiecare persoană din jur va împărtăti aceeati perceptie ca a vorbitorului. ieri.

Ex: A: Când se întoarce? B: La ora 5. Când o persoană este bine dispusă sau are o deosebită plăcere în petrecerea timpului său. în ceea ce-l prive tte. Elementele deictice temporale subiective dezvoltă un act pragmatic în spatele textului. o persoană nu are nicio plăcere în ceea ce se petrece în jurul lui. minute. săptămâni. etc.). în care pot intra mai ales următoarele elemente morfologice: 41 substantive comune 42 substantive proprii 43 adverbe de loc Este posibil ca locul să fie exprimat printr-o serie de cuvinte numite constructii deictice sau indiciale. Ex: La capătul lumii.). ore. Elementele deictice spatiale limitează locul în care se desfătoară actiunea mentionată în dialog. Elementele subiective exprimă o perceptie individuală a timpului. va percepe acel interval în mai putine minute sau ore decât durează în realitate. Când din contră.O.D. Astfel vorbitorul ne va lăsa să intrăm în mintea lui ti anume în adevărata lui intentie comunicativă. (E. . reflectând mijloacele traditionale de măsurare a timpului: secunde. la fel de bine ca personalitatea fiecărui individ în parte. Acest fapt este explicat prin inten tia vorbitorului de a-ti arăta sentimentele în strânsă legătură cu contextul sau cu contextul situa tional al dialogului.39 obiective 40 subiective Cele obiective exprimă o perceptie obiectivă asupra timpului.T. Fiecare conversatie care se folosette de elemente deictice temporale subiective va prezenta articole ale timpului subiectiv. Ele reprezintă o foarte largă categorie din punct de vedere traditional lingvistic. zile. Se ttie bine că procesele psihologice ale min tii umane. Este acea perceptie în unanimitate a timpului de către toti vorbitorii. el va simti acel timp ca ti cum nu s-ar mai termina. influen tează modul în care acea personă va percepe timpul.

Acest act pragmatic exprimă adevărata intentie comunicativă a vorbitorului (mânie. cheful. anxietate. atitudinea fată de interlocutorul său sau de subiectul conversatiei. Elementele deictice argumentative În timp ce toate celelalte elemente deictice contin ambele forme. etc. Literatura subiectivă ti cea fantastică de asemenea oferă astfel de elemente. (E. Aceasta înseamnă că to ti vorbitorii vor întelege acelati lucru auzind numele locului respectiv.Sp.D. Există situatii când categoria subiectivă este sugerată prin intermediul adjectivelor care însotesc substantivele comune. Acest fapt este explicat de continutul lor. satisfactie. consideratia lui fată de ezitarea interlocutorului său). Ex: A: Unde ai fost? B: În Ploietti. (E.O. singurătate. Această perceptie nu se identifică cu ceea ce ceilalti oameni din jurul lui ar putea gândi. Astfel distingem: 44 Elemente deictice spatiale obiective 45 Elemente deictice spatiale subiective.Ele pot fi împărtite în două categorii principale în strânsă legătură cu perceptia despre realitate exprimată de vorbitor. O persoană poate exprima o complexă serie de sentimente în timpul vorbirii: ezitare. Ele construiesc împreună o constructie indicială cu sens subiectiv. Ex: A: Unde locuiette George? B: La capătul lumii. elementele deictice argumentative sunt alcătuite doar din elemente subiective. a spatiului exprimat de vorbitor. elementele deictice spatiale subiective întotdeauna dezvoltă un act pragmatic în spatele mesajului. obiective ti subiective. fericire. invidie. Elementele deictice spatiale obiective reprezintă o percep tie generală acceptată a spatiului. Pentru că acestea sunt întelesuri subiective. Ele exprimă atitudinea subiectivă a vorbitoruluiîn timpul conversatiei la care ia parte.D.Sp. tristete. .) Elementele deictice spatiale subiective reprezintă o perceptie personală.S exprimat prin intermediul unei constructii indiciale). individuală. Ea este în strânsă legătură cu starea lui de spirit.

continutul va fi mult mai diversificat în sensul că nu va contine doar părti de informatie. stare de spirit). astfel: 52 Continutul va fi exprimat prin intermediul următoarelor functii ale limbajului: 53 functia referentială: oferă părti de informatie clare ti obiective. Crede-mă! Mă rog. Există patru reguli: 46 Orice mesaj este reprezentat printr-un act al comunicării. 55 functia expresivă: implică o constructie artistică a mesajului cu figuri de stil.. fără nicio urmă de participare afectivă. 51 Fiecare dintre cele două componente (ti anume continutul ti relatia) are un limbaj specific de exprimare în sine. Ele pot fi de asemenea alcătuite prin intermediul constructiilor indiciale capabile să exprime sentimentele vorbitorului.. este prin folosirea interjectilor. 54 functia metalingvistică: oferă explicatii pentru termenii de specialitate când acettia nu sunt decodificati în mod corespunzător de către receptor (termenii tehnici sunt de regulă explicati de către emitător). alcătuit din componentele de bază: 47 continut 48 relatie: relatia dintre interlocutori influentează ti determină natura continutului: 49 când interlocutorii comunică unul cu celălalt pe baza unei relatii formale. 50 când relatia dintre vorbitori este una neoficială. ci ti elemente afective care iau parte la repectiva conversatie (chef. puzzle- . continutul este de asemenea formal (bazat doar pe informatii).nu ttiu. Pe cuvântul meu! Să mor eu! REGULILE LUI WATZLAVICK Regulile lui Watzlavick se referă la modalitătile de construire a unei comunicări eficiente în timpul conversatiei.Cea mai importantă modalitate de a le construi.

moduri de exprimare a sentimentelor. 59 functia conativă: este reprezentată de încercarea vorbitorului de a oferi tot respectul cuvenit interlocutorului său. ”Mă auzi?”. toate secventele fiind conectate între ele în punctul de referintă. Alte componente ale promovării sunt reclamele.uri. 58 functia fatică: reprezintă intentia vorbitorului de a mentine canalul comunicării. nu implică artisticitate. serviciilor. de cele mai multe ori prin mesaje plătite. el va elabora atentia interlocutorului s ău de multe ori prin intermediul cuvintelor precum: ”Etti aici?”. scop care este atins prin folosinta metodelor de manipulare psihologică mai mult sau mai putin subtile. Scopul direct ale acestor mesaje este stimularea dorintelor clientilor potentiali. înseamnă că unul dintre vorbitori fie nu a fost destul de atent la referent. 56 Limbajul relatiei este bazat pe următoarele functii: 57 functia afectivă: reprezintă participarea directă la dialog într-un mod personal a vorbitorului. Dacă nu există ata o logică conexiune între secvente. el îl face pe receptor să se simtă important ca ti cum ar fi cei mai buni prieteni. când vorbitorii sunt toti egali ti nu-ti pot permite orice tip de acte verbale. vocative. ironie sau umor. fie nu a ar ătat îndeajuns respect pentru interlocutorul său. relatiile publice. ”Ai înteles?”. Această relatie poate fi de următoarele tipuri: 61 relatie de egalitate. în timpul conversatiei. 62 relatie complementară. este exprimată prin cuvinte precum interjectii. ISTORIA PUBLICITĂtII . Fiecare secventă a conversatiei ar trebui să urmeze în mod logic. STUDIU DE CAZ Publicitatea se ocupă cu promovarea bunurilor. Vânzătorii văd reclama ca o parte constituentă a strategiei generice de promovare a acestora. 60 Cea de-a treia regulă a lui Watzlavick se referă la natura relatiei stabilită între interlocutori. vânzările personale ti promovarea de vânzări. companiilor ti ideilor. ti formarea asociatiilor pozitive în legătură cu produsul sau compania promovată. când vorbitorii sunt situati la nivele diferite din punct de vedere socio-profesional.

la un pret mai mare. ti mai târziu comerciantii. care erau informatii despre marfa sub forma unor texte scurte . Agentii săi contractau cu ziarele spatii de publicitate la preturi continând discount-uri. sau "mezaturile". când Volney B. în primul ziar publicat cu regularitate. Benjamin Franklin a făcut reclamele mai atractive tipărind titlurile cu litere mai mari. Aproximativ 25 de ani mai târziu. angajati de către comercianti. era de obicei un semn. agentie care exista ti în zilele noastre.. comerciantii egipteni amplasau de-a lungul drumurilor publice bucăti de stâncă în care erau sculptate diverse mesaje în scopul informării călătorilor în legătură cu produsele sau serviciile oferite. mesajele erau pictate pe pere ti în scopul promovării jocurilor publice. 200 de ani mai târziu a fost publicat primul anun t în ziar prin care se oferea recompensă pentru recuperarea a 12 cai fura ti.e. Pennsylvania. Boston Newsletter. în limba engleză. dar eficientă: folosirea ata-numitilor "strigători". o dată cu inventarea presei tipografice de către Johann Gutenberg. În 1869 Francis Ayer a fondat N. afacerilor locale sau pentru a chema alegătorii la vot. Acetti "strigători" sunt predecesorii crainicilor moderni care difuzează reclame radio sau TV. plus un comision agreat de ambele păr ti. publicitatea din România a trecut prin mai multe faze: strigătul mărfurilor în fa ta prăvăliilor ti în zonele cele mai circulate. pictat foarte atrăgător pe peretele unei clădiri. Această formă de publicitate a fost folosită foarte mult timp.W. Prima reclamă a apărut în anul 1472. Ayer & Son. Romei Antice ti ale oratului Pompei. "anunciurile" ("înttiintările"). considerat predecesorul agentiilor de publicitate din zilele noastre. încep să utilizeze mici "fluturati" pentru a-ti promova produsele. Ayer a modificat practica de până atunci a agen tiilor de publicitate facturând clientilor acelati pret pe care îl contractase. una dintre primele forme de publicitate.n. Acettia erau cetăteni. "vânzările" sau "înttiintările particulare". 500 de ani mai târziu. au început să se publice anunturi din 1704. urmând apoi ca ele să fie vândute către diverti clienti. În perioada anilor 500 î. afi tele putând fi purtate cu uturintă dintr-o zonă în alta. In SUA primele forme ale publicitătii au apărut în Philadelphia. In 1880 David Adania fondează prima agentie de publicitate din România. Palmer a deschis un magazin. simplă. tipografii. care lăudau prin strigăte calită tile mărfurilor acestora. Mai târziu. Cele mai vechi semne au fost descoperite în ruinele Babilonului. până în epoca modernă ti s-a caracterizat printr-o flexibilitate deosebită. In 1453. Aceste mici bucăti de hârtie adesea contineau simboluri specifice breslei ti de multe ori erau lipite pe zidurile oratului.Firma interioară. sub forma unei mici bucăti de hârtie distribuită manual. Până acum. care purta numele său. ei au devenit figuri familiare ti pe străzile atezărilor coloniale americane. anuntând vânzarea unei cărti de rugăciuni. În coloniile americane. Perioada medievală se caracterizează prin aparitia unor noi forme de publicitate. în vechea Romă.

casetofoanele. anuntatorii aveau ocazia să demonstreze cum se pot utiliza produsele lor ti au început să folosească pe scară largă personalită ti care să laude produsele în cauză. Tonul publicită tii de asemenea s-a schimbat. mouse holders. aceste companii au devenit producători de alimente. agentiile au început să efectueze cercetări de pia tă ti studii demografice pentru a putea tinti mai bine consumatorii. devenind cea mai cunoscută marcă din lume. screensavers etc.Televiziunea apare încă din anii '40. Scriptul distinctiv al numelui Coca Cola a fost prima dată promovat pe evantaie suvenir. au devenit tinte ti pentru publicitate.Tehnologia digitală a transformat industria outdoor. Sfârtitul anilor '80 a marcat aparitia culorilor "neon" pe aproape orice obiect care putea fi imprimat. încep să fie tipărite cu ajutorul calculatorului.Cretterea productiei de masă ti rapida îmbunătătire tehnologică. Acum. Cele mai promovate produse pe plan mondial în această perioadă au fost ata-numitele "medicamente patentate"). Peste 50 de firme producătoare cheltuiau pe publicitate mai mult de 50. tăvi. Panourile publicitare care până acum erau pictate manual.ti apăruseră în ziarele vremii începând cu anul 1829. ea nu s-a impus imediat. 10 ani mai târziu însă. iar la sfâr titul anilor \'20 publicitatea a luat fiintă ti în acest domeniu. Introducerea radioului a creat o nouă oportunitate. Regina Maria era prima personalitate regală care accepta un astfel de gest. săpunuri sau cosmetice. 1980 . 150 . însă din cauza pre turilor ridicate ale televizoarelor ti a numărului redus de canale TV. Companiile outdoor oferă o selectie diversificată de formate outdoor: reclame în statiile de autobuz. 1920 Este anul în care întreaga industrie de publicitate a trecut printr-o transformare masivă. O dată cu aparitia calculatorului. Ele au început să î ti promoveze produsele. cunoscută în toată Europa în urma voluntariatului depus pe frontul Primului Război Mondial. Acesta a fost primul testimonial din istoria publicitătii. cât ti al practicii. Acestea din urmă aveau o formă concisă pe care azi o numim "mica publicitate”. wrist rests.000 de dolari anual. s-a dezvoltat ti o întreagă industrie de obiecte promotionale legate de acesta: mousepad-uri. folosind nume specifice: mărcile. Astfel.. Acest tip de publicitate sa dovedit a fi în timp unul dintre cele mai credibile ti mai eficiente în toată lumea. 1990. aparitia produselor electronice mici (telefoanele. publicitate în . ci se încerca ti crearea imaginii sale. calendare ti multe alte obiecte promotionale. Mai mult. televiziunea surclasase deja radioul. atât din punct de vedere al abordării. a acceptat să apară într-o reclamă în care să laude calită tile cremei "Pond's Cold". In 1924 Regina Maria a României. Nu se mai prezentau doar avantajele produsului promovat. În ultimii 20 de ani. pe chiotcuri. agentiile de publicitate încep să dezvolte strategii de marketing ti copywriting. calculatoarele) care au devenit disponibile publicului larg la preturi accesibile.

În 1999. . dintre care 63 cu difuzare natională. display-ere în marile centre comerciale ti pe taxi-uri. Internetul a devenit principalul mod de a comunica ti de a încheia contracte.2002. în România s-au editat 198 titluri de publicatii specializate în publicitate. World Wide Web (www) este inventat de Tim Berners-Lee în 1990.aeroporturi.4 miliarde dolari. publicitatea on-line a ajuns la nivelul de 8. În anul 2004. Industria publicitară pe internet este încă în faza de început. publicitatea detinea pozitia III. cu o pondere de 9% din totalul timpului de emisie radio la nivel national ti aceeasi pozitie cu o pondere de 11. Publicitatea on line îti face aparitia într-un mod semnificativ în 1995 ti cele mai multe dintre standardele.1% din totalul timpului de emisie TV. În perioada 1990 . normele ti politicile acestei industrii au fost stabilite în ultimii 2 ani.