You are on page 1of 15

UNIVERSITATEA “OVIDIUS”, CONSTANŢA

FACULTATEA DE ISTORIE ŞI ŞTIINŢE POLITICE SPECIALIZARE ŞTIINŢE POLITICE

REFERAT INTRODUCERE ÎN STUDII EUROPENE TEMA PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI EUROPARLAMENTARII ROMÂNIEI

PROFESOR EXAMINATOR: LECTOR UNIVERSITAR MARIANA COJOC

STUDENT: AN I GRUPA I

............................................4 ORGANIZAREA PARLAMENTULUI EUROPEAN…………………………….........................................................5 ROLUL POLITIC……………………………………………………………………......................-2007CUPRINS TRANSFORMĂRILE PARLAMENTULUI EUROPEAN…………………………3 PROCEDURA CO-DECIZIEI……………………………………………………..............................................14 2 .........................................................11 ANEXE...................................................................................10 CÂT CÂŞTIGĂ UN EUROPARLAMENTAR ? CÂT CHELTUIE UN EUROPARLAMENTAR ?......6 REPREZENTANŢII ROMÂNIEI ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN……………............................................12 BIBLIOGRAFIE...............7 CUM NE VOM ALEGE EUROPARLAMENTARII ?.

Universul Juridic. în special prin procedura de co-decizie. Instituţiile Uniunii Europene.1 Parlamentul European a fost ales pentru prima dată prin vot popular în 1979.E.TRANSFORMĂRILE PARLAMENTULUI EUROPEAN Parlamentul European este instituţia cu cea mai spectaculoasă evoluţie din istoria Uniunii Europene. Editia a III-a. ajungând la 732. în 1986. simplu. Lucrurile nu au stat chiar aşa. Parlamentul European a obţinut treptat mai multe prerogative în domeniul procesului legislativ. ca Adunare Comună a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului creată în 1952.83 2. 2 La acel moment s-a crezut ca el va începe o ascensiune în sistemul de putere european.1958.) sau. s-a hotărât denumirea de Parlament European. Cu fiecare extindere a Uniunii. Patru ani mai târziu. Bucureşti.3 Prin Tratatele de la Maastricht. Adunarea (cum apărea în Tratatul de instituire C.III. numara doar 78 de membrii.E. Adunarea de la Strasbourg ajungând până în anii `90 cu puţine cuceriri la activ. Ed. prin Actul Unic European. Enciclopedia Uniunii Europene. La început. Meronia. La început a avut denumirea de Adunarea Comună (în Tratatul C. Constituţia Uniunii Europene prevede. Ed. p. Augustin Fuerea. p. la fel. După ultima extindere din 2007 1. În prezent poate adopta acte alături de Consiliu. o creştere în acest domeniu. din această cauză popularii europeni (cel mai mare grup de europarlamentari) au ales să îşi plaseze omul lor la preşedinţia Parlamentului doar din a doua parte a actualei legislaturi.O. numărul parlamentarilor europeni a crescut. Prin Rezoluţia din 20. Amsterdam şi Nisa. 2007. i-au fost conferite şi atribuţii crescute în procesul de adoptare a actelor comunitare. datorită mandatului obţinut direct de la populaţie. şi Euratom).E. cele trei instituţii de mai sus s-au reunit în Adunarea Parlamentară Europeană. Bucureşti. Dacă iniţial avea rolul de a supraveghea activitatea Înaltei Autorităţi şi avea posibilitatea de a o demite prin două treimi din voturi.C. de altfel. 2002.64 3 . în 1962. Coordonator Luciana-Alexandra Ghica.

Pe baza unei recomandări a comitetului corespunzător. 3 4 . Consiliul poate adopta. fie acceptă amendamentele Parlamentului ceea ce înseamnă că propunerea legislativă este adoptată.5 Procedura co-deciziei implica una. Prima etapă: Comisia propune un act legislativ. pe baza unui raport întocmit de comisia parlamentară relevantă. Numărul total al parlamentarilor europeni a ajuns la 785. Ei au fost numiţi de Parlamentele de la Bucureşti şi Sofia. prin majoritate calificată. respinge sau amendează poziţia Consiliului. fie modifică amendamentele prin adoptarea unei poziţii comune.4 PROCEDURA CO-DECIZIEI Procedura de co-decizie a fost introdusă prin Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană (1992) şi a fost extinsă şi eficientizată prin Tratatul de la Amsterdam (1999). “Primele efecte concrete ale aderării la Uniunea Europenă”. o dată cu aderarea la Uniunea Europeană. iar mandatele lor se vor încheia după organizarea alegerilor europene. Bogdan Apostol. 4. printr-o majoritate absolută a membrilor săi (314 voturi). Cei 35 de români şi cei 18 bulgari au devenit membri ai Parlamentului European la 1 ianuarie. în Gardianul. p. Dacă sunt făcute amendamente acestea sunt realizate la propunerea Comisiei. Comisia ia în considerare amendamentele Parlamentului şi trimite Consiliului o propunere amendată. pe data de 15 ianuarie. 1404. A doua etapă: Consiliul Uniunii Europene are două alternative. idem 2 Parlamentul European i-a primit oficial. dintre care 33 din România şi 17 din Bulgaria. două sau trei etape. iar Parlamentul European adoptă o poziţie cu referire la actul respectiv. nr.3. amendamentele Parlamentului care au fost acceptate de catre Comisie. numărul deputaţilor va scadea la 736. Parlamentul emite o opinie prin care: aprobă. După urmatoarele alegeri europene din 2009. pe noii deputaţi europeni din partea României şi Bulgariei. 15 ianuarie 2007. sau poate modifica amendamentele Parlamentului prin unanimitate.

orfanizatorice şi de personal. Parlamentul European are urmatoarele structuri: • Preşedinte – reprezintă Parlamentul la evenimentele cu caracter oficial şi în relaţiile internaţionale.europa. A treia etapă: Parlamentul este invitat să confirme acest acord. dacă nu se ajunge la nici un acord.32 miliarde de euro. “O carte de ezcepţie a Preşedintelui PE. Director Sorin Roşca Stănescu. delegaţia include întotdeauna raportorul Parlamentului. ce are forma unui text comun. miercuri 21 februarie 2007. În 2007.6 • Birou parlamentar – organul de reglementare responsabil cu bugetul Parlamentului. Hans Gert Pottering a fost ales Preşedintele Parlamentului European. Ediţia Online 5 . prezidează sesiunile plenare ale Parlamentuli şi şedinţele interne. responsabil cu : 6. nr. din care 44% reprezintă cheltuieli legate de personal. respectiva propunere legislativă nu va fi adoptată. cu posibilitate de reînnoire. Nicu Sava.7 • Conferinţa preşedinţilor – organ politic al Parlamentului.800 de angajaţi care lucrează în administraţie şi. noi alegeri au loc la jumătatea mandatului. în Ziua.5. la editura Ziua ”. într-o măsură mai mică. este formată din 15 membri şi este prezidată de unul dintre vice-preşedinţii Parlamentului European. un comitet de conciliere. care este format din membri ai Consiliului şi o delegaţie a Parlamentului. cu problemele administrative. în majoritate salarii pentru cei 5. În majoritatea cazurilor. Bugetul Parlamentului European pentru 2006 este de 1. se întâlneşte timp de maxim şase săptămâni.eu – site cu ştiri referitoare la Parlamentul European În cazul unui dezacord între Parlament şi Consiliu. ORGANIZAREA PARLAMENTULUI EUROPEAN Din punct de vedere al organizării. 3861. cele două părţi ajung la un acord. Întrucât mandatul preşedintelui este de doi ani şi jumătate.europarl. constituit din Preşedintele Parlamentului şi preşedinţii grupărilor politice. care reflectă componenţa Parlamentului European. în grupurile politice. Delegaţia Parlamentului. www.

În cazul în care nu se realizează consensul. unde se ţin şedinţe în fiecare lună. se procedează la un vot ponderat în funcţie de efectivele fiecărui grup politic.europa. (3) Conferinţa preşedinţilor vizează realizarea consensului în ceea ce priveşte chestiunile asupra cărora este sesizată. timp de o săptămână.7.9 ROLUL POLITIC Parlamentul European participă la definirea viziunii politice a Europei: este consultat de Consiliu în aspectele cheie ale Politicii Externe şi de Securitate Comune. 6 comitete parlamentare şi comitete parlamentare mixte ce menţin relaţiile cu parlamentele ţărilor candidate. la care aceştia participă fără drept de vot. Preşedintele unui grup politic poate fi reprezentat de un membru al grupului din care face parte.8 • Comitete – organizează activitatea Parlamentului Euopean pe domenii de activitate şi sunt împarţite in 17 comitete permanente. Sediul Parlamentului European este la Strasbourg. (2) Deputaţii neafiliaţi deleagă doi reprezentanţi la reuniunile Conferinţei preşedinţilor. Unele şedinţe se ţin la Bruxelles.. iar Secretariatul General se află la Luxemburg. • Secretariat – compus din 3500 de funcţionari ce lucrează în serviciul Parlamentului European. www. La rândul 6 .eu – site cu ştiri referitoare la Parlamentul European (1) Conferinţa preşedinţilor este compusă din Preşedintele Parlamentului şi preşedinţii grupurilor politice.europarl.

Deputaţii europeni români sunt împarţiţi în patru grupuri politice (PPE. numărul locurilor în Parlamentul European va fi stabilit printr-o Decizie a Consiliului European. întrucât “consolidarea dimensiunii parlamentare. care a avut loc la Bruxelles. Monitorul Oficial. ALDE şi ITS). Valer Dorneanu. 9.13 Numărul de fotolii parlamentare este proporţional cu populaţia fiecărui Stat Membru. Parlamentul poate adresa interpelări Consiliului şi poate face recomandări. în cadrul întâlnirii Comisiei pentru Afaceri Constituţionale. “Parlamentele naţionale într-o europă lărgită. 155 7 . aprobarea Parlamentului este obligatorie. După 2009. la 20 III 2001. Preşedintele Senatului. România trebuie să-şi organizeze alegerile pentru Parlamentul European până pe 31 decembrie 2007.ro . atât la nivel naţional cât şi la nivel european.site cu ştiri şi informaţii privind integrarea României şi Uniunea Europeană său. o dezbatere asupra rolului Parlamentului nu poate evita problema legitimităţii democratice a deciziilor politice la nivel european şi modul în care se poate face aceasta la dimensiunile concretului. 10. p. Ed. chiar preşedintele Comisiei Europene. articolul 23 www. 35 de parlamentari români se număra printre membrii Parlamentului European. Regulamentul Parlamentului European cu referire la II “Componenţa Conferinţei preşedinţilor”. afirma că “ examinarea sistemului politic al Uniunii Europene în sens larg şi căutarea căilor de întărire a rolului parlamentelor naţionale în diferitele faze ale procesului de luare a deciziilor la nivel comunitar”11 ţin de esenţa structurii europene. cei 35 de observatori au devenit membri ai PE. În ce priveşte aderarea unui nou stat membru şi majoritatea acordurilor internaţionale. este destinată să aducă o contribuţie consistentă în legitimarea democratică a procesului politic în luarea deciziilor. PES.8.europeana. RA. Ei au început activitatea la PE în septembrie 2005. 2001.12 O dată cu aderarea României la Uniunea Europeană. Începand cu data aderării. în România şi viitorul Europei ”. fiind numiţi de Camera Deputaţilor şi Senat până la alegerile europene. Bucureşti. în calitate de observatory . Romano Prodi. Reprezentanţii României în Parlamentul European Începând cu 1 ianuarie 2007.”10 De altfel. şi până la investirea membrilor Parlamentului European din partea României. După opinia d-lui Valer Dorneanu. 1 ianuarie 2007. observatorii devin provizoriu deputaţi.

CREŢU. BURUIANĂ APRODU. CIORNEI. apud. Tradiţie. DÎNCU.11.Institutul European din România Lista membrilor români ai Parlamentului European. Romano Prodi. COŞEA.ro . Alexandru Grupul Socialiştilor Europeni 3. DUMITRESCU. ATHANASIU.ier. Suveranitate 5. GANŢ. Tradiţie. cit. op. Dumitru Gheorghe Mircea Grupul Identitate. Ovidiu Victor Grupul Partidului Popular European (Creştini Democraţi) şi Democraţii Europeni 8 . ANASTASE. Roberta Alma Grupul Partidului Popular European (Creştini Democraţi) şi Democraţii Europeni 2. Cristian Grupul Socialiştilor Europeni 12. Tiberiu Grupul Alianţa Liberalilor şi a Democraţilor pentru Europa 4. www.Ministerul Integrării Europene 13. Gabriela Grupul Socialiştilor Europeni 10. în ordine alfabetică: 1. CREŢU.ro . Valer Dorneanu. p. 155 12. Silvia Grupul Alianţa Liberalilor şi a Democraţilor pentru Europa 7.. Cristian Silviu Grupul Alianţa Liberalilor şi a Democraţilor pentru Europa 6. www.mie. BĂRBULEŢIU. Vasile Grupul Socialiştilor Europeni 11. BUSOI. Corina Grupul Socialiştilor Europeni 9. Daniela Grupul Identitate. Suveranitate 8.

Suveranitate 21. Sándor Grupul Partidului Popular European (Creştini Democraţi) şi Democraţii Europeni 17. Maria Grupul Partidului Popular European (Creştini Democraţi) şi Democraţii Europeni 24. IACOB RIDZI. Alexandru Ioan Grupul Alianţa Liberalilor şi a Democraţilor pentru Europa 22. Tradiţie. Eugen Grupul Identitate. Vasile Grupul Socialiştilor Europeni 9 . MARINESCU. MIHĂESCU. PETRE. Tradiţie. HELLVIG. MOISUC. Tradiţie. Eduard Raul Grupul Alianţa Liberalilor şi a Democraţilor pentru Europa 14. Atilla Béla Ladislau Grupul Partidului Popular European (Creştini Democraţi) şi Democraţii Europeni 16. Marian-Jean Grupul Partidului Popular European (Creştini Democraţi) şi Democraţii Europeni 18. PODGOREAN. Suveranitate 26. Ioan Mircea Grupul Socialiştilor Europeni 23. Petre Grupul Identitate. KELEMEN. MIHALACHE Sorin Dan Grupul Socialiştilor Europeni 20. Suveranitate 19. KÓNYA-HAMAR.13. PUSCAS. PAŞCU. Viorica Georgeta Pompilia Grupul Identitate. Monica Maria Grupul Partidului Popular European (Creştini Democraţi) şi Democraţii Europeni 15. Radu Grupul Socialiştilor Europeni 25. MORŢUN. POPEANGĂ.

27. Horia Victor Grupul Alianţa Liberalilor şi a Democraţilor pentru Europa 33. SEVERIN. aşa numiţi europarlamentari. Silvia Adriana Grupul Socialiştilor Europeni 34. românii vor fi chemaţi la urne. cu o periodicitate de cinci ani. Adina Ioana Grupul Alianţa Liberalilor şi a Democraţilor pentru Europa CUM NE VOM ALEGE EUROPARLAMENTARII ? Începând cu anul 2007. VĂLEAN. Tradiţie. TOMA.14 10 . Daciana Octavia Grupul Socialiştilor Europeni 28. SÂRBU. pentru un nou tip de exerciţiu electoral – alegerea reprezentanţilor în Parlamentul Uniunii Europene. Radu Grupul Partidului Popular European (Creştini Democraţi) şi Democraţii Europeni 35. Adrian Grupul Socialiştilor Europeni 30. STANESCU Cristian Grupul Identitate. SERBU Gheorghe Vergil Grupul Alianţa Liberalilor şi a Democraţilor pentru Europa 29. Károly Ferenc Grupul Partidului Popular European (Creştini Democraţi) şi Democraţii Europeni 32. ŢICĂU. SZABÓ. TÎRLE. Suveranitate 31.

Dincolo de ineditul şi de semnificaţia lor politică. “Modele ale democraţiei”. Iaşi. care ar plasa România în categoria ţărilor cu sistem electoral majoritar. Diferenţa o reprezintă votul pe liste blocate.18 În concluzie. Polirom. 131 18. 4. Ed. profesor la Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”. efect datorat în mod deosebit scrutinului parlamentar. Ed. alegerile pentru desemnarea europarlamentarilor reprezintă. aşa cum o stipulează textul proiectului redactat de comisia electorală specială a Parlamentului : “Reprezentanţii României în Parlamentul European se aleg pe bază de scrutin de listă. dispozitul electoral românesc produce cele mai importante efecte majoritare cunoscute până în prezent. potrivit principiului reprezentării proporţionale.17 România optează pe tipul de scrutin european ce se va desfăşura pe baza reprezentării proporţionale. idem 15 17. 2005. în fapt. 34 16. dar ea este foarte importantă mai ales din perspectiva şanselor procesului de reformare a sistemului electoral românesc. cit. Profesorul Cristian Preda preciza că “sistemul românesc este cel mai disproporţionat sistem RP cunoscut” 15 şi îl descrie în termeni de “efect pervers: conceput – juridic vorbind – ca un sistem de reprezentare proporţională. p. autor al lucrărilor “Fenomenul Prtidist”. p. precum şi pe baza candidaturii individuale”. “Partide şi alegeri în România postcomunistă: 1989-2004”. 14. Nemira. ca şi majoritatea statelor care au ieşit din comunism. Cristian Preda. ”Nevoia de schimbări”. Arend Lijphart. 2000 şi Cristian Preda. conform art. op. o sumă de reguli şi proceduri electorale. şi nicidecum proporţional. dar pe masura trecerii timpului acest sistem a fost tot mai criticat. prin comparaţie cu datele furnizate de studiul lui Arend Lijphart. Bucureşti. ne vom alege europarlamentarii după o formulă electorală apropiată de cea dominantă în ţările deja membre în Uniunea Europeană. Alexandru Radu. alineatul (1) al proiectului comisiei CÂT CÂŞTIGĂ UN EUROPARLAMENTAR ? CÂT CHELTUIE UN EUROPARLAMENTAR ? 11 . a optat pentru sistemul electoral de tipul reprezentării proporţionale (RP). ”Partidele politice din România după 1989” 15.. România.”16 O asemenea concluzie este susţinută de valoarea ridicată a indicelui disproporţionalităţii electorale.

www. autor la ziarul “Gândul”. auto).000 de euro. în plus. Europarlamentarii români vor au cheltuielile de cazare acoperite din diurna pe care o primesc din partea Parlamentului European. De adăugat că. Lituanienii primesc cei mai puţini bani. şi la Bruxelles. care se adaugă pentru calitatea de membru al PE. De aici şi discrepanţele uriaşe dintre salariile lor. care iau salarii lunare în jur de 1. aşa încât banii le vin oricum.000 de euro pe lună. sistemul nou de salarii unice va introduce obligativitatea biletelor la decont. Adrian Severin. De obicei.19 Însă. O situaţie mai specială găsim în Marea Britanie.20 19. plus o treime din acesta.bani meniţi să acopere costurile unei camere într-un hotel respectabil. extras dintr-un reportaj realizat de Florin Negruţiu. În prezent nu li se cere la decont biletul sau vreo factură. Românii şi bulgarii în perioada în care au fost observatori pe lângă Parlamentul European au luat aceiaşi bani care li s-a cuvenit ca aleşi în parlamentele naţionale. avion. o dată cu intrarea în circuitul instituţiilor europene sau internaţionale. Diurna unui europarlamentar se ridică la cateva sute de euro . Un eurodeputat are dreptul la 3700 € pe lună pentru logistică şi secretariat.baniinoştrii.Salariile europarlamentarilor sunt plătite de ţările din care fac parte. Un deputat italian câştigă 12. Ca să elimine izul de corupţie. şi parlamentar în legislativul naţional.ro 12 . În funcţie de distanţa faţă de Bruxelles sau Strasbourg. spune fostul ministru de Externe. De pildă. 800 de euro. baroneasa Emma Nicholson are birou parlamentar şi la Londra. director Cristian Tudor Popescu 20. Majoritatea ţărilor au legi care interzic cumulul de funcţii. europarlamentarilor li se decontează transportul (tren. "Cine se duce să-şi facă treaba nu se îmbogăţeşte din diurnă". La polul opus sunt parlamentarii din ţările nou-intrate în Uniunea Europeană. pe ziua de sesiune parlamentară un eurodeputat ia in jur de 250 de euro. Salariul "full" îi vine de la parlamentul naţional. cumulul de funcţii nu este permis: nu poţi fi şi europarlamentar. românii au parte de diurne consistente.

13 .

14 .

ziarul Ziua. ziarul Gardianul 8. 125 7.ro 13. Arend Lijphart – Modele ale democraţiei 2.europeana.ier. www. Cristian Preda – Partide si alegeri în România postcomunistă 1989-2004 5. în România şi viitorul Europei 6.ro 12. Sfera Politicii.BIBLIOGRAFIE: 1. Valer Dorneanu – Parlamentele naţionale într-o Europă lărgită.europa. www. nr.europarl.ro 15 . Coordonator Luciana-Alexandra Ghica – Enciclopedia Uniunii Europene 4. Augustin Fuerea – Instituţiile Uniunii Europene 3. www. ediţia online 9.mie.ro 10. www.baniinoştrii. www.eu 11.