You are on page 1of 9

Tragerea la raspundere a unei persoane, fie ca este vorba despre o raspundere juridica sau nejuridica, nu poate fi conceputa fara

a tine cont de stabilirea cu certitudine a formei vinovatiei. In general, nu se poate concepe raspunderea pentru savarsirea unei fapte in lipsa vinovatiei persoanei ce a comis-o. Pe de alta parte, insa, nu ar fi corect ca sa nu se faca o distinctie in ceea ce priveste sanctiunea ce ii este aplicata unei asemenea persoane, si gradul sau de vinovatie. S-a ajuns la distinctia intre diverse forme de vinovatie, ceea ce s-a reflectat intr-o raspundere diferentiata, tinandu-se cont de aceste forme. Exista doi factori inerenti vietii psihice a persoanei: constiinta sau factorul intelectiv si vointa sau factorul volitiv care se interfereaza si se presupun unul pe celelalt. Factorul intelectiv presupune reprezentarea deplina a continutului, sensului si finalitatilor urmarite sau acceptate prin savarsirea faptei, precum si prevederea intregii desfasurari cauzale a acesteia. Factorul volitiv este elementul psihic care impulsioneaza si comanda energia fizica a omului. Actualul Cod Penal, consacra teoria reprezentarii. Astfel, avand la baza aceasta teorie, s-a aratat ca vinovatia exprima o anumita atitudine psihica periculoasa a infractorului fata de fapta si urmarile ei. Pentru ca o fapta sa constituie infractiune, sa atraga aplicarea unei pedepse, nu este suficient ca ea sa apartina material faptuitorului, ci trebuie sa fie imputabila acestuia. Cand fapta nu este comisa cu vinovatie, ea nu este imputabila celui care a savarsit-o , deci nu i se poate retine in sarcina. In cadrul continutului constitutiv al infractiunii putem distinge o latura obiectiva si una subiectiva. Un element esential al laturii subiective il costituie elementul subiectiv – vinovatia. Ca element al continutului infractiunii, vinovatia va exista numai atunci cand elementul material al infractiunii a fost savarsit cu forma de vinovatie ceruta de lege. Potrivit art. 19 al. 1 Cod penal, vinovatia exista "atunci cand fapta care prezinta pericol social este savarsita cu intentie sau din culpa". In stiinta dreptului penal se face dinstinctie intre doua forme principale de vinovatie: intentia, si culpa. Pentru unele infractiuni se adauga si o forma mixta: praeterintentia. 1. Intentia; este atitudinea psihica a faptuitorului rezultand din prevederea rezultatului faptei sale si urmarirea lui, ori prevederea rezultatului faptei sale, neurmarirea dar acceptarea lui in caz ca se produce. Prin urmare intentia se refera la:  prevederea rezultatului faptei penale  in cazul intentie directe – urmarirea de catre faptuitor a producerii rezultatului faptei, in cazul intentiei indirecte – desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui  savarsirea faptei penale. Intentia directa este reglementata de art. 19 pct. 1 lit a, in timp ce intentia indirecta este reglementata de art. 19 pct. 1 lit b. Exista intentie directa atunci cand faptuitorul isi reprezinta actiunea sau inactiunea sa, modul de infaptuire, rezultatul socialmente periculos la

19 pct. considerand fara temei ca nu se va produce. a C.care conduce fapta. Culpa cu prevedere si culpa fara prevedere sunt cele doua modalitati ale culpei reglementate in Codul penal. Culpa simpla (greseala. b) intentia spontana (repentina) si intentia premeditata. desi trebuia si putea sa-l prevada– . culpa penala si culpa civila. savarseste o fapta cu un rezultat mai grav. d) intentia initiala si intentia supravenita. 2 lit. dar nu-l accepta. b) nu prevede rezultatul faptei sale. socotind fara temei insa ca ele nu se vor produce (art. si in aceste conditii el urmareste producerea acelui rezultat. pe langa modalitatile normative ale intentiei (directa si indirecta) se mai face deosebirea intre: a) intentia simpla si intentia calificata. culpa generica si culpa specifica. desi acesta trebuia si putea sa-l prevada. culpa directa si indirecta. In literatura juridica de specialitate. Culpa este atitudinea psihica a faptuitorului care prevede rezultatului faptei sale dar nu-l accepta.– Ca forma a vinovatiei.). neglijenta) este reprezentata de savarsirea faptei penale si nepreverea rezultatului de infractor. c) intentia unica si intentia complexa.. 3. ori nu prevede rezultatului faptei sale desi putea si trebuia sa-l prevada. rezultat ce trebuia si putea fi prevazut Praeterintentia reprezinta materializarea actiunii infractionale intentionate.p. decat a intentionat. temeritate) este reprezentata de savarsirea faptei penale si consta in prevederea de catre faptuitor a urmarilor periculoase ale actiunii sau inactiunii sale. p. Intentia depasita (praeterintentia) este situatia in care faptuitorul urmarind producerea unui anumit rezultat. In literatura de specialitate si in practica judiciara sunt cunoscute si alte modalitati ale culpei: culpa in agendo si culpa in omittendo. 19 pct. socotind fara temei ca el nu se va produce. 2 C. pe care nu le accepta. “Fapta este savarsita din culpa cand infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale. 2. dezvoltarea acesteia prin culpa si crearea a doua rezultate:  unul intentionat: prevazut si acceptat de faptuitor . Conform art. Culpa cu prevedere (usurinta. se refera la:  prevederea rezultatului faptei penale  neacceptarea producerii rezultatului faptei  savarsirea faptei penale.

Voi incheia aceasta prezentare subliniind importanta imensa a stabilirii formelor vinovatiei in procesul juridic. al doilea culpabil: neprevazut si neacceptat de faptuitor Sunt cauze care inlatura caracterul penal al faptei prin inlaturarea vinovatiei: a) legitima aparare b) starea de necesitate c) constrangerea fizica d) constrangerea morala e) cazul fortuit f) iresponsabilitatea g) betia completa involuntara h) minoritatea faptuitorului i) eroarea de fapt j) eroarea cu privire la o norma extrapenala. 17.)  principiul personalitatii raspunderii penale  principiul individualizarii sanctiunilor de drept penal (art. C. 2. C.1. avand in vedere ca dreptul penal are la baza principii precum:  infractiunea este unicul temei al raspunderii penale (art. pornind de la premisa ca raspunderea penala numai pentru faptele savarsite cu vinovatie a reprezentat un imens progres al gandirii juridice. 72. . nu se poate antrena raspunderea penala a persoanei ce a savarsit-o. fara savarsirea unei infractiuni. alin.Formele vinovatiei. p) In baza acestora. Formele vinovatiei se ragasesc in C. si nu alteia.cvare precizeaza ca vinovatia exisat cand fapta care prezinta pericol social este savarsita cu intentie sau din culpa. iar raspunderea ce decurge din nesocotirea normei de drept revine persoanei care a savarsit fapta. 2. Concluzie: O cunoastere a formelor de vinovatie este deosebit de necesara.penal la art.19 alin. p.

Expresia „a urmari producerea unui rezultat:inseamna mai mult decat a voi rezultatul.lit.19/pct.Fata de un rezultat.din punct de vedere al vinovatiei. accepta posibilitatea producerii lui.exista atunci cand subiectul prevede rezultatul faptei sale desi nu-l urmareste accepta posibilitatea produceri lui. desi nu-l urmareste .La acestea se mai adauga si o forma mixta-praeterintentia sau intentia depasita specifica unor infractiuni.vinovatia imbraca doua forme principale : -intentia si culpa. In functie de atitudinea faptuitorului fata de producerea rezultatului socialmente periculos. Intentia directa prezinta si doua forme speciale: >intentia premeditata(art.1 Cod Penal “fapta este savarsita cu intentie cand faptuitorul : . 2.urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte.prevede rezultatul faptei sale si .322) -Intentia indirecta. urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte.INTENTIA SI MODALITATILE SALE Intentia constituie forma fundamentala.Ca trasatura esentiala a infractiunii.de intentia calificata prin cuprinderea unor nuante specifice acestora si care privesc urmarirea unei finalitati care se gaseste in continutul incriminarii si a carei realizare este urmarita de subiect prin cauzarea rezultatului voit si prevazut.(ex.furt.talharie. intentia se prezinta sub 2 modalitati desemnate de legea penala : -Intentia directa.177/art.b/art. Ca forma a vinovatiei intentia indirecta se intalneste la savarsirea unei fapte ce poate produce cel putin doua rezultate.iar fata de al doilea rezultat pozitia psihica a faptuitorului este acceptarea posibilitatii producerii lui(intentia indirecta) .apropindu-se de dolul special..1.75(2)cod penal) >intentia repentina(spontana)(art.deoarece majoriattea infractiunilor se comit.73.se caracterizeaza prin aceea ca faptuitorul prevede rezultatul faptei sale.acest rezultat poate fi deopotriva licit ori ilicit.nu pot aparea decat sub forma intentiei directe(infractiunea de delapidare. Potrivit dispozitiilor art.prevede rezultatul faptei sale.pozitia psihica a faptuitorului este de urmarire a lui prin realizarea faptei(intentia directa).de regula cu intentia si numai in mod exceptional din culpa sau praeterintentie. .generala si originara a vinovatiei:ea reprezinta totodata regula sub care se infatiseaza vinovatia.Lovitura cu un par in cap ce urmareste direct omorul victimei) Exista infractiuni care.etc).

in consecinta a periculozitatii infractorului.se poate produce.d C. Astfel.faptuitorul patrunde fara drept intr-o locuinta si vazand bunuri de valoare se hotaraste sa le sustraga) -Intentia spontana si intentia premeditata Intentia spontanat apare sub impulsul unei stari de provocare. In doctrina penala si practica judiciare sunt cunoscute si alte modalitati ale intentiei. se face distinctie intre urmatoarele modalitati ale intentiei: -Intentia simpla si intentia calificata: Intentia este simpla atunci cand faptuiorul prevede rezultatul si urmareste sau accepta posibilitatea producerii lui Intentia este calificata cand faptuitorul urmareste producerea rezultatului in vederea realizarii unui scop prevazut de norma de incriminare(ex.al doilea.prin lovirea celui crae l-a provocat) Intentia premeditata presupune insotirea intentiei de o prgatire prealabila pentru realizarea deplina a faptei. a caror cunoastere poate servi la stabilirea in concret a gradului de vinovatie si.Datorita acestui aspect.art.cand faptuitorul reactioneaza si comite fapta(ex.penal) -Intentia initiala si intentia supravenita: Intentia initiala consta in prevederea rezultatului actriunii intr-un moment anterior inceperii acesteia Intentia supravenita apare pe parcursul derularii actiunii initiale cand faptuitorul se hotaraste sa –si amplifice activitatea infractionala urmarind si alte rezultate(ex.in sensul ca intre momentul luarii hotararii infractionale si momentul realizarii ei se interpune un interval de timp in care faptuitorul planueste savarsirea faptei si inclusiv folosirea de mijloace ce nu il pot incrimina faptas.intentia indirecta se mai numeste si intentie eventuala. .176 lit.(ex:cand o persoana imprejmueste unb teren cultivat cu un gard de sarma care il alimenteaza cu curent electric sau trecerea inculpatului cu masina printr-u baraj organizat de politisti pe sosea.rezultat ce ar duce la scaparea de urmarirea si raspunderea penala.talharia).ce a avut drept consecinta accidentarea grava a unuia dintre ei). -Intentia unica si intentia complexa Intentia unica este atunci cand faptuitorul a hotarat savarsirea unei singure infractiuni Intentia complexa exista atunci cand faptuitorul a hotarat sa comita o multitudine de fapte cu mai multe rezultate(ex.ca rezultatul.

Potrivit acestui art o fapta este savarsita din culpa atunci cand infractorul prevede rezultatul faptei sale.19.1 pct.fara prevedere.-partea generala:Gheorghe Nistoreanu.socotind fara temei ca acesta nu se va produce.atunci cand un conducator auto se angajeaza intr-o depasire . Unii autor denumesc aceste modalitati ale intentiei sub alte denumiri(vezi Drept penal.a -culpa simpla(cu neglijenta. -intentia initiala si intentia supravenita.2002) -intentia determinata si nedeterminata.dar il accepta.nu il accepta.desi trebuia si putea sa-l prevada.Editura ALL Beck.Alexandru Boroi.-art.2 lit.cu previziune. Culpa este cunoscuta in doctrina si in legislatie sub doua modalitati: -culpa cu prevedere(cu usurinta.desi autorul prevede rezultatul faptei sale nu il accepta.alin.19. Culpa cu prevedere:se caracterizeaza prin aceea ca faptuitorul prevede rezultatul faptei sale. -intentia spontana si intentia premeditata.19 pct.2 Cod penal.CULPA SI MODALITATILE ACESTEIA Ca forma a vinovatiei culpa este definita conform art.cu temeritate).socotind fara temei ca acesta nu se va produce. 2..art.socotind fara temei ca el nu se va produce sau nu prevede rezultatul faptei sale.ci constituie o forma specifica de legatura psihica a autorului cu fapta.greseala).Aceste modalitati ale intentiei sunt avute in vedere la individualizarea juridica a pedepsei fiindca evidenteaza grade deosebite de vinovatie cu rasfrangere asupra periculozitatii infractorului.(ex. Culpa nu este o forma de proces psihic inferioara ori atenuanta a intentiei.2.b *(alte denumiri ale culpei in doctrina penala).Bucuresti.1 pct.rezultat pe care nu il urmareste.alin. -intentia generica si intentia speciala.2 lit.ori nu prevede rezultatul faptei sale desi putea si trebuia sa il prevada.

desi putea avea aceasta capacitate si trebuia sa depuna toata sarguinta in conduita sa. Unii autori au in vedere si alte modalitati ale culpei(vezi Drept penal. .neregulamentara si desi prevede posibilitatea producerii unui accident.deoarece numai in acest caz poate exista si speranta. -culpa directa si culpa indirecta.ca forma a culpei. Pozitia psihica fata de rezultat.a prevenirii acestor urmari.producerea unui accident mortal de circulatie intr-o cauza in care inculpatul a circulat cu autovehiculul fara a i se fi efectuat inspecta tehnica periodica si defectiuni la sistemul de franare) Neglijenta.(ex.se caracterizeaza prin aceea ca infractorul nu are reprezenarea consecintelor activitatii.la intentia indirecta era acceptat rezultatul.Editura ALL Beck.Insa in cazul usurintei nu exista dorinta de a se produce aceste urmari si nici acceptarea eventualitatii survenirii lor.diferenteaza culpa cu prevedere de intentie.acesta nu va putea fi tras la raspunderea penala. si un caracter subiectiv prin care urmareste sa se verifice daca infractorul a avut in fapt posibilitatea sa prevada acest rezultat in momentul savarsirii faptei. Prevederea de catre infractor a urmarilor periculoase ale faptei sale face ca usurinta sa se asemene cu intentia-directa sau indirecta.elemente ce caracterizeaza intentia.desi trebuia sa il prevada. Obligatia de a prevedea rezultatul faptei are un caracter general si obiectiv in care infractorul trebuia sa prevada rezultatul faptei sale.-partea generala:Gheorghe Nistoreanu.2002) -culpa in agendo si culpa in omittendo.Alexandru Boroi.infractorul a sperat in mod usuratic ca acesta nu se va produce. Culpa simpla:se caracterizeaza prin aceea ca faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale. Daca in raport de imprejurarile concrete de consta ca infractorul nu a avut posibilitatea de a prevedea rezultatul faptei sale.In caz de usurinta prevederea urmarilor actiunilor sau inactiunilor faptuitorului poate constitui doar o prevedera a posibilitatii survenirii lor.Bucuresti.nefiind data vinovatia sa ci se va retine cazul neprevazut.deoarece nu foloseste intreaga sa capacitate intelectuala pentru a preveeda urmarile faptei savarsite.lipsita de temei.Aprecierea vinovatiei sub forma culpei urmeaza a se stabili dupa observarea criterilor prevazute de lege.sperand ca va evita rezultatul periculos).anume:daca faptuitorul trebuia sa prevada rezultatul si daca putea sa il prevada. -culpa generica si culpa specifica.fiindca daca la intentia directa este urmarit rezultatul.in cazul usurintei rezultatul nu este acceptat.se bazeaza pe calitatile sale.

iar rezultatul mai grav se produce din culpa. -culpa levissima sau foarte usoara.care consta in lipsa de cunostinte elementare necesare pentru indeplinirea unei anumite activitati.talharia care a avut ca urmare moartea victimei).faptuitorul actioneaza cu intentia directa pentru a producerea unui anumit rezultat.dar care rezultat se amplifica. Caracteristica pentru infractiunile savarsite cu intentie depasita este imprejurarea ca faptuitorul savarseste o fapta urmarind un anumit rezultat.17alin.realizata nu poate fi savarsita decat cu intentie indirecta.fara intentia ce se impune in efectuarea unei anumite activitati. Praeterintentia este o forma de vinovatie independenta care se constituie cu contributia proceselor psihice ale intentiei si culpei. Gradele culpei:-culpa lata sau grava.infractiunea mai grava.3.dar putea si trebuia sa le prevada.In teoria dreptului penal mai sunt cunoscute si alte modalitati ale culpei sau denumiri ce pot duce la o mai corecta caracterizare a vinovatiei si la individualizarea pedepsei: -nesocotinta. -nepricepere. -nebagarea de seama.loviri sau vatamari cauzatoare de moarte.dar a socotit fara temei ca nu se vor produce sau nu le-a prevzut.adica lipsa de abilitate.care inseamna o comportare nechibzuita.care semnifica o comportare neatenta fata de conditiile in care s-a desfasurat activitatea.devenind mai grav ajungand la realizarea unei alte infractiuni(ex.Ea se caracterizeaza prin aceea ca subiectul infractiuni prevede si doreste ori accepta producerea unor urmari periculoase. -culpa levis sau usoara.2). 2.Existenta culpei in producerea rezultatului mai grav distinge praeterintentia(intentia depasita) de intentia indirecta sau eventuala pentru ca in cazul in care faptuitorul a prevazut rezultatul mai grav ca posibil si totusi a actionat. (art.PRAETERINTENTIA(intentia depasita) Praeterintentia reprezinta o forma mixta de vinovatie ce rezulta din unirea intentiei cu culpa.iar acestea le-a prevazut. -nedibacie. .insa cele produse in realitate sunt mult mai grave.de deprindere necesara pentru efectuarea unei anumite activitati.