You are on page 1of 2

Teoria imigrationista Ideile teoriei imigrationiste apar la finalul secolului al XVI-lea la cronicarul maghiar Istvan Szamoskozy, care

afirma, inaintea domniei lui Mihai Viteazul, originea noastra latina, pe care apoi o contesta. Nicolaus Olahus (sec. XVI) este primul român care sustine romanitatea românilor. Acesta mentiona in lucrarea “Hungaria” ca românii din Mold, T.Ro si Trans. sunt descendentii colonistilor romani. In sec. XVIII Franz Sulzer creeaza teoria imigrationista conform careia poporul roman e de origine balcanica, contestand originea latina a limbii si a poporului roman. Teoria imigrationista a lui Robert Roesler a fost redactata in 1871, dupa formarea Imperiului Austro-Ungar (1867), in cadrul caruia Transilvania e anexata Ungariei. Roesler a sintetizat teoriile anterioare ale istoriografiei maghiare. Scopul acestei teorii a fost unul politic, de a demonstra ca romanii nu au niciun drept in Transilvania. Esenta teoriei consta in afirmatia ca romanii s-au format ca popor in Peninsula Balcanica, de unde au imigrat la nord de Dunare in sec. XII-XIII, dupa ce ungurii se stabilisera deja in Transilvania. Argumentele teoriei: - dacii ar fi fost exterminati ca popor in urma razboaielor daco-romane; - romanizarea ar fi durat prea putin (167 ani); - Dacia ar fi ramas pustie dupa Retragerea Aureliana; - limba romana s-ar asemana cu limba albaneza; - romanii ar fi un popor de pastori nomazi. Istoricii romani au adus contraargumente bazate pe dovezi istorice, arheo-logice si lingvistice. Descoperirile arheologice au demonstrat continuitatea daco-romana prin prezenta obiectelor de cult crestin datand din sec. IV: donariul de bronz de la Biertan cu inscriptia in latina “Eu, Zenovie, am pus acest dar.” si inelul de bronz descoperit la Micia cu inscriptie in limba latina. Terminologia de baza a crestinismulul nord-dunarean e de origine latina, ceea ce demonstreaza faptul ca aceasta religie a fost receptata de catre daco-romanii de la nord de Dunare prin intermediul misionarilor veniti din Imperiul Roman. Termenii cruce, inger, Dumnezeu si biserica sunt de origine latina. Biserica provine din latinescul basilica, ceea ce argumenteaza formarea poporului roman la nord de Dunare. Daca romanii s-ar fi format ca popor in Peninsula Balcanica, s-ar fi impus termenul “eclesia” din limba greaca. Grigore Ureche sustinea si el romanitatea in “Letopisetul Tarii Moldovei”. La sfarsitul sec. XVIII, reprezentantii Scolii Ardelene (Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Sincai, Ion Budai Deleanu) sustin in lucrarea “Supplex Libellus Valachorum” (1791), cu argumente istorice si lingvistice, originea latina a limbii si a poporului roman. Ei afirma cu tarie originea latina pura a romanilor, fiind o exagerare menita sa arate nobletea romanilor. Bogdan Petriceicu Hasdeu arata in 1860, in articolul “Perit-au dacii?”, ca Imperiul Roman nu avea niciun interes sa extermine populatia cucerita, deoarece aceasta constituia o importanta forta de munca. Numeroase inscriptii datand din perioada Daciei romane atesta existenta numelor dace alaturi de cele romane, ceea ce demonstreaza o continuitate a populatiei dace si in timpul stapanirii romane.

Constantin C."Istoria romanilor”. spre sfarsitul secolului al XIX-lea. A. Asemanarea catorva cuvinte din limba romana cu cele din limba albaneza se explica prin fondul comun tracic. in functie de presiunile politice). cea mai ampla replica teoriei lui Roesler. .D. Nomadismul invocat de Robert Roesler este de fapt transhumanta practicata in cadrul pastoritului. La jumatatea secolului XX. au existat orientari in istoriografia romana ce sustineau originea slava a romanilor (Mihai Roller . acesta controleaza si modifica istoriografia romana in 1948-1955. s-au romanizat intr-un timp mai scurt de 167 ani. Xenopol dă. de exemplu cel spaniol.Cronicarii moldoveni au aratat in scrierile lor originea latina a romanilor: “Toti de la Ram ne tragem”. acesta demonstreaza continuitatea dacoromanilor pe baza marturiilor arheologice descoperite pe teritoriul fostei provincii romane Dacia. sub influenta sovietica. in doar 100 de ani. In lucrarile sale despre Dacia romana. Giurescu (sec XX) arata ca alte popoare.