{Scoala la care absolvezi}

Proiect pentru sustinerea examenului de a componentelor profesionale.

calificare

Calificarea Profesionala:
Reparatii. Tehnician Mecanic pentru Intretinere si

Tema:
masini ce executa miscarea de rotatie: Osii si Arbori. Tehnologia de asamblare a organelor de

Coordonator Absolvent

-------------

-------------

Promotia 2010-2011
1.1 Argument

Pentru a reusi intr-un domeniu , este necesara o buna informare asupra domeniului respectiv si a continutului acestuia. Pentru realizarea acestui proiect mi-au fost de mare folos sfaturile profesorului indrumator si cunostintele dobandite in cursul anilor de liceu. Consultand biografia recomandata de catre profesorul indrumator , precum si alte carti de specialitate am sintetizat aspectele principale si alte caracteristici ale Tehnologiei de asamblare a organelor de masini ce executa miscarea de rotatie: osii si arbori , pentru o cat mai cuprinsa analiza a acestei tehnologi. In al doilea capitol este vorba despre caracterizarea osiilor si arborilor ,clarificare si despre material si tehnologie . Capitolui al 3-lea ne vorbeste despre calculul si consideratile generale ale osiilor si arborilor . Verificarea la deformatii si vibratii flexionale ne este demonstrata in capitotul 4. In urmatorul capitol ne sunt prezentate elementele constructive si anume sectiunea , variatia diametrelor si fixarea organelor pe arbore. In capitolul 6 sunt enumerate Norme de Tehnica si Securitate a muncii. Ultimele capitole al 7-lea si al 8-lea sunt Biografia si anexele. Consider ca aceasta lucrare va reprezenta o buna sursa de biografie pentru lucrari de tematica , asemanatoare si pentru crearea unei imagini vaste asupra subiectului propus.

Cap.2 Osiile si Arborii 2.1. Caracterizare si Rol Functional Osiile sint organe de masini care suntin alte organe in rotatie ale masinilor , agregatelor sau autovehiculelor , fara a transmite momente de rasucire . Prin limitarea lor la rolul de organe de sustinere , osiile sunt solicitate in principal la incovoiere; eforturile unitare de rasucire provocate de frecarile ce alte organe sint neglijabile. Arborii sint organe de masini , rotative in jurul axei lor geometrice, care transmit momente de rasucire, respectiv puterea primita prin intermediul altor organe pe care le sustin, sau cu care sunt ansamblati( roti, biele, cuplaje). Avind functionarea principala de a transmite momente de rasucire, arborii sunt solicitatii in special la rasucire, dar totodata si la incovoiere. Osiile si mai ales arborii sunt organe importante ale masinilor, fapt care justifica atentia ce se acorda la calcului si constructia lor. Capitolul de fata se limiteza la studiul osiilor si al arboriilor cu axa longitudinala dreapta. Cazul particular al arborilor cotiti va fi tratat in cuprinsul capitolului ,, Organele macanismului en biela-manivela “ .

2.2. Clasificare

Ca si la osii. Gaurirea osiilor ca si a arborilor se face in scopul reducerii greutatii. intalnit de exemplu la autovehicule. Osiile curbate sint un caz particular. reducerea de greutate este de 25%. masini si aparate de ridicat etc. Osia fixa are numai rolul de a sustine un alt organ de rotatie. studiati anterioare sub alt aspect. In ipoteza ca diametrul gaurii este jumatate din diametrul exterior .26%. Arborii greu incarcati. Osia rotativa se invarteste odata cu roata solidarizata cu ea. conditii de functionare. Un exemplu din aceasta categorie este osia vagonului. pe cind pierderea de rezistenta la incovoiere.Clasificarea osiilor si a arboriilor poate fi facuta dupa diferite criterii: forma. pe mai mult de doua lagare. considerente de calcul legate de modul de incarcare. Osiile care sustin rotile automobilelor sau vechiculelor cu tractiune animala sint de asemenea fixe. Osiile drepte reprezinta cazul general. Chiar din schema de clasificare rezulta caracteristicile fiecarei categorii. . cu utilizarea cea mai larga: vagoane. numai de 6. arborii static nedeterminati. gradul de determinare statica este stabilit de numarul reazemelor : arborii static determinati sint cei pe doua reazeme . fara a se invarti cu el (fig 1). Arborii canelatii. Forma lor este mai mult sau mai putin complicata. care primesc direct intreaga putere a maisinilor de forta: arborii principalii ai masinilor de forta sau cei care primesc intreaga putere prin intermediul unei transmisii ori a unor cuplaje. astfel incat se dau numai lamuririle de mai jos. care-i leaga direct de arborii motori. isi au locul atunci cand se impune conditia ca roata sau ca rotile montate pe ei sa poata fi deplasate axial.

ei au . clasa din care fac parte arborii intermediari de transmisie. invers. ca forma. In cele ce urmeaza este destinat un subcapitol special acestei probleme.1 Fig. care primesc puterea de la arborii principali si o repartizeaza mai departe masinilor sau grupelor de masini de lucru. arborii rigizi au turatia critica peste cea de regim.3.2 Arborii usor incarcati sau obisnuiti. iar arborii elastici. Rotile sau celelalte organe pe care le poarte osia sau arborele se fixeaza pe partile calare. Clasificarea sub aspectul regiditati. 2. arbori flexibili. acesti arbori sint in masura importanta feriti de solicitarile dinamice ale arborilor principali. Principial. Partile pe care arborii si osiile rotative se reazama in lagare se numesc fusuri. Din categoria arborilor speciali. fac parte cei care transmit comenzi sau sint destinati unor scopuri speciale: arbori cu came. mai putin curenta. Atit prin natura fortelor. cat si prin modul de functionare al organelor intermediare de transmisie. in general diametru constant. aparatelor etc.Fig. Materiale si Tehnologie . arborii de excentrie. considera situatia turatiei critice fata de cea de regim.

determinate Drepte Curbate Actiunea fortelor reazeme(Cazul I) Sarcini (CII) . in cazuri rare. oteluri turnate. OLC 35 si in special OLG 45. a caror utilizare trebuie sa fie cat mai limitata. oteluri aliate cu nichel sau crom-nichel. Schema de clasificare a osiilor si arborilor Longitudinal (axa geometrica) Forma Sectiune Miscare Plina Inelara Fixe Rotative Osii Functionare Rezemate nedeterminate Static Static intre in afara reazem. la actionarea elicilor vapoarelor. OL 50. OL 60.Pentru executare osiilor si a arborilor se intrebuinteaza oteluri carbon si oteluri aliate de constructi. fonte speciale de inalta rezistenta sau chiar lemnul. OL 42. OLC 25. dupa STAS 500-49. aventual prin inlocuirea lor cu alte oteluri mai putin dificitare. dupa scopul si conditiile. dupa STAS 793-49. in constructia turbogeneratoare etc.impuse: OL 38. Arborii cu axa geometrica dreapta isi gasesc utilizarea la transmisiile mecanice prin curele sau roti dintate. dupa STAS 880-49.

coturile facand parte din ansamblut mecanismului care transforma miscarea rectilinie transmisa in piston. legata totodata de numarul si de felul pieselor ce se monteaza pe el. Exemplu tipic de arbore cu diametru . Mentionarea aceluia diametru sau variatia lui de-a lungul arborelui este o problema de economie de materiale si de manopera. in miscare de rotatie a arborelui .Orientale Pozitie Verticale Incalinate Longitudinal Forma Drepti Cotiti (axa geometrica) Diametru constant Diametru variabil Cu caneluri Sectiune Plina Inelara Static determinati Forte in reamez Arbori Functionare Putere Mod de solicitare Static nedeterminati Greu incarcati Usor incarcati Scopuri speciale In principal in rasucire Rasucire si incoiere Rigizi Rigiditat Elastici Orizontali Pozitie Verticali Inclinati Arbori cotiti sunt intalniti in primul rand la motoare.

arborii de dimensiuni pentru motoare. se impune recoacerea pieselor. care aduce si o inbunatatire calitativa . de exemplu arbori de transmisie. importanta si dimensiune. permitand totodata realizarea formelor convenabile pentru buna comportare in exploatare. osiile si arborii in stare semifabricata se obtin: .S. Au fost folositi arbori de fonta chiar pentru unele autovehicule. fiind bine cunoscut .S. termochimice etc. daca dimensiunile lor nu depasesc circa 140 mm. au fost turnati arbori din fonta pentru motoarele diesel de dimensiuni mari. cu respectarea tratamentelor termice si a conditilor tehnologice de fabricatie corespunzatoare. prin oteluri aliate de constructie dupa STAS 873-49. cand este cazul. Se face apel la oteluri aliate numai in cazuri extreme. cand se pune conditia limitarii greutatii si dimensiunilor. . Otelurile aliate se intrebuinteaza. si chiar atunci se cerceteaza in prealabil posibilitatea de inlocuire a celor deficitare.din laminate. in primul rand prin masuri constructive. pentru arborii greu solocitatii. prin forma. In functie de scop. Aici se facem in mod special.prin turnare.prin matritare .constant este arborele de transmisie. Tratamentele termice prezinta o importanta deosebita. recomandarea de a rezolva problema maririi rezistentei la oboseala si uzura. .din laminate trase ingrijit si precis. simulta cu cea a maririi rezistentei de uzura a fusurilor. Dupa forjare. care au continut de nichel si molibden. Mai adesea sint intalniti arborii cu diametru variabil. de exemplu pentru osiile autovehiculelor. In U. Executarea arborilor din fonta aduce importante economii de materiale si manopera.prin forjare din lingouri: osiile de vagoane si locomotive. oteluri aliate necesita tratamente termice de imbunatatire. cu forjare ulterioara.R. cand dimensiunile lor permit si numarul de bucati justifica costul matritei (osii si arbori cotiti pentru autovehiculele) . si prin tratamente de suprafete mecanice.

3 Calculul Osiilor si Arborilor 3. Consideratii generale. ci si de structura lor.Ruperea unei osii de vagon sau de locomotica poate avea urmari grave. de exemplu indesarea cu role la trecerile de sectiuni.ca proprietatile mecanice alea otelurilor nu depind numai de compozitia lor chimica. dupa cum deformarea ei peste limitele admise constituie una din cauzele supraincalziri lagarelor. calire cu flacara sau prin curenti de inalte fregventa etc.1. sint prelucrate la masinile-unelte prin strunjire bruta. iar la generatoarele electice. cu efect defavorabil asupra campului magnetic. Fusurile importante sunt supuse tratamentelor superficiale prin : cementare. Osiile si . De buna comportare a arboriilor depinde functionare intregi masini. deformatia arborelui modifica jocul periferic intre rotor si statot. In alte cazuri incovoierea arborelui provoaca deranjamente in functionarea mecanismelor: . deformatia arborilor este limitata in primul rand de jocurile in labirinti de etansare si apoi de jocul periferic al paletajului rotorului in carcasa. Calitatea suprafetei joaca un rol deosebit pentru piesele supuse la oboseala. nitrurare.Ruperea unui arbore duce la distrugerea altor organe sau a chiar a masini. Semifabricatele. In scopul maririi rezistentei la oboseala cand este cazul se aplica tratamente mecanice superficiale . La turbinele cu aburi. Deformatia nepermisa a arboriilor are ca efect inclinarea fusurilor peste unghiul permis de jocul in lagar. in special arbori sunt organe de masini foarte importante. eventual dupa calire prealabila. zgarieturile superficiale putind constitui amorse pentru ruperi. urmata de netezirea suprafetei. obtinute ca mai sus si prevazute cu adaosuri de prelucrare fixate prin standarde. Fusurile se rectifica. care poate fi influentata prin asemenea tratamente. Cap.

Fig. dar chiar intreaga masina. Mai mult nici acesta nu poate fi efectuat complet. nu poate fi facuta decat pentru forme constructive precizate.acesta este de exempolu cazul arborelui pe care sunt montate roti dintate conice (fig. de la inceput numai prin calculul de rezistenta. .Nu toate osiile si nu toti arborii prezita acelasi grad de importanta. iar verificarea sub acest aspect. iar pentru arbori: -calculul eforturilor unitare -verificarea deformatilor -calculul la vibrati Atat natura variata a calculelor cat si conditile constructive sau de gabarit. iau nastere vibrati care pericliteaza nu numai arborele. cat mai riguroase. arata ca pentru osii . cu luarea in consideratie. dar in special pentru arborii dimensiunile difinitive nu pot fi stabilite.3 Cand turatiile critice sunt foarte apropiate de turatia de exploatare. a conditilor de functionare cat mai apropiate de realitate. 3). Daca pentru osii sau arbori cu rol secundar sau pentru predimensionare sunt admise calcule mai putin precise . Din cele aratate rezulta ca pentru osii se efectueaza: -calcul eforturilor unitare -verificarea deformatilor la incovoiere cand este cazul. in toate cazurile de raspundere se impun calcule. deoarece osiile rotative si arborii sunt totdeauna solocitati la oboseala.

au repercusuni asupra celorlalte rezultate.Se recomanda desenarea liniei respective pentru a avea oglinda variatiei momentelor. in consecinta daca se fac asemenea modificari se inpune verificarea efectului lor din toate punctele de vedere. Pentru calcul sunt folosite metodele date de rezistenta materialelor: a)se stabileste chema incarcari osiei prin fortele exteriaore.1. d si e. Calculul Eforturilor Unitare Pentru osii. 3. Orice modificari dimensionale sau constructive devenite necesare in cursul calculelor carespunzatoare oricareia din etapele c. c)se determina marirea momentelor incovoietoare de asemenea pe cale analitica sau grafica. . b)proiectarea provizorie pe baza datelor din antecalcul si a celorlalte conditi constructive. c)calculul la oboseala si determinarea coeficientilor de siguranta d)verificarea deformatilor e)calculul turatiri critice(la arbori). d)in urma stabilirii rezistentelor admisibile dupa natura fortelor se calculeaza sectiunile necesare.2.In consecinta etapele necesare de calcul in succesiunea lor logica sint: a)predimensionarea. printr-un calcul simplificator. calculul de rezistenta se face in urmatoarele ipoteze: -se considera numai momentele incovoietoare date de sarcinile exterioare -se neglijeaza fortele taietoare care defapt insotesc intotdeauna solicitarile de incovoiere -se neglizeaza solicitarile de rasucire datorita frecarilor pe suprafetele de reazem. Calculul Osiilor 3. care sunt mici. b)se calculeaza analitic sau se determina grafic reactiunile in reazeme.2.

pentru predimensionarea sectiunilor trebuie luata in consideratie rezistenta la oboseala σ−1 Valori de orientare pentru rezistentele admisibile. f)se face verificarea la oboseala cand este cazul. in care βk este coeficientul efectiv de concentrare. Rezistenta materialelor studiaza diferitele alternative. in care modulul are valoarea: -pentru sectiunea circulare plina W = π 32 d 3. Verificarea la oboseala se face prin calculul coeficientului de siguranta fie a celui global fie a celui dat de explesia c= valabila pentru ciclul alternant simetric.e)se deseneaza schita osiei si se definitiveaza din punct de vedere constructiv tinand seama totodata de dimensiunile fusurilor. asupra carora nu se mai revine aici. In acest caz. . M i = Wσ ai . Osiile rotative sunt solocitate alternant simetric chiar prin actiunea unor sarcini constante deoarece aceasi fibra exterioara supusa intr-o anumita pozitie la compresiune dupa rotirea cu 180 ํ este solicitata la intindere. folosibile la predimensionari sunt date la tabela 70.pentru sectiunea inelara W= π d 4 − d 14 32 d d fiind diametrul exterior si d1 cel interior. dupa numarul si pozitia sarcinilor. Diametrele sectiunilor sunt date de cunoscuta relatie. εm -coeficinetul de σ −1 βk ε mγ .

Reactiunile din punctele de reazem sunt : .2. Fig. sau la rezistenta de rupere σr cr = σr σi cand materialul este fonta. σ . situata la distanta L1 fata de reazemul din stanga. din punctul de vedere al consumului de material.dimensiune. care sa utilizeze materialul uniform in toate sectiunile.25.4 3. Osiile de Egala Rezistenta Inconvenientul semnalat mai sus este inlaturat daca se da osiei forma unui solid de egala rezistenta.4 al unei osii cu dinstanta intre reazeme l . γ -coeficientul referitot la calitatea suprafetei.amplitudinea ciclului.4) este o solutie neeconomica. solicitate la incovoierea de forta P .Fie cazul reprezentat in fig. Prin acest calcul s-a determinat sectiunea conditionata de momentul incovoietor maxim. In cazul solicitarilor statice(posibil la osile fixe) coeficientul de siguranta se obtine prin raportarea la limita de curgere σci cc = σ ci σi cand piesa este executata din otel. Mentinerea diametrului constant de-a lungul osiei si micsorarea lui numai pentru fusuri(fig.2. La valori se va tine seama de cele aratate in δ 2. respectiv L2 fata de cel din dreapta.

pe de alta parte.Realizarea unei asemenea forme este costisitoare.R1 = P l2 l R2 = P l1 l Momentul incovoietor maxim conditioneaza diametrul D in zona fortei P. nici asezarea altor piese pe osie. prin divizia relatilor (1) si (2) rezulta M i max l1 ' D 3 = = 3 Mi x x dx sau d x = D3 x l1 (3) Cu ajutorul ecuatiei(3) poste fi determinat diametrul oricarei sectiuni a osiei.5) . ea nu permite nici rezemarea in lagare. determinat prin relatia M i max = R1 L1 = π 32 D 3σ ai (1) σai fiind rezistenta admisibila la incovoiere. forma ei devenind un paraboloid de revolutie de gradul trei (fig. Diametrul d x al unei sectiuni care se gaseste la o distanta oarecare x fata de R1 este dat de relatia M ix = R1 x = π 32 3 dx σ ai (2) In ipoteza rezistentei constante la incovoiere. .

din cauza umplerii dificile a formei.3.5 Forma reala se obtine din portiuni cilindrice si conice.8. pentru osiile.Lungimea partilor cilindrice. Calculul arborilor drepti .Fig. intrucit exista o singura ecuatie de rezistenta si doua diametre necunoscute d si d 2 este necesara alegerea prealabila a raportului β= d1 d Cand osiile sint gaurite pe masinile-unelte. δ= d − d1 2 Este remarcabil ca. Pentru dimensionarea osiilor gaurite. Se va da atentie racordarilor la salturile de diametre. La osiile turnate goale. marimea posibila a diametrului interior este conditionata de grosimea s admisa de procesul tehnologic pentru peretele osiei. respectiv prin lungimea necesara a penelor sau a portiunilor de stringere a butucului pe osie. β poate acea valori cuprinse intre 0. 3.3si 0. Dupa ce s-a definitivat forma osiei. se determina prin calcul coeficientii de siguranta in sectiunea periculoase. turnate δ sa fie intre limitele 20 mm< δ < 60 mm Deoarece paretii mai subtiti de 20 mm nu pot fi realizati in bune conditii. trasate apropiat din conturul teoretic. fusurile si suprafetele de contact cu organele rezemate este stabilita prin calculele aferente fusurilor. iar la grosimi mai mari de 60mm nu este asigurata omogenitatea structurii materialului.

Daca se ia in considerare si forma arborilor. In aceasta categorie intra. cu sectiuni diferite. Exista unii arborii solicitati in principal la rasucire. In majoritatea conditiilor reale de functionare. se constata ca din calculul de rezistenta nu poate fi exclusa verificarea la oboseala. solicitarile sint pulsatori sau alternante. cu luare de consideratie a conditilor de exploatare si a parimetrilor dimensionali. in primul rand arborii de motoare Fig. O alta grupa de arbori sint solicitati in masura tot atit de importanta la rasucire si la incovoiere. Arborii de transmisie principali se calculeaza numai la rasucire. cat si la incovoiere.6 Cazurile de solicitare a arborilor prin sarcina sau momente constante sint rare. Drumul general de calcul al arborilor a fost indicat in 6. arborii intermediari de transmisie etc. din cauza dificultatilor de stabilire exacta a solicitari de incovoiere. In cazurile rare pot interveni solocitari suplimentare de tractiune. de forma si de calitate a suprafetei. sau chiar flambaj. celelalte solicitari siind neglijate: arborii masinilor hidraulice verticale. compresiune. adesea cu socuri.Chiar prin definitia lor s-a stabilit ca arborii sint organe de masini solicitate atit la rasucire.41 .

1.Pornind de la relatia de baza: M t = Wυτ at = π 3 N d τ at = 71620 .1) . Este cunoscut ca 0 rad = 0° M l π = t 180 G1 p 3. considerind numai rezistenta de rupere la torsiuni: d p = 3 16 M t / πτ at = 3 16 P / πϖτ at [ m]. 16 n In care M t emkg si N CP reprezinta momentul. in functie de rezistenta admisibila la rasucire. (6.Premeditarea arborilor la rasucire se face pe criterii de rezistenta sau de deformatie unghiulara.3. predimesionarea se face luind pe baza criteriul deformalitatiilor . Determinarea preliminara a arborelui Se face pe baza unui calcul conventional simplificat. formula(5) este utilizata mai mult. criteriul de rezistenta duce la formulele: d = k 3 Mt (4) sau d =k' N n (5) Valorile coeficientilor k =3 16 πτ at si k ' = k 3 71620. Foarte fregvent insa. Tabele 68 suprinde valori de orientare pentru k’. respectiv n rot / min a arborelui cu puterea de tansmisie la turatia diametru d cm.6 Cum de cele mai multe ori se cunosc puterea si turatia. pe lungimea de 100 cm. adica prin limitarea unghiului de deformatie 0 provocat de momenrul de rasucire. sint date in diagramale din fig.

2.4.35 din distanta dintre axe.25 Mpa. intre organe aflate in miscare relativa de roti se lasa circa 10 mm daca sint in interiorul carcasei si circa 20 mm daca sint exterioare. 3. τat =15.1..3. ϖ in rad/s si τat in Pa. rezultand in final intreaga lungime l. Daca intr-un reazem se . Avind diametrul. Predimensionarea arborelui.8 su 1.. De exemplu in cazul arborilor unui redactor cu roti dintate se lasa o lungime de (l..Unde P este in w..1) si (6.2) d p pentru montarea semicuplajului sau a butucului rotii de curea si (0.2) care se rotunjeste. valorile mai mici fiind recomandate pentru diametre mici.8) d p pentru montarea rulmentilor. pentru montarea rotilor dintate se lasa un egal cu latimea rotilor. se determina pe baza unor recomandari constructive. In unele cazuri se pot folosi relatii empirice de determinarea valorii diametrului preliminar.Astfel de exemplu diametrul arborelui semicuplajului de legatura cu motorul electri se alege intre limitele 0. lungimea tronsoanelor arborelui. Daca este limitata deformatia de torsiune 0 a si unde se cunoaste lungimea l diametrul preliminar d p = 3 32M t l / π 0 a G.0. pentru sistemul de etansari se lasa cate un tronson de 15-20 mm..1 si 0. Se adopta valoarea cea mai mare rezultata din relatile (6. fortele active si reactiunile din reazeme se considera simplificat sub forma unor forte concentrate pe mijlocul tronsoanelor respective. Deoarece se neglijeaza silicitarea de incovoiere se aleg pentru tensiunea admisibila la rasucire valori reduse . Cu luare in considerare atit a solicitarii de rasucire. cat si a celei de incovoiere se face parcurgand mai multe etape... a)Stabilirea schemei de forte care solicita arborele la incovoiere si determinarea momentelor de rasucire pe portiuni.2 din diametrul arborelui motorului electric. Diametrul arborelui condus al fiecarei trepte a unui redactor de turatie se poate alege intre limitele 0.

conventional.7 .monteaza doi rulmenti din cauza elasticitatii arborelui fortele de reactiune sint preluate intr-o masura mai mare de rulmentii amplasati pe partea deschiderii silocitare. motiv pentru care. situat in cimpul rulmentului interior (fig. dispus la o treime din distanta dintre axele rulmentilor reazemului. drept reazem articulat se considera un punct imaginar. Fig.7).

Cap. Verificarea osiilor si arboriilor .4.

10) . Verificarea la deformatii flexionale Calculul la deformatii flexionale consta in verificarea. determinarea marimii v H f sif deformatilor se poate realiza folosind motoda j j supunerii efectelor: f V j = ∑ f ( Fk ). Functionarea transmisilor prin elemente elastice nu este influentata simnificativ de deformatile arborilor si in consecinta. In cazul in care sarcinile actioneaza in mai multe plane .2. se determina pentru fiecare punct valorile deformatiilor f jv sif jH din doua plane axiale perpendiculare. in astfel de cazuri nu se impune verificarea deformatilor. numite conventional plan vertical V si plan orizontal H. k =1 m21 (6.roti de frictiune). Verificarea la deformatii Sub actiunea sarcinilor exterioare arborii pot reprezenta deformari de incovoiere(fexionale) de rasucire(torsionale) si axiale in timp ce osiile prezinta in general numai deformatii de incovoiere. Pentru cazuri simple. a lagarelor si a unor subansamble( de exemplu lanturile cinematice de interdependenta). Verificarea la deformatii a arborilor si osiilor este impusa de conditiile de functionare corecta a unor tipuri de transmisie (angrenaje.1. Verificarea se efectueaza numai pentru deformatiile flexionale si torsionale. in punctele care intereseaza a existentei inegalitatii f j ≤ f aj (6. 4.4. k =1 V j m1 f H j = ∑ f jH ( Fk ). prezenta unor eventuale deformati axiale influenteaza nesemnificativ comportarea transmisilor si a lagarelor.9) in care fj este valoarea efectiva a determinatiei flexionale (sageata y sau rotirea 0 ) din punctul j iar f aj este valoarea admisibila a determinatiei in punctul j.

8a b.9 deduse pentru un arbore cilindric echivalent cu diametrul d e si cu aceeasi lungime ca arbore real de trepte cu diametrele d j . In cazul arborilor in trepte supusii unor solicitarii exterioare complexe determinarea maririi deformarilor f jv sif jH se face folosind pentru fiecare plan metoda integralelor lui Mohr. iar prin m1 numarul sarcinilo din planul vertical. Sub desenul arborelui se traseaza diagrama de momente incovoietoare rale M.in care cu f jk ( Fk ) a fost notat deformatia propusa in punctul j de sarcina Fk care actioneaza in planul vertical. realizata de sarcinile Fk care incarca arborele in planul respectiv. Se imparte arborele intr-un numar de tronsoane delimitate de directia fortelor si de zonele incare sint salturi de diametre Fig. Pentru fiecare dintre cele doua plane se parcurg urmatoarele etape: a. Semnificatii analoage au f jH ( Fk ) si m2. Determinarea maririi deformatiilor Fj(Fk) se realizeaza pe baza relatiilor din tabelul 6.8 . Fig.

0V VI = ∑ ∫s i= 1 n ( M I ) i ( M yj ) i EI j ds. Pentru delimitarea rotirilor in reazeme se aplica succesiv. f. iar E este modul de elasticitate longitudinal al materialelor arborelui. e. in rezeme ' ) i = 1 pentru I si Vi cate un moment unitar ( M I' ) = 1 si ( M VI punctele i de delimitare a tronsoanelor arborelui. d. h. Existind diferente relativ mari intre diametrul arborelui d si diametrul exterior al butucului D. Sageata in punctul j este data de o suma de integrale de suprafata f jv = ∑∫ s i= 1 m ( M I ) i ( M yj ) i EI j ds in care I j este momentul de inertie axial corespunzator tronsonului i. se determina si in acest caz o lungime suplimentara l . Se apreciaza valorile momentelor ( M τ ) i si ( M yj ) i pentru punctele i de delimitare a tronsoanelor stabilite anterior. In sectiunea j in care urmeaza a se determina sageata se aplica o sarcina unitare Fy =1 si se traseaza diagrama de moment incovoietoare M yj corespunzatoare acestei sarcini.c. . care se adauga lungimii tronsonului cu ajustaj presat: l3 = λ ( D 4 / d 4 − 1). Rotirile in dreptul reazemelor I si VI se calculeaza cu relatile: 0V I =∑ ∫s i= 1 n ( M I ) i ( M yj ) i EI j ds.

9 Coeficientul λ se adopta intre limitele (0. f n si compararea acestora cu fregventele f . Calculul consta in determinarea fregventelor proprii ale vibratiei ale arborelui f 1 f 2 .. Verificarea la vibratii are drept scop evitarea fenomenului de rezonanta mecanica. * 1 * 2 * p Fig. torsionale sau longitudinale. 4.. f .3.Fig.10 Cand fregventa perturbatoare.10 cu linie intrerupta coincide cu una din fregventele proprii reprezentate cu linii continue (cazul f 3 = f 4* ) amplitudinea ..25...10).. reprezentata la fig. f ale sarcinilor perturbatoare (Fig..0. Verificarea la vibratii Arborii pot prezenta vibratii flexionale...33)d. valorile infirioare corespunzand ajustajelor cu stringere mai mare.

. in multe cazuri fiind .Pentru arborii de forma simpla determinarea fregventelor proprii se face folosind metode exacte care in principal constau in aflarea solutiilor sistemului de ecuatii diferentiate obtinut prin aplicarea ecuatiilor de miscare..Pentru cazurile arborilor de forma complicata sau cu incarcari complexe se aplica metode aproximative. caracterizata prin arbori supli si turatii ridicate de functionare.. se realizeaza arbori clasici care functioneaza la turatii peste fregventa fundamentala.2. Privit ca un sistem cu masa distribuita. suficienta numai determinarea fregventei proprii fundamentale f .Sint de asemenea periculoase fregventele perturbatoare f la care raportul f / ∫ =0.8. Fregventele perturbatoare se determina in functie de natura actionarii si de felul transmisiilor montate pe arbori. a zgomotului si la micsorarea considerabila a preciziei. ducind la cresteri importante a sorcinilor dinamice.1.vibratilor arborelui tinde sa creasca la infinit.10). f fiind fregventa proprie de ordin i (zonele de fregventa hasurate la fig.Totusi . Verificarea la vibratii flexionale . Solutionarea completa a problemei vibratiilor unui sistem cu masa distribuita necesita determinarea tuturor fregventelor proprii. cel mai adesea la fregventa minima numita fregventa proprie fundamentala.Vibratiile cu amplitudini mari au un efect negativ asupra functionari de ansamblu a masinii. * p * p i i 0 4. Practic.Daca in trecut arborii masinilor erau rigizi astazi in majoritatea cazurilor. in majoritatea cazurilor un astfel de sistem vibreaza cu aptitudini apreciabile numai pentru un numar limitat de fregvente proprii. Pentru acest motiv. arborele are pentru fiecare din cele trei tipuri de vibratii cu numar infinit de fregvente proprii. Problema verificarii arborilor la vibratii a capatat o importanta deosebita pentru constructia moderna de masini. calculele urmaresc determinarea numai a primelor fregvente proprii. cresterea amplitudinii este limitata de amortizarile interne sau de anumite fenomene neliniare.4.

Problema determinarii fregventelor proprii ale unui arbore ca sectiune constanta care executa vibratii flexionale se poate rezolva exact. Aplicand principiul lui D’alembert. Planele se considera paralele. efectele lunecarii si rotirii neglijindu-se.11 Ecuatia de miscare se deduce prin considerarea fortelor care actioneaza asupra unui element din arbore limitat de doua plane normale pe axa longitudinala. z M ( x) . ∂x Fi = − Adx ⋅ ρ ∂2 y ∂t 2 ∂ 2 M ( x) ∂2 y = ρ A ∂x 2 ∂t 2 6. se obtine: Se inlocuiesc in relatia(6. ∂x Parte din forta taietoare care este produsa ∂T dx + Ft = 0 ∂x T= Obtinandu-se ∂M ( x) .16) forta taietoare T si forta de insertie F prin i ∂T dx . care se pot reduce la acesta prin introducerea de ipoteze simplificatoare acceptabile.Arbore de sectiune constanta.17). solutiile obtinute fiind utile si in cazuri mai complicate. iar sectiunea B – B este T + de incarcarea statica echilibreaza acesta sarcina si nu mai este luata in considerare la scrierea ecuatiei de miscare(cu conditia ca toate deplasarile sa fie masurate de la pozitia de echilibru.11 In sectiune A-A forta taietoare este T. se determina momentul M(x) care se introduce in (6.17 ∂2 y 2 Folosind ecuatia fibrei medii deformate ∂x =− El .Fig. Fig.

18) conduce la ecuatia la care d4X = k4X dx 4 k4 = ∂2 y  ∂2 y  El = ρ A  zz ∂x 2  ∂t 2   (6.B.20) este X=A[cos(kx)+ch(kx)]+B[cos(kx)-ch(kx)] +C[sin(kx)+ +sh(kx)]+D[sin(ks)]-sh(kx)]. solutia ecuatiei (6. continand drept . -momentul incovoietor este proportional cu X” si este nul pe capat liber sau articulat.20) (6. se obtine o ecuatie numita ecuatia pulsatiilor.rezultand ecuatia de baza transversale ale arboriilor: ∂2 ∂x 2 pentru studiul vibratiilor Pentru arborii de sectiune constanta.B.19) care inlocuita in (6.t)=X(x)cos(wt+0) (6.C. -forta traiectoare este proportionala cu X”” si este nula pe capat liber. -rotirea este proportionala cu X’ si este nula pe reazem incastrat.21) ρ A El zz 2 −ϖπ Scrisa sub o forma convenabila considerarii conditiilor la limita. doua dintra constantele A. se iau in considerare urmatoarele observatii: -sageata este proportionala cu X si este nula pe reazem rigid.Din conditia de existenta a unor solutii diferite de cea nula. raminaind astfel in discutie doua ecuatii omogene cu doua constante. se cauta de forma y(x.18). (6.22) In scrierea conditiilor la limita pentru determinarea contrantelor A.D sint nule.18) solutia (6. ecuatiei(6.D.C.Pentru conditiile la limita obisnuite.

necunoscuta marirea k.23) Fiecarei fregvente proprii ii corespunde o forma de vibratie numita mod normal sau propriu de vibratie. iar in sectiuni vecine din stanga si dreapta reazemului rotirile si momentele incovoietoare sint aceleasi. putind fi evaluata numai in cazul cand este cunoscuta amplitudinea vibratiei. Se aplica pentru fiecare interval ecuatia stabilita la arborii pe doua reazeme. moduri normale de vibratie si ecuatia pulsatiilor cu primele trei solutii.22) se reduce la: X=B[cos(kx)=ch(kx)]+C[sin(kx)+sh(kx)]+D[sin(kx)sh(kx)] (6.21) permit determinarea valorilor fregventelor proprii ω = k 2 El zz / ρA (6. Solutiile ecuatiei in k introduse in ecuatia (6.Determinarea fregventelor proprii ale unui arbore cu sectiunea constanta asezat pe mai multe reazeme se realizeaza considerind portiunea dintre fiecare pereche de reazeme drept un arbore separat cu originea in reazeme dinstanga. pentru arbori de sectiune constanta. Sageata fiind nula in origine. In tabelul 6. pentru fiecare reazem intermediar.Se observa ca pentru ultimele doua constante se precizeaza numai raportul acestora. ecuatia(6. . Arborele de sectiune constanta asezat pe mai multe reazeme. Orice vibratie libera posibila a arborelui este formata din vibratii in moduri normale suprapuse.11 sint prezentate. sageata este nula. fiecarei portiuni.24) Conditiile la limita necesare sint: la capete. conditii obisnuite in functie de timpul reazemului.12 sunt prezentate constantele necesare pentru calculul freventelor proprii ale arborilor de sectiune constanta asezati pe reazeme echidistante. In tabelul 6. una dintre constante ramanand astfel nedeterminata. Intr-un punct oarecare miscarea rezultata este suma miscarilor vibratiilor modurilor normale componente.

rezistentei si comportarii in exploatare: a) Sectiunea poate fii plina sau inelara cum sa vazut anterior.Arbori tubularii sunt folositi pentru solicitari mari cand se urmareste totodata micsorarea greutati. Figura 12 arata enorma economie de material ce se poate face prin justa alegere a formei intrun caz dat : de la greutatea de 430 kg a arborelui cu sectiune plina si diametru constant.Diferentele de diametre usureaza montajul pieselor pe arbore si se servesc la limitarea deplasari lor axiale. .12 b) Variatia diametrelor aduce economie de greutate. Fig.5. Exista intotdeauna o limita optima spre care trebuie sa tinda proiectantul cautand sa realizeze in echilibru intre economia realizata prin miscorarea cosumului de material si crestera costului executiei.golul interior mai poate fi impus de necesitatea treceri altor piese -de exemplu la masinile . prin interiorul careia circula uleiul destinat ungeri. se ajunge la 130 kg daca se ia ca baza solidul de egala rezistenta. dar scumpeste manopera. Elemente constructive Osiile si in special arborii fac parte din organele de masini tipice pentru care forma are influenta hotaratoarea asupra costului de executie . de exemplu arbori de motoare. gol in interior. sau de conditi la exploatarea. Costul de prelucrare este desigur mai ridicat.Cap. masini unelte .

se usureaza montajul. in sens axial. pentru a se asigura toturi o racordare suficienta la saltul de diametre.Aceste masuri sint recomandabile si la fixarea prin pene. prin racordari mari(racordarile standardizate STAS 406-49). Fig.b) prevazandu-se conicitati sau scobi. cu care sint prevazuti arborii. Efectul daunator se poate micsora fie prin marire elasticitatii butucului(fig 13 a. Fig. sa vazut ca trebuie data atentie nu numai formei canalului – de exemplu rotunjirilor colturilor – da si de calajul lor cand se prevad mai multe. . in acelasi timp.13 Fixarile prin strangere. fie prin rotunjiri mari ale marginilor lor(fig13 c) asigurandu-se astfel o crestere treptata a presiunii de contact. In forma obisnuita.c)fixare organelor pe arbore. se micsoreaza efectul ei defavorabil asupra arborelui si .Canalele de pana duc la o slabire a arborelui. se realizeaza prin presarea lor contra unor umeri. incarca puternic arborele. trecerile dintre diametre trebuie facute. micsorandui rensibil rezistenta la oboseala din studiul anterior .15 a-d arata diferite modalitati constructive pentru o buna rezemare a rotilor sau cuplajelor. marginea gauri rotii este tesita la 45° spre a se asigura contactul axial pe umar(fig 15. Prin ingrosarea arborelui pe portiunile in contact cu pana.a) Daca inaltimea de contact lateral(h-r) devine prea mica. Solidarizarea organelor montate pe arbore. dind nastere la concentrari de tensiune periculoase pentru comportarea la obosela in special in zonele de contact cu marginile butucului. sau prin diferentierea diametrelor.Pentru micsorarea efectelor de crestatura.

15 se recurge la executarea unui gituiri late. ralizate prin sprijinirea locala la un diametru mai mic prin umeri dintr-obucata cu arbore.15 e si d sint cele mai bune din punctul de vedere al comportarii de oboseala. .Fusuri”.b). Solutiile din fig. care serveste totodata si ca scapara pentru piatra de rectificat(fig. sau prin inele independente fixate pe arbore.15. deoarece descarca sensibil arborele de concentrari de tensine la racordari mici.. Sprijinirea arborelui la lagare si fixarea lui in directia axiala se face pe fusuri .Fig. Avantajele si dezavantajele acestor executii sint aratate la capitolul .

a si b este montata o roata dintata pe capatul unui arbore. Ambele suprafete de contact se prelucreaza cu toleranta. In exemplu din fig. acel loc este in imediata lor apropiere. pentru a nu impiedica libera lui dilatare. intre o flansa si un lagar de sustinere. de exemplu roti dintate. arborele poate ramane cu diametrul nominal constant .6.(fig. Dupa cum se vede in figura 16 c.16.Fig.16 a). Norma tehnice de Protectie si Securitate A Muncii . se recomanda atentie deosebita la toleranta. daca roata dintata . Cap.solutia este inversa. se afla in exteriorul lagarului. deoarece usurinta trecerii rotii dintate este asigurata prin diferentele rezultate din tolerantele prescrise. in sistemul alezaj unitar. Diametrele portiunilor de arbore pe care le fixeaza alte elemente trebuie sa se incadreze neaparat in STAS 75-49. Fixarea arborelui in sens axial se face intr-un singur loc.d.b). evitarea dificultatilor de montaj sau chiar a deteriorarii pieselor se obtin printr-un salt de diametre de 2 mm (fig. Cand se succed mai multe suprafete de contact.Daca se foloseste sistemul arbore unitar.Daca pe arbore se afla organe cu pozitia axiala fixa.16.16. Dimpotriva.

imbracamintea fiind stransa pe cap si parul legat.Normele de protectie a muncii pot fi definite ca o masura legislativa de realizare a securitatii mucii. rolul normelor de protectie a muncii este de a stabili acele masuri de prevenire necesare pentru anihilarea factorilor de risc de accidente si imbolnavire profesionala dependenti de executant. • La gaurirea pieselor se respecta masurile de securitatea muncii de la operatia de gaurire. continutul lor este format din colectii de prevederi cu caracter obligatoriu. In consecinta. bocanci din piele sau jambiere). • Lucratorul trebuie sa poarte echipament de protectie corespunzator( manusi si sort de protectie . Cap. asigurand curatenia atelierului. masca.Cand se utilizeaza pilele sau razuitoarele pentru pilirea manuala. • Muncitorul trebuie sa asigure conditiile necesare desfasurarii procesului de asamblare. folosirea echipamentului de protectie. ciocanelele trebuie sa aiba cozi netede.7. prin a caror respectare se urmareste eliminarea comportamentului accidentogen al executantului in procesul muncii. bine fixate si sa fie din lemn de esenta tare. • Iluminatul trebuie sa fie corespunzator. Functiile normelor de protectie a muncii: • Este obligatoriu . ochelari. supravegherea instalatiilor esctrice etc. trebuie evitata ranirea mainilor cu muchiile ascutite ale pieselor sau pililor. Bibliografie . • Sculele folosite la asamblare trebuie sa se prezinte in perfecta stare. ordonarea sculelor.

Burdusel.Ruxandra Hoia si Liliana Tenescu .Editura Didactica si Pedagogica. Utilajul si Tehnologia meseriei constructii de masini” . Bucuresti... Mihai Gafitanu si colaboratorii ...Bucuresti1978” 5.Edituta Polar” 7.. Bucuresti – 2000 6.H. I.1956’’ 3.Negrescu si colaboratorii .. Ing..T. Dr.Moraru si colaboratorii .Tehnologia metalelor” .Cultura de specialitate” -Editura Sigma.. G.Prof.Prof.A.Editura Tehnica. Editura Sigma’’ 4.M..Editura Tehnica. D. Ansamblarea.Vasile Marginean si colaboratorii . Editura didactica si pedagogica R. Bucuresti – 1981’’ 2.Bucuresti – 1991” . Ing.1.Aurel Ciocarlea Vasilescu si Mariana Constantin ..Ionescu. Dr.Manea si colaboratorii . intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor “ .

Partile componente ale unui arbore Clasificarea arborilor si osiilor Fortele exterioare .Cap. Anexe.8.

Forte de reactiune Solicitarile si ciclurile de variatie .

Cuprins .

pag-14 3..........Determinarea preliminara..................1...............2.Caracterizare si rol functionat...................................pag-8 3.......................pag-18 4...Calculul arborilor drepti..................................................pag-10 3........pag2 Cap..........pag-10 3............2.1.....................pag3 2....................................................1...............pag-8 3..pag-3 2...................3...3..........................................pag-23 ..Consideratii Generale.........................................3..............Cap............4........pag-21 4...2..........................pag-4 Cap...... Verificarea Osiilor si Arborilor.......Materiale si tehnologie...Verificarea la deformatii flexionale....Clasificare..pag-18 4......Verificarea la deformatie..Osiile de egala rezistenta..........2..pag-18 4....................Calculul eforturilor unitare...2..........................2..Calculul Osiilor.2.............Predimensionarea arborelui.....4...................2............3..1..........pag-17 Cap.......................................pag-3 2.... Argument....................3....................pag-16 3....... Osiile si Arborii....pag-12 3...................Verificarea la vibratii.............3.1...............Verificarea la vibratii flexionale........................ Calculul osiilor si Arborilor.......1......

.pag -31 .....................8............... Elemente Constructive.................pag-29 Cap.........pa g-30 Cap.5..........................Cap......................................pag-26 Cap.Anexe.. Norme Tehnice de Protectie si Securitate a muncii........................................6..Bibliografie................7.......

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful