Nr 2/2007 (66) - seria a IV-a - revist semestrial

Foto: Ciprian Pascu - Sibiu

ASTRONAUTICA
Revista a Societatii tehnico-stiintifice a Colegiului Naional ,,Constanin Carabella" Targovite Romania Unica revista de astronautica si rachetomodelism din tara Fondata in 1968 Redactia Colegiul National ,,Constantin Carabella" str. Parvan Popescu, nr. 58, cod 130078, Trgovite Telefon 0245.210785, 0245.217625, Fax: 0245.217625 e-mail: astronautica_targoviste@yahoo.com web-site: astronautica.lx.ro Comitetui de consultanta Gral (r) prof. univ. dr. Florin Zaganescu prof. univ. dr. H.C. Virgil Stanciu prof. univ. dr. Gheorghe Petre Barlea It. cdor. conf. univ. dr. Mircea Boscoianu conf. univ. Cristinel Mortici conf. univ. Vasile Loghin lect. univ. dr. ing. Mihail-Florin Stan lect. univ. Alin Pohoata prof. Mihail Zanciu Director Prof. Gheorghe Matei Director adjunct Prof. Adelaida Petrescu Consilier Prof. Lixandru Emilia Coordonator: prof. loan N. Radu str. Mihai Eminescu, bl. 9, ap. 6, telefon 0245.611422, Targoviste, Romania Colectivul de redactie Redactori responsabili: Georgescu Denissa, Feieer Andrei, Tehnoredactare foto: Mihai Octavian Tehnoredactare: Georgescu Denissa, Feieer Andrei, Bengea Nichita Procesare: ; Rizea Radu, a VI a A, Ilinca Mihaela-Madalina, a IX-a
D, Dinca Teodora Isabela, a- X a; Uta Raluca, a X a D ; Moraru Dragos, a X a A; Dragoi Anisa, a XI a C; Costea Sebastian, a XI a C, Radu Bianca, a XI a C, Leotescu Maria, a XI a C, Pripu Alexandra, a XI-a, Blidarescu Roxana, a XI a D; Tamirjean Bogdan, a XI a D; Pietrareanu Alexandru, a XI a D; Vlad Alina, a XI a D, Iordache Cosmin, a XII a D, Bragadiru Denisa, a XII a F, Oprea Luciana, a X-a D, Nastasa Diana Ioana , a XII a D.

Cuprins
Redactia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 Cuprinsul . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2 Din istoria Teoriei relativitatii : Ion Heliade-Radulescu Inainte de Einstein. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 35 de ani de prezenta romaneasca pe orbita circumterestra. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4-5 Hasegan Dumitru - curriculum vitae . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Hasegan Dumitru activitatea stiintifica . . . . . . . . . . . . .7 Poluarea.................................................................................7 Din traditiile aerospatiale romanesti. . . . . . . . . . . . . . 8-9 Romania in clubul cercetarilor spatiale . . . . . . . . . .. 10 Spatiu -timp . . . . . . . . . . . . . 11 Conferinta internationala Medievalul Conrad Haas .12 Nicolas Mateesco-Matte.12 Aparitia rachetelor in armata romana . . . . . . . . . . . . . .13 Cine stie astronautica, raspunde (enunturi) . . . . . . . . . 13 Naveta spatiala Endeavour........14 Intalnirea cu revista Astronautica mi-a schimbat viata .15 Planul machetei rachetei Nike Cajun . . . . . . . . . . . . 16-17 Cartile dascalilor nostrii - Ionut Cristache . . . . . . . . . . 18 O viziune european asupra educaiei n sec XXI . . . . . .19 Carte Vs. Internetul....20 Aparitii editoriale. . . . . . . . . . .. .20 Probleme propuse...20 6 americani de origine africana exploratori ai spatiului21 Probleme rezolvate.... . ..21 Campionatul National de Rachetomodele . . . . . . . . . . 22 Cei mai buni 10 sportivi.22 Campionatul European de modele spatiale 2007 . . . . 23 Gica Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 World Cup Buzau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 World Cup Anatolia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 World Cup Bucuresti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 Morariu Silvestru. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Cupa Romaniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . 25 Problema reducerii probelor.25 Primul cosmonaut malayezian...26 Lansarea sondei Kaguya. . . . . . . . . . . . .. . . . .... .. .26 Jucarii spatiale pentru matematicieni...26 Campul gravitational . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . 27 Planete gigant. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 Despre testele psihologice ale cosmonautilor. . . . . . . . . . 28 Corespondenta din Canada. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .29 Cine stie astronautica, raspunde (raspunsuri) . . . . . . 29 Creativitatea juvenila in domeniul astronauticii. . . . . . 30 Cosmofilatelie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31 Astropoezie. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31 Zambete Spatiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 Fototeca noastra. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Coperta: Lansare unui rachetoplan Coperta realizata de Bengea Nichita

Revista Astronautica" poate fi citita in format electronic pe adresele: web:http://www.didactic.ro/index..php?cid=reviste, http://www.euroaccestgv.ro/pictures/parteneri/astronautica.pdf ISSN 1224-8363 Revista este acreditata de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (CNCSIS), categoria D, cod 766. Acest numar al revistei a fost realizat multumita generozitatii Consiliului de Administratie si Comitetului de Parinti al Colegiului National ,,Constantin Carabella". Multumiri calduroase adresam pentru sprijinul moral si material : ec. Popescu Ioana, Mare Iulian, Viorica i Lucian Pietri, Eva i Mihai Pietri.

Responsabilitatea pentru opiniile exprimate si redactarea materialelor apartine in exclusivitate autorilor. In atentia cititorului: pentru a obtine un exemplar gratuit al revistei noastre scrieti-ne la adresa de mai sus, introducand in plic timbrele necesare expedierii

Astronautica 2 / 2007

iDin istoria "Teoriei relativitatii" : Ion Heliade-Radulescu

Inainte de Einstein
Dr.George Coanda
membru al Academiei Americano-Romane de Arte si Stiinte-S.U.A, profesor Honorisicus al Universitatii "Valahia" din Targoviste

Heliade a desfasurat un efort sagace si tenace de a patrunde in intelesurile istoriei Umanitatii si a cautat sa descifreze multipla ecuatie TIMP + SPATIU + SPIRIT - MATERIE + INFINIT - FINIT. Trebuie sa recunoastem ca descifrarea unei astfel de ecuatii este si astazi extrem de complicata, mai ales cand este vorba de a vedea ce implicatie are in destinul Fiintei umane. La nivelul inceputului de secol XIX, in Occident se specula pe aceeasi tema complicata fara raspunsuri concludente pana atunci, o anumita viziune oferind-o Immanuel Kant, care credea ca relatia SPATIU-TIMP poate fi perceputa cognitiv aprioric. Prin apriorism, pentru filosoful din Knigsberg, SPATIUL-TIMPUL nu sunt altceva decat forme de manifestare ale intuitiei sensibile, absolutizandu-le. Numai in acest fel, considera filosoful, poate evolua cunoasterea stiintifica, de unde ideea ca ,,sinteza nu se incheie decat printr-un tot care nu mai e parte, adica prin lume" (lmmanuel Kant, Despre forma si principiile lumii sensibile si ale celei inteligibile , in Despre frumos si bine, Bucuresti, Ed. Minerva, l98l, p. 3). Heliade, plasand in evolutia istoriei relatia/ecuatia SPATIU TIMP, asertioneaza ca: "De s-ar prezenta cineva si ar zice ca a fost odata o epoca sau un loc cand si unde n-a existat nimic, de ar zice inca si mai mult, ca chiar acum si aici nu exista nimic, vorbele, epoca, loc, acum, aici nu le deneaga, pentru ca singur zice ca a fost odata o epoca sau un loc. Timpul, dar si locul sau spatiul, au existat.Timpul si cu spatiul exista si vor exista"(Ion Heliade Radulescu, Opere, Bucuresti, Ed. Univers Enciclopedic, 2002, pp. 13-14) Astfel, i Heliade absolutizeaza, considerandu-le apriorice, SPATIUL Si TIMPUL, pentru ca, opineaza el, Eternitatea este calitate a timpului. Infinitatea sau nemarginirea este calitate a spatiului. Timpul imprumuta spatiului eternitatea si spatiul imprumuta timpului infinitatea sau nemarginirea, si putem zice: "timpul este etern si infinit sau nemarginit ; spatiul este nemarginit si etern" (Ibidem, p.15). Apoi, intr-o admirabila paradigma metaforizata, stabileste ca:

"Timpul, dupa natura lui, se compune din durate, al caror atom intelectual este clipa, masura primara. Spatiul, dupa natura lui, se compune din durate, al caror atom material este punctul, masura primara. Clipa langa clipa compune durata si punct langa punct compune intindere" (Ibidem). Heliade are, iata, cunostinta despre atom, care, ca element material, determina duratele si clipa. Este, avant la lettre, o prefigurare a teoriei relativitii einsteiniene, ceea ce ne face sa credem ca Heliade era interesat cu asiduitate de tot ceea ce, la nivelul vremii sale, se acumulase in orizontul cunoasterii stiintifice, incercand astfel sa descifreze mersul si tainele istoriei. Caci, referindu-se la SPIRITMATERIE, avanseaza, tot pentru nivelul de comprehensiune a vremii sale, o idee - exprimata naiv - dar ca punere in circulatie revoluionar: Prin timp nu poate strabate decat numai mintea. Prin spatiu nu trece decat materia. Vidul spatiului se imple cu materie, vidul timpului se imple cu spirit. Materia este locuitorul spatiului si spiritul este locuitorul timpului" (lbidem, p. l6). Si, din nou, avem de-a face cu o prefigurare a teoriei relativitatii. Si cine da aceasta relativitate binomului SPIRIT-MATERIE? Iata o alta surprinzatoare consideratie, care-l plaseaza pe Heliade al nostru in randul ganditorilor de geniu ai lumii: "Materia este fiinta inerta ce sta locului, ce asteapta miscare afara de sine. Materia este pasiva." A fi miscator va sa zica a fi potent, caci puterea este principiul miscarii. Spiritul dara este potent mai intai, ca sa fie miscator. Insa daca este etern si nemarginit, el in etern si nemarginit a fost si este potent: ntotdeauna si pretutindeni este potent" (Ibidem,p. l7). Datorita acestui fapt, si in evolutia societatii omenesti se exprima, relativitatea, cu toate ca, eludand interpretarea didactica, acrediteaza SPIRITUL "spre a face binele". Pentru Heliade, aceasta este o aciune imuabila. Relativitatea insa, -si astfel apare o contradictie -, o da faptul ca ,,Fara materie, spiritul n-ar avea unde a se manifesta. Fara spirit iara, materia n-ar fi avut prin ce a se misca, nici prin ce a fi cunoscuta" (Ibidem, p. 2l). Concluzia noastra ar fi ca SPIRITUL are menirea de-a "face binele", dar ar fi imposibil sa asigure aceasta actiune fara matca materiei. Heliade, poate fara s-o fi vrut, dar si datorita dihotomismului care-i era caracteristic, emite deci ideea relativitatii in Univers si in istoria societatii omenesti. Si cred ca peste asa ceva nu se poate trece cu vederea.
(Reprodus din revista "Litere", anul VIII, nr.9(90), 2007. S-a modificat doar titlul.)

Astronautica 2 / 2007

35 DE ANI DE PREZEN ROMNEASC PE ORBITA CIRCUMTERESTRA

Dr.Dumitru Hasegan Directorul Institutului de Stiinte Spatiale 4 octombrie 1957 4 octombrie 2007. O jumatate de secol de era cosmica in care evolutiile au fost realmente spectaculoase, de la descoperiri stiintifice la aplicatii spatiale care au intrat in societate si pe care acum oamenii le considera normale si din totdeauna. Dar aceste realizari s-au obtinut cu mari eforturi si, uneori, chiar cu jerfe umane. Daca la inceput actorii principali au fost numai Uniunea Sovietica si Statele Unite ale Americii, in timp si alte tari au inceput sa-si aduca contributia, cucerirea si utilizarea spatiului cosmic transformandu-se intr-un efort mondial.
Programul INTERCOSMOS
Romania a intrat in acest club in anul 1965, cand s-a demarat un program de colaborare care, in anul 1970, a primit numele de Programul INTERCOSMOS. Pentru coordonarea acestei activiti n Romnia, n anul 1968 s-a nfiinat Comisia Romn pentru Activiti Spaiale (CRAS), n componenta creia au intrat reprezentani din ministerele interesate n cercetarea tiinific i/sau utilizarea spaiului extraatmosferic sau n dezvoltarea tehnicilor spaiale, ca i specialiti din institute de cercetare tiinific i de nvmnt superior. Scopurile principale ale CRAS au fost elaborarea planurilor de perspectiv ale cercetrii spaiale precum i finanarea acestor cercetri. Domeniile principale de activitate au fost: fizic, medicinbiologie, comunicaii, meteorologie i teledetecie. Dup anul 1990, pentru coordonarea activitilor spaiale romneti i conectarea lor mai accentuat la programele spaiale europene i mondiale, s-a nfiinat Agenia Spaial Romn (ROSA). membru corespondent al Academiei Romane, si Dr. Maria Haiduc de la Institutul de Fizica Atomica din Magurele, Bucuresti. La numai 2 ani, in 1974, un alt experiment cu participare romaneasca a zburat pe orbita circumterestra la bordul satelitului COSMOS 690, Investigatorul Principal fiind Dr. Dumitru Hasegan de la Institutul de Fizica Atomica din Magurele, Bucuresti. Dupa inca 4 ani, in anul 1978, un alt experiment romanesc a plecat in spatiul cosmic la bordul satelitului INTERKOSMOS 18, Investigatorul Principal fiind Dr. Mircea Ciobanu, tot de la Institutul de Fizica Atomica din Magurele, Bucuresti. Aceste trei experimente au insemnat deschiderea a trei directii de cercetare in domeniul Stiintelor Spatiale: cercetarea fizicii radiatiilor cosmice de mare energie si a interactiilor lor cu materia, investigarea efectelor radiobiologice ale radiatiilor cosmice corpusculare si obtinerea de masuri de protectie pentru zborurile cu echipaj uman si, a treia directie, investigarea magnetosferei terestre, spatiul din jurul Pamantului in care are loc transferul energiei solare spre Terra. In timp, contributia cercetatorilor romani s-a extins, astfel incat, pana in prezent, s-a participat cu experimente proprii sau in colaborare internationala la bordul urmatorilor sateliti:
In domeniul cercetarilor de fizica si radiobiofizica a radiatiilor cosmice: 1972 INTERKOSMOS 6 1974 COSMOS 690 1975 COSMOS 782 1977 INTERKOSMOS 17 1977 COSMOS 936 1979 COSMOS 1129 SALIUT 6 1981 Experimente in programul stiinific al cosmonautului roman pe SALIUT 6

Experimente Spatiale
Primul experiment spatial la care au participat cercetatorii romani a fost realizat in anul 1972 (35 de ani!), la bordul satelitului artificial INTERKOSMOS 6, echipa fiind condusa de Profesorul Erwin M. Friedlander,

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Delegatia romana la Centru de Dirijare al Zborurilor Cosmice de langa Moscova - 14 mai 1981

Astronautica 2 / 2007

9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

1982 COSMOS 1514 1988 SALIUT 7 1985 SALIUT 7 1986 COSMOS 1781 1989 COSMOS 2044 1993 COSMOS 2229 1999 Avion supersonic MIG 29 2008 Statia Spatiala Internationala Proiectul CFS-A 2009 Misiunea Planck a Agentiei Spatiale Europene In domeniul studiului magnetosferei terestre

delegatie formata din urmatorii Investigatori Principali si unii Co-Investigatori romani: Dr. Ioan BRNDUSI
Dr. CEAUU Valeriu Prof. Dr. Petru GROZA Ing. Cristian BLAJ Dr. Sorin CANANU Dr. Dumitru HAEGAN Dr. Voicu LUPEI Dr. Alexandru MARIN Dr. Dorel TOMA Dr. Dumitru URSU

- eful delegaiei
- Psihologie cosmic - Fiziologie cosmic - ASTRO - 1 & 2 - Fiziologie cosmic - MINIDOZA, INTEGRAL, - ASTRO - 1 si ASTRO 2 - CAPILAR - ASTRO - 1 si ASTRO 2 - CAPLILAR - NANOBALANA

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

1978 INTERKOSMOS 18 1980 INTERKOSMOS 20 1981 INTERKOSMOS 21 1989 INTERKOSMOS 24 1989AKTIVNII - MAGION 2 1991 INTERKOSMOS 25 APEX - MAGION 3 1995 INTERBALL 1 - MAGION 4 TAIL 1996 INTERBALL 2 1996 MAGION 5 - AURORAL 1996 FAST 1997 EQUATOR - S 2000 CLUSTER II (Proiect al Agentiei Spatiale Europene)

Agentia Spaiala Romana (ROSA)

Dupa incheierea Programului INTERCOSMOS, in anul 1990, comunitatea stiintifica a inceput demersurile de integrare in cercetarea spatiala europeana. In acest scop strategic, pentru coordonarea activitilor spaiale romneti i conectarea lor mai accentuata la programele spatiale europene si mondiale, s-a infiintat Agentia Spaiala Romana (ROSA). Primul Acord dintre Guvernul Romniei si Agentia Spatiala Europeana (E.S.A.) privind cooperarea spatiala in scopuri pas nice a fost semnat la Paris la 11 decembrie 1992 si ratificat prin Legea Nr.40/1993. In anul 1999, s-a semnat la Bucureti un nou Acord de Asociere cu Agentia Spatiala Europeana pe o perioad de 5 ani. Aceste acorduri au creat posibilitatea ca activittile spatiale romanesti sa se racordeze la programele stiintifice ale comunitatii europene. In anul 2000 au fost semnate primele acorduri de cooperare intre Guvernul Romaniei Agentia Spatiala Romana si NASA (Administratia Nationala pentru Aeronautica si Spatiu).

Colaborarea INTERCOSMOS
Colaborarea INTERCOSMOS in directia studiului atmosferei terestre a debutat n anul 1972 cand au fost elaborate temele de cercetare privind realizarea aparaturii pentru spectrometria de mas experimentate in spatiul cosmic incepand din 1974. Din Romania a participat Institutul de Tehnologii Izotopice si Moleculare, Cluj-Napoca, din reteaua Institutului de Fizica Atomica, cu experimente in situ de spectrometrie de masa, cu aparate montate la bordul urmatoarelor obiecte: 1. 1974 INTERCOSMOS 12 2. 1978 INTERCOSMOS 18 si racheta VERTICAL 7 3. 1980 rachetele VERTICAL 9 si 11 In domeniul tehnologiilor spatiale 1. 1996 MIR, Modulul PRIRODA (Proiectul ISTOK 1), aparatura fiind proiectata si realizata in Institutul de Stiinte Spatiale, Bucuresti 2. 2008 Statia Spatiala Internationala Proiectul international Alpha Magnetic Spectrometer AMS Zborul cosmonautului roman Dumitru Dorin Prunariu Desigur, momentul de varf al cercetarilor spatiale romanesti a fost zborul cosmonautului roman Dumitru Dorin Prunariu, prin care Romania a devenit a 11-a tara prezenta cu un cetatean in spatiul cosmic. In timpul misiunii cosmice, 14 mai 22 mai 1981, au fost realizate doua experimente de fizica radiatiilor cosmice, 2 de radiobiofizica radiatiilor cosmice, 2 de tehnologii spatiale si 13 experimente de fiziologie si psihologie cosmica. Acest program dens de cercetari stiintifice a fost pregatit si realizat de echipe de cercetatori din urmatoarele institute si centre: - Institutul de tiinte Spatiale ISS, Bucuresti; - Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara IFIN, Bucuresti; - Institutul de Fizica Aparatelor cu Radiaii - IFTAR, Bucuresti; - Institutul de Tehnologii Izotopice si Moleculare ITIM, Cluj Napoca; - Institutul de Fiziologie Normal si Patologic Gh.Danielopolu, Bucuresti; - Catedra de Fiziologie, Facultatea de Medicina, Bucuresti; - Institutul de Virusologie Stefan S. Nicolau, Bucuresti; - Centrul de Medicina al Aviatiei, Bucuresti; In timpul zborului comun, la Centrul de Dirijare a Zborurilor Cosmice de langa Moscova a fost prezenta o

Agentia Spatiala Europeana

Agentia Spatiala Europeana (ESA), un organism interguvernamental separat de Uniunea Europeana, a inceput propriul proces de largire la sfarsitul anilor 90. In acest scop o delegatie ESA a evaluat capabilitatile si expertiza tarilor potential candidate si a decis ca 4 tari indeplinesc criteriile de exigenta: Republica Ceha, Polonia, Romania si Ungaria. Acestor tari li s-a acordat statutul de Tara Europeana Colaboratoare si accesul la Programul pentru Tarile Europene Colaboratoare (Programme for European Co-operating States PECS). Participarea Romaniei la acest Program a fost aprobata prin Legea Nr. 1 din 2007. In prezent sunt in desfasurare 8 proiecte propuse de cercetatorii romani din Institutul de Stiinte Spatiale, Bucuresti, Institutul Astronomic al Academiei Romane, Bucuresti si Institutul de Biologie al Academiei Romane, Bucuresti, care au fost selectate de Agentia Spatiala Europeana.

Statia spatiala Internationala

De remarcat ca, printre aceste proiecte, se realizeaza si primul experiment romanesc la bordul Statiei Spatiale Internationale, la care Investigatorul Principal este Dr. Dumitru Hasegan, intro colaborare dintre Institutul de Stiinte Spatiale Bucuresti si Institutul de Biologie al Academiei Romane, Bucuresti. In acest moment aniversar se poate afirma ca Romania a fost prezenta continuu pe orbita circumterestra timp de 35 ani si, prin noile generatii de cercetatori, va fi un actor relevant in activitatile spatiale mondiale.

Astronautica 2 / 2007

Personalitati in domeniul aerospatialului

DUMITRU HASEGAN
Cu mare satisfactie vom prezenta in prim-planul acestei rubrici a personalitatilor marcante din domeniul astronauticii nationale pe domnul Dr. Hasegan Dumitru, directorul Institutului de Stiinte Spatialei. Si nu e de mirare daca tinem cont de intensa activitate de cercetare pe care a realizat-o in domeniul radiatiilor cosmice, detectiei de radiatii, stiintelor spatiale si de numeroasele inovatii aduse in aceasta sfera, devenind cunoscut in tara si in strainatate. 1974 este anul de inceperea colaborarii la Programul INTERCOSMOS, in cadrul sectiei a III-a, "Protectia contra Radiatiilor Cosmice", din Grupa Permanenta de lucru de Medicina - Biologie Cosmica. Primul experiment comun, la care a participat, a fost montat la bordul satelitului COSMOS 690 din anul 1974. Incepind din acest an pana in prezent, a fost responsabilul mai multor contracte, incheiate cu Comitetul de Stat pentru Energie Nucleara, Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie, Agentia Spatiala Romana si Institutul de Fizica Atomica. Scopul acestor contracte il constituia cercetarea fluxurilor, a spectrelor de sarcina si energie ale radiatiilor cosmice in spatiul circumterestru, precum si estimarea riscului de radiatii in zborurile spatiale. 1981 - a participat la programul stiintific al zborului primului cosmonaut roman, D.Prunariu, in calitate de: - investigator principal al experimentelor MINIDOZA si INTEGRAL; - co-investigator al experimentelor ASTRO 1, ASTRO 2 si IMUNITATEA. In aceasta dubla ipostaza a facut parte din delegatia de specialisti romani prezenta la Centrul de Dirijare a Zborurilor Cosmice de la Moscova in timpul zborului comun romano sovietic, mai 1981. In perioada 1977 - 1990 a facut parte din delegatia romana la Consfatuirile Grupei Permanente de Lucru de Medicina Biologie Cosmica INTERCOSMOS, in calitate de responsabil de tema din partea Romaniei, fiind sef de delegatie in anii 1986 si 1989. La aceste consfatuiri a purtat tratative si a convenit Planurile de lucru anuale si multianuale la temele de colaborare la care a participat, inclusiv programele de proiectare, constructie, testare, calibrare, zbor cosmic, prelucrare a detectorilor si a datelor. Pe baza acestor experimente comune au fost elaborate lucrarile stiintifice care au fost prezentate la consfatuiri si congrese internationale sau au fost publicate in reviste stiintifice de specialitate din strainatate si din tara. In anul 1993 a predat cursul Detectia prin urme Dozimetrie si Radioprotectie, organizat de Centrul de Pregatire si Specializare a Cadrelor din Institutul de Fizica Atomica In perioada ianuarie - aprilie 1995 a urmat cursul ENTREPRENEURSHIPFREE, in domeniul MANAGEMENTULUI PERFORMANT si FORMARII ANTREPENORIALE, organizat de catre Fundatia Romano Elvetiana FREE, Universite de Neuchatel si Agentia Nationala pentru Energie Atomica, curs absolvit la 15 mai 1995.

Parcursul profesional
S-a nascut la data de 7 iunie 1943 in localitatea Saliste, supranumita Capitala Marginimii Sibiului, Inca de la inceput, a acordat un interes deosebit studiilor, absolvind liceul "Ion Neculce" din Bucuresti in 1961. A urmat Institutul Politehnic Bucuresti, Facultatea de Chimie Industriala, in perioada 1961 1966. Dupa satisfacerea stagiul militar, in 1967, este angajat la Institutul de Fizica Atomica, Magurele Bucuresti, unde desfasoara activitate ca cercetator stiintific stagiar, din 1969 si ca cercetator stiintific, din 1971. In perioada 1977 1990, isi continua activitatea la Centrul de Astronomie si Stiinte Spatiale, in calitate de cercetator stiintific principal gr.III (1980). Rezultatele nu au intarziat sa apara. Perioada pe care a dedicat- o studiului intens i-a adus titlurile stiintifice dorite. In 1980 a devenit doctor in stiinte tehnice cu lucrarea de doctorat Microdozimetria ionilor grei cosmici. Ulterior, timp de sase ani (1990 1996), indeplineste functia de director la Institutul de Gravitatie si Stiinte Spatiale, obtinand, intre timp, gradele stiintifice de cercetator stiintific principal gr.II ( 1990 ) si de cercetator stiintific principal gr.I, in 1995. In 1996 devine director al noului Institut de Stiinte Spatiale

Memoriul de Activitate
1969 este anul inceperii colaborarilor cu laboratoarele de Energii Inalte si Reactii Nucleare de la Institutul Unificat de Cercetari Nucleare din Dubna, URSS. 1972 devine secretarul Comitetului de organizare al celui de al VIII-a Congres International de Detectori Solizi de Urme. 1972 - 1973 obtine o bursa de specializare la Institutul de Fizica Nucleara din Frankfurt / Main, Germania, in domeniul studierii radiatiilor cosmice cu detectorii de urme. Masuratori pe detectori din misiunile APOLLO. 1969 - 1985 - realizeaza stagii anuale de lucru de 1 - 3 luni la Institutul Unificat de Cercetari Nucleare din Dubna, URSS. 1988 si 1989 efectueaza stagii de lucru la Institutul de Fizica Experimentala, Kosice, Slovacia, pentru prelucrarea in comun a datelor din experimente spatiale. 1971 - 1974 detine responsabilitatea contractului de cercetare: "Dozimetria radiatiilor cosmice la nivelul avioanelor supersonice", incheiat cu Comisia Romana pentru Activitati Spatiale, in cadrul caruia a elaborat metoda de dozimetrie a razelor cosmice la nivelul avioanelor supersonice precum si modelul casetei dozimetrice, model care a fost experimentat, dupa multiplicare, pe avioanele supersonice ale Ministerului Apararii Nationale.

Membru al asociatiilor profesionale

Deosebita sa activitate, precum si contributiile majore aduse in domeniul radiatiilor cosmice, detectiei de radiatii si stiintelor spatiale, au fost rasplatite prin cooptarea la diferitele asociatii profesionale: - Membru Corespondent al Academiei Internationale de Astronautica, Paris - 2003 ; - Asociatia Romana de Telemedicina si Aplicatii Spatiale pentru Sanatate- 2003 ; - Membru in Comitetul National Roman COSPAR; - Societatea Romana de Fizica- 2001. Intr-un secol aflat in plina dezvoltare a cuceririi cosmosului, Dr. Ing Dumitru Hasegan reuseste sa demonstreze si sa-si impuna ideile inovatoare, devenind un deschizator de drumuri, maestru incontestabil in domeniul radiatiilor cosmice,detectiei de radiatii, stiintelor spatiale.

Feieer Andrei. Feieer Gabriel

Astronautica 2 / 2007

Dumitru Hasegan
Din 1967, anul angajrii la Institutul de Fizic atomic, i pn n prezent, activitatea domnului dr. ing. Dumitru Hasegan s-a desfurat pe trei direcii: studii de metodic, cercetarea radiaiilor cosmice i cercetri de fizic nuclear. Scopul studiilor de metodic a fost punerea la punct a metodelor de nregistrare i studiere a ionilor grei, cu diferite sarcini i energii, n detectorii solizi de urme: emulsii nucleare, detectori plastici i monocristale de clorur de argint. Domnul Hasegan a realizat aceste studii att n cadrul I.F.A. ,ct i n colaborri internaionale cu instituii prestigioase din ntreaga Europ. Cercetarea radiaiilor cosmice poate fi fcut din trei puncte de vedere: astrofizic, fizica energiilor nalte i radiobiofizic. Domnul Hasegan a abordat studiul acestor radiaii, pentru nceput, la nivelul avioanelor supersonice de mare altitudine (18-20 km) din dotarea Ministerului Aprrii Naionale. n acest scop, dup elaborarea metodei, a pus la punct o caset cu detectori care a fost multiplicat i montat pe avioane n anul 1974. Ca rezultate principale a masurat spectrul de pierdere de energial ionilor grei cosmici, care ajung la altitudinea de zbor, precum i doza de iradiere a organismului piloilor. Studiu n situ al radiaiilor cosmice crepusculare a fost abordat de domnul profesor n cadrul programului INTERCOSMOS, la secia de Protecie contra radiaiilor cosmice, n colaborare cu mai multe laboratoare din Polonia, Ungaria i URSS, fiind responsabil de tema din partea Romniei. Pn n prezent, domnul Hasegan a participat cu experimente proprii sau n colaborare montate pe numeroase obiecte cosmice: n 1974 COSMOS 690, n 1975 COSMOS 782, n 1977 COSMOS 936 i INTERCOSMOS 17, n 1979 COSMOS 1129 i SALYUT 6, n 1981 programul zborului cosmonautului romn Dumitru Prunariu SALYUT 6 i altele, dintre care cel mai recent n 1993 COSMOS 2229. Scopul acestei serii de experimente este determinarea cmpului de radiaii cosmice (flux, spectre de

- activitatea stiintifica
sarcin, energie i pierderi specifice de energie), precum i estimarea riscului de radiaii n zborurile circumterestre. Domnul Hasegan a studiat Centura de Radiaii Van Allen i rezultatele acestui studiu privesc fluxul integral de particule ( experimentele MINIDOZA, INTEGRAL i ASTRO-1) i spectrul energetic diferenial. De asemenea a studiat variaia cu latitudine a fluxului nucleelor din grupul Carbon-Azot-Oxigen cu energii pn la 100 Mev/nucleon (experimentul ASTRO-2). Alte rezultate cu interes astrofizic provin din participarea la experimentul romnesc SEZ-10, montat la bordul satelitului INTERCOSMOS-17, care a avut ca scop msurarea spectrului electronilor din radiaia cosmic. Dificultile studierii acestei componente provin din fluxul absolut sczut, ceea ce implic factori geometrici de expunere mari. n 2006, domnul Hasegan a participat la Programme SURE, program desfurat n colaborare cu Agenia Spaial European, n cadrul cruia a ocupat funcia de Principal Investigator, director de proiect. In prezent particip la primul experiment romnesc pe Staia Spaial Internaional Programme For Europen Cooperating States, fiind director de proiect. n anul 1984, domnul Hasegan a abordat cercetrile experimentale n domeniul radioactivitii naturale cu emisie de ioni grei. Datorit probabilitii extrem de sczute a acestui fenomen n comparaie cu emisia particulelor alfa (un nucleu greu de peste 10 miliarde de particule alfa), studiile experimentale sunt extrem de dificile. n cadrul experimentelor a descoperit mpreun cu colaboratorii, n premier mondial, emisia spontana de nuclee de Neon 24 din izotopii Protactiniu 231, Thoriu 230 i Uraniu 233. De asemenea a stabilit limita superioar a raportului de ra mificare ioni grei/particule alfa pentru emisia de Siliciu 32 i Magneziu 30 din izotopii Neptuniu 237 i Americiu 241. Importana deosebit a acestor rezultate reiese i din includerea lor n Chart of nuclides, ca Ne cadaz, ntre caracteristicile nuclizilor menionai. Lucrrile domnului profesor inginer Dumitru Hasegan au fost citate de diferii autori din straintate, aceasta fiind nc o dovad a prestigiului su. Asadar, domnul dr. Dumitru Haseganu, ale carui cercetari si descoperiri in domeniile radiatiilor cosmice, detectiei de radiatii si stiintelor spatiale au contribuit la progresul stiintelor spatiale, isi merita cu prisosinta locul intre personalitatile marcante din domeniul aerospatialului romanesc.

Stoian Elena

Poluarea
Poluarea atmosferei, oceanelor,marilor si uscatului constituie obiect de cercetare si supraveghere din cosmos. Poluarea termica se cerceteaza prin termografie. In teledetectia spatiala este sesizata radiatia 1R emisa. Emisivitatea maxima pe lungimea de unda de 10 u indica o temperatura a suprafetei respective de 15C, iar de 9 u. -10C. Se folosesc celule din antimoniura de indiu sau germaniu dopat, sensibile la IR. SatelituI Landsat 3 a fost prevazut cu un canal termografic. Poluarea chimica, la suprafata marii, modifica schimburile energetice dintre ocean si atmosfera, cu influente asupra meteorologiei locale si planetare/ Petele de hidrocarburi sunt vizibile pe termografii (petrolul are emisivitate diferita de cea a apei). S-a elaborat o metoda eficienta de conjugare a informatiilor termografice cu cele ce se obtin prin radiolocatie. De regula, explorarile se fac simultan atat din cosmos, cat si cu ajutorul balizelor purtatoare de statii automate pentru analiza apei si

emitatori, care sunt interogate de sateliti colectori de date. Se mai folosesc statii flotante, cu generatori radioizotopici. Poluarea atmosferei a fost cercetata la scara globala cu satelitii Nimbus, Meteor s.a. Prin utilizarea spectrometrelor se determina profilul vertical al atmosferei, particulele in suspensie, zonele de aglomerare, compozitia aerului. Se apeleaza la urmatoarele cai de cercetare: - observarea vegetatiei, sensibila la poluanti; - aerosolii sunt evidentiati, ca si difuzia si refractia luminii, folosindu-se un telescop cuplat - cu un laser (emisia laser intalnind particule, difuzia este sesizabila in telescop). Un generator laser special, L1DAR, serveste la efectuarea masuratorilor pentru cunoasterea concentratiei in aerosoli pe baza masurarii energiei redifuzate in telescop. Din cosmos se fac si cercetari privind degradarea stratului de ozon. S-au efectuat experiente in mod sistematic, pe perioade lungi (un ciclu solar), la scara globala, cu satelifii Nimbus, OAO si Saliut. Ciprian Pietris Pitesti

Astronautica 2 / 2007

Din traditiile aerospatiale romanesti

Prof. univ. dr. ing. Florin Zaganescu Membru al Academiei Internationale de Astronautica
Poporul roman are traditii deosebite in conceperea si construirea de aeronave si motoare de aviatie, participand cu inventii care au stat la baza aparitiei aviatiei. Preocuparile sale in domeniul tehnicii zborului folosind motoare cu reactie se gasesc din evul mediu. Aceste traditii au plasat tara noastra printre natiunile care au contribuit decisiv la imbogatirea patrimoniului national si mondial cu solutii originale in cucerirea oceanului aerian si a spatiului extraatmosferic. Geniul creator al poporului roman s-a impus prin precursori de prim rang nu numai in aviatie, ci si in tehnica rachetelor, a astronauticii moderne. In acest sens, este oportun sa reamintim, chiar si pe scurt, realizarile aerospatiale romanesti care 1-au determinat pe savantul si inventatorul Henri Coanda sa faca urmatoarea apreciere : " .. .Putine natii din lume se pot mandri ca au contribuit la progresul aviatiei cat a reusit natia romana in ultimii zeci de ani!...". Industria aeronautica romana a fost si este continuatoarea realizarilor de mare valoare promovate de Henri Coanda si Traian Vuia, de geniul constructiv al inginerilor Aurel Vlaicu si Gogu Constantinescu, de realizarile de pionierat ale numerosilor inventatori, printre care pot fi citati Gheorghe Ferikide, George VarlamGhitescu, Ion Paulat, Filip Mihail, George Fernic, Grigore Traian Vuia Briscu si multi altii.La aceste personalitati trebuie adaugat si numele unor savanti ca Victor Valcovici, Elie Carafoli, Hermann Oberth, Dumitru Dumitrescu, Caius lacob, Gh. Constantinescu, N. Stratilescu etc. La performantele aviatiei romanesti s-a ajuns nu numai datorita unor valori de exceptie, ci si activitatii celor care au realizat prototipurile si aeronavele de serie, impreuna cu motoarele si celelalte echipamente ale acestora, ingineri si tehnicieni proiectanti, precum si a celor care au experimentat in zbor aeronavele, piloti si instructori de zbor. Scoala romaneasca de aviatie a inscris de-a lungul anilor realizari de prestigiu, dar si acestea au avut, la randul lor, o traditie care a inceput cu mai multe sute de ani in urma. Se poate vorbi de o stiinta a tehnicii reactive abia dupa cercetarile si experimentarile efectuate in perioada 1529-1569 de seful Arsenalului din cetatea Sibiului Conrad Haas (1500-1579). Aceste cercetari au fost consemnate in documentul cunoscut sub numele stiintific de "Pars Archivi Civitas Cibinensis"Varia II-374 sau, mai simplu Coligatul de la Sibiu. In acest document, comunicat la mai multe Congrese Internationale, Haas a descris in partea a IIIa, care ii apartine integral, constructia rachetelor compuse din mai multe trepte, noutate totala pentru acea perioada. Consider ca trebuie mentionate aici prioritatile lui Conrad Haas, asa cum au fost ele redate de dl. Arhitect Constantin Lacatus, coordonatorul Proiectului "Conrad Haas in spatiul sibian " : - primul care a introdus termenul de racheta in trepte, - primul care a proiectat o racheta cu mai multe trepte, - primul care a elaborat o teorie a rachetelor, - primul care a descoperit principiul aprinderii succesive a treptelor rachetelor compuse, - primul care a inventat turnul de start pentru lansarea rachetelor, - primul care a imaginat si folosit aripiorele de forma literei "delta" pentru stabilizarea rachetelor, - primul care a folosit combustibilii lichizi pentru propulsia rachetelor, - primul care a imaginat o "casuta zburatoare", de fapt o primitiva statie orbitala. La acestea am putea adauga ca Haas a fost primul care a imaginat aruncatoarele reactive, precum si unele ingenioase modalitati prin care diferite incarcaturi utile puteau fi propulsate la distanta folosind rachete in trepte. In Arsenalul militar din Alba lulia, un alt roman cercetator in tehnica rachetelor numit Ion Romanul (Johan der Walache), a experimentat diferite pulberi pentru rachete, cercetarile si o parte din rezultatele sale fiind mentionate de Conrad Haas in Partea a III-a a Coligatului de la Sibiu. Una din propunerile originale de instalare a unui propulsor reactiv pe un vehicul aerian dateaza din 1886, cand inventatorul roman Alexandru Ciurcu (1854-1922) impreuna cu francezul Just Buisson au propus ca inventia lor, "butelia cu jet, brevetata in Franta in 1886, sa fie instalata pe aerostatul cu motor electric construit de Gaston Tissandier si expus in 1881 la Expozitia de electricitate din Paris. Tot Ciurcu este vizionarul care a instalat motorul sau pe vehicule destinate evolutiei pe apa si pe sol - o drezina cu jet, experimentata in 1888 intr-o veche pulberarie de langa Paris. In anul 1899,Gheorghe Varlam Ghitescu a proiectat si a construit macheta unui balon dirijabil cu echipaj destinat prestatiilor utilitare agrosilvice; acest proiect a avut o conceptie originala si o rezolvare aerodinamica superioara aparatelor similare ale epocii. La 16 februarie 1903 a aparut in Comptes Rendus de L`Academie de Sciences din Paris, lucrarea lui Traian Vuia (18721950), intitulata "Projet d'aeroplane automobile"; desenele de constructie ale acestui aparat au fost brevetate in Franta. Cu acest aparat, numit de ineventatorul sau "Vuia Nr. 1" si pe care a montat cel de al treilea motor de aviatie din lume (construit tot de Vuia), la 18 martie 1906 inventatorul a efectuat primul zbor integral mecanic din istoria aviatiei. In acest zbor, avionul s-a desprins de la sol numai datorita grupului sau motopropulsor, fara niciun fel de mijloace sau instalatii auxiliare Lui Henri Coanda (1886-1972), tehnica aerospatiala ii datoreaza pe langa una din primele machete de avion cu motor racheta (1905), construirea si experimentarea in zbor la 16 dec. 1910, a primului avion cu primul motor aeroreactiv - de tip motoreactor. Aparatul denumit "Coanda - 1910" a fost expus la cel de al doilea Salon al Aeronauticii si Automobilului, Paris 1910. Tot Coanda a fost constructorul primului avion bimotor in 191l. din istoria aeronauticii, pe care a instalat doua motoare Gnome, care actionau o singura elice. In 1911, mecanicul Ion Paulat a construit in Romania primul aparat amfibiu de zbor din lume, cu constructie coca. Aparatul a fost proiectat pentru a avea doua motoare, Henri Coanda dar pe el s-a instalat un singur motor, din lipsa fondurilor necesare. In 1910 a aparut la Bucuresti lucrarea inventatorului Grigore Briscu, in care acesta a descris rezultatele experimentelor efectuate in 1909, privind utilizarea rotorului portant cumulativ pentru propulsie si sustentatie.

Astronautica 2 / 2007

La concursul international de la Aspern, langa Viena, inginerul Aurel Vlaicu a cucerit mai multe premii cu aparatul sau original "Vlaicu Nr. II, in 1912. Prima incercare de fabricatie in serie a avioanelor in Romania a avut loc in anul 1911, cand Ministerul de Razboi a comandat la Atelierele Scolii de pilotaj de la Chitila construirea in licenta a patru aparate de tip Farman; patru aparate de acest tip au tost construite in timpul primului Razboi Mondial. La Arsenalul Aeronautic din Bucuresti a inceput dupa 1919 construirea in serie a 72 aparate de zbor de recunoastere de tip Brandemburg. Intrucat Arsenalul Aurel Vlaicu Aeronautic nu era suficient de dotat pentru conceperea si construirea in serie de aeronave si motoare de avion romanesti, s-a initiat formarea unei industrii autohtone de profil. Au existat doua propuneri: cea a inginerului George Fernic si cea a intreprinderii ASTRA Arad, care construise intre 1923 si 1925 in serie mica avionul Proto-2. In perioada 1918-1922, Traian Vuia a construit si experimentat in zbor doua elicoptere cu transmisie mecanica de la motor la rotorul portant. El a demonstrat practic ca rotorul poate asigura concomitent atat sustentatia, cat si propulsia aparatului. Realizarile lui Vuia au avut o solida baza teoretica si experimentala, prezentata in lucrarile sale stiintifice publicate la Paris. In 1929, Vuia a brevetat in Franta si Anglia elicopterele sale. In perioada 1921 -1924, la Dayton - Ohio, SUA, prof. roman de matematica Gheorghe Botezatu (primul specialist din lume care si-a luat doctoratul cu un subiect aviatic la Sorbona), a construit si experimentat doua elicoptere. Cel de al doilea elicopter a efectuat in 1923 un zbor cu doua persoane la bord. Botezatu a realizat un volum mare de calcule privind traiectoriile posibile ale unei rachete care sa evolueze de la Pamant la Luna. Revenind la tehnica motoarelor cu reactie, mentionez ca in 1923 a aparut in editura muncheneza Oldenbourg lucrarea devenita clasica in tehnica rachetelor "Die Rakete zu den Planetenraumen' (Racheta in spatiul interplanetar), elaborata de prof. Hermann Oberth. De mentionat ca prof. Oberth s-a nascut la Sibiu si a trait in perioada 1894-1989 In lucrarea mai sus mentionata, el a fundamentat teoretic si apoi a experimentat posibilitatea functionarii rachetelor cu combustibili lichizi, destinate zborurilor pe orbite circumplanetare. Prof. Oberth a brevetat inventia "Procedeu si dispozitiv de combustie rapida", prin care a descoperit o tehnica speciala de injectie a combustibililor lichizi la temperaturi joase, in motorul racheta. Lui Oberth, astronautica ii datoreaza si alte idei in premiera, parte din ele incluse in lucrarea intitulata "Wege zur Raumschiffarth" (Cat spre zborul Herman Oberth interstelar), aparuta in 1929, si anume : utilizarea lichidelor criogenice drept combustibili pentru rachete, racirea partilor fierbinti ale motorului-racheta cu combustibili criogenici, dirijarea rachetei folosind carme din grafit dispuse in calea jetului reactiv, motorul racheta electrostatic, satelitii artiticiali cu utilizare in astronomie sau utilizarea direct pe orbita a energiei solare.

In 1925 si apoi in 1927, prof. Ion Stroescu si-a brevetat lucrarile referitoare la hipersustentatia "aripii suflate", care constituiau o prioritate in acea perioada. In 1925 a fost infiintata prima fabrica din Romania destinata constructiei de avioane si a motoarelor de avion, IARBrasov. Aici, in 1930, fostul acad. Elie Carafoli impreuna cu inginerul francez Vimioux, a construit primul avion avand aripa amplasata la partea de jos a fuselajului, denumit IAR - CV 11 si destinat aviatiei de vanatoare. In 1929, la New York, inginerul constructor de avioane George Fernic si-a pregatit una dintre aeronavele realizata dupa proiectul lui, pentm inaugurarea rutei transoceanice New York Bucuresti. In 1930, datorita prof. Ion Stroescu si Elie Carafoli a fost realizata si amplasata la Scoala Politehnica din Bucuresti cea mai mare suflerie aerodinamica din Sud-EstuI Europei. In aceasta instalatie, sub indrumarea prof. Nicolae Tipei, au fost experimentate machetele avionului de vanatoare romanesc IAR-80, al 4-lea avion ca viteza din lume in 1939. La 19 mat 1932, la baza aeriana SacramentoSUA, parasutista romanca Smaranda Braescu a corectat recordul mondial la parasutism sportiv, stabilit de ea cu un salt de la 6000 m efectuat in Romania, pe care 1-a adus acum la 6820 m. Intre 1932 si 1944, la fabrica de avioane Elie Carafoli bucuresteana SET (Societatea pentru exploatari tehnice) au fost construite peste 550 de avioane de serie si reparate peste 440 de avioane. Intre 1932-1935, aviatorii romani, folosind avioane autohtone de serie, au efectuat cateva raiduri de exceptie, printre care cele de la Bucuresti la Capetown (Africa de Sud). Pilotul Alexandru Papana a ridicat recordul de altitudine romanesc la 11631 m , folosind aparatui IAR-16. In anul 1932 a fost infiintata la Bucuresti uzina ICAR (Intreprinderea de constructii aeronautice romanesti), destinata fabricarii de avioane usoare. utilitare, de acrobatie si de scoala, livrate in principal aviatiei civile. Intre cele doua conflagratii mondiale, in Romania functionau mai multe fabrici de echipamente, materiale, semifabricate special destinate industriei aeronautice. Pot fi mentionate: SEMAT pentru trenuri de aterizare, forja Poldi-IAR la Brasov, IFMF pentru produse metalice si semifabricate de aviatie, PREROM-Brasov, pentru aparate de bord etc. Reparatiile de aeronave si motoare de avion, constructia de piese de schimb erau efectuate de Arsenalul Aeronautic din Bucuresti si de unitatile de productie ASAM din Bucuresti, Tecuci, Medias,Iasi etc. In perioada 1938-1944, la uzinele romanesti de aviatie au fost fabricate in licenta aparate ca Messerschmitt -109, SavoiaMarchetti S-79B, Nardi, Fleet, Fiesler-Storch etc, pe care uneori au fost montate motoare romanesti. In anul 1940 a demarat la lAR (Industria aeronautica Romana) -Brasov constructia de serie a avionului de vanatoare IAR-80, echipat cu motorul de conceptie originala IAR-1000A (1040 CP). Aparatul a avut si o varianta de bombardament in picaj, numita IAR-81. In 1953, tot la Brasov a fost construit de ing. Radu Manicatide si colectivul sau primul avion comercial bimotor romanesc, IAR-814, cu care a fost obtinut un record international la clasa respectiva. In incheiere, tin sa mentionez planoarele construite de regretatul inginer losif Silimon, precum si zborul din perioada 14-29 mai 1981 a astronautului roman Dumitru Prunariu, impreuna cu cosmonautul sovietic Leonid Popov.

Astronautica 2 / 2007

50 de ani de activitate spaial

Romania in clubul cercetrilor spaiale

Printr-o rezoluie ONU, n fiecare an, zilele 4-10 octombrie sunt consacrate erei spaiale, space age, marcnd lansarea, n 1957, a primului satelit artificial sovietic, Sputnik 1, moment cnd a nceput o adevrat competiie internaional, n 1958 fiind nfiinat NASA. Anul acesta se mplinesc 40 de ani de la adoptarea tratatului privind explorarea spaiului cosmic, la care un aport important l-a avut juristul de origine romn Nicolas Mateescu-Matte, membru de onoare al Academiei Romne. n aceti 50 de ani au fost lansai 28.000 de satelii, unii cu astronaui sau animale i diferite forme de via. ntre cei 460 de astronaui este i romnul Dumitru Dorin Prunariu. Sunt astronaui care au participat la dou sau mai multe zboruri, astfel nct numrul de astronaui-zboruri depete 1.000; 12 astronaui au pit pe lun. Au fost concepute 130 tipuri de rachete, lansatoare spaiale, satelii, staii orbitale, navete spaiale. Tehnologiile i materialele folosite au intrat i n circuitul industrial - de la transmiterea emisiunilor TV prin satelit, telefoanele mobile, sistemul GPS, Internetul, la elaborarea prognozelor meteo, la monitorizarea recoltelor sau a catastrofelor naturale. S-au deschis noi perspective, cum sunt cltoriile interplanetare cu oameni la bord, ce au strnit vii discuii, ns acad. V.N. Constantinescu consider c durata extrem a unor astfel de cltorii, necesitatea proteciei contra radiaiilor, ineficiena sistemelor actuale de propulsie i multe altele fac pentru moment imposibil realizarea lor cu tehnologiile existente. Ct despre o posibil supravieuire a oamenilor prin colonizarea altor planete, scenariile in de un viitor mai ndeprtat, dac nu, deocamdat, de ficiune tiinific

Contributii romanesti
Care sunt contribuiile cercettorilor notri i care sunt argumentele n temeiul crora Romnia este n clubul cercetrilor spaiale? Rspunsul l-am aflat ntr-un impresionat documentar, din care am neles c ceea ce vedem este doar vrful unui iceberg. Sunt cunoscute tradiiile din acest domeniu, dup cum este bine cunoscut i personalitatea lui Dumitru Dorin Prunariu. Se tie ns mai puin, de pild, despre participarea comunitii tiinifice romneti cu aparatur proprie sau realizat n colaborare, la 27 satelii artificiali, 4 staii orbitale i 3 rachete vertical. Se adaug numeroasele experimente din mai multe domenii - studiul radiaiei cosmice, studiul atmosferei, magnetosferei terestre i a plasmei nconjurtoare, experimentele tehnologice . a. Rod al unor studii teoretice, aplicaiile de la Agenia Naional de Meteorologie sunt cele care fac posibile, ntre altele, obinuitele prognoze meteo, monitorizarea i gestionarea unor fenomene excepionale cum sunt inundaiile sau seceta i impactul lor asupra mediului, cartografierea zonelor de risc. i s-ar mai putea da nc foarte multe exemple de aplicaii ale activitii spaiale.

Agentia Spatiala Romana

n 1991 s-a nfiinat Agenia Spaial Romn, instituie de coordonare a programelor de cercetare spaial, de promovare i reprezentare n colaborrile internaionale, responsabila programului naional de aeronautic. Din 1992 a nceput colaborarea cu Agenia Spaial European, prin care Romnia contribuie la programele spaiale europene, ca i numeroase colaborri internaionale. Sunt derulate i proiecte proprii, ntre care procesarea avansat a datelor spaiale, managementul cunotinelor, aplicaii spaiale n agricultur, n medicin, geologie, telemedicin .a. Complexitatea cercetrilor face ca multe proiecte s fie realizate n consoriu cu alte instituii i organizaii. Operaionalitatea relaiei dintre tiin, tehnologie, aplicaii a fcut ca Romnia s participe la peste 40 de misiuni spaiale i acum la misiunea GOLIAT, un nanosatelit tiinific pentru observarea Terrei, care va fi lansat anul viitor.

Sesiune tiinific
n aula Academiei Romne s-a desfurat o sesiune tiinific dedicat celor 50 de ani de activitate spaial, organizat de Secia de tiine tehnice i Comisia Naional de Astronautic i Aerodinamic ale Academiei Romne i Agenia Spaial Romn (ROSA). n alocuiunea de deschidere, acad. Ion Pun Otiman, secretar general al Academiei Romne, a reliefat c, dei Academia Romn nu a avut structuri proprii de cercetare n acest domeniu, muli dintre membrii ei au avut contribuii care ne ndreptesc s vorbim de o adevrat tradiie. De-a lungul anilor, au fost Traian Vuia i Aurel Vlaicu, Herman Oberth, membru de onoare al Academiei Romne, acad. Elie Carafoli, acad. Henri Coand i Nicolae Patraulea, la care se adaug cercetrile de excelen ale acad. Virgiliu Nicolae Constantinescu, preedintele Seciei de tiine tehnice. Principalele preocupri n aceste domenii sunt organizate n cadrul Comisiei de Aeronautic i Astronautic a Academiei Romne, membr a Federaiei Internaionale de Astronautic. Romnia a implementat o serie de rezultate ale cercetrii aerospaiale n multe domenii de activitate i, pentru o extindere a cercetrilor, este necesar amplificarea cooperrii tiinifice internaionale.
n aceast deschidere tematic au urmat comunicrile susinute de acad. Virgiliu Niculae Constantinescu - Cinci decenii de succese remarcabile -, prof. Dr. ing. Anton Anton, preedinte al Autoritii Naionale de Cercetare tiinific - Este Romnia n clubul cercetrilor spaiale? -, dr. fiz. Marius-Ioan Piso, preedintele Ageniei Spaiale Romne - Agenia Spaial Romn i programul spaial naional - dep. Liviu Nistoran, preedintele al Subcomisiei pentru Spaiu din Camera Deputailor - Conferina interparlamentar european pentru spaiu - dr. fiz. Dumitru Hasegan, director al Institutului de tiine Spaiale - 35 ani de prezen romneasc pe orbita circumterestr - i dr. Ion Victor Pescaru, director tiinif ic la Agenia Naional de Meteorologie,

Conferinta Europeana Interparlamentara

Importana tiinific, strategic, tehnologic, economic i social a spaiului a intrat i n atenia parlamentelor europene. La iniiativa parlamentarilor din Marea Britanie, Frana, Germania i Italia, din 1999, s-a organizat Conferina European Interparlamentar pentru Spaiu. Forum de cooperare ntre parlamente, Conferina are ca obiective facilitarea schimbului de informaii despre activitile spaiale, sprijinirea guvernelor naionale i a instituiilor europene pentru promovarea unei politici spaiale n beneficiul cetenilor europeni. Se urmrete ca Europa s devin lider pe plan internaional, angajat n proiecte proprii, dezvoltnd tehnologii adecvate. Pe lng parlamentari, particip activ reprezentani ai Ageniei Spaiale Europene, ai ageniilor naionale, invitai din industriile de profil i observatori. Iniiativa a fost un succes, dac inem seama de creterea numrului de ri participante i de promovarea unor proiecte de cercetare, cum sunt Galileo i GMES. n Romnia, n iunie 2006 a fost nfiinat, n cadrul Comisiei pentru Tehnologia Informaie a Camerei Deputailor, Subcomisia pentru Spaiu, cu rolul de a elabora o legislaie specific n concordan cu reglementrile europene, printr-o colaborare cu Agenia Spaial Romn. Lucrrile sesiunii au oferit argumente convingtoare c Romnia este n clubul cercetrilor spaiale i ca s mprtim optimismul lucid al acad. V.N. Constantinescu: Preocuprile spaiale ne-au permis s ne bucurm de o via mai comod prin numeroasele tehnologii dar s i vism la viitorul omenirii peste un numr de secole. sursa: www.acad.ro MARIUS IVAN, cls.a XI a D

-Aplicaii spaiale operaionale: meteorologie.

10

Astronautica 2/2007

Spaiutimp
n fizic, spaiu timpul este un model matematic care mbin spaiul i timpul ntr-un singur concept numit invariantul spaiu timp . Spaiu - timp este de obicei interpretat ca fiind spaiul tridimensional, iar timpul joac rolul celei de-a patra dimensiuni. Conform cu percepia euclidian a spaiului, universul are trei dimensiuni de spaiu i o dimensiune de timp. Combinnd spaiul i timpul ntr-un singur concept, fizicienii au simplificat semnificativ o mare parte din teoria fizic; de asemenea, au descris ntr-o msur mult mai uniform modul n care funcioneaz universul la ambele nivele supergalactic i subatomic n mecanica clasic, folosirea conceptului spaiu timp peste spaiul euclidian este facultativ, deoarece timpul este tratat ca o constant, fiind independent de micarea mecanic n cele trei dimensiuni (care se potrivete cu realitatea, la o vitez mic). In context relativist, oricum timpul nu poate fi separat de cele trei dimensiuni ale spaiului, deoarece el depinde de viteza obiectului n raport cu viteza luminii i, de asemenea, de fora cmpurilor gravitaionale intense, care pot s ncetineasc trecerea timpului. observator alege un sistem de coordonate convenabil. Evenimentele sunt descrise cu ajutorul a patru numere reale n oricare sistem de coordonate. Orbita unei particule sau a unui fasciculul de lumin este calea acestei particule sau a fascicolului de lumin n spaiu timp i reprezint istoria particulei sau a fasciculului de lumin. Orbita worldline-ul lui a Pmntului este descris n dou dimensiuni spaiale x i y ( planul orbitei Pmntului ) i o dimensiune de timp ortogonal la x i y. Orbita Pmntului este o elips n spaiu, dar worldline -lui este o serpentin in spaiu timp. Unificarea spaiului i timpului este exemplificat de practica comun prin a exprima distana n uniti de timp, mprind distana msurat la viteza luminii.

Albert Einstein

Intervalele spaiu-timp
Spaiu timpul necesit un nou concept de distant. n timp ce distantele n spaiul euclidian sunt n ntregime spaiale i ntotdeauna pozitive, n relativitatea special conceptul de distan este cuantificat n funcie de intervalul spaiu timp dintre dou evenimente, care au loc n dou locaii la dou momente distincte. Intervalul spaiu - timp s2=c2t2-r2 unde c este viteza luminii, iar r este distana din spaiul euclidian denot diferenele dintre coordonatele de timp i spaiu, respectiv dintre evenimente. Intervalele spaiu-timp pot fi clasificate fie n funcie de separare a temporala(c2v2), fie de separarea spaiala(r2)

Origine istoric
Originile acestui concept tiinific al secolului 20 ncepe din secolul 19 cu scriitorii de ficiune. Edgar Allan Poe a exprimat clar n eseul su despre cosmologie (Eureka- 1848) c" Spaiul i durata sunt una si aceeai. Acesta este primul exemplul tiut care sugereaz ca spaiul i timpul pot fi percepii diferite ale aceluiai lucru. Poe a ajuns la aceast concluzie dup aproximativ 90 pagini de raionament dar nu a adus argumente matematice. n 1895, n romanul su, Time Machine, H. G. Wels a scris Nu este nici o diferen ntre timp i cele trei dimensiuni ale spaiului, cu excepia percepiei noastre asupra micrii pe axa timpului.El a adugat: Oamenii de tiin tiu foarte bine c timpul este un fel de spaiu. Conceptul spaiu - timp poate fi vzut ca o consecin a teoriei relativitii speciale a lui Albert Einstein din 1905. Einstein a fost primul care a propus n mod clar, din punct de vedere matematic, mpreun cu unul din profesorii si, matematicianul Hermann Minkowski, ntr-un eseu din 1908, un nou concept. Conceptul su de spaiu minkowskian este prima tratare a spaiului si timpului ca fiind doua aspecte ale aceluiai ntreg, esena teoriei relativitii speciale. Ideea de spaiu Minkowski, determinat de asemenea de relativitatea special, poate fi vzut mai mult ca un drum geometric, acest punct de vedere geometric al spaiu timpului fiind de asemenea important n relativitatea general. Ediia a 13-a a Encyclopedia Britannica din 1926 a inclus un articol al lui Einstein, intitulat "Spaiu-timp

Intervalul temporal
Pentru dou evenimente separate de un interval temporal, trece destul timp intermediar(ntre ele) pentru a exista o relaie cauz-efect. Pentru o particul care se deplaseaz cu o vitez mai mic dect cea a luminii, orice dou evenimente care au loc spre sau din partea particulei trebuie separate de un interval de timp. Evenimentele-pereche cu o separare temporal definesc un interval spaial pozitiv la ptrat (s2>0) i pot fi considerate a se ntmpla in viitorul sau trecutul fiecreia din cele dou. Unitatea de msur a unui interval spaiu-timp temporal este descris prin noiunea de timp propriu-zis. Intervalul de timp propriu-zis ar trebui msurat de un observator cu un ceas care s se afle ntre cele dou evenimente, ntr-un sistem de referin inerial,cnd drumul observatorului se intersecteaz cu oricare eveniment pe msur ce el are loc(atunci cnd). Timpul real (propriu-zis) definete un numr real, odat ce c2t2-r2>0.

Intervalul luminos
ntr-un asemenea interval, distana spaial dintre dou evenimente este exact echilibrat de timpul dintre cele dou evenimente. Evenimentele definesc un interval spaial la ptrat(s2=0). Evenimentele care au loc spre sau din partea unui foton (n timp ce merge cu viteza luminii) au toate o separare luminoas. Dac un eveniment are loc, toate celelalte care urmeaz la intervale-lumin definesc propagarea unui con de lumin i toate evenimentele care preced un interval de lumin definesc un al doilea con de lumin.

Noiuni de baz
Spaiu timpul este arena n care au loc toate evenimentele fizice - un eveniment este un punct n spaiu -timp precizat de timpul i locul lui. De exemplu, micarea planetelor n jurul Soarelui poate fi descris ntr-un tip special de spaiu -timp, iar micarea razei de lumin in jurul unei stele poate fi descris n alt tip de spaiu -timp. Elementele de baza ale spaiu timpului sunt evenimentele. n oricare spaiu -timp dat, un eveniment este o poziie unic la un timp unic. Spaiu timpul este independent de oricare observator. Oricum, n descrierea fenomenele fizice ( care se ntmpl la momente sigure de timp ntr-o regiune dat de spaiu), fiecare

Intervalul spaial
Cnd un asemenea interval separ dou evenimente, nu trece destul timp ntre ele pentru a exista o relaie cauzal care s traverseze distana spaial dintre cele dou evenimente(la viteza luminii sau mai mic). n general, evenimentele sunt considerate a nu se ntmpla n trecutul sau viitorul reciproc. Exist un sistem de referin, astfel nct cele dou evenimente sunt observate ca avnd loc n acelai timp. Pentru aceste evenimente-pereche spaiale, cu un interval negativ spaial la ptrat( s2<0), msurarea separrii spaiale este distana real(propriu-zis). Ca i intervalele de timp reale,distana spaial este real.

Profesor Matei Gheorghe

11

Astronautica 2/2007

"ASTRONAUTICA la Sibiu

Conferina Internaional
Medievalul Conrad Haas pionierul sibian al aeronauticii
Anul acesta s-a desfurat n Sibiu n perioada 22 25 mai Conferina Internaional Medievalul Conrad Haas - pionierul sibian al aeronauticii Programul a fost realizat de Asociaia Initiativa Zonal Geografica Sibienii Pacifisti, in cadrul actiunilor Sibiu-Capital Cultural European 2007, n colaborare cu Primria Municipiului Sibiu, Ministerul Culturii i Cultelor i Consiliul Judeean S ibiu, cu sprijinul Primului Ministru a Romniei i al Comisiei Europene. Scopul Conferinei a fost actualizarea personalitii lui Conrad Haas, iar aceasta a constat n prezentarea rezultatelor cercetrii participanilor referitoare la personalitatea lui Conrad Haas, dar i a informaiilor privind breslele i autoritile politice i religioase ale secolului al XVI- lea. Transferul spre contemporaneitate a fost asigurat prin prezentarea influenei experimentelor sale asupra tiinei i tehnicii actuale. Conrad Haas a avut urmtoarele merite n ceea ce privete evoluia aeronauticii n spaiul romnesc i nu numai , fiind primul care:
- a introdus n vocabularul tehnic termenul de rachet n trepte; - a elaborat o teorie a rachetelor; - a proiectat i lansat n 1556 o rachet cu mai multe trepte; - a imaginat lansatoarele de rachete; - a inventat turnul de start pentru lansarea rachetelor; - a descoperit principiul aprinderii succesive a treptelor rachetei; - a utilizat aripioarele de tip delta pentru stabilizarea rachetelor; - a folosit combustibilii lichizi i carburanii pulbere de propulsie, utiliznd un amestec de alcool i acetat etilic; - a construit o csu zburtoare , de fapt o idee naiv despre o staie orbital cu echipaj uman la bord; - PRIMUL PACIFIST DECLARAT AL SIBIULUI.

Nicolas Mateesco-Matte
un romn jurist n drept spaial
Membru de onoare al Academiei Romne, nscut la 13 decembrie 1913 la Craiova, domnul Nicolas MateescoMatte este acum un important jurist canadian, cu numeroase realizri n domeniul astronauticii. Domnul N. Mateesco-Matte este doctor n drept al Universitilor din Bucureti i Paris, diplomat al Institutului de Inalte Studii Internaionale din Paris i al Academiei de Drept Internaional de la Haga. De-a lungul vieii a fost membru al Baroului din Bucureti i apoi profesor de drept la Institutul Internaional de Studii i Cercetari Diplomatice din Paris. Emigrat n Canada din anul 1951, este profesor la Catedra de Drept Aerian de limb francez, unde a predat primul curs din acest domeniu pe continentul nord-american. n 1976 a fost numit director al Institutului de Drept Aerian i a fondat Centrul de Cercetri de Drept Aerian i Spaial la acelai Institut, fondnd binecunoscutul "Annals of Air and Space Law/Annalle de Droit Aerien et Spatiel". Domnul Mateesco a avut un rol important n adoptarea tratatului privind explorarea spaiului cosmic, eveniment de la care anul acesta se mplinesc 40 de ani. Dintre cele mai importante lucrri ale sale amintim : Droit arospatial. Les tlcommunications par satellites, aparuta in anul 1982., Trait de droit arien-aronautique, Droit arospatial. De l'exploration scientifique l'utilisation commerciale, Trait de droit arien-aronautique (volution - problmes spatiaux), Droit arien aronautique (volution - nouvelle orientation), Le droit international nouveau, Perimarea instantei. In lucrarea "Arms control and disarmament in outer space", aprut n 1989, a adus valoroase contribuii n domeniul conceptelor i principiilor de reglementare a controlului armamentelor i dezarmrii n spaiul extraatmosferic. Prestigiul i importana domnului Nicolas Mateesco-Matte att n domeniul tiinific, cat si in cel moral sunt atestate nu doar de importana i utilitatea lucrrilor sale, ci i de alegerea sa ca membru al mai multor instituii internaionale de prestigiu. Astfel, domnul Mateesco este membru al Academiei Internaionale de Aeronautic, al Societii Regale din Canada, preedinte i vicepreedinte pe via al Asociaiei de Drept Internaional, vicepreedinte al Asociaiei Internaionale a Avocailor, Juritilor i Expertilor in Dreptul Spatial Aerian din Roma. A fost distins cu titlul de Ofier al Ordinului Canadei, al Legiunii de Onoare. In ultimii ani, Craiova, oraul n care s-a nscut, l-a declarat cetean de onoare i Universitatea i-a acordat titlul de doctor honoris causa.

La acast Conferin internaional am remarcat (v.foto, p. 32) pe : Ing. Dumitru Popescu; C-dor George P. Sandachi, Prof. univ.. Udo Peter Wagner, Col. Negrila Ilie, Dr. Bruno Philipp Besser- Austria, Col. Mircea Tiplea , G-ral Dr. Florin Zaganescu, Constantin S. Lacatus - pe randul de sus, iar pe scaune: Popescu S. Darvaru Victoria, Mariella Cazan, Radu Ilinca, si Zaganescu Rodica.( v.foto, p. 32) Printre reprezentanii Romniei s-a numrat i Prof. Ioan N. Radu, coordonator al revistei Astronautica. n data de 22 mai 2007, domnul profesor a participat la prima tema a conferinei, Conrad Haas o via dedicat rachetelor i astronauticii, prezentnd lucrarea Conrad Haas pionier al rachetelor i umanist. Urmtoarea zi, Prof. Ioan N. Radu s-a numrat printre lectorii celei de-a doua sesiuni, Bresle i diversitatea ocupaiilor n sec. XVI, iar joi, 24 mai 2007, a participat la prima tema a celei de-a treia sesiuni, Influena inveniilor medievale asupra tiinei i tehnicii actuale. n final, participanii au semnat o petiie care solicit returnarea Manuscrisului KUNSTBUCH de la Sibiu, document de o valoare inestimabil, n dorina rentregirii patrimoniului de valori materiale nepreuite care au aparinut Municipiului Sibiu.

Mihaescu Madalina Iulia, clasa XII C

Huan Alexandra.cls a XII a C

12

Astronautica 2/2007

APARITIA RACHETELOR IN ARMATA ROMANA

Despre apariia i evoluia rachetelor, n general, despre procesele fizice ce o nsoesc, ca i despre multitudinea domeniilor n care sunt i mai pot fi ntrebuinate se pot scrie multe, pentru c multe au fost i secolele de cnd astfel de obiecte i-au manifestat prezena. Noi ns ne vom rezuma doar la a aminti c n postur de arma de lupt modern, primele rachete balistice de mare distan au fost testate i omologate n anul 1942 n poligonul Peenemnde din Germania, iar cele antiaeriene au fost concepute i construite n anul 1943 la Reinsdorf, lng Vittenberg. Ca arm modern de aprare mpotriva loviturilor aeriene, racheta reprezint, de fapt, un transportor al ncrcturii de lupt destinat nimicirii mijloacelor aeriene implicate n executarea unor asemenea lovituri. Principalele caracteristici care au detaat-o n arsenalele antiaeriene fa de cartu i proiectil pot fi rezumate prin: vitez (peste 100 m/s), distana mare de aciune (ordinul zecilor i sutelor de km), precizie la int (practic eroare zero) sau n limita zonei de mprtiere a ncrcturii de lupt (obinut prin radiodirijare), putere mare de distrugere (ncrcturile pot fi dimensionate la greuti de pn la 100 kg i chiar mai mu lt). Din punct de vedere tactic, principala caracteristic o reprezint viteza de reacie (ciclul de tragere scurt), tradus la int prin surprindere" i, totodat, prin limitarea spaiului i timpului de manevr. Istoria aplicat" a apariiei rachetelor antiaeriene n armata romn, a nceput din 11 mai 1959, cnd a fost primit de la furnizor documentaia n legtur cu modul de amplasare a complexelor, construciilor necesare i condiiilor de funcionare a instalaiilor aferente. Firete c protocolul privitor la soluionarea acestor aspecte a fost semnat naintea acestei date. Apariia rachetelor antiaeriene n armata romn n anii 19591960 nu a constituit o surpriz i nici un fenomen neobinuit n peisajul militar european i nu numai. Poate doar discreia n care a fost nvluit aceast apariie s-a dorit a fi prelungit spre a nu face valuri n mediile de informare public. n rest, indiscreia ochilor, martori mult mai credibili dect auzul, i a sateliilor care ncepuser s populeze spaiul cosmic spun totul despre cum a fost respectat aceast dorin. Potrivit acestui protocol, la sfritul anului, mai precis n perioada 21-27 noiembrie 1959, Comandamentul Aprrii Antiaeriene Teritoriale (C.A.A.T.) a primit i a recepionat tehnica necesar pentru constituirea, ntr-o prim etap, a dou divizioane: - un divizion de rachete cu 6 rampe de lansare i 18 rachete; - un divizion tehnic, pentru pregtirea rachetelor n vederea lansrii, organizat pe dou fluxuri tehnologice de lucru. Avnd n vedere perspectiva dezvoltrii acestui gen de arm, o dat cu primirea celor dou divizioane a fost nfiinat Regimentul 27 de Artilerie antiaerian, dislocat provizoriu, ncepnd cu 6 ianuarie 1960, n garnizoana Mihai Bravu. La comanda acestui prim regiment care n realitate era de rachete i nu de artilerie antiaerian au fost numii: mr. Micl Vasile comandant; cpt. ing. Constantinescu Lic inginer principal; mr. Nerian Tudor ef de stat major; cpt. ing. Asofiei Dumitru comandantul Divizionului Tehnic. S-au infiinat n Bucureti, n regim de tranzit, dou regimente de rachete antiaeriene calificate ca fiind de artilerie antiaerian, respectiv Regimentul 27 de Artilerie antiaerian prin intermediul crora s-au derulat toate operaiunile de primire, recepionare i distribuire a tehnicii de rachete. Specialitii din aceste dou uniti au fost asigurai dintre cadrele care au urmat cursurile de pregtire n fosta U.R.S.S. n perioada 1959-1960. Trebuie subliniat i un fapt nu lipsit de importan: pe ntreaga durat a prelurii aprrii antiaeriene a principalelor obiective i zone de pe teritoriu de ctre unitile de rachete, a retragerii din dispozitiv i reorganizrii celor de artilerie, aprarea antiaerian a acestor zone a fost meninut. Principiul nu lua nimic pn nu pui ceva la loc a fost respectat! n perioada 13-21 octombrie 1960, n premier, Regimentul 27 de Artilerie antiaerian abia nfiinat a executat trageri de lupt cu rachete radiodirijate n poligonul Asuluk din fosta U.R.S.S. , la care au obinut rezultate foarte bune. Este prima echip de lupt care a primit botezul focului", i i poate atribui fr nicio ndoial titlul de pionierat" n ntrebuinarea rachetelor antiaeriene pentru aprarea obiectivelor, trupelor i populaiei mpotriva loviturilor din aer. Date fiind costurile pentru deplasarea i executarea tragerilor n poligonul din fosta U.R.S.S., durata transportului, deci timp consumat n afara programului de pregtire pentru lupt, generalul maior Ion Ioni, comandantul Aprrii Antiaeriene a Teritoriului , a propus nfiinarea unui poligon de trageri cu rachete n ar , idee care avea s se concretizeze mult mai trziu. n anul 1961, planul CAAT de asigurare cu tehnic de rachete antiaeriene, ca i cel de ntrebuinare n lupt a acesteia, au fost modificate substanial, astfel nct s-a mrit necesarul de divizioane cu rachete de la 12 la 16, cele tehnice de la 3 la 4, iar fiecare divizion i-a adugat n compunerea de lupt cte o baterie cu tunuri antiaeriene calibru 57 mm pentru autoaprarea la nlimi mici i cte o staie de radiolocaie P-12 pentru cercetarea aerian nemijlocit. De asemenea, n organizarea punctelor de comand de regiment, a fost inclus i cte o staie de radiolocaie P -35, conjugat cu radioaltimetru. ntreaga operaiune de derulare a planului de dezvoltare a fost redus la 5 ani fa de prevederile iniiale, finalizarea reorganizrilor propuse a fost realizat n anul 1965 n loc de 1970.

Prof. Ioan N. Radu

Cine stie astronautica raspunde

Prof. Simionescu Nina
Enunturi: 1. Se stie ca stratul de ozon in atmosfera inalta de 35 pana la 55 km se reface daca nu este poluat de catre produsele de ardere ale motoarelor cu reactie, de eruptiile solare si ale exploziile nucleare, rolul lui fiind de stavila in calea radiatiilor ultraviolete solare. Cosmonautii, zburand la inaltimi foarte mari, trebuie protejati impotriva acestor radiatii. -Cum se realizeaza acest lucru? -Care este produsul aflat la indemana noastra si care se face raspunzator de poluarea ozonului? 2. Ce sunt suprasarcinile? Sunt ele periculoase si de cate feluri sunt? 3. Se stie ca revenirea la presiunea pe Pamant din Cosmos, deceleratiile ajung pana la 11g, fiind cu atat mai greu de suportat cu cat misiunea a fost mai indelungata. Ce masuri se iau in acest sens pentru protectia cosmonautilor? 4. Cum se explica faptul ca pe Pamant apa dintr-un balon de sticla sferic se afla in partea de jos, iar aerul deasupra, pe cand in Cosmos lucrurile se schimba ? Atat sus, cat si jos se afla apa, iar aerul se afla la mijloc sub forma de sfera? 5. De ce pentru a se barbieri cosmonautul foloseste o masina speciala de ras, care colecteaza imediat firele de barba taiate? Raspunsurile la pagina 29.

13

Astronautica 2/2007

Naveta spaial Endeavour

Congresul SUA a autorizat construcia lui Endeavour n 1987 pentru a nlocui pe Challenger, pierdut n accidentul din 1986. Modele structurale din timpul construciilor lui Discovery i Atlantis au fost folosite la asamblare. Decizia de a construi Naveta Spaial Endeavour a fost preferat n locul reparrii i dotrii pentru condiii de zbor a lui Enterprise, deoarece era mai ieftin. Endeavour a fost denumit n urma unei competiii naionale ntre studeni i elevi. Endeavour a fost construit de Rockwell International, asamblarea terminndu-se n mai 1991. Prima lansare a avut loc un an mai tarziu, n mai 1992. n timpul primei misiuni a capturat i relansat satelitul de comunicaii INTELSAT VI. n 1993 a fcut prima misiune de ntreinere a Telescopului Spaial Hubble. Endeavour a fost scoas din serviciu apte luni, n 1997, pentru reparaii, incluznd instalarea unui nou airlock. n decembrie 1998 a furnizat Modulul Unity ctre Statia Spaial Internaional. Endeavour i-a completat ultima perioad de modificri majore ( din decembrie 2003 pn n 6 octombrie 2005). n tot acest timp, i-au fost adugate mbuntiri eseniale, ncluznd un nou, multifuncional sistem de afiare electronic (cockpit din sticl), un receptor GPS avansat, dar i recomandrile de siguran ale Comisiei pentru Investigarea Accidentului Columbia (CAIB). Endeavour se afl la Orbiter Processing Facility la Centrul Spaial Kennedy in Florida, fiind pregatit pentru urmatoarea sa misiune ctre Staia Spaial Internaional, STS-118, programat pentru 7 august 2007.

Iesiri in spatiu extraterestru:

Naveta Spaial Endeavour a zburat de 20 ori, petrecnd 219,35 zile n spaiu, completnd 3461 orbite, parcurgand 145 399 490 km (august 2007). - 1992 7 mai - Primul zbor al lui Endeavour: A capturat si relansat Intelsat VI. Prima activitate extra-vehicular cu 3 oameni i cea mai lung dup Apollo 17 - 1992 12 septembrie - Misiunea J a Spacelab - 1993 13 ianuarie - A lansat TDRS-F - 1993 21 iunie - Experimente Spacelab. A recuperat European Retrievable Carrier - 1993 2 decembrie - Prima misune de ntreinere a Telescopului Spaial Hubble (HSM-1) - 1994 9 aprilie - Experimente Space Radar Laboratory - 1994 30 septembrie - Experimente Space Radar Laboratory - 1995 30 martie - Experimente Spacelab Astro-2 - 1995 7 septembrie - Experimente Wake Shield Facility - 1996 11 ianuarie - A recuperat Japanese Space Flyer Unit] - 1996 19 mai - Experimente Spacelab - 1998 22 ianuarie - ntlnire cu Staia Spaial Mir i schimb de astronaui - 1998 4 decembrie - Misune de asamblare a Staiei Spaiale Internaionale (a asamblat Modulul Unity, prima component american a SSI) - 2000 11 februarie - Experimente Shuttle Radar Topography Mission - 2000 30 noiembrie - Misune de asamblare a Staiei Spaiale Internaionale (a asamblat segmentul P6) - 2001 19 aprilie - Misune de asamblare a Staiei Spaiale Internaionale (a asamblat bratul robotic Canadarm2) - 2001 5 decembrie - ntlnire cu Staia Spaial Internaional i schimb de astronaui (Expediia 3/Expediia 4) - 2002 5 iunie - ntlnire cu Staia Spaial Internaional i schimb de astronaui (Expediia 4/Expediia 5) - 2002 23 noiembrie - Misiune de asamblare a SSI i schimb de astronaui/primul zbor dupa dezastrul Columbia (Expediia 5/6; a asamblat segmentul P1) - 2007 7 august - Misune de asamblare a Staiei Spaiale Internaionale (a asamblat bratul Segmentul Tribord S5) - 2008 Nu mai devreme de martie - Misune programata de asamblare a Staiei Spaiale Internaionale (va asambla modulul presurizat Kibo si bratul robotic Dextre) i schimb de astronaui

Remedieri:
Endeavour are in componen aparatur nou, destinat mbunatirii i mririi numrului de capabiliti ale vehiculului. Multe din aceastea au fost ncorporate n celelalte trei navete, n timpul perioadelor de ntretinere. mbuntirile lui Endeavour nclud: - O paraut de 12 m diametru, care ajut la micorarea distanei de frnare a vehiculului de la 600 m la 300 m. - Modificrile instalaiilor i conexiunilor electrice necesare pentru Vehiculul Orbital de Durat Extins (EDO) permit misiuni pn la 28 zile (o misiune de 28 zile nu a fost ncercat; recordul il deine Columbia, cu 17 zile). - Sisteme de aviaie mbuntite, care includ computere avansate de utilizare general, uniti de msurare inerial mbuntite i sisteme tactice de navigaie, controllere master i multiplexoaredemultiplexoare i un mecanism avansat pentru controlul roiifa. - O versiune mbuntit a Unitilor de Putere Auxiliar (APU) care furnizeaz energie pentru sistemele hidraulice.

Scoaterea din uz
In planurile NASA, Naveta Spaial Endeavour va fi scoas din uz in 2010, cnd va avea 18 ani, mpreun cu Discovery (Atlantis este programat pentru 2008). NASA pregtete lansarea Vehiculului de Explorare Orion pe noua rachet Ares I pn in 2014. Dac se respect programarea zborurilor, Endeavour va fi ultima Navet Spaial care va zbura.
Sursa: http:// ro.wikipedia.org

prof. Adelaida Petrescu

Imbunatirile din perioada 2005-2006 :

Sistemul de Transfer al Puterii Staie-ctre-Navet (SSPTS), care convertete 8 kilowai de curent continuu de la voltajul primar al Staiei Spaiale Internaionale de 120 VDC ctre voltajul de magistral al vehiculului orbital, de 28 VDC. Aceast mbuntire va permite lui Endeavour s rmn cuplat cu Staia Spaial Internaional pentru o durat suplimentar de 3-4 zile. Aparatura corespunztoare a fost furnizat Staiei Spaiale Internaionale n timpul misiunii de asamblare STS -116. Endeavour va zbura cu capacitatea SSPTS pe parcursul misiunii STS-118.

14

Astronautica - 2/2007

Intalnirea cu revista Astronautica mi-a schimbat viata

permis sa intru fara examen la universitate. La Astronautica si sub indrumarea profesorului Ioan N. Radu am inceput activitatea de cercetare istorica. Cand am inceput studiile universitare stiam spre deosebire de colegii mei cum se citeaza o carte, un articol, cu alte cuvinte cum se alcatuieste un aparat critic. Si mai aveam ceva aveam cateva articole publicate, care au jucat un rol fundamental cand m-am decis sa candidez la o bursa in strainatate, finantata de Guvernul Romaniei. Cine avea articole obtinea un punctaj mai mare. Este inutil sa va spun ca aproape niciun student de anul intai nu avea articole. Asa am ajuns student la Universitatea de Stat din Tirana, in Republica Albania, iar de aici in Franta, la Sorbona (universitatea Paris I), unde miam obtinut licenta in istorie in anul 2002, cu mentiunea Foarte bine. Impulsul dat de profesorul Radu a fost, dupa cum se vede, fundamental. In 2003 am terminat masteratul in istoria relatiilor internationale contemporane tot la Sorbona, iar lucrarea de diploma mi-a fost publicata la propunerea juriului la editura Presses Universitaires de France, iar actualmente se gaseste intr-o serie de biblioteci presitigioase : a Universitatii Sorbona, a Universitatii din Madrid, la Institutul de Balcanologie din Salonic si chiar la biblioteca Universitatii din Shanghai. Anul acesta am terminat doctoratul la Sorbona, tot in istoria relatiilor internationale contemporane, dupa ce in 2005 am obtinut un alt masterat in geopolitica la Scoala Normala Superioara din Paris; in 2006 am obtinut diploma Scolii Nationale de Administratie din Paris. In septembrie 2005 am fost trimis de Universitatea din Paris cu o bursa la Scoala franceza din Roma, institutie gazduita de Ambasada Frantei in Palatul Farnese. Experienta de la Astronautica mi-a sevit si la Paris. Pentru a-mi valida masteratul in geopolitica trebuia sa urmez un stagiu. Am ales sa il urmez la Ministerul francez al Apararii pe o tema privind scutul antiracheta si apararea comuna europeana o tema in care cunostintele de astronautica sunt importante. Cand scriu aceste randuri ma incearca emotiile nostalgiei fata de una dintre cele mai frumoase perioade din viata mea anii petrecuti la Carabella si activitatea la Astronautica. Va multumesc, domnule Profesor Ioan N. Radu !
Al dumneavoastra fost elev,

Alaturi de Secretarul General Boutros-Ghali, Centrul international de conferinte Paris 2006

Totul a inceput in anul 1996. Eram elev in clasa a XI-a (profilul Filologie) la Colegiul National Constantin Carabella (pe atunci se numea Liceul teoretic Grigore Alexandrescu). Atunci am primit propunerea (-regret ca nu imi mai aduc aminte cine mi-a facut-o -) sa colaborez la revista Astronautica. L-am cunoscut apoi pe domnul profesor Ioan Radu, care mi-a dat sa fac recenzia unei carti publicate la Paris la 1853 LArt de faire peu de frais les feux dartifices- si pe care domnia sa o fotocopiase la Bibiloteca Academiei Romane. Am colaborat apoi la toate numerele succesive aparute in perioada 1997-1998 si am participat la colocviile Scoala si cosmosul. Impulsul dat de domnul profesor Radu m-a determinat sa aleg cursurile Facultatii de Istorie, iar pasiunea pentru istoria rachetei pe care mi-a transmis-o m-a facut sa prezint o lucrare in domeniu la Simpozionul International Timpul si omul, organizat de Muzeul National din Ploiesti. Sa nu uit, cu o lucrare intitulata Mestesugul fabricarii pulberii negre explozive in Tarile Romane am obtinut Premiul special la Consursul National de referate pe teme de istorie organizat de Ministerul Educatiei la Ploiesti. Lucrul acesta (alaturi de un premiu obtinut la Olimpiada nationala de Geografie) mi-a

Stefan Popescu, Jurnalist la Radio France International

Colaborator al fostului Secretar General ONU Boutros BoutrosGhali (2005-2006)

Alaturi de Presedintele Sorbonei prof. Jacques Soppelsa (Paris 2005)

Alaturi de Presedintele Comisiei Uniunii Africane si presedintele Republicii Mali, Alph

Astronautica 2/2007

15

CARTILE DASCALILOR NOSTRI:

IONUT CRISTACHE
I-am citit prima carte,se numeste Calendarul cu patimi si este o frumoasa si trista poveste de dragoste. Am fost alaturi de profesorul nostru la spectacolul organizat cu prilejul lansarii celui de-al doilea roman. Gandul lui ca o rugaciune,o alta poveste cu tineri,din zilele lumii noi pe care o traim.Al treilea roman,Ingrid tarfa,s-a terminat deja din librarii ,am aflat cum se poate trai in marginea lumii, fiind atat de aproape de ea...Se pregateste un nou roman,se va numi probabil Cercei in buric si am primit de la dascalul nostru,pe care il iubim, cateva pagini din viitoarea carte. Abia asteptam inca o seara de gratie, la teatrul din orasul nostru,la o noua lansare, de care sa ne aducem aminte multa vreme... Alin Ivascu Zece zile dintr-o viata cuprinsa de somn si imbatata de nectar...Putem foarte binesa gandim si sa cunoastem fara trecut si fara viitor. Dar putem oare sa detasam serile actorului din noi de scena pe care picura,pe limba si buzele celui ales,o rana suava ca o miere dulce? Cat e de firesc,va intreb,sa cuprinzi cu mintea nemasuratul? Actorul e o fiinta care tradeaza istoria generala,el traieste arhetipal, prin intruchipari succesive si se identifica pe rand cu nenumarate existente umane. Mircea Eliade...Actorul sufera intocmai ca in viata. Daca e un actor foarte bun...Prin repetitie si retraire , el savarseste , in fiecare seara , un ritual si traieste iesirea din spectacol ca pe un soc , ca pe o revenire la conditia de om, devenind un mesager constient de libertatea lui individuala. Omul adevarat nu pune limite timpului , numai muritorul face asta. Viata e o convertire fara sfarsit a prezentului din noi,iar marea incercare este sa ajungi pana in pragul mantuirii.Ar trebui sa provocam ceva in inima celuilalt, pentru a ajunge la pacea sufletului, sa ne amintim despre binele din jurul nostru si sa-l privim cu uimire pe actorul care creeaza , pentru noi , o alta lume decat aceea din care am venit in sala scufundata in penumbra. S-au stins luminile in sala , ultimele soapte ale spectatorilor s-au pierdut in peretii acoperiti de catifeaua maronie , iar proiectoarele mari se auzeau torcand monoton deasupra scenei. Imbracat in alb, Dominic Andrei , actorul principal , s-a apropiat de marginea decorului invaluit in penumbra. Sufletul , fericit in prezent , ar trebui sa refuze tulburarea in fata a ceea ce va urma. Numai prezentul , rostea el cu voce grava , despicand linistea oamenilor din intuneric ,doar el poate sa faca un spirit senin.Restul se duce ca un fluviu. Cum ar fi sa ajungi vesnic sarac , ponosit , descult, dormind pe pamantul gol, sub cerul liber, la margini de drum si, deopotriva, indraznet, rabdator, vrajitor temut si vraci ? Sa stai la mijloc , intre scena si viata amortita din fata ei.... O muzica violenta a iesit din cutiile agatate de pereti si sau aprins cateva lumini din tavanul scenei. Se povesteste, a continuat actorul , ca la curtea regelui Pyramului a venit o ploaie mare si un cutremur , pamantul a crapat in jurul cetatii si o prapastie stirba a aparut langa zidurile ei. Un paznic tanar a coborat prin gaura plina de frunze si ramuri groase de copaci si a vazut acolo multe lucruri de basm, printre care un balaur de arama, gol pe dinauntru, cu mici porti de intrare la capetele lui. In sala, lipiti de scaune, spectatorii respirau sacadat. Sa-l vezi pe Dumnezeu in sclipirea unei picaturi de roua nu e imposibil. Atat le cerea actorul din mijlocul scenei goale si ar mai fi vrut sa le spuna ca nu e rau, dar nu e chiar o fericire. Lui,actorului spre care se indreptau toate privirile din sala cotropita de caldura, dintre toate darurile de pe lume i-a fost dat acela de a povesti. Aici e viata, frumoasa si bolnava in acelasi timp, tandra si cinica, priviti in jurul vostru, trebuie sa-l credeti, totul se intampla la timpul prezent, celulele creierului mor progresiv, la fiecare fraza pe care o rostim si cu care, ceilalti, ne pun pe ganduri. In tacere, spectatorii asteptau sa se termine muzica scursa spre ei, din peretii salii, iar actorul astepta si el navala cuvintelor. In trupul ca o pestera de fier, a continuat el, tanarul a gasit o pereche de cercei sclipitori,atarnand intr-un os lustruit, pe care i-a luat si i-a ascuns in buzunarul de la piept al camasii. Noaptea, in vis, balaurul invesmantat in zale argintii i-a vorbit barbatului tanar, agata, i-a zis, cerceii in buricul tau si vei trai vesnic num ai in present. Pentru tine n-o sa mai fie nici ziua de ieri dar nici cea de maine. Daca ai intelepciune pentru o clipa, a mai zis uriasul de arama, sa nu o dai cu placere celui care o ravneste de-a lungul intregii eternitati. Despre aceasta, Dominic nu le-a mai spus nimic spectatorilor din pestera de matase a salii. Daca nu-ti vezi propria frumusete, fa precum sculptorul unei statusi ce trebuie sa devina frumoasa, taie aici, razuieste acolo, unui loc ii da netezime, pe altul il slefuieste. Suprima ceea ce este inutil, rostea pentru sine actorul, indreapta ceea ce este stramb...Ochii lui cautau in abururul luminat de reflectoare, din fata sa, un sprijin si o urma de liniste. Iata, El sta la usa si bate ! Daca va auzi cineva glasul Lui si va deschide usa, vom intra cu totii. Acesta este prezentul continuu al vietii noastre, un segment de timp trait cu toata fiinta si incelstat de umerii dezgoliti ai fiecarei zile. Fara virtute, rosteste actorul din intunericul cenusiu, Dumnezeu nu e decat un cuvant. Personajul pe care-l joaca le spune oamenilor din sala ca virtutea e impusa numai prin nobletea sangelui. Ionut Cristache

_________________________________________

Grafica: Karola Kim

18

Astronautica 2/2007

O noua viziune europeana asupra educatiei in sec XXI

-Declaratia si strategia de la Lisabona privind educatia cercetarii si educatieiSecolul XXI ne ofer o noua fate inedit, n ceea ce privete rolul i locul educaiei i cercetrii, ntr-o societate n continu schimbare, att la nivel instituional, ct mai ales economic i socioprofesional. Europa, n general U.E., este direct interesat de acest aspect, n condiiile n care la nivel comunitar problematica este departe de a fi rezolvat. Studiile realizate de ctre experii U.E. au artat c exist,n rndul statelor membre, o discrepan major n ceea ce privete gradul de implicare a factorilor de decizie locali i regionali n gsirea unor soluii pentru promovarea i ridicarea standardelor educaiei i cercetrii.Rapoartele demonstreaz, cu ajutorul statisticilor,c unele state europeneSuedia, Norvegia- i-au axat bunstarea material i social pe pilonul educativ, n timp ce altele- exemplul statelor foste comuniste i chiar Rusia- pstreaz aceleai linii promovate n anii 50. Concluzia studiilor a fost urmtoarea :la nivelul U.E. trebuie elaborat o strategie menit s balanseze, s redreseze i s sporeasc rolul educaiei, procesului de nvamnt, calitii cercetrii n rndul tuturor statelor membre. Acesta este scopul Strategiei de la Lisabona, ce configureaz o nou arhitectur european (Revista 22) n ceea ce privete rolul procesului educativ n Europa secolului XXI. n Romnia, aceast problematic reprezint principala direcie de dezvoltare structural a MECT i, nu n ultimul rnd, a societii civile, contiente c fr o puternic dezvoltare a cercetrii i educaiei, tnra generaie nu poate face fa cu succes preteniilor tot mai crncene de pe piaa de capital intelectual european. n acest sens,o iniiativ extrem de important este reprezentat de demararea proiectului Manecognitiva n cooperare cu UNESCO, n care este cuprins, cu titlu de partener i colegiul Constantin Cantacizino din Trgovite.Colegii notri au demarat un proiect de parteneriat intitulat Cantacuzinii si Proiectul Manecognitiva , ncepnd din vara acestui an.Proiectul i propune eficientizarea procesului educativ, implicarea elevilor n proiecte de cercetare intredisciplinare,utilizarea IT-ului i participarea activ la conferine dedicate acestui aspect. Proiectului Colegiului National Constantin Cantacuzino este sprijinit de Asociaia Manecognitiva i UNESCO, un rol important revenind urmtoarei personaliti : domnul Alexandru Mironov, preedinte al UNESCO n Romnia. Coordonatele proiectului trgovitean sunt cunoasterea Strategiei de la Lisabona privind proiectele de dezvoltare a cercetarii la nivel mondial si, de asemenea, implicarea Romaniei prin reprezentantii sai din Asociatia sus mentionata in acest demers ( UNESCO Romania, presedinte Alexandru Mironov si Grupul de Lucru de la Colegiul National Constantin Cantacuzino ). Trebuie precizat faptul c aceast iniiativ este deschis i altor unitati de nvmnt dmboviene care doresc s participe la un proiect cu ample rezonane asupra mbuntirii calitii actului educaional i , n egal msur, a cercetrii romneti. Pentru a nelege mai bine rolul jucat de cercetare i dezvoltarea sistemelor de nvmnt n societatea contemporan, trebuie s privim i s analizm ndeaproape propunerile Strategiei de la Lisabona realizate de experii U.E. Societatea Academic din Romnia a lansat n cadrul conferinei sale anuale raportul de analiz i prognoz privind sistemul educaional romnesc n contextual realizrii obiectivelor Agendei de la Lisabona. n acest sens, reamintim c aceast problematic a reprezentat obiectivul principal al Conferinei de la Lisabona din 2000, n cadrul creia efii de guverne europeni s-au angajat s realizeze pn n anul 2010 un amplu proiect, ce va avea ca finalitate transformarea U.E. n cea mai dinamic economie n domeniul cunoaterii. n anul 2005, cu sprijinul Consiliului European, Agenda de la Lisabona a fost reluat, punndu-se accent pe proiectele naionale privind dezvoltarea sistemului educaional i de cercetare.Este pus n discuie eficiena practic a Declaraiei de la Bologna din 1999, adoptat de majoritatea statelor europene i care s-a dovedit, n unele cazuri,ineficient.Astfel, Italia a considerat c dac se apropie de numrul de studeni nscrii n nvmntul teriar din SUA, acest lucru va determina o apropiere de performanele economice ale SUA(Revista 22), fapt cu totul neadevrat, deoarece, la scurt timp, aceast strategie s-a dovedit ineficient, Italia neavnd,nativ, structura de organizare politic i instituional a SUA. Comisia European a adoptat, la 20 aprilie 2005, o Comunicare prin care recunoate rolul esenial al educaiei i cercetrii n societatea contemporan i propune rilor membre, dar i celor aflate n stadiul de prevedere, s implementeze la nivel naional Strategia de la Lisabona.n acest sens,experii europeni au delimitat cteva aspecte ce ar trebui corijate rapid n cadrul sistemelor educative,mai ales n rile central i esteuropene : 1.Contientizarea scderii performanei din nvmnt 2.Rensufleirea dezbaterilor privind standardele universale de calitate a actului educaional Raportul SAR a precizat c eforturile Romniei de a-i moderniza sistemul de nvmnt sunt anterioare Declaraiei de la Bologna i au avut ca rezultat doar o lung i continu dezbatere pe tema Care este cea mai bun strategie privind dezvoltarea nvmntului romnesc ?, raportat programelor de guvernare a majoriti parlamentare, dar care a suferit de un real handicap punerea n aplicare, real, a acestor strategii. Exist o sintagm destul de des ntlnit n mediul academic romnesc an de sacrificiu i se pare c ea divine leitmotivul fiecrui ministru al Educaiei i Cercetrii la nceput de mandat. Finalitatea acestor ncercri ar fi gsirea unei strategii educaionale care s fie raportat direct la cerinele pieei muncii, la evoluia economiei globale i a politicilor comunitare viznd integrarea statelor, parial sau total, n programele de dezvoltare transfrontalier. La ntrebarea Care este, de fapt, nivelul calitativ oferit de sistemul educaional romnesc?,Comunitatea European afirm c este cel mult mediocru(Revista 22), dar mult mai aproape de adevr este sintagma supermagazin educaional, unde achiziionarea de bunuri este liber, dar n care trebuie s pierzi timp pentru a te decide asupra a ce i trebuie...(Revista 22). Din aceast cauz, muli studeni de elit opteaz pentru alte sisteme educaionale dup terminarea liceului, deoarece Romnia nu ofer deocamdat nicio alternativ viabil pentru capitalul intelectual acumulat de acetia. Soluia este la fel de simplu de nuanat un sistem educaional bun ar oferi studentului mediu, nu celui excepional, un echipament mult mai bun pentru a deveni un muncitor mai bun, un funcionar competent, un bun cetean.(Revista 22) SAR a mai propus, n cadrul aceleiai conferine anuale,o tem de reflecie pentru societatea romneasc: Au problemele de educaie i nvmnt din Romnia vreo importan pentru dezvoltarea societii romneti sau este populaia n stare s nvee s se adapteze i s fac fa vieii pe cont propriu,indiferent de performanele din educaie?.Rspunsul societii secolului XXI este clar nu: rmne de vzut n ce msur vom putea rezolva pe viitor aceast dilem.

Prof. Lixandru Emilia Ptru Arabella-Georgiana

19

Astronautica 2/2007

CARTEA Vs. INTERNETUL

Astzi, mai mult dect oricnd, n contextul exploziei informaionale i a diversificrii suporturilor informaiei, a noilor tehnologii ale informrii i comunicrii, n lumea bibliotecilor se discut tot mai mult despre rolul i locul lecturii n viaa social i educaional.

Procese variaionale, tranzitorii, analiza neliniar n controlul optimal

La redacia revistei noastre a fost trimis o carte intitulat Procese variaionale, tranzitorii, analiz neliniar n controlul optimal , scris de ctre profesorul Mihai Emilian Popescu, aprut la editura Tehnica Prezentul studiu conine noi metode de cercetare n Teoria Controlului, cu aplicaii n navigaia spaial i se adreseaz specialitilor n domeniu, fiind o continuare a crii Controlul optimal singular pentru sisteme dinamice comandate, aprut la Editura Academiei n anul 2002. O parte dintre rezultatele autorului sunt publicaii recente n reviste de specialitate din SUA, Frana, Marea Britanie, Germania, Canada. Studiul realizat conine o serie doctoranzi, de prelegeri pe care autorul le-a inut la Universitatea Savoie(Frana) doctoranzi, n cadrul seminarului de Geometrie i teoria controlului. . Tematica domeniului su de cercetare a fcut subiectul unor seciuni la congrese i conferine internaionale, al cror coordonator a fost. Rezultatele obinute de Mihai Emilian Popescu l-au recomandat ca referent la publicaii din strinatate, membru al Comisiei Doctorale a Universitii Calcutta, editor asociat la International Journal of Applied Mathematics and Computing . Recomnadm aceast carte celor interesai de acest subiect pentru c aici pot gsi extins sfera cercetrilor pe care complexitatea tematicii oferite de Teoria Controlului Optimal o impune. Ptru Arabella-Georgiana

Apariii editoriale

Pe acest segment al informrii i comunicrii, trebuie recunoscute trsturile i funciile specifice ale bibliotecii colare: funcia social, funcia instructiv-educativ, funcia cultural, funcia de cercetare i documentare, funcia de informare. Trstura fundamental a bibliotecii colare este aceea de stocare, organizare, regsire i difuzare a informaiei, suportul evolund de la piatr la tbliele de lut, de la papirus la pergament,de la manuscrise la tiprituri, iar mai recent la FloppyDisk, CD-Rom, DVD-Rom, CD-RW, Memory Stik. n zilele noastre, biblioteca colar dobndete noi atribuii, noi dimensiuni, se reconfigureaz ca spaiu al informrii i comunicrii n raport cu viaa social i noile tehnologii. Cartea utilizat concomitent cu mijloacele moderne de lucru, constituie o premis esenial a unei nvri eficiente i se nscrie n ansamblul mijloacelor tradiionale i moderne puse la dispoziie de societate tuturor categoriilor de utilizatori, indiferent de vrst, sex, situaie social i profesional. Biblioteca Colegiului Naional Constantin Carabella, parte a instituiei n care funcioneaz, ncearc permanent s integreze munca de fiecare zi n dinamica activitii didactice i s fac fa asaltului mijloacelor de informare n mas, n defavoarea lecturii, printr-o permanent colaborare cu ceilali factori educativi, prin crearea unui climat atractiv, de ncredere i studiu, prin servicii de calitate oferite utilizatorilo r si. Coleciile de publicaii ale bibliotecii conin literatur romn i universal, lucrri de referin n limba romn i limbi strine, publicaii seriale, manuale colare, culegeri de probleme, literatur de specialitate din toate domeniile de activitate, documente audio-vizuale etc Elevii i cadrele didactice apeleaz la serviciile bibliotecii, folosesc sala de lectur (Centru de Documentare i Informare), utilizeaz Internetul pentru o mai bun informare bibliografic i documentar, beneficiaz de toat aparatura din dotare i mijloacele audio-vizuale existente. Biblioteca are n vedere cunoaterea i satisfacerea cerinelor i exigenelor tuturor utilizatorilor si. Un distins om de carte, dr. Gabriel trempel, membru de onoare al Academiei Romne, spunea n 1990, la Facultatea de Litere, c: niciodat cartea, ca obiect fizic, nu va putea fi nlocuit pentru c nu poi lua omului plcerea de a o rsfoi, de a reveni asupra unor pagini, de a o simi. Cartea este instrumentul de comunicare cel mai sigur, cel mai uor de mnuit, este prima care a permis gndirii umane s nving timpul i spaiul. S nu uitm, totui , c lectura este n declin, iar accesul la Internet, la informaia electronic, la mijloacele de informare n mas, este n cretere. Cele dou componente eseniale ale activitii de informare i comunicare, Cartea i Internetul, au scopuri i obiective comune, nu se exclud una pe cealalt, ba mai mult, se completeaz reciproc. .Bibliotecar Nicoar Mariana

PROBLEME PROPUSE
Ce for de atracie exist ntre Pmnt i Lun dac gp=9,8m/s; Rp=6.400km; gL=1,62 ms RL=1.700km., iar perioada Lunii este de 27 zile, 23 min, 23 sec.(K=6,66 10) Nm/kg. Profesor: Rodica Firulescu La ce distan de Pmnt fora de atracie a acestuia este egal de atracia Lunii. Distana medie de la Pmnt la Lun este de 384.400 km. i ML = 0,0121 Mp. Profesor: Rodica Firulescu S se afle nlimea la care trebuie lansat un satelit pentru ca viteza lui s fie de n ori mai mare dect viteza satelitului de 0 , dndu-se raza planetei R. Profesor: Rodica Firulescu S se calculeze de cte ori ar trebui s se nvrt mai repede Pmntul n jurul axei sale pentru ca greutatea corpurilor la Ecuator s se reduc la a 8-a din valoarea ei real R = 6.400 km ; g = 8gl. Profesor: Rodica Firulescu La ce nlime energiile cinetic i potenial ale unui satelit sunt n raport k .Caz particular : R = 10.00 km; k = s. Ionit Bogdan clasa XI-D La ce nlime un satelit al Pmntului are energia potenial egal cu energia cinetic a satelitului de 0 cu aceeai mas (R= 6.400 km.). Georgescu Denissa clasa IX-E

20

Astronautica 2/2007

6 americani de origine africana exploratori ai spatiului

Termenul astronaut deriva din grecescul cuvintelor cu intelesul marinarii spatiului si se refera la toti cei care au fost desemnati membri de echipa NASA. Inca de la inceputurile programelor de zbor al oamenilor in spatiu, NASA a mentinut de asemenea termenul de astronaut drept un titlu pentru cei selectati a se alatura corpului de oameni ai NASA, care fac din navigatia in spatiu mai mult decat o cariera..o adevarata profesie. Generatia astronautilor anului 1978, de altfel primii astronauti numiti in mod special pentru era sfidarii spatiului, includea 3 americani de origine africana Guy Bluford, Ron McNair si Fred Gregory totodata cu prima femeie. Din acel moment au fost incorporati de-a lungul timpului 14 astronauti americani de origine africana ; 6 dintre ei in momentul de fata sunt activi si eligibili pentru a duce la bun sfarsit sarcina de a zbura in spatiu. Printre cei 6 americani de origine africana inclusi in Corpul Astronautic se numara :

Problema rezolvata
Enunt : 1. Aflati densitatea medie a
Pamantului, considerat de forma sferica, cand se cunoste : raza Pamantului R=6370 km., acceleratia gravitationala g=9,8 m/s2 si constanta gravitationala k=6,67.10 -11 N m2/kg2,

B. Alvin Drew ( locotenent colonel)

Selectionat drept specialist misiuni NASA in iulie 2000, locotenent colonel Drew s-a prezentat pentru instruire in august 2000. Antrenamentul candidatului a inclus orientarea in momentele dificile, numeroase cunostinte stiintifice si tehnice, instructaje intensive, instruire psihologica, scoala de pregatire pentru zborul T-38, in aceeasi masura cu invatarea salbaticilor tehnici de supravietuire. Urmand initial cursurile de instruire, el va lucra in domeniul tehnic pana in momentul atribuirii unui zbor in spatiu.

Rezolvare :
Densitatea medie este data de raportul ditre masa planetei si volumul sferic al acesteia, adica d=M/V, de unde rezulta ca M=d*V. Inlocuind volumul cu formula sa obtinem expresia M=d 4R3/3. Acceleratia gravitationala la nivelul marii se exprima prin formula g=kM/R2, in care inlocuind pe M va rezulta : G=k.d.4..R/3, de unde separan densitatea avem: d=3.g /4..R.k Inlocuind valorile cunoscute obtinem valoarea medie a densitatii Pamantului : d=5,5 g / cm3

Joan E. Higginbotham (MS)

Selectionata pentru postul de astronaut al NASA in aprilie 1996, Joan Higginbotham sa prezentat la Centrul Spatial Johnson in august 1996. Din acel moment i-au fost atribuite problemele tehnice in domeniul habitatului, in Sail si in cadrul Centrului Spatial Kennedy (ksc) OPS Support Branch. In cadrul indatoririlor sale anterioare in KSC Ops Support Branch, ea a testat variate module ale Statiei Spatiale Internationale pentru operabilitate, compatibilitate si functionalitate prioritare lansarii in spatiu. Momentan, J.H ii sunt atribuite problemele tehnice in ramura CAPCOM. O data incheiati cei doi ani de instruire si de evaluare, este calificata pentru zbor, in calitate de specialistmisiuni.

Yvonne D. Cagle (colonel, USAF)

Cariera medicala a Dr. Cagle a fost sustinuta de catre Programul Profesionistilor Sanatatii, prin intermediul caruia ea a primit mandatul de ofiter in cadrul Fortelor Aeriene ale Statelor Unite si ulterior i-au fost recunoscute meritele in acest domeniu. Selectionata de NASA in luna aprilie a anului 1996, doctor Cagle s-a prezentat Centrului Spatial Johnson in august 1996. Odata sfarsiti cei 2 ani de practica si evaluare, ea este calificata pentru zbor, ocupand postul de specialist misiuni. Actualmente, doctoritei ii sunt atribuite indatoriri tehnice in cadrul ramurii Planificarii Biroului de Operatiuni ale Astronautilor, inclusiv Statiile Spatiale.

Mihai Octavian Enunt :

2. Sa se determine perioada unui satelit artificial lansat la altitudinea h=0, pe o planeta sferica cu densitatea medie d=5,5 g / cm3 cand cunoastem constanta gravitational K= k=6,67.10 -11 N m2/kg2.

Leland D. Melvin (Mr)

Domnul Melvin a inceput sa lucreze in grupul care se ocupa de Senzorii Optici prin fibra al Ramurii de Evaluare a Stiintelor nondestructive, al NASA, Centrul de Cercetare, in 1989 unde a condus cercetarile in aria masurarilor fizice pentru dezvoltarea instrumentelor avansate pentru NDE (Evaluarea nondestructiva). In 1994 a fost selectionat pentru a conduce echipa raspunzatoare de Monitorizarea Sanatatii Vehiculelor (VHM) pentru Lockheed / NASA X-33, Programul Lansarii Vehiculelor (RLV). El a fost ales pentru a intra in Programul de Instruire a Astronautilor al NASA in iunie 1998 si s-a prezentat pentru instruire in august 1998. Actualmente, se ocupa cu Domeniul Operatiunilor Statiilor Spatiale ale Biroului Astronautic. El va realiza indatoririle tehnice pana in momentul insarcinarii sale cu o lansare in spatiu.

Rezolvare :
Plecand de la relatiile folosite in problema precedenta M=d 4R3/3 si KmM/R2= mR 42/T2, putem scoate perioada T ceruta astfel: T=[2R3/KM]1/2. In urma calculelor efectuate gasim T= 3 / Kd. Inlocuind valorile cunoscute obtinem T=1h 24min.

Mihai Octavian Enunt :

3. Determinati perioada de revolutie T a lunii in jurul Pamantului cunoscand: acceleratia gravitationala la suprafata Terrei g0=9.8 m/s2, raza Pamantului R=6400km si distanta medie Pamant luna D=384 000 km.

Robert L. Curbeam Jr. (comandant)

Selectionat de NASA in decembrie 1994, comandatul Curbeam s-a prezentat la Centrul Spatial Johnson in martie 1995. Dupa terminarea unui an de antrenament si evaluare, a fost desemnat responsabil in Ramura Computerizarii a Biroului Astronautic. El este veteranul celor doua zboruri in spatiu, STS-85 in 1997, si STS-98 in 2001, si a petrecut mai mult de 593 de ore in spatiu, inclusiv peste 19 ore EVA de-a lungul a trei deplasari in spatiu. Intre cele doua zboruri, Curbeam a servit drept comunicator din spatiu, responsabil cu redarea tuturor comunicarilor dintre biroul Central si echipele de la bordul Statiilor Spatiale Internationale. Dupa cel de al doilea zbor a fost numit de asemenea Sef al Ramurii CAPCOM. Actualmente, Curbeam este membru al echipei de pe STS-116.

Stephanie D. Wilson (MS)

Selectionata de NASA pentru Corpul Astronautic in aprilie 1996, Stephanie Wilson s-a prezentat la centrul Spatial Johnson in august 1996. O data sfarsiti cei 2 ani de instruire si evaluare, ea este calificata pentru un zbor, drept specialist-misiuni. Initial, i-au fost atribuite sarcinile tehnice in cadrul Ramurii Operationale a Statiei Spatiale a Biroului Astronautic. Wilson este actualmente in Bransa CAPCOM si lucreaza in M.Control ca prim comunicator cu echipele aflate in misiune. Sursa : NASA Prof. Maria Toma Badeanu Elev : Patricia Stana;

Rezolvare :
Plecand de la relatiile cunoscute g0= kM/R2 si KmM/D2 = mD42/T2 putem deduce perioada de revolutie a lunii: T=2 (D3/KM) de unde rezulta T=2 D/R (D/g0)1/2 Efectuand calculele obtinem T=27.4 zile

Mihai Octavian
Pagina realizata de : Goicea Ruxandra

Astronautica 2/2007

21

Campionatul National de Modele Spaiale

Campionatul naional de modele spaiale a avut loc n perioada 8-12 august 2007, n orasul Slite Sibiu, unde bunul mers al ntrecerii a fost asigurat de comisia de modelism din cadrul D.J.S Sibiu. Campionatul naional a reprezentat criteriul de selecie al sportivilor romni pentru loturile naionale participante la campionatul european din Slovacia. Concurenii au fost n numr de circa 50, din 8 cluburi din ar (C.S.M Buzu, Chimia Buzu, C.S.T.A Suceava, Palatul Copiilor Voina Buzu, C.S Rarul Cmulung Moldovenesc, Palatul Copiilor Pucioasa, C.S.M Bacu, C.S Total Sibiu).
3.Torodoc Bogdan CSTA Suceava 513 ECHIPE: 1.C.S.M Buzau 2.CSTA Suceava 3.C.S.P.C Vointa Buzau S4A JUNIORI 1.Morosan Anrei C.S.M Rarau C.Lung 344 2.Lesenciuc Andrei CSTA Suceava 227 3.Vaman Adrian C.S.M Rarau C.Lung 223 ECHIPE: 1.C.S.M Rarau C.Lung 2.CSTA Suceava 3.CSTA Suceava S4A SENIORI 1.Catargiu Ioan CSTA Suceava 261 2.Sercaianu Florica C.S.M Buzau 204 3.Apostol Adrian C.S.M Buzau 176 ECHIPE: 1.CSTA Suceava 2.C.S.M Buzau 3.CSTA Suceava S5B JUNIORI 1.Scarlat Ionut Chimia Buzau 680 2.Constantinesu Mihai Chimia Buzau 643 2.Limbutu Calin P.C Vointa Buzau 643 ECHIPE: 1.C.S Chimia Buzau 2.P.C Vointa Buzau S5C SENIORI 1.Constantinesu Gabriel Chimia Buzau 725 1.Sercaianu Florica C.S.M Buzau 725 3.Manolescu Viorel P.C Vointa Buzau 724 3.Otelea Dragos C.S.M Buzau 724 ECHIPE: 1.C.S.M Buzau 2.P.C Vointa Buzau 3.C.S Chimia Buzau S6A JUNIORI 1.Morosan Andrei CSM Rarau C. Lung 348 2.Paicu Madalin CSTA Suceava 256 3.Persinaru Gabriel P.C Vointa Buzau 224 ECHIPE: 1.CSM Rarau C. Lung 2.C.S.M Buzau 3.CSTA Suceava S6A SENIORI 1.Catargiu Ioan CSTA Suceava 326 2.Radu Nicolae P.C Vointa Buzau 309 3.Botusan Liviu CSTA Suceava 303 ECHIPE: CSTA Suceava 2.C.S.M Buzau 3.CSTA Suceava S7 JUNIORI 1.Constantinescu Mihai-CS Chimia Buzau 792 2.Limbutu Calin .P.C Vointa Buzau 749 3.Oprea Robert C.S.M Buzau 748 ECHIPE: 1.CS Chimia Buzau 2.C.S.P.C Vointa Buzau 3.C.S.M Buzau S7 SENIORI 1.Constantinescu Gabriel Chimia Buzau 758 2.Constantinescu Gica Chimia Buzau 731

Cei mai buni 10 sporrtivi

Rachetomodelism 2007
Ca n fiecare an, revista ASTRONAUTICA caut s v prezinte, n rndurile urmtoare, evidenierea sportivilor remarcai n activitile competiionale de pe parcursul anului 2007 de ctre Fereraiei Romne de Modelism.
Seniori: 1. Sercaianu Florica C.S.M. BUZAU 2. Constantinescu Gabriel Chimia BUZAU 3. Constantinescu Gica Chimia BUZAU 4. Botusan Liviu C.S.T.A. SUCEAVA 5. Nica Ovidiu C.S.M. BUZAU 6. Catargiu Ion C.S.T.A. SUCEAVA 7. Radu Nicolae P.C.Vointa BUZAU 8. Manolescu Viorel P.C.Vointa BUZAU 9. Sercaianu Lucian C.S.M. BUZAU 10. Dranca Sorin C.S.T.A. SUCEAVA Clasament pe cluburi Seniori 1. C.S.M. BUZAU 7873 puncte 2. C.S.CHIMIA BUZAU 4924 puncte 3. C.S.T.A. SUCEAVA 3519 puncte Juniori: C.S.Chimia BUZAU P.C.Vointa BUZAU C.S.M. BUZAU C.S.M. RARAUL C.S.T.A. SUCEAVA C.S.Chimia BUZAU C.S.M. RARAUL C.S.T.A. SUCEAVA C.S.Chimia BUZAU C.S.T.A. SUCEAVA

Probele de concurs au fost: S1, S3, S4, S5, S6, S7, S8, S9 pentru juniori i seniori, ele au avut loc pe islazul din vecintatea Taberei de Var a elevilor din Slite Sibiu i s-au desfurat pe o vreme frumoas, avnd la locul de concurs toate cele necesare unei bune desfurri a ntrecerii. Directorul concursului a fost prof. Mihail Zanciu secretar general. Al FRMd. , iar comisari de start - Botuanu Ion i Dumitru Tudorel. Juriul concursului a fost format din Mihail Zanciu, Dumitru Tudorel i Guzu Ion. Machetele de rachete au fost apreciate i punctate de gen.(r) Guzu Ion, prof. Mihail Zanciu.si prof. Radu N. Ioan Participanii la concurs au utilizat motoare fabricate n Romnia (C.S.T.A. Suceava, C.S.M. Buzu, C.S.P.C Voina Buzu), dar i motoare procurate din strintate. De remarcat faptul c i n acest an motoarele au fost controlate cu ajutorul unui tester deinut de F.R.M. Ioni Decebal cls. XI C

1. Scarlat Ionut 2. Limbutu Calin 3. Oprea Robert 4. Morosan Andrei 5. Nutescu Cristian 6. Constantinescu Mihai 7. Vaman Adrian 8. Albu Andrei 9. Alexandru Valentin 10. Paicu Madalin

Clasament pe cluburi Juniori 1. C.S.CHIMIA BUZAU 4206 puncte 2. P.C.Vointa BUZAU 2905 puncte 3. C.S.M. RARAUL 2011 puncte Clasament pe cluburi Seniori si Juniori 1. C.S.M. BUZAU 9471 puncte 2. C.S.CHIMIA BUZAU 9130 puncte 3. C.S.T.A. SUCEAVA 5483 puncte

3.Sercaianu Florica C.S.M Buzau 730 ECHIPE: 1.CS Chimia Buzau 2.C.S.P.C Vointa Buzau 3.C.S.M Buzau
S8D JUNIORI 1.Albu Andrei C.S.T.A Suceava 499 2.Vornicu ovidiu S.C.M Bacau 324 3.Velescu Ioan S.C.M Bacau 312 ECHIPE: 1.S.C.M Bacau 2.C.S.T.A Suceava S8E SENORI 1.Botusan Liviu CSTA Suceava 4000 2.Panaite Dumitru S.C.M Bacau 3808 3.Bradateanu Stefan CSTA Suceava 2815 ECHIPE: 1.CSTA Suceava 2.S.C.M Bacau 3.C.C Pucioasa S9A JUNIORI 1.Limbutu Calin P.C Vointa Buzau 372 2.Paicu Madalin CSTA Suceava 340 3.Constantinesu Mihai Chimia Buzau 302 ECHIPE: 1.CSTA Suceava 2.CSTA Suceava 3.CSM Rarau C. Lung S9A SENIORI 1.Botusan Liviu CSTA Suceava 414 2.Manolescu Viorel P C Vointa Buzau 370 3.Sercaianu Florica C.S.M Buzau 351 ECHIPE: 1.CSTA Suceava 2.C.S P.C Vointa Buzau 3.C.S.M Buzau

Stancu Florin, clasa a XI-a A

Clasamente
S1A JUNIORI
1.Constantinescu Mihai- Chimia Buzau 163,5 2.Alexandru Valentin- Chimia Buzau 158 3.Scarlat Ionut -Chimia Buzau 134,6 ECHIPE: 1. Chimia Buzau , 2. Total Sibiu , 3.CSTA Suceava S1B SENIORI 1.Dranca Sorin -CSTA Suceava 295 2.Botusan Liviu -CSTA Suceava 267,5 3.Radu Nicolae -C.S P.C Vointa Buzau 248 ECHIPE: 1.CSTA Suceava 2.CSTA Suceava S3A JUNIORI 1.Albu Andrei -CSTA Suceava 600 2.Necula Stefan -Chimia Buzau 492 3.Scarlat Ionut -Chimia Buzau 443 ECHIPE: 1.CS Chimia Buzau, 2.CSTA Suceava, 3.C.S. Total Sibiu S3A SENIORI 1.Sercaianu Florica C.S..M Buzau 577 2.Manolescu Viorel P.CVointa Buzau 513

Ilie Eduard Mihai

Foto: Ciprian Pascu - Sibiu

22

Astronautica 2/2007

Campionatul European de Modele Spaiale ediia 2007

Scarlat Ionut - Campion European
In perioada 7-14 septembrie 2007, s-a desfasurat in localitatea: Kosice, din Slovacia, Campionatul European de rachetomodele penru juniori si seniori. La acest campionat, conform noilor reglementari, s-a concurat numai la cinci probe in loc de opt, actiune ce a schimbat structura loturilor nationale.. Juriul FAI a fost format din: Echipe Nationalae -- Seniori + Juniori 1. Slovacia 23892 2. Polonia 23890 3. Rusia 20242 6. Romania 13244 36. Botuan Liviu Romnia 151 38. Sercainu Florica Romnia 82 S5C Seniori. Echipe 1. Serbia 3168 2. Cehia 2947 3. Slovacia 2893, ... 7. Romnia 798 S5C Seniori. Individual 1. Cipcic Vladimir Serbia 1190 2. Stancevic Miroslav Serbia 1024 3. Pavka Bedrich Cehia 1006 30.. Catargiu Ioan Romnia 259 36. Botuan Liviu Romnia 151 38. Sercainu Florica Romnia 82 S7 Seniori. Echipe 1. Polonia 2811 2. Slovacia 2578 3. Romnia 2565 S7 Seniori. Individual 1. Karch Antoni Polonia 965 2. Karch Tomasz Polonia 947 3. Pavka Bedrich Cehia 943 4. Constantinescu Gic Romnia 909 6. Sercianu Florica Romnia 883 11. Constantinescu Gabriel Romnia 772 S8E/P Seniori. Echipe 1. Slovacia 7599 2. Germania 7532 3. Polonia 7419, ....11. Romnia 2552 S8E/P Seniori. Individual 1. Jansiewicz Pawel Polonia 3871 2. Womry Edward Polonia 3461 3. Wieleh Steffen Germania 3433 12. Botuan Liviu Romnia 2552 S9A Seniori. Echipe 1. Polonia 1197 2. Cehia 1167 3. Lituania 922,...., 6. Romania 774 S9A Seniori. Individual 1. Lasocha Slawomir Polonia 517 2. Timofejevas Maksimas Lituania 464 3. Malmyga Leszec Polonia 461 6. Nica Ovidiu Romnia 383 20. Sercianu Florica Romn 271 36. Botuan Liviu Romni 120

Clasamente - juniori
S4A Juniori . Echipe Nationale 1. Slovacia 1373. 2. Rusia 1302, 3. Serbia 1023, , 7. Romania - 655 S4A Juniori. Individual 1. Maybordda Anastasija Rusia 540 2. Cesnek Boris Slovacia 528 3. Jankech Tomas Slovacia 493 11. Cristian Nutescu Romnia 337 12. Moroan Andrei Ronnia 318 27-34. Vaman Adrian Romnia 0 S5B Juniori. Echipe Nationale 1. Cehia 2497, 2. Slovacia - 2247, 3. Romnia - 2160 S5B Juniori. Individual 1 Petrov Nikolay Rusia 965 2 Maybordda Anastasija Rusia 948 3 Pavka Martin Cehia 918 11. Cristian Nutescu Romnia 337 12. Moroan Andrei Ronnia 318 27-34. Vaman Adrian Romnia 0 S7 Juniori. Echipe Nationale 1. Cehia 2573, 2. Rusia 2493, 3. Slovacia - 2466, 4. Romania 2382 S7 Juniori. Individual 1. Scarlat Ionut Romnia 890 2. Pakostova Barbora Cehia 889 3. Pavka Martin Cehia 854 12. Limbutu Calin Romnia 795 15. Oprea Robert Romnia 697 S8D Juniori. Echipe Nationale 1. Polonia 2396, 2. Cehia - 2147, 3. Slovacia - 1889 S8D Juniori. Individual 1. Pavka Martin Cehia 1047 2. Sliwa Bortosz Polonia 911 3. Jankech Tomas Slovacia 833 S9A Juniori. Echipe Nationale 1.Rusia 1457, 2. Cehia 1185, 3. Serbia - 1105,, 6. Romnia - 989 S9A Juniori. Individual 1. Demidov Maxim Rusia 540 2. Mayboroda Anastasija Rusia 504 3. Katanic Mirko Serbia 464 9. Limbutu Clin Romnia 389 20. Moroan Andrei Romnia 260 24. Cristian Nutescu Romnia 237

Preedinte: Pelagic Srdjan si membri: Ing. Jurek Lubos, Mrs. Halman Jo Din comitetul de organizare au facut parte: : Cuden Marijan - Ofier de securitate, Ph.Dr. Mryglot Stanislav, directorul concursului: Echipele tarii noastre au fost formate din Cristian Nutescu , Moroan Andrei, Vaman Adrian, Limbutu Calin, Oprea Robert, Scarlat Ionut juniori si Ion Catargiu, Nica Ovidiu, Botuan Liviu, Sercainu Florica , Constantinescu Gica, Constantinescu Gabriel-seniori. Coducatorul delegatiei a fost Constantinescu Gabriel, antrenori Sercaianu Lucian si Catargiu Ioan, iar arbitri Guzu Ion si Dumitru Tudorel. La acest campionat Europen lotul tarii noastre a obtinut trei medalii: Aur: Scarlat Ionut, la S7 juniori; Bronz: Cristian Nutescu, Moroan Andrei, Vaman Adrian echipe, S5, juniori; Bronz: Constantinescu Gic, Sercianu Florica, Constantinescu Gabriel echipe seniori. Vlad Alina, a XI a

Clasmente transmise de prof. Mihail Zanciu, secretar general al F.R.Md.

Clasamente generale
Echipe Nationale - Juniori 1. Cehia 9192 2. Rusia 9024 3. Slovacia 8751 5. Romania 6063 Echipe Nationalae - Seniori 1. Polonia 15674 2. Slovacia 15138 3. Rusia 11825 8. Romania 7181

Clasamente - seniori
S4A Seniori Echipe 1. Polonia - 1570, 2. Cehia 1566, 3. Slovacia 1430,..., 11. Romnia - 492 S4A Seniori. Individual 1. Przybytek Krysztof Polonia 540 2. Pavka Marek Cehia 540 3. Jenko Boris Slovenia 540 32. Catargiu Ioan Romnia 259

Echipa Romaniei pe podium FOTO : Lucian Sercaianu

23

Astronautica 2/2007

WORLD CUP BUCURETI

In perioada 13-15 iulie 2007 a avut loc la Bucureti o etap a Cupei Mondiale la modele spaiale, organizat de Federaia Aeronautic Internaional. Concursul a avut urmtorii organizatori: Bilius Vasile - director ; Boicu Stefan Olvian - secretar; Botuan Ioan - ofier de securitate. Juriul Federaiei Aeronautice Internaionale a fost format din: Guzu Ion, Zoran Katanic, Constanticescu Gabriel Au participat modelisti din Serbia S. Mitovica si Romnia CSTA Suceava, CSM Rarul, CS Voina Buzau, SCM Bacu, PC Ploieti, CS Chimia Buzu.

Gica Constantinescu
Clasamente
S4A-Rachetoplane 1. Zika Josipovic Serbia 448s 2. Radojica Katanic Serbia 443s 3. Ovidu Nica Romnia 434s S6A-Durata cu stremer 1. Radojica Katanic Serbia 383s 2. Zika Josipovic Serbia 315s 3. Ovidu Nica Romnia 291s S9A-Durata cu girocoptere 1. Florica Sercianu Romnia 449s 2. Zika Josipovic Serbia 393s 3. Clin Limbutu Romnia 390s S7-Machete de rachete 1 Gabriel Constantinescu Romnia Ariane 44LP - 736 + 105 = 841pts 2 Gica Constantinescu Romnia Ariane 3 - 725 + 102 = 827pts 3 Florica Sercaianu Romnia Ariane 3 - 724 + 102 = 826pts S8E/P-RC Rachetolane telecomandate 1. Zika Josipovic Serbia 2813p 2. Liviu Botuan Romnia 2531p 3. Stefan Brdaeanu Romnia 1942p

un model al rachetomodelismului romanesc

Doamna inginer Gica Constantinescu este angajata la SDFEE Buzau din anul 1991, iar in prezent este seful Oficiului Comercial Buzau.
In anul 1999 se inscrie la sectia de rachetomodele a Clubului Sportiv Chimia din Buzau unde, alaturi de sotul ei, duce mai departe traditia clubului si castiga an de an numeroase medalii la campionatele nationale si internationale.

Clasamente
Clasa S8E/P 1. Nebojsa Dinic - Serbia, S.Mitovica 3991 2. Zoran Katanic - Serbia, S.Mitovica 3511 3. Botuan Liviu - CSTA Suceava 3271 Clasa S6A 1. Botuan Liviu - CSTA Suceava 504 2. Zoran Katanic - Serbia, S. Mitrovica 464 3. Catargiu Ioan - CSTA Suceava 428 Clasa S4A 1. Moroan Andrei - CSM Raraul 592 2. Nebojsa Dinic - Serbia, S. Mitrovica 540 3. Zoran Katanic - Serbia, S. Mitrovica 515 Clasa S9A 1. Manolescu Viorel - CS Voina Buzau 439 2. Radu Nicolae CS Vointa Buzau 418 3. Zoran Katanic Serbia,S Mitrovica 414

S-au prezentat 17 machete din care 15 au fost Ariane. Ne bucur prezena pe podium a celor 3 concureni romni, si rezultatul Florici Sercianu, locul 1 la S9A. Dragoi Anisa, a XI a C

World Cup Anatolia

Inc o cup mondial a avut loc n Turcia la Ankara-Golbasi, n perioada 15-17 iunie 2007. La aceasta cup au participat Florica si Lucian Sercianu de la CSM Buzau. Dac Florica a concurat cu succes, Lucian a fost component al juriului FAI. Director de concurs i ofiter cu securitatea startului au fost: Mustafa Genc, Tamer Ekinci - Turcia S3A-Parachute Duration
1 Mustafa Genc Turcia 528s 2 Mehmet Arslan Turcia 502s 3 Hilal Yelkeson Turcia 487s S4A-Boost Glider 1 Mustafa Genc Turcia 484s 2 Suat Esmer Turcia 402s 3 Florica Sercaianu Romania 388s S6A-Streamer Duration 1 Florica Sercaianu Romania 407s 2 Zahide Arsan Turcia 381s 3 Emel Yasdiman Turcia 302s S9A-Gyrocopter Duration 1 Glorica Sercainu Romania 456s 2 Suat Esmer Turcia 345s 3 Mustafa Genc Turcia 302s S7-Scale 1. Fl. Sercianu Romnia Ariane 3 - 830pts

Grigore George, cls. XI-C

Sercianu Lucian lansnd machetaAriane

World Cup in Buzau

Oraul Buzu a organizat in perioada 18-20 mai 2007 World Cup etapa Cupei Mondiale la rachetomodele. Au particiat cluburi din Serbia si Romania. Concursul a fost apreciat de concurenii strini i romni ca fiind bine organizat, reieind in evidena eforturile depuse de clubul buzoian CSM si a modelitilor Lucian si Florica Sercaianu.

2. Suat Esmer -Turcia Ariane 1 - 577pts 3. Zahide Arsan Turcia Dragon 3 497pts Mihai Octavian, cls X-A

Din bogatul sau palmares sportiv amintim numai premiile obtinute la cele mai importante competitii de profil: - In anul 2001 participa la Campionatul European de Rachetomodele din Ankara,Turcia, unde ocupa locul 2 pe echipe la clasa Machete de altitudine - In anul 2002, la Campionatul Mondial de Modelism Spatial de la Praga, Cehia, ocupa locul 3 pe echipe la clasa Machete statice - In anul 2004 , la Campionatul Mondial de Modelism Spatial de la Deblin, Polonia, ocupa locul 2 pe echipe la clasaMachete statice si locul 3 pe echipe la clasa Machete de altitudine - In anul 2005, Campionatul European de Rachetomodele se organizeaza in Romania, la Buzau, prilej pentru obtinerea unor noi rezultate de exceptie: - locul 3 la individual la clasa Machete statice; - locul 2 pe echipe la clasa Machete statice; - locul 3 pe echipe la clasa :Machete altitudine; - In acelasi an, castiga medalia de argint la Cupa Mondiala, distinctie care in prezent se gaseste expusa la muzeul Aeronauticii de la Geneva; - In anul 2006 participa la Campionatul Mondial de Modelism Spatial de la Baikonur, Kazahstan, unde ocupa locul 3 pe ecipe la clasa Machete de altitudine; In decembrie 2006, Agentia nationala pentru Sport ii acorda Diploma de Excelenta pentru performantele deosebite in sport, precum si titlul de Maestru Emerit al Sportului. Soare Costin, Cls a XI a C

24

Astronautica 2/2007

Morariu Silvestru
Va anuntam cu regret ca in .2007 s-a stins din viata Silvestru Morariu , om de o deosebita calitate umana si profesionala, cu o vasta experienta in domeniului modelismului romanesc. Prezentam in continuare articolul aparut in revista electronic a Asociatiei de modele spatiale din Marea Britanie, intitulata INTERSPACE - Nr.5 ( 51) - 2007, al presedintelui subcomisiei de modele spatiale CIAM FAI , Srdjan D. Pelagic: Este trist sa auzim despre decesul dragului nostru prieten si antrenor al multor modelisti spatiali din Romania, Silvestru Morariu. De multe ori directorul echipei romane nationale si responsabil pentru obtinerea multor succese si strabilirea unor relatii de mare competitie cu alte tari. Il cunosteam de mai bine de 30 de ani si mi-l amintesc ca fiind un rege tacut si un om bun, plin de intelegere pentru toata lumea si devotat total modelelor spatiale. E o mare pierdere pentru modelismul spatial nu numai din Romania , dar si din intreaga lume. Ii rugam pe prietenii nostri din Romania sa trimita sincere condoleante familiei lui Sivestru Morariu. Pentru mai buna cunoastere a vietii si activitatii lui Morariu Silvestru dam prezentarea din Enciclopedia educatiei fizice si sortului in Romania:S-a nascut in 1935, la Mitocul-Dragomirnei, jud. Suceava. Sportiv specializat n aeromodele i rachetomodele, internaional i antrenor de modelism. A activat ca sportiv i antrenor la Clubul Sporturilor Tehnico - Aplicative din Suceava. Campion naional la aeromodelism viteza 10 cmc i rachetomodele clasa S3C. A fcut parte din echipa naional la CM de rachetomodele din anul 1972, obtinnd argint la clasa S3A (rachetomodel cu parauta). Maestru al sportului. ntre 1981-2000, a activat ca antrenor la lotul naional de rachetomodele, aducndu-i contribuia la realizarea unor performane de prestigiu la CE, prin medalia de aur obinut n 1984, 2 medalii de argint, n 1988 i 1993, i medalia de bronz n 1991, precum i la CM. prin medaliile de argint i bronz n 1987, aur n 1994 la individual clasa S4B, aur n 1996 pe echipe clasa S3A. Sportivii clubului care au realizat aceste performane sunt Dorin Torodoc, loan Catargiu, Sorin Zaharioaie. Antrenor emerit. Preedintele Clubului Sporturilor TehnicoAplicative Suceava, preedintele Comisiei tehnice de rachetomo dele i vicepreedintele FRMd. A desfurat o activitate susinut pentru rspndirea rachetomodelismului n Romnia, producnd la CSTA Suceava micromotoare cu reacie i truse de rachetomodele pentru cluburile participante la CN i pentru loturile naionale Clubul sau a fost principalul organizator, alturi de federaie al celor trei Campionate Europene din 1984, 1988 i 1993, al Campionatului Mondial de rachetomodele din 1998 i al CE de aeromodele machete radiocomandate i captive. Pentru cei peste 30 de ani de activitate membrii Societatii Astronautica ii vor fi vesnic recunoscatori. Silvestru Morariu va ramane in memoria noastra ca un mare luptator pentru modelismul romanesc si de pretutindeni.

Popa Flavia Cezara, Cls a XII-a

Problema reducerii probelor la rachetomodele

Cunoscutul modelist roman Gabriel Constantinescu a timis o scrisoare cu cateva sugestii privind aceasta problema catre Srdjan Pelagic, seful subcomisiei de modele spatiale de la CIAM FAI. In continuare, va prezentam cateva din ideile sustinute : ``Trimit acest raspuns dupa o lunga discutie cu ai mei colegi si Consiliul Federatiei noastre. Urmatoarele concluzii ale Romanian Space Modellers sunt aprobate de directiva Federatiei Romane. Noi luam in considerare faptul ca viitorul Space Modellingului se afla in probe care prezinta unele din cele mai spectaculoase zboruri si, de asemenea, in probe care supun talentul tehnic al competitorului la cel mai sever test. Din acest motiv, propunem mentinerea probelor S5-Scale altitudine ; S7Scale si S8-RC Rocket Glider pentru complexitatea tehnica si spectacolul vizual. Probele S4-Boost Glider si S9-Gyrocopter Duration sunt retinute pentru necesitatile tehnice. Acestea sunt probele care consideram ca ar trebui sa se tina in 2008 la Campionatul Mondial de Modele Spatiale. Pentru viitor, propunem preluarea lui S12/P-Triatlon, incorporarea probelor deja existente S4-Boost Glider, S6Streamer, durata si S9-Gyrocopter, durata care respecta regula timpului, depinzand in general de ingeniozitatea tehnica a competitorului. Inca ceva, ar trebui sa modificam S1-Altitude, sa-i incorporam un altimetru electronic. De asemenea propunem urmatoarele: - S4; S5; S7; S8; S9 pentru Campionatul Mondial 2008 - S1; S5; S7; S8 si S12-Triatlon pentru viitoarele WSMC.
arbitru Denissa Georgescu, clasa a IX-a E

CUPA ROMANIEI
In orasul Buzau, in perioada 18-20 mai 2007, in paralel cu desfasurarea World Cup Buzau 2007, s-au organizat si intrecerile din cadrul finalelor Cupei Romaniei la modele spatiale.
BUZAU 18-20 MAI 2007 Clasa S9A- seniori 1.Sercaianu Florica CSM Buzau 2.Catargiu Ioan CSTA Suceava 3.Constantinescu Gica Chimia Buzau Echipe: 1.CSM Buzau, 2.CSTA Suceava 3. Chimia Buzau. Clasa S8E/P- seniori 1.Botusan Liviu CSTA Suceava 2531 2.Bradateanu Stefan CSTA Suceava 1944 3.Pricop Victor Aerostar Bacau 1004 Echipe: 1.CSTA Suceava 2.Aerostar Bacau Clasa S7- seniori 1.Constantinescu Gabriel Chimia Buzau 841 2.Sercaianu Florica CSM Buzau 827 3.Constantinescu Gica Chimia Buzau 827 Echipe: 1.Chimia Buzau 2.CSM Buzau 3.PC Vointa Buzau. Clasa S6A- seniori 1.Nica Ovidiu CSM Buzau 291 2.Catargiu Ioan CSTA Suceava 272 3.Radu Nicolae PC Vointa Buzau 234 Echipe: 1.CSM Buzau 2.CSTA Suceava 3.Chimia Buzau Clasa S4A- seniori 1.Nica Ovidiu CSM Buzau 434 2.Catargiu Ioan CSTA Suceava 429 3.Apostol Adrian CSM Buzau 279 Echipe: 1.CSM Buzau 2.CSTA Suceava 3.CSTA Suceava Ghita Florin, cls a XI a C

449 383 355

Astronautica 2/2007

25

Lansarea sondei Kaguya

Japonia intenioneaz s trimit pe Lun, pn n 2015, o sond spaial fr echipaj uman, dup ce primul satelit selenar construit de aceast ar s-a plasat cu succes pe orbit la nceputul lunii trecute. La 14 septembrie 2007, agenia spaial japonez a lansat sonda spaial Selene, n ceea ce oficialii de la Tokyo consider a fi cea mai important misiune pe Lun dup Fig.1: Sonda Selene proiectul U.S. Apollo din 1969. Racheta H2-A, lansator de rachete produs de firma Mitsubishi Heavy Industries, a transportat vehiculul spaial i a decolat de la centrul spaial Tanegashima. Sistemul de observare selenar Kaguya (Selene) a fost conceput de agenia spaial japonez JAXA. Pentru dezvoltarea Selene au fost alocate fonduri de 355 de milioane de euro, dar pregtirile pentru lansarea sondei au durat mai mult dect era prevzut,ceea ce a permis Chinei i Indiei s-i pun la punct propriile misiuni de explorare a Lunii. Componentele vehiculului spaial: -modulul principal:conine propulsorul i majoritatea echipamentelor tiinifice; -satelitul VRAD:monitorizeaz cmpul gravitaional selenar; -satelit de retransmisie:retransmite informaii ctre Pmnt cnd modulul principal se afl pe partea invizibil a Lunii. Sistemul Kaguya, format dintr-o sond principal i doi satelii dotai cu instrumente de msur, va colecta date i informaii despre lun timp de un an. Printre principalele sale obiective se numr realizarea unei hri selenare, observarea repartiiei mineralelor pe sol i a comportamentului particulelor energetice, evaluarea fenomenelor magnetice i studierea suprafeei Lunii i a structurii straturilor inferioare. Specialitii japonezi i-au propus s verifice ipoteza potrivit creia la polii Lunii ar exista ap sub form de ghea. Etapele misiunii: 1. Lansarea: sonda este purtat de racheta japoneza H2-A. 2. Ptrunderea pe orbit selenar. Dup un zbor de cinci zile. Fig.2:Etapele misiunii 3. Eliberarea satelitului de retransmisie. Orbit eliptic pn la 24.000 km. 4. Eliberarea satelitului VRAD. Orbit eliptic pn la 800 km. 5. Orbita principal:misiune de un an la 100 km altitudine. La finalul misiunii, sonda se va prbui pe solul lunar. Pentru urmatorii ani au fost planificate mai multe misiuni de explorare a Lunii. India va lansa Chandrayaan I in aprilie 2008, urmand ca Chandrayaan II sa fie trimis in spatiu in 2010 sau 2011. SUA va lansa in spatiu misiunea Lunar Reconnaissance Orbiter in octombrie 2008. Pentru anul 2012, Rusia a anuntat lansarea misiunii Luna-Glob. Moonlight, misiune propusa de Marea Britanie urmeaza sa fie lansata in 2010. Germania a propus ca misiunea LEO sa fie trimisa in spatiu in anul 2012. Japonia a propus lansarea misiunii SELENE 2 pentru anul 2013. Chirita Georgiana Clasa XI-a E

Primul cosmonaut Malayezian

Un vehicul Soyuz cu trei cosmonaui, un rus, un american i un malayezian au decolat n data de 10 octombrie 2007 din Baikonur Kazakhstan. Astronauii Peggy Whitson si Yuri Malanchenko au rmas la baz pentru ase luni, innd locul unor ali doi cosmonaui cu care cosmonautul malayezian Sheikh Muszaphar Shukor s-a intors n data de 21 octombrie 2007. Astronautul malayezian esteprimul musulman care zboar n spaiu. Doctorul de 35 de ani a condus o serie de experimente tiinifice n timp ce era n spaiu. El descria misiunea sa, naintea decolrii ca fiind un salt gigant pentru toi malayezienii, i a spus c sper s-i inspire pe cetenii si. Malayezianul, a fost ales din aproximativ 10 000 de candidai implicai n programul naional care a nceput n 2003 i al crui scop a fost s gseasc cea mai indicat persoan pentru acest eveniment istoric. Shukor este primul musulman, care zboar n spaiu n timpul sfintei luni de Ramadan ( specific musulmanilor) i el a respectat aceleai reguli ale tradiiei i n spaiu . Autoritile din Malayesia au angajat indrumtori pentru el ,pentru observarea tradiiilor religioase la ISS( International Space Station ). Vizita sa la staie a fost acceptat ca o parte a achiziiei avioanelor ruseti de un milliard de dolari de ctre Malayesia. Misiunea ncheiat duminc, 21 octombrie 2007 a fost a 15-a de lung durat expediie cu sprijinul ISS.

Prof. Floroiu Daniela

Jucarii spatiale pentru matematicieni

Rachetomodelismul a produs inovatii spectaculoase si ingineri de marca pentru aeronautiea spatiala. De ce proiectantii de rachete sunt atat de diferiti incat sa fie recunoscuti ca fiind o categorie deosebita? In genere, pentru ca imping perforantele dincolo de orice limita. Stapanesc matematica mai bine decat un matematician , fizica mai bine decat un fizician si rezistenta materialelor de constructii mai bine decat un iginer in constructii. "In Romania erau cluburi importante de rachetomodelism in 18-20 de orse povesteste profesorul Ioan N, Radu, unul dintre pionierii si marii performeri ai acestui sport. Ne simtim mandri ca profesorul loan N. Radu mentioneaza si orasul nostru, Targoviste, alaturi de celelate judcte ale tarii in care exista cluburi de rachetomodelism: Bacau, Suceava, Buzau. Dupa 1989, "Casele pionerilor" s-au inchis aproape instantaneu. Printre cele care si-au continuat activitatea a fost si C. S. T. A. din Suceava, cu urmatoarele rezultate : Narcis Morosanu (aur la CM 1998), Gabriel Halip (doua metalii de aur la aceleasi campionate mondiale din 1998), Florin Ratu (1 aur , 2 argint si 1 bronz la campionatele din 1994 si 1998) - sunt cateva dintre perfonnantele inregistrate doar la juniori. La seniori se adauga zeci de alte medalii pentru Antonel Prihotin, loan Catargiu, Dorin Torodoc, Silvestru Moraru. Cu toate acestea, rachetomodelismul pare sa fi disparut in restuiltarii, chiar daca Romania a gazduit in 2007 o etapa importanta a Cupei mondiale, iar in iulie va urma o a doua , organizata de Academia Militara si Tehnica din Bucuresti. Fanii acestor asociatii care mai practica astfel de hobby-uri sunt asteptati la Sibiu, la

26

Astronautica 2/2007

CAMPUL
In urma observatiilor astronomice, J. Kepler a stability in anul 1619 legile care descriu miscarea planetelor in jurul Soarelui (numite si legile lui Kepler), sunt urmatoarele: -Planetele se misca pe eclipse ce au Soarele situate intr-unul dintre focare; -Raza vectoare a planetei descrie arii egale in intervale de timp egale. -Patratele perioadelor de revolutie sunt direct proportionale cu cubul semiaxelor adica: T2 = CR3 , unde prin perioada de revolutie T se intelege timpul in care planeta descrie elipsa completa. Daca raza vectoare a planetei descrie ariile SAA si SBB, in intervalele egale de timp, conform legii a doua a lui Kepler, aceste arii sunt egale. In cele ce urmeaza vom trata Soarele ca pe niste puncte materiale, avand in vedere ca dimensiunile lor sunt neglijabile in comparative cu distantele ce le separa. In anul 1697, I. Newton a reusit sa explice legile miscarii planetelor presupunand ca Soarele exercita o forta de atractie asupra planetelor. Aceasta forta de atractie F = k M1 M2 / r2 se manifesta ca forta de atractie care actioneaza asupra planetei Pamant este proportionala cu produsul dintre masele acestora si invers proportionala cu patratul distantei dintre ele, fiind trei legi ale lui Kepler, s-a presupus deci ca forta este data de relatia:

GRAVITATIONAL
Deoarece pentru

foarte mic arcul AB coincide cu coarda

AB

in limita t=0.

1 L 2m r

este tocmai aria

suprafetei masurate de raza vectoare in intervalul de timp t. Deoarece

L =const, pentru orice interval de timp t putem scrie: 1 S L . Se vede imediat din ultima relatie ca in unitatea 2m r
de timp, indiferent de pozitia instantanee a planetei pe traiectorie, raza vectaore a acestuia descrie o suprafata de aceeasi marime,

S L t 2m p

Prin urmare, in intervalele de timp egale, raza

, unde Ms este masa Soarelui, Mp este masa planetei constanta de proportionalitate.

iar k este o

vectoare a planetei descrie arii egale, am obtinut deci si a doua lege a lui Kepler. Deoarece demonstatia legii a treia a lui Kepler este mai dificila din punct de vedere ,atematic, vom simplifica lucrurile, presupunand ca traiectoria planetei este circulara ()aceasta situatie corespunde satelitilor artificiali care se misca pe orbite circulare. Egaland forta de atractie cu forta centripeta, obtinem:

Sa cautam, sa demonstram legile lui Kepler. Pentru a scrie pe forma vectoriala, sa consideram vectorul avem in vedere ca forta are directia lui Prin urmare:

F sub

MsM p R
2

indreptat de la S la P si sa

M p 2 R , unde am avut in vedere ca distanta de

r , dar sensul contrar acestuia.

Momentul acestei forte fata

la planeta la Soare este egala cu rata R a cercului. Rezulta de aici relatiile:

MsM p r MsM p F k k r 2 r r r3
de punctul S este:

kM s 2 R 3
Notand cosntanta

4n 2 3 R ; T2

Deci

T2

4n 2 3 R kM s

M F r x F k

MsM p r3

r xr 0
cinetic

4n 2 kM s

cu c, obtinem a treia lege a lui Kepler:

Folosind ecuatia

S L0 0, St

rezulta ca

momentul

L rx p

este constant in timp, pastrand aceeasi marime, directie si

sens in tot timpul miscarii. Din produsulvectorial observa ca

L rx p

T2=CR3 Deoarece, in miscarea circulara de la un punct oarecare de pe circumferinta pana la centru este ega;la cu raza cercului. Cercul poate fi considerat ca un caz particular de alipsa cu semiaxekle egale intre ele si egale cu raza R a cercului. Daca tinem seama de dimensiunea Soarelui si planetelor, toata expunerea de mai sus ramane valabile, prin r intelegand insa vectorul ce uneste centrul Soarelui cu centrul planetei. Dupa cum se remarca din relatia Fest= F0 cos t, directia fortei de atractie trece intotdeauna prin centrul Soarelui. O astfel de forta, a carei directie trece printr-un punct fix se numeste forta centrala. Pe langa atractia Soarelui, planeta nostra este supusa si atractiei din partea celorlalte planete din sistemul solar. Dintre toarte acestea, cea mai mare importanta este celorlalte planete din sisyemul solar. Dintre toate acestea,cea mai importanta este insa forta de atractie FL a Lunii, care este torusi de 127 de ori mai mica decat atractia solara (mai exact

se si

L r si
v

L p , ceea ce inseamna ca vectorii r

sunt perpendiculari in tot cursul miscarii pe vectorul constant,

L,

adica

si

, deci si traiectoria, se afla in planul perpendicular pe

L , plan care trerce prin S. Traiectoria miscarii este o curba care se gaseste in acelasi plan. Determinarea formei geometrice a ceastei traiectorii plane necesita calcule mai complicate care arata ca traiectoria este fie o elipsa, fie o parabola, fie o hiperbola, dupa cum viteza initiala a corpului aflat sub actiunea fortei F este mai mare sau mai mica. In cazul planetelor, viteza initiala corespunde conditiilor de miscare pe elipse. In concluzie, forta F explica prima lege a lui Kepler. Sa consideram acum o portiune din traiectorie. Aria S a triunghiului hasurat este data de modulul vectorului:
S

FL 1 0,0058 ). Fs 127,415

Fortele de atractie

Fs

ale

S 1 r ; 1 rx r x r din A si B obtinem : t 2 t 2

Soarelui si FL ale Lunii sunt dirijate respectiv dupa directiilew ce unesc centrul Pamntului cu centrul celor doua corpuri ceresti, situate la distantele D si respectiv d. Forta totala care actioneaza asupra Pamantului este:

Si daca presupunem t foarte mic (t=0) rezulta:

S 1 1 1 r xv rx p L t 2 2m r 2m r

F Fs FL k
a

MsM p D3

Dk

MsM p d3

Deci, in miscarea M de revolutie, pamantul are acceleratia:

Mp M F k 3s D k 3 d Mp D d

Vasilica Honciu

Astronautica 2/2007

27

Planete gigant
Din cele patru planete gigante (Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun), cea mai mare este Jupiter. Diametrul sau este de 11 ori mai mare decat diametrul Pamantului. Planeta urmatoare in ordinea marimii este Saturn. Planetele gigantice se rotesc repede in jurul axelor lor. Cea mai mica perioada de rotatie o are Jupiter mai mica de 10 ore; cea mai mare, Neptun 16 ore. Insa, suprafetele vizibile ale tuturor acestor planete, formate din nori netransparenti, nu au in toate punctele lor aceeasi viteza unghiulara a miscarii de rotatie. Regiunile ecuatoriale se invartesc mai repede decat regiunile mai indepartate de ecuator. Un corp solid nu poate sa se invarteasca in acest fel; toate punctele lui au aceeasi viteza unghiulara. Din cauza ca se invartec repede, la planetele gigante s-a produs o turtire, in lungul axei de rotatie, mai mare decat la Pamant. Aceasta turtire este considerabila mai ales la Jupiter si Saturn (1/16 respectiv 1/10), fiind perceptibila chiar cu instrumente slabe. Unghiul de inclinare a axei de rotatie fata de planul orbitei difera de la o planeta la alta. La Jupiter, axa e aproape perpendiculara pe planul orbitei sale si de aceea pe Jupiter nu exista succesiunea anotimpurilor. La Saturn, inclinarea axei e foarte apropiata de cea de pe Pamant. La Uranus, inclinarea ecuatorului pe planul orbitei sale este de circa 98, ceea ce face ca planeta sa aiba o miscare de rotatie retrograda. Uranus isi executa miscarea in jurul Soarelui parca in pozitie culcata (de aceea, succesiunea anotimpurilor e ciudata: ziua si noaptea se pot prelungi pana la cativa ani). Structura suprafetelor planetelor gigante nu este cunoscuta. Atmosferele planetelor gigante sunt formate in special din amoniac si metan. In compozitia acestor gaze intra si hidrogen. Dupa calculele facute, hidrogenul este partea componenta principala a acestor planete si in special a lui Jupiter. In regiunile interioare ale acestor planete, materia este comprimata pana la o densitate care depaseste densitatea apei. Stratul de la suprafata planetelor gigante se compune probabil din gheata si din gaze inghetate: masurarea temperaturii atmosferelor a indicat pentru Jupiter 138 sub zero si o temperatura si mai joasa pentru celelalte planete mai departate de Soare. Cea mai mare parte din masa planetei o contine nucleul ei dens si comprimat, care se afla sub un strat gros de gheata. Aceste planete au un nucleu greu, solid si inghetat la suprafata, care este inconjurat de un strat de gaze inghetate, iar deasupra se afla o atmosfera foarte vasta, netransparenta si destul de densa. Temperatura foarte joasa a atmosferelor planetelor gigante ne arata ca aceste planete capata caldura exclusiv de la Soare, aflandu-se la distante foarte mari de acesta. Saturn este singura planeta din sistemul solar care are o particularitate remarcabila inelul. Acest inel este foarte subtire si se afla in zona ecuatorului planetei. Inelul lui Saturn se vede numai prin telescop. Din cauza pozitiilor reciproce ale Pamantului si ale lui Saturn cu inelul sau, aspectul inelului se schimba. Cand privim inelul lui Saturn din profil, atunci inelul, fiind foarte subtire (grosimea lui e circa 15 km), se poate vedea numai printr-un telescop puternic. Inelul lui Saturn este o formatie foarte complicata. Cu cele mai puternice instrumente se pot distinge trei inele concentrice. Astronomul rus A.A.Belopolski, care a masurat o serie de spectograme ale inelului obtinute la observatorul de la Pulkovo, a dovedit ca cele trei inele au o structura meteoritica. S-a ajuns la concluzia ca dimensiunile celor mai mici corpuscule care formeaza inelul exterior si inelul interior sunt de ordinul lungimii de unda a luminii adica de cateva zecimi de microni iar corpusculele inelului mijlociu sunt mai mari, diametrele lor ajungand pana la zeci de centimetri. Jupiter are 12 sateliti, Saturn 9, Uranus 5 si Neptun 2. Unii dintre acestia au o miscare de rotatie retrograda. Patru sateliti principali ai lui Jupiter, descoperiti inca de Galilei, pot fi vazuti si cu un telescop mic.

Despre testele psihologice ale cosmonautilor

Atractia spre cer a inceput o data cu istoria omenirii .Icar nu este singurul exemplu al aspiratiei oamenilor de a ajunge cat mai aproape de nori, aspiratie care devine din ce in ce mai usor de atins pentru omul modern. Cum stau insa lucrurile cu cei pentru care zborul nu reprezinta o modalitate de transport, ci o vocatie, o profesiune, un mod de viata? Aripile Icarilor se pot frange in incercarea de a escalada vazduhul. In timpul zborului, presiunea atmosferica scade proportional cu altitudinea, iar organismul uman sufera consecintele hipobarismului. Implicit, scade presiunea partiala a oxigenului, aparand manifestarile hipoxiei (oxigenarea insuficienta a tesuturilor).

Simionescu Ionut 28

Cosmonautul trebuie sa aiba cateva trasaturi aparte, drumul de la decizie la clipa primei decolari este lung si multi nu il pot urma pana la capat. Se incepe cu examenul medical complet. Candidatii nu trebuie sa sufere de afectiuni cronice cardiace sau pulmonare, oftalmologice sau neurologice, boli psihice sau altele care le-ar putea pune viata in pericol in conditiile zborului. Urmeaza testul psihologic care este cel mai fin filtru de selectie findca acesta reprezinta o proba de diagnosticare de caracteristici psihice. In timpul acestui test, se evalueaza urmatoarele aspecte: - nivelul de inteligenta, care trebuie sa fie peste medie; - acuitati perceptive:perceptia spatiului, a timpului, a miscarii perceptia interpersonala ; - capacitati de natura motorie: viteza de reactie, corectitudinea reactiei, rezistenta la efort, posibilitatea de a face rapid deprinderi de lucru, de a transfera anumite deprinderi formate la o sarcina; deprinderi speciale: rezolvarea unor sarcini relativ specifice pentru activitatea pe care o desfasoara, aptitudini manuale, sa urmareasca mai multe surse de stimuli si sa raspunda adecvat, perceperea mai multor surse de informatii si localizarea lor in spatiu; - structura personalitatii: anumite trasaturi, cum ar fi extraversia ( o fire deschisa), posibilitatea de a lucra in echipa, disciplina, capacitatea de a se incadra in anumite reguli pe care sa le desfasoare asa cum le-a primit, comunicativitatea, rezistenta pe plan psihologic la situatii stresante, realismul, echilibru emotional; - suprasarcinile mari din anumite faze; - motivatia care il determina sa-si doreasca aceasta profesiune. In urma selectiei, 8-10% dintre candidatii care se prezinta la examenul psihologic sunt admisi. Psihologul Manea Traian, seful Sectiei de Psihologie Aeronautica, din cadrul INMAS, a sintetizat in cateva cuvinte calitatile de baza ale pilotului: Pilotii nu sunt niste extraterestrii, ci niste oameni inzestrati cu dorinta de a zbura, care in plus trebuie sa fie sanatosi fizic si psihic, rezistenti la eforturi fizice si intelectuale si cu un intelect care sa le permita sa invete aceasta meserie. Prof. psiholog Rizea Mihaela

Astronautica 2/2007

Coresponden din Canada

In primul rand remarc o schimbare in bine a revistei, cele mai recente numere indicand o largire substantiala a ariei de cuprindere. Am inteles ca trecerea la profil stiintific poate aduce fonduri suplimentare si o largire a ariei de difuzare, dar in acelasi timp presupune o mult mai mare grije in ceea ce priveste continutul si calitatea prezentarii. Dat fiind ca este totusi o revista a elevilor de liceu in primul rand iar potentialii cititori sunt in marea majoritate tineri sau rachetomodelisti de performanta consider ca articolele care s-ar incadra la capitoul stiintific ar trebui selectate si adaptate corespunzator, iar asta este o sarcina foarte dificila pentru comitetul de redactie. De fapt aceasta problema este de mare actualitate si in cazul altor reviste de modelism, cu un continut tehico-stiintific pronuntat, asa cum de fapt Astronautica a fost intotdeauna. de azi, chiar in Romania, nu mai vorbesc de alte tari din vest : aproape totul e calculat , programat variantele discutate in grup (in reviste sau pe forumuri de pe internet). Nici unul dintre acei care utilizeaza programele nu sunt savanti ci majoritatea elevi de liceu (sau nici macar !) iar volumul de cunostinte dobandit poate fii foarte important. Rachetele de amatori Aici este un alt aspect, din pacate neglijat de mai multa vreme: cel al rachetelor de amatori. Sunt multi practicanti ai rachetomodelismului care nu sunt inscrisi la cluburi sau nu agreeaza tipul de modele si restrictiile din codul FAI. Incearca si ei sa faca ce pot, in conditiile atat de restrictive din Romania (nici prin alte parti nu se sta prea grozav). O mana de ajutor nu le-ar strica, mai ales ca ei se refera de multe ori la cartea Rachetomodele editata de dvs. cu multi ani in urma si de negasit azi. Ca o paranteza, va aduceti aminte de Cupa de la Sibiu din 2002 cand a fost acea proba de rachete mari experimentale, au fost multi participanti si zboruri foarte spectaculoase. Ati pomenit de acel baiat (doctorandul cu motoarele cu zahar), v-am spus ca sunt multi ca el in Romania care nu au alta posibilitate decat de a-si face singuri motoare folosind fel de fel de substante ca si combustibil. Unii dintre ei lucreaza atat de primitiv, ca prin comparatie vechii chinezi cu racheltele lor ar parea extraterestrii. Asta este si rezultatul lipsei de informare si a faptului ca atat revista cat si cartile dvs. nu ajung sa fie citite de multi carora li se adreseaza.

Editarea in limba engleza

Faptul ca o parte din articole sau titluri sunt traduse in engleza usureaza intelegerea continutului sau cel putin a scopului revistei de catre potentialii cititori din afara Romaniei, dar nu cred ca propunerea d-lui Pimenoff de a edita in intregime in engleza este chiar oportuna in momentul de fata sau viitorul apropiat. In schimb, in loc de a traduce doar titlurile capitolelor sau paragrafelor, ar fi mai util un scurt rezumat in engleza a subiectelor mai importante, care sa fie atasat articolelor respective. La urma urmei este o revista a unei asociatii de tineri romani si principala arie de difuzare ete totusi comunitatea modelistica romaneasca.

Concret ce as putea sa fac acum:

Va pot trimite fotografii, planuri, informatii despre cum se desfasoara activitatea la cluburile din Statele Unite i Canada, adrese de internet unde se pot gasi o multime de informatii sau articole. Poate fi vorba atat de modele de rachete cat si de rachete mari (sute sau mii de nevtoni-sec), motoare, aparatura electronica de comanda si urmarire, toate acestea la nivel de amatori. In speranta ca m-am facut inteles si ca aceasta prima scrisoare poate constitui inceputul unei bune colaborari, va rog sa mi comunicati opiniile dumneavostra .

Problemele tehnico-stiintifice
Cine doreste intr-adevar sa aprofundeze problemele tehnico-stiintifice legate de propulsie, zbor, etc. va apela oricum la publicatii mai specializate. Ca sa pun punctul pe i : dat fiind segmentul de cititori carora revista li se adreseaza, articolele care trateaza problemele tehnice la un nivel foarte inalt risca sa nu gaseasca suficienta audienta daca nu sunt insotite de explicatii si detalii care sa poata fi intelese de elevii de liceu sau cei fara o pregatire superioara tehnica.
Fara indoiala ca aspectele teoretice in felul in care au fost tratate in revista de-a lungul anilor- sunt foarte importante si reluarea unor subiecte din cand in cand e binevenita. Ma gandesc la solutii teoretice urmate de aplicatie practica, adica revista sa devina si un instrument de lucru prin preluarea unor date, parametrii,concluzii practice intr-o masura mult mai mare decat pana acum.

Ing Liviu Faciu - Edmonton, Canada

Cine stie astronautica raspunde

Raspunsuri:
1. Cosmonautii trebuie dotati cu costume si casti speciale, capabile sa realizeze protectia impotriva radiatiilor solare. Freonul, cu care sunt umplute majoritatea sprayurilor si care se consuma in cantitati mari pe Pamant. 2. Suprasarcinile sunt forte de inertie, denumite astfel in limbajul medicinei aerospatiale. Ele sunt de trei feluri: a) longitudinale; b) laterale; c) transversale. Cele mai periculoase sunt suprasarcinile longitudinale, care se exercita in lungul axei mari a corpului, in sensul marilor magistrale sanguine, care determina tulburari circulatorii grave. Cand ele actioneaza avand sensul de la cap spre membrele inferioare, se produce un fel de refulare, catre acestea si catre abdomen, la fel ca o diminuare a presiunii in artele care iriga creierul. Pilotul este apasat contra scaunului, simte o senzatie de mare greutate. Vederea devine cetoasa, urmeaza pierderea cunostntei, care survine incepand de la 5g. In cazul suprasarcinilor activand in sens contrar, de la scaunul pilotului catre capul acestuia, presiunea sanguina urca periculos catre regiunile de deasupra inimii, iar incepand cu 3g, urmeaza pierderea cunostintei 3. Se apeleaza la 2 metode: a) Antrenamentul cosmonautilor la masina diabolica ca re s-a dovedit folositor. b) Ameliorarea postantei aerodinamice a cabinelor astfel ca gurile la aterizare sa nu depaseasca pe cele de la decolare, putand participa la misiune si specialistii neantrenanti. 4. Fortele de adeziune dintre moleculele apei si peretii balonuli in care se afla apa ca primele sa se lipeasca de sticla, aerul ramanand mereu in centru vasului ca o sfera perfecta. 5 Daca firele de par nu sunt absorbite, ele plutesc prin atmosfera cabinei si o polueaza.

Programe de calculator
Sugerez de asemenea niste subiecte legate de activitatea concreta a rachetomodelistilor din ziua de azi, multi dintre ei utilizand de multa vreme programe de calculator pentru calcularea tutoror parametrilor rachetei si ai zborului, se fac simulari de traiectorii, se calculeaza (si realizeaza !) motoare de racheta pornind de la calculele realizate de calculator. Nu mai sta nimeni sa calculeze manual inaltimea maxima la care se ridica o racheta cu formulele din cartile de liceu sau chiar de faculate, fara sa ia in considerare frecarea cu aerul, coeficientii aerodinamici, diagramele de impuls ale motoarelor. De aceea cred ca este imperios necesar a se trece la discutarea in revista a proiectarii reachetelor pe calculator, sunt o multime de programe de acest fel disponibile pe internet, unele chiar pe gratis. Asta ar da o mare deschidere catre ceea ce se intampla concret in ziua

Prof. Simionescu Nina

Astronautica 2/2007

29

PROIECTUL EDUCATIONAL SCOALA SI COSMOSUL - 2007

CREATIVITATEA JUVENILA IN DOMENIUL ASTRONAUTICII

Membrii societatii Astronautica au invitat in perioada desfasurarii Zilelor scolii dambovitene si a Zilelor Colegiului National Constantin Carabella din Targoviste sa se participe in zilele de 12, respectiv 21 mai 2007, la actiunile programului educativ Scoala si cosmosul avand ca tema: Creativitatea juvenila in domeniul astronauticii.
Proiectul a consta in:

Elevi de liceu - astronomie:

1. Duica Marius Mihai- Cei 61 de sateliti naturali din Sistemul Solar (Clasa a IX-a C, prof. coord. Sfetcu Anca Mihaela) 2. Matei Marian Flavius- Sistemul Solar 3. Matusa Florin Catalin- Stelele 4. Andreias Vlad- Nasterea Sistemului Solar 5. Popescu Ionut- Evolutia astronomiei elevi in clasa a IX-a A, prof. coord. Adelaida Petrescu 6.Mateuca Georgiana- Terra 7. Stefanescu Carmen- Meteoriti 8. Patulea Maria- Imperiul Soarelui 9. Glavan Alina- Galaxia 10. Barbu Nicoleta- Pamantul si Luna 11. Dobrescu Maria- Sistemul Solar 12. Neacsu Alexandra Elena- Sistemul Solar elevi in clasa a IX-a B, prof. coord. Rafira Anca Mihaela 13. Vlasceanu Laura- Universul- o viziune de ansamblu 14. Stroe Elena - Universul- o viziune de ansamblu elevi in clasa a XI-a, Gr. Sc. Ind. Aurel Rainu- Fieni, prof. coord. Chitea Maria

Concurs de probleme propuse:

Unde se solicita enuntul si rezolvarea a cel putin trei probleme propuse de elevi sau profesori sa fie trimise, imprimate electronic la Colegiul National Constantin Carabella, pana pe data de 12 mai 2007, la biblioteca scolii, pentru a fii selectate in perioada 15-20 mai 2007. Obiectivul final: evaluarea, printre primele din tara, a unei culegeri de probleme propuse pe aceasta tema pentru nivelul liceal. Au participat: Elevii: Antonescu Dan, clasa a-Xa D; Iordache Cosmin, clasa a-XI-a D, Simionescu Ioan Alexandru, clasa a-XI-a B toti de la Colegiul National Constantin Carabella. Profesori: Antonescu Carmen (Liceul de arte Balasa Doamna) Simionescu Nina si Petresu Adelaida (Colegiul National C. Carabella)

Profesori:
- Simionescu Nina- Culegere de intrebari pe teme de astronautica - Rafira Anca Mihaela- Primii in spatiu si Calin Popovici C.N.C.C. - Ionescu Carmen- Aurore polare- Gr. sc. I. Golescu Gaesti - Ionescu Marian- Aurore polare- Gr. sc. Dr. C. Anghelescu Gaesti - Zamfir Daniela- Aurore polare- Gr. sc. I. Golescu Gaesti

Diverse:
1.Mihai Octavian Cosmosul(a-X-a A.,prof. coord. Petrescu A.) 2.Rizescu Rucsandra- Universul din zi in zi mai aproape 3.Bulei Andreea- Universul din zi in zi mai aproape 4.Mosor Diana- Universul din zi in zi mai aproape elevi in clasa a XI-a, Gr. Sc. Ind. Aurel Rainu, Fieni, prof. coord. Chitea Maria 5.Ana Nicolae-Bogdan- Prunariu D.D.- Photo-CD (Clasa a X-a, Lic. Nicolae Titulescu Pucioasa) 6.Ivan Marius- Prunariu D.D.- Prezentare Power point (Clasa a X-a, C.N.C.C.) 7.Milea Mihaela Andreea- Infinit-calatoria- SF (Clasa a IX-a, Gr. Sc. Ind. Aurel Rainu- Fieni, prof. coord. Chitea Maria) 8.Raileanu Mircea- Clasor filatelic student Bucuresti

Concurs de rezolvari de probleme:

Au fost invitati elevi de la liceele locale, in ziua de 12 mai 2007, ora 10, la Colegiul National Constantin Carabella pentru sustinerea unei lucrari scrise axata pe probleme de astronautica avand ca suport de studiu cele invatate la scoala. Au participat un numar de 19 elevi: Moraru Dragos, IX-A; Matei Marian Flavius, IX-A; Andreias Vlad, IX-A; Popescu M. Ionut, IX-A; Duica Marius Mihai, IX-B; Matusa Florin Catalin, IX-A; Tecu Georgiana Raluca, IX-A; Serban Catalin Petrisor,IX-B; Mateuca Georgiana Elena, IX-B; Andronache D. Rodica, IX-A; Diaconu Ioana Delia, IX-A; Dobre Maria-Andreea, clasa IX-B; Glavan Alina-Florina, IX-B; Ilie Elena Luiza, IX-B; Iordache Valentin Vasile, IX-B; Neacsu D. Alexandra-Elena, IX-B; Stanca Veronica, clasa IX-B; Stefanescu Carmen-Maria, IX-B; Visan Augustin Tony,IX-B. Toti de la Colegiul National Constantin Carabella Targoviste)

Grafica- Licee:
Elevi de la Colegiul National Constantin Carabella. 1. Giju Bianca Maria (Clasa a IX-a C, prof coord. Ionita Valeria) 2. Nastase Georgiana- Soarele da viata Pamantului (Clasa a IX-a F) 3. Visan Tony (Clasa a IX-a B), 4.Alexandru Alexandra (Clasa a IX-a F), 5.Ciocan Andreea (Clasa a IX-a F) 6. Olteanu Mihai (Clasa a X-a D) 7. Popa Mihail-Adrian (Clasa a X-a D), 8. Badea Anca(Clasa a-X-a D), 9. Popescu Mihaela Maria 10.Dumitru Alexandru (Clasa a X-a C), prof coord Caibar Luiza.

Activitate deschisa oricarei initiative individuale sau de grup, teoretice sau practice
Au fost primite colectii, albume, culegeri, realizari grafice, muzicale, referate, lucrari SF, postere etc. incadrabile in disciplinele componente ale astronauticii..Prezentarea acestor realizari a avut loc in ziua de 12 mai 2007, la biblioteca scolii, iar jurizarea si selectarea,in perioada 1520 mai 2007. Obiectiv: organizarea unor vitrine de prezenatare a acestora. Au partiticipat:

Grafica- Liceu de Arta:

1. Baisan Radu 2. Dinulescu Adrian 3. Visan Constantin clasa a XII-a B, prof. coord. Briena Costache 4. Negrea Nicolae 5. Vasile Andrei elevi in clasa a XI-a C, prof. coord. Simion George Premierea a avut loc luni, 21 mai 2007, la Colegiul National Constantin Carabella , din Targoviste cand s-a realizat si lansarea revistei Astronautica. Parteneri ai programului educativ: Inspectorul Scolar Judetean Dambovita; Colegiul National Constantin Carabella; Societatea Astronautica. Multumiri: Actiunea Scoala si Cosmosul a fost sprijinita mor al si material de:Consiliul de administratie al colegiului si Comitetul cetatenesc de parinti al colegiului. Elevii si cadrele didactice va multumesc pentru participare si va ureaza sanatate si indeplinirea tuturor dorintelor.

Elevi de gimnaziu - biologie:

1.Petrut Bogdan- Caracatita 2.Hossu Oana Maria- Caracatita 3.Grigore Vlad- Sepia 4.Vladuca Bogdan Mihail- Ce infatisare ar putea avea plantele si animalele altor lumi? Elevi ai clasei a VI-a, prof. coord. Diaconescu Cristina, C.N.Carabella

Elevi de liceu - astronautica:

1.Iordache Valentin- Neil Amstrong 2.Popescu Bogdana- Curiozitati despre spatiul cosmic 3. Stanca Veronica Cosmosul Elevi ai clasei a IX-a B, prof. coord. Rafira Anca 4.Mihai Octavian- Misiuni Spatiale-(a-X A-prof. coord.Petrescu A.) 5.Roman Georgiana- Prima viteza cosmica(Cls a XI-a C) Elevi de la Colegiul National Constantin Carabella

Feieer Gabriel

30

Asatronica- 2/2007

COSMOFILATELIE
La data de 4 octombrie s-au mplinit 50 de ani de la zborul Primului Satelit Artificial al Pmntului Sputnik 1. Deci n urm cu cinci decenii a fost trimis n spaiul cosmic, pentru prima oar, un obiect gndit i furit de om. Pentru a cinsti acest eveniment Romfilatelia, societatea, care este specializat n editarea i comercializarea mrcilor potale romneti, a pus n circulaie emisiunea filatelic 50 de ani de la zborul primului satelit articial al Pmntului- Sputnik 1, la data de 4 octombrie 2007, avnd un numr de o valoare a 3,10 lei.
Lansarea satelitului artificial al Pmntului a fost efectuat de ctre Uniunea Sovietic prin lansarea Sputnikului, adic tovar de drum de la o baz din Kazahstan. Sputnik-ul, satelitul artificial avea un diametru de 58 cm. i cntarea n jur de 84 kg. Acesta nconjura Terra pe o orbit eliptic la o altitudine de 250 km. o data la fiecare or si 36 de minute, lansare ce a fost fcut n cadrul aciunilor ocazionate de Anul Geifizic internaional. Era vizibil prin binoclu nainte de rsritul soarelui i apusului, transmind semnale radio spre Terra care puteau fi recepionate n bune condiii chiar i de ctre amatorii de radio. n ianuarie 1958 Sputnik 1 s-a abtut de la traiectoria iniial, de pe orbit i a ptruns n atmosfera terestr, dezintegrndu-se ca urmare a autoaprinderii.

Astropoezii
Intr-un vis rotund
Intr-un vis rotund, mi-ai strans privirea in parul tau si ai soptit peste regi soare s-o duca departe noptilor ascunse dupa luna. Marilena Visinescu, studenta Cluj

Singura pe Calea Lactee

Mi-am tatuat o cruciulita intre sani, Hristos e rastignit acum pe pieptul meu, Iar eu sunt pregatita sa cred in minuni, Dar nu mai mult decat in Dumnezeu. Portretul tau l-am decupat din rama, Tu nu-mi vei mai surade niciodata din ea, Ma cheama departarea, ma cheama, Dar cel mai mult ma cheama dragostea. Fire de iarba, lacrimi si roua, Stele de foc rasarite din gheata, Mi-e frig si mi-e cald, Ma arde, ma ploua Si totusi te-astept, dimineata. Voi fi singura iar, e Calea Lactee, Fugind de amintirea-mbratisarilor tale ; Cea mai rea, cea mai ratacitoare femeie, Doar cu crucea pe piept si-n picioarele goale. NU ! NU vreau sa mai plang pentru tine Pumnalul tau nu-mi mai poate face nimic ; E prea vant si prea trist, dari mi este mai bine: Mai am de mers doar o viata si-un pic. KAROLA KIM ***********************************

Lumina ca cerc
Lumina s-a taiat in iarba, visand ca are trup. Lumina mi-a imblanzit gura, Sa mangaie zambetul; as putea sa musc si sa desir soarele, asteptandu-te cu zidul rapus in spate. Marilena Visinescu, studenta Cluj

Soarele i Luna
Ctre cerul nstelat mi nal privirea Ca i luna mbietoare Ce i las ocrotirea Ctre universul ntreg Ce zace de mii de ani, Pe al iadului cuprins Sau al mersului n rai. i stelele se-nchin btrnei lor mum Ce las s le pice a lunii lumin. i ele noaptea strlucesc Cci ziua moarte sunt Ca i lacrimile mele Ce-s mereu amare. i stelele i luna noaptea scnteiesc; i soarele se ntreab de ce nu i mai vorbesc. Cci timpul pentru toate are Un rost prestabilit. Dar i soarele i luna de mult nu i-au vorbit i nici nu-i vor mai spune Ct se iubesc de mult, Cci timpul nu st-n loc i vezi ca i trecut. Cum trece n a noastre piepturi Dragostea dinti i-alta mult mai mare Niciodat nu-i.

Marca potal emis cu aceast ocazie are dimensiunile 48*33 mm, iar colia dantelat ce o nsoete are dimensiunile de 84*69 mm ( din care timbrul 52*42 mm) i are o minicoal de 8 timbre cu o viniet n dou variante de prezentare. Sistemul de tiprire este offset, la 4 culori pe hrtie cromo-gumat (Anglia) n tiraj de 309 000 timbre din care 290 000 timbre n coli de 8 buci si 19 000 colie dantelate. Emisiunea este nsoit de 2 plicuri prima zi a emisiunii n numr de 575 buci, 1 plic echipat cu timbrul emisiunii si 425 buci, 1 plic FDC echipat cu colia emisiunii, numerotat i obliterat cu tampila prima zi a emisiunii. Machetatorul este Alec Bartos. Emisiunea are realizat i o carte potal maxim n tiraj de 475 buci, ntr-o singur imagine, avnd numrul de serie n Catalogul mrcilor potale romneti 1785 i 1786 colia dantelat.

Grafica: KAROLA KIM

Iulian PENESCU

Popescu Nicoleta Bogdana, a IX-a B

Giju Bianca Maria ju Bianca Maria

31

Astronautica 2 / 2007

Fototeca noastra

sss
Revenirea unei machete

Silviu Bartis

Foto: Ciprian Pascu - Sibiu

Silviu Bartis
Startul unui rachetomodel RC

Zambete spatiale

Participanti la Conferinta Internatonala Medievalul Conrad Haas (v.p.12) Pagina realizata: Bengea Nichita FOTO : Popescu S. ARCA Rm. Valcea