ANALIZA POLITICA EMPIRICA

Note de curs - octombrie, noiembrie, decembrie 1997

Cuprins: Descriere a cursului. Introducere 1. Stiinta, stiinte sociale, stiinte politice. 1.1 Trasaturi ale cunoasterii stiintifice 1.2. Explicatie stiintifica 1.3. Rolul metodologiei 2. Etapele cercetarii empirice 3. Ipoteze, concepte, variabile 3.1. Variabile 3.2. Concepte 3.3. Ipoteze de cercetare 4. Etica in stiintele sociale 4.1. Conditii minimale in realizarea cercetarii. 5. Masurarea 5.1. Natura masurarii: 5.2. Nivele de masurare 5.3. Erori de masurare 5.4. Validitate Distributii de frecvente. Reprezentari grafice 6. Experimentul 6.1. Experimentul clasic 6.2. Alte tipuri de experimente 6.3. Cercetarea transversala 6.4. Quasi-experimentul

Nu doar studiul politicii (fara a incerca acum sa lamurim ce inseamna asta). in SUA. Metodologia are in vedere diferitele modalitati prin care este acumulata cunoasterea dar nu dicteaza continutul acelei cunoasteri. sa fie despre modul in care oamenii traiesc impreuna si rezolva decizii colective impreuna. sa aiba relevanta pentru lumea in care traim. un curs de metode de cercetare constituie un aspect esential al educatiei democratice. ex. le sint necesare si in calitate de cetateni. Ce inseamna acest lucru? Pentru inceput sa spunem doar atit: un studiu riguros si sistematic. evalua si contribui la rezolvarea problemelor din societatea in care traim. apartenenta la un partid poate fi explicata de un anumit tip de socializare. Abilitatile necesare pentru investigatiile proprii. Asta implica suprapunerea dintre trei lucruri: subiect.Introducere 1 1. cu caracter stiintific. De aceea sint atit de multe in curricula voastra. stiinta ca atitudine La cele mai multe dintre cursuri studentilor li se cere sa asimileze fapte si sa fie capabili sa le repete -. Subiect: trebuie sa fie important si interesant. Ronald King . Investigarea realitatii intr-un mod independent constituie obiectul oricarui curs de metode de cercetare. insa. sa puna intrebari. dar un studiu stiintific. in orice disciplina stiintifica si. In plus. Destul de rar studentilor li se cere sa fie curiosi. factori de oportunitate. in special. concreta. 1996. are sens sa fie verificata pentru tarile estice. Concluzia este ca studentii trebuie sa formuleze intrebari proprii si sa realizeze cercetare pentru a obtine raspunsuri. Atitudinile si tehnicile de cercetare creativa necesita timp si efort. metode de cercetare in stiintele politice 3. sau intr-un sistem de invatamint traditional. deoarece aceste abilitati privind munca independenta sint cel mai mult / incep sa fie cel mai mult cerute dupa absolvirea facultatii. calitate si cantitate a educatiei formale. relatia triunghiulara intre opinie publica. pentru a interpreta. dar ramine intotdeauna ceva. nu doar in UBB. 2. Nu avem cauze unice si deterministe. avem cauze multiple dintre care unele sint intotdeauna nedeterminate. empirica. presa scrisa si politici publice. In aceasta privinta. care are urmatoarele calitati: scurta. se afla in carti sau in mintea profesorilor care predau si de aceea studentii nu trebuie decit sa o asimileze. O asumptie implicita ce sta la baza educatiei in cele mai multe universitati este aceea ca o mare parte a informatiei de care avem nevoie pentru a raspunde la intrebarile cu care ne confruntam este cunoscuta. Lucrurile stau diferit. Subiectul nostru de interes sint stiintele politice.nu doar in aceasta facultate. in cele care au ca obiect de studiu realitatea umana -.aici. Scopul unui curs de metode il constituie incurajarea studentilor sa fie nu doar consumatori ci si producatori de informatie. indiferent de domeniul academic de studiu. sau pentru SUA la alt moment de timp. subiectul trebuie sa aiba atasata o propozitie. numita ipoteza. ca pe niste cursuri asemeni celorlalte sau ca pe una dintre specializari. formulata in termeni generali (poate fi aplicata unui numar mai mare de 1 sursa principala a acestui parti o constituie o lucrare in manuscris a Prof. iar studiul metodologiei este subiectul cursurilor de metode de cercetare. factori de personalitate. obiective ale unui curs de metode de cercetare 2. Cursurile de metode constituie o parte importanta a infrastructurii pentru celelate cursuri. Nu trebuie sa le considerati. chiar si cunostiintele cele mai solide se refera la clase limitate de obiecte si la fenomene limitate in timp. ex. teorie si metoda. Pentru oricare din subdomeniile stiintelor politice modalitatile de identificare si de rezolvare a problemelor sint parte a metodologiei disciplinei. Acest lucru este un paradox in cazul tarilor dezvoltate si este pe cale sa devina un paradox si la noi. sa faca investigatii proprii.

ce speri sa gasesti. Este formulata ca o relatie intre doi factori si este de forma. trebuie sa fie clar specificat. Omul de stiinta nu respecta nici o autoritate. Fiecare subiect de cercetare trebuie sa aduca o contributie la cunoasterea sistematica. Oamenii de stiinta au o atitudine sceptica fata de informatia care le este prezentata. a locului pe care il ocupa in raport cu teorii concurente. cum poate sa contribuie cercetarea la rezultatele despre revolutiii sau despre alegeri. S. Hall. Necesita curiozitate. R. trebuie sa poti preciza mai mult ce anume te intereseaza. efectului unor factori de mentalitate determinati regional asupra votului. Metoda: pentru a arata ca imaginea pe care o propunem pentru a descrie aspecte ale realitatii este adevarata avem nevoie de metode riguroase. transformari suferite de serviciile secrete din Romania in primele 6 luni din 1990 (lucrare a Prof. Teoriile determina modul in care construim o lume inteligibila pornind de la fapte particulare. Semnificatia lui este apreciata din perspectiva teoriilor la care se refera. Acest lucru se traduce prin faptul ca este organizata in teorii adica in sisteme de concepte aflate in relatie din care pot fi deduse propozitii testabile. Sint teorii care afirma prevalenta factorilor de tip economic si teorii care afirma ca factorii culturali sint cei mai importanti. distributia votului la alegeri poate fi explicata printr-o mentalitate regionala diferita. Stiinta presupune mai mult decit o serie de tehnici pentru formularea ipotezelor si evaluarea lor. o participare ridicata la vot indica un nivel ridicat de democratizare). Trebuie sa putem evalua relatia care exista intre modelul pe care il propunem si realitatea cunoscuta prin experienta directa. Adevarul este adesea dificil de cunoscut si greu de afirmat. Cercetarea este structurata astfel incit sa testeze aceasta afirmatie. Daca arat ca doua tari identice din punct de vedere economic si diferite din perspectiva unor anumiti factori culturali difera si din punctul de vedere a stabilitatii studiul meu infirma o teorie de primul tip si vine in sprijinul unei teorii de al doilea tip. "daca A atunci B". nu preia afirmatii ca fiind adevarate numai pentru ca sint multi cei care cred acest lucru sau pentru ca vin de la persoane cu prestigiu (Funar a cistigat alegerile in Cluj pentru ca a stiut sa exploateze teama romanilor fata de maghiari. . Metodologia stiintifica este un sistem de reguli si proceduri explicite care stau la baza cercetarii si prin care este evaluata cunoasterea. Exemplu. studiul efectului prezentelor televizate asupra preferintelor alegatorilor in timpul alegerilor din 1996. modul de conectare a relatiilor pentru a forma o perspectiva mai larga. prezentata la sesiunea de comunicari stiintifice a studentilor din vara anului 1997). 3. Subiectul il constituie studiul factorilor care influenteaza stabilitatea unui regim democratic. Sistemul este intr-o evolutie continua iar canoanele de cercetare sint subiect de critica si schimbare.cazuri). Nu este suficient sa spui ca studiezi Revolutia româna sau alegerile generale. felul in care definim variabile care permit identificarea de regularitati in cadrul unor observatii separate. Teorie: Cunoasterea stiintifica are un caracter sistematic. s. o anumita etica a adevarului si apartenenta la comunitatea stiintifica. Ex. Trebuie cunoscute conventiile stiintei sociale care ne permit sa decidem ce este adevarat si ce este fals.

. Fenomenele sint valorizate. (Rotariu. un sistem conceptual specific 3. film documentar despre irigatii pentru un trib african). Explicatie stiintifica 1. Valorile cercetatorului influenteaza alegerea temei de cercetare insa testarea propozitiilor nu trebuie sa fie influentata de acestea (ex. Ted Gurr. in (5). adica tehnici de verificare obiectiva a propozitiilor.1. conceptele si teoriile stiintei (K. prezice si de a permite intelegerea faptelor empirice. 1. Cunoasterea stiintifica este transmisibila. nr. proteste politice. (probleme pentru stiintele sociale dar si pentru cele ale naturii. (2) modul de trai al tiganilor in Romania (Zamfir&Zamfir)).. experienta si observatii adica putem sa ne folosim simturile pentru a observa si inregistra aparitia fenomenelor care ne intereseaza (ex. predictie si intelegere? Cuvintul stiinta deriva din latinescul scire. sa posede un obiect propriu de cercetare 2. 2. Prin verificare empirica intelegem faptul ca acceptarea sau respingerea unei afirmatii care este parte a teoriei este influentata de observatie. 1.se bazeaza pe perceptii. (3) este transmisibila. reguli folosite in colectarea acestor cunostiinte. discursul stiintific este construit prin respectarea legilor generale ale logicii 4. Totusi cunoasterea stiintifica nu este dobindita numai prin perceptiile celor cinci simturi. studiu al efectelor pedepsei capitale). 1. Stiinta. Asta inseamna ca metoda prin care se obtin cunostiintele este facuta explicita astfel incit rezultatele pot fi analizate iar cercetarea repetata. 3. cu efectul violentei TV asupra copiilor). campanii prezidentiale sau Nastase-Ciorbea). economia este diferita de stiintele politice ("ceea ce distinge economia ca disciplina de alte discipline nu este subiectul ci modul specific de abordare". credinta. Orice stiinta trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: 1. Urmatoarele trasaturi disting stiinta de celelalte forme de cunoastere: (1) este empirica si permite verificarea empirica.1 Trasaturi ale cunoasterii stiintifice 1.3. Cunoasterea normativa evalueaza aspecte ale realitatii si prescrie ceea ce ar trebui sa fie. opinia publica. de voturi in alegeri. (5) provizorie. Observatia. Stereotip / prejudecata.) Alte modalitati de cunoastere in afara celei stiintifice: cunoastere comuna. prin intermediul miturilor. stiinte politice. ca activitate mentala. Brasilia.2. (discutie: studii privind (1) locul de amplasarea a capitalei Braziliei. cunoastere stiintifica / cunoastere mistica / cunoastere comuna. invazii ale teritoriului unei tari de catre alta). ex. puse in termeni de bun si rau. "a stii".1. Cunoasterea stiintifica nu este normativa . intuitie. stiinte sociale. Prin stiinta se intelege atit ansamblul de cunostiinte care se refera la un domeniu unitar al realitatii cit si ansamblul de metode. .Popper) (ex. (4) generala. nu este complet independenta de termenii. Gary Becker). Rolul metodologiei Vom cauta raspunsuri unor intrebari cum ar fi: *Ce este o abordare stiintifica? *Care sint beneficiile acestui tip de abordare in ceea ce priveste cunoasterea societatii? *Cum poate fi dobindita o cunoastere ferma asupra diferitelor aspecte ale realitatii umane si in special asupra politicului? Scopul stiintei este de a explica. Dar ce intelegem prin explicatie stiintifica. Curs de metode si tehnici .. (ex. (2) nu este normativa. exista modalitati practice prin care se testeaza validitatea discursului teoretic. Astfel biologia nu include stiintele umane desi oamenii sint fiinte vii.

Cercetarile din viitor pot sa dovedeasca intotdeauna un grad de inadecvare a intelegerii noastre fata de un fenomen.. este de a stabili legi generale care acopera comportamentul obiectelor empirice sau a obiectelor la care se refera acea stiinta si in felul acesta ne permite sa punem impreuna cunostintele noastre despre evenimente cunoscute separat. dintre care unul este fenomenul de explicat iar celelate sint fenomene explicative. si de a face predictii corecte ale unor evenimente inca necunoscute. 17) Carl Hempel face distinctie intre doua tipuri fundamentale de explicatie stiintifica: deductiva si inductiva: .. teoria imitatiei si influenta TV asupra copiilor. Foloasele prigoanei.137: Numai istoricii profesionisti. presupune o legatura de determinare (cauzalitate) a variatiei specifice fenomenului de explicat de catre variatiile specifice fenomenelor explicative. si cel dintr-o familie de evrei dintr-o colonie venetiana din sec. A explica inseamna a pune in evidenta un anumit tip de relatie intre mai multe fenomene. Adesea ambele tipuri coexista in cadrul aceluiasi demers explicativ. Lanterna magica. Daca premisele (afirmatii care specifica apartenenta la domeniul de aplicabilitate a legii) sint indeplinite atunci concluzia are loc in mod necesar. Ex.. p. 1. asasinarea lui R.Explicatie stiintifica. Relatia despre care este vorba in def. Fenomenele se manifesta prin variatii ale unor proprietati in elementele multimii studiate. Richard Braithwaite arata in ce mod: "Functia stiintei . Cunostiintele care descriu. experiment).explicatie inductiva: este un tip de rationament/explicatie in care generalul este dedus (inferat) din particular.. metode masurare mai sensibile. (ex. 1997. Q: Ce este comun si ce este diferit intre reprezentarile unor aspecte ale realitatii sociale prin cercetare sociala. Dupa Milton Friedmann valoarea unei teorii stiintifice este data de doua criterii: simplitate si eficienta (cu sens de generalitate). Multimea studiata se numeste populatie teoretica. cu metode de cercetare testate..4. Observatii noi.[. violentele intre negrii americani in anii '60 etc. dar intre numarul de copii pe familie intr-un sat din Maramures.p.] Asta nu inseamna ca orice istoric e automat mai impartial decit orice regizor de film. Cunoasterea are un caracter provizoriu. numai ei ne pot da armele de care avem nevoie pentru a incepe sa privim lucrurile in fata..:legea gravitatiei). elementele ei se numesc unitati de analiza sau cazuri. . Efectul vestilor proaste asupra increderii sociale (portmonee pierdute / gasite. Dar (cel putin intr-o societate libera) insasi conditia de istoric implica responsabilitate si deschidere fata de atacul reciproc. Daca stiinta este intr-un stadiu mai dezvoltat. Incepind cu David Hume (1711-1776) prin termenul de explicatie se intelege o modalitate de a pune in relatie fenomenul care trebuie explicat cu alte fenomene prin intermediul unor legi generale. . Ex: legea gravitatiei care explica deplasarea unui corp aruncat. explica. acele legi generale formeaza o ierarhie in care legi speciale apar ca si consecinte logice ale unui numar mic de legi foarte generale.Garton Ash. un razboi civil in Africa. Cunoasterea stiintifica are un caracter de generalitate. 1.explicatie deductiva: fenomenele sint explicate demonstrind ca pot fi deduse dintr-o lege universala. 5.2.. cu principii de selectie explicite sicare folosesc corect marturiile.Kennedy.8) (ce legatura este intre o lovitura de stat in America de Sud. abordarea economica asupra comportamentului uman. prezic o clasa mai larga de fenomene sint mai valoroase decit cele care au in vedere o clasa mai ingusta. imbunatatiri in designul cercetarii si testarea unor explicatii alternative pot pune in evidenta limitele unui ansamblu de cunostinte stiintifice acumulate pina la un moment dat. Daca stiinta este intr-un stadiu incipient legile sint doar generalizari prin care lucrurile sint clasificate in diferite clase." (Nachmias. respectiv prin filme documentare? Comentati urmatorul fragment din T.

. Coleman. consum de lapte dezv. Patru eseuri despre libertate. Ed. The foundations of social theory). . orientari. Exemplu in care sensul determinarii este invers fata de cel pus in evidenta de covariatie.Exemplu: se incearca explicarea deficitului bugetar prin % din PIB cheltuita in cercetarea fundamentala cu 10 ani inainte. distinctie intre a determina si a varia impreuna: %PIB Deficit %PIB Deficit D. explicatia este completa atunci cind permite o predictie perfecta Q. M.)? • posibile extinderi ale 'Teoremei fluturelui' din meteorologie in stiintele sociale (Teoria haosului. D. Este vorba despre diferenta intre a covaria si a determina. Humanitas) este exprimata prin metafora cu frunzele copacului . Exemplu: reguli electorale numar de partide vot strategic Consecinta: explicatia trebuie sa acopere nivelul individual. economica rata cancer poluare Exemplul clasic prin care este evidentiata diferenta dintre covariatie intre doua fenomene si cauzalitate porneste de la observatia faptului ca fertilitatea tinde sa fie mai ridicata in localitatile in care sint mai multe berze la 1000 de locuitori decit in cele in care sint berze putine. o explicatie este completa atunci cind permite intelegerea (verstehen): cind este clar de ce un individ descris de proprietatile cu rol explicativ are un anumit comportament (atitudini. Este posibila o explicatie perfecta in stiintele sociale? • fenomenele au un caracter determinist / non-determinist (Isaiah Berlin.. Hausman. Curs de metode si tehnici . • II. populatia teoretica este constituita de tarile lumii. (vezi Rotariu. Pentru ca in stiintele sociale explicam adesea fenomene la nivel macro prin fenomene la nivel macro explicatia trebuie sa aiba trei pasi (James S.Ec. Friedman in Filozofia stiintei economice.) Care din urmatoarele doua modele explicative este mai bun? educatie vot educatie abilitati privind birocratia spirit civic vot Sint doua criterii folosite pentru a aprecia calitatea unei explicatii: • I. actiuni) din perspectiva fenomenului de explicat (traditie inaugurata de Weber)... fractali) Este posibila predictia fara explicatie? Viziunea economistilor (neoclasici.

teorii ale revolutiei. Studiul comportamentului uman ridica o serie de probleme specifice: 1.). Teoria fertilitatii (Gary Becker. dezirabilitate sociala. conceptele care sint studiate sint abstracte si au o incarcatura valorica ridicata (ex. Q. etc. 4. acelasi lucru se intimpla si in mecanica cuantica) (ex. in general. Comentati afirmatia: predictia este posibila in absenta explicatiei dar.Exemplu. oamenii sint fundamental mai complecsi decit subiectele de studiu din alte stiinte (bacterii. elemente subatomice. insecte. 3.3. Unele din problemele expuse mai sus si care se intilnesc in toate disciplinele stiintifice care analizeaza comportamentul uman sint amplificate in studiul comportamentului politic de chiar . Factori sociotropici / individuali in vot. agresivitatea conduce la revolutie B. Etica protestanta si spiritul capitalist (Max Weber). anumite comportamente economice ale indivizilor duc la aparitia organizatiilor economice de tip capitalist intr-o societate. cercetare asupra comunismului in Romania condusa diferit de un fost detinut politic si de un fost comunist). cea mai dificila fiind de obicei ultima. modul in care este masurat somajul influenteaza rezultatele analizei). Comentariu: James Coleman (Foundations of social theory) considera incompleta o explicatie care pune in relatie doua fenomene de tip macro-social. indivizii care au anumite valori (cele de la 1. conducind la revolutie. doctrina religioasa protestanta genereaza anumite valori printre aderentii ei 2.) (c) adesea. micro-micro si micro-macro. 3. puterea de investigatie a instrumentelor specifice acestei stiinte este inevitabil limitata: (a. medicina se bazeaza adesea pe predictie fara explicatie.) faptele care au relevanta sint prea complexe pentru a putea fi cuprinse in totalitate. Explicatia poate fi descompusa in trei pasi: 1. frustrarea tinde sa determine agresivitate 3. dreptul ca viata privata a subiectilor sa nu fie afectata. 2. Exemple: A. In stiintele politice accentul cade in mai mare masura pe explicatie. studiul unor comportamente ilegale). O abordare economica a comportamentului uman). Explicatia trebuie sa acopere trecerile macromicro. Economia. 2. 1. instrumentele folosite pentru a colecta evidenta empirica influenteaza realitatea de studiat intrun mod care nu poate fi complet controlat (de fapt. de a cunoaste scopul investigatiei etc. De ce revolutiile apar adesea in timpul perioadelor de schimbare sociala cind conditiile sociale par sa se imbunatateasca? Una din explicatiile acestui fapt afirma ca imbunatatirea conditiilor in societate creaza frustrare intre unii membrii ai societatii. Etapele in care poate fi descompusa aceasta argumentatie sint urmatorii: 1. cercetatorii studiaza adesea o realitate din care fac parte si ei (neutralitate axiologica. imbunatatirea conditiior sociale determina frustrare.) adopta anumite de comportamente economice.Poate fi politica studiata in mod stiintific? Stiintele politice studiaza oamenii incercind sa gaseasca explicatii pentru comportamentul lor politic. este intarita de aceasta (Michael Lewis-Beck). (b) raza de actiune a acestor instrumente este limitata si de considerente etice (ex. Etica religioasa care caracteriza acele societati care au devenit protestante in timpul reformei cuprindea valori care au favorizat dezvoltarea organizatiilor economice capitaliste.

constituie domeniul metodologic al stiintei respective. Evaluarea etica si explicatia empirica implica doua tipuri distincte de propozitii care. Acestea pot fi exprimate in generalizari sau teorii cu valoare explicativa si predictiva. modul de impunere a unor anumite valori. Daca intelectualii au responsabilitatea de a-si implementa cunostintele. (Rotariu. stabilirea ipotezelor 3. incluzind si universitatile . din motive ce tin de claritatea expunerii. rafinate si validate.fizice si intelectuale . Sociologie). ordonate.specificul acestuia: miza obtinerii unui anumit rezultat este mai mare atunci cind acesta se refera la distributia resurselor in societate. se pot distinge trei subtipuri mari ale abordarii traditionale: (1) istoric . prin care se produce cunoastere stiintifica. Studiile unei stiinte sint atit de tip pozitiv (al fenomenelor naturale sau sociale) cit si de tip metodologic . A stii inseamna a avea responsabilitatea de a actiona iar a actiona inseamna a te angaja in reformarea (reshape) societatii.asigura intersubiectivitatea 2. definirea problemei 2. ar trebui sa fie analizate diferit. Mijloacele prin care datele sint obtinute si interpretate trebuie sa fie examinate riguros. . Etapele procesului de cercetare Proces de cercetare: ansamblu de activitati.reguli de comunicare (exemplul lui Rapoport citat in Nachmias& Nachmias): sa explici ce este culoarea alba unui orb) . incepind cu anii '50 cercetarile in stiintele politice s-au focalizat asupra comportamentului politic al indivizilor si al grupurilor. Omul de stiinta poarta o raspundere speciala pentru a-si pune cunostiintele la dispozitie.5.nu pot sta deoparte fata de tumultul zilnic (struggles of the day).al caror scop este de a evalua eficacitatea mijloacelor folosite deja si de inventare a unora noi. 2. structura de putere. 1. Colectarea datelor . masurarea 5. in linii mari consecutive in timp: (a) de tip traditional si (b) de tip modern sau comportamentalist (behaviorist).descriere a functiilor institutiilor politice A avut un caracter mai mult descriptiv decit explicativ iar preocuparea pentru verificari empirice sistematice a fost in general scazuta.4.descriere a evolutiilor istorice care au condus la anumite evenimente politice (2) legalist . Tipuri de abordari in stiintele politice Adesea sint distinse doua moduri de abordare in stintele politice. Cercetarea ar trebui sa fie sistematica." Reactia fata de acest curent s-a numit post-behaviorism iar principiile ei pot fi sintetizate astfel (Johnson si Joslyn): 1. Pot fi distinse 7 etape (Nachmias& Nachmias): 1.Rolul metodologiei Mijloacele .asociatiile profesionale.reguli de gindire . David Easton sublinia intr-un articol din 1967: "Comportamentul politic are regularitati care pot fi descoperite.prin care se incearca accesul la realitatea investigata precum si transformarea datelor brute culese in date stiintifice. a. 1. Precizia in inregistrarea datelor si exprimarea rezultatelor necesita masurare si cuantificare. b. Politicizarea profesiei este inevitabila si dezirabila.studiul constitutiilor si al codurilor legale (3) institutional . organizatiile compuse din intelectuali . proiectarea cercetarii 4.

1. de vedere socioeconomic.are o importanta deosebita *problema: care sint factorii care conduc la tulburari sociale si schimbarea guvernelor? una din primele incercari de a utiliza metodele cercetarii empirice: Ted R.: asteptarile sint de grup si sint puse in relatie cu cistigurile grupurile care sint percepute ca fiind similare din pct.r. factori: razboi pierdut. care sint factorii care inhiba sau exacerbeaza conflictul. Dintre cele 177 de tari studiate 32 au avut schimbari violente de regim in urmatorii trei ani dupa razboi. lovituri de stat. factori posibili: caracteristici sociale. cel mai bun predictor pare sa fie durata pentru care liderul a fost la putere. Violenta politica in America Latina ditributia posesiei de pamint. alte observatii despre d. economice. rezultatele teoriei? Explicatia lui Gurr nu este nici definitiva si nici completa (Coleman).r. de aici. utilitate asteptata a violentei. Date: razboaiele care au avut loc intre 1816 si 1975. Analiza datelor 7.viitor.r.Cercetari privind stabilitatea regimurilor (Johnson si Joslyn) problema schimbarii / mentinerii regimurilor politice . comparatie cu idealul de viata pe care si-l imagineaza repondentul. alti factori care influenteaza trecerea de la frustrare la agresivitate: atitudini sociale si morale fata de violenta. numar de morti.4. cum se masoara posesia. revolutii.Gurr. represiune si patronaj. Schimbari de regim dupa participarea la un razboi international. masura a magnitudinii lor. (Alte teorii (cu aplicabilitate mai restrinsa): 1. gradul de coercitie impus de regimul aflat la putere.3. stil de leadership. cu atit este mai mare frustrarea si. Why men rebel. Unele procese sint doar incepute (stadiu de ipoteza). 1. este o cauza si un efect a abilitatii de a constitui si mentine retele de informare. rascoale. 1970. sansele de a se ajunge la violenta politica. raspunsurile la intrebarile din chestionar referitoare la : comparatie trecut . . Media vestica si natiunile non-vestice. Exemple de cercetari in stiintele politice. 2.diferenta dintre asteptarile oamenilor (ceea ce ei cred ca sint indreptatiti sa aiba) si ceea ce pot sa primeasca sau sa mentina. care conduce la violenta. care este pattern-ul posesiei de p. Cresterea in d. Princeton Press *concept: deprivare relativa . Generalizarea Procesul are o natura ciclica. se datoreaza ambilor factori (3 posibilitati) *ipoteza: cu cit este mai mare d. Obs *o lucrare stiintifica poate sa cuprinda mai multe procese de cercetare.present . * cum poate folosi guvernul unei tari avind o economie centralizata. 1. *proiectarea cercetarii: verificarea ipotezei prin realizarea de sondaje in 13 natiuni *masura: -d.r. -tulburari sociale: greve politice. politice.6.2. in criza. Toate etapele sint influentate de teorie. Lovituri de stat in Africa.

dezastre. Ingrijorarea fata de cresterea fenomenului criminalitatii in România postrevolutionara.Problema de cercetat ar trebui sa fie semnificativa. probleme specifica: este media nealiniata dependenta de vest pentru stirile internationale? urmareste pattern-ul vestic de redare a stirilor? este traficul global in comunicarea internationala impartit in sfere neocoloniale de influenta? William Meyer a anlizat dependenta mediei tiparite in citeva tari africane si latino-americane fata de agentiile de stiri transnationale(AST. ex. natiunea si regiunea acoperita in stire. dintr-un esantion de ziare de limba engleza. Alte intrebari: dominatia mediei vestice slabeste culturile indigene? duce la instabilitate politica? cum se ajunge la aceasta dependenta?) 3.problema generala a dominarii de catre tarile vestice dezvoltate a natiunilor n-v. fostele coloniile britanice din africa primeau stirile in special din UK..4. intrebarile incep cu de ce? si nu trebuie sa aiba un caracter normativ (ex. a faptelor brute care apar in stire (diplomatie. 1. . Cercetari sociale nr. Keil T.. 56-76% din itemi isi aveau ca sursa AST.. fiecare stire a fost caracterizata de sursa. al grupurilor si al natiunilor. observabila si de natura politica.).. ar trebui ca SUA sa trimita trupe in Somalia sau in Bosnia?). Totusi cele care se refera la dezvoltare proveneau din alte surse si erau tratate mai pe larg. modernizare. natura politica: comportament politic individual. vertical flow of news. lungimea stirii. Fenn J. dar si informatii despre dezvoltate.Reuter): analiza tuturor stirilor intern. razboaie. 1994 prezentare a studiului exercitiu: identificati etapele cercetarii.

variabila. ca putem justifica mai bine fiecare din cei doi pasi (efectul scolii asupra datoriei civice este mai usor de explicat decit cel direct asupra votului).ind. conflicte armate) . al doilea termen este considerat a fi mai larg. Concepte 3. variabila intermediara: var. fertilitate st.3.pe care le numim cazuri . dependenta iar EDUCATIA FORMALA este variabila independenta. 1. variabila dependenta: var.pol. numarul de cuvinte dintr-un articol. Ipoteze de cercetare 3.2.1. De ce explicatia a doua este mai buna decit prima? Pt. virsta.. variabile 3. sint variabile intermediare in al doilea model pentru ca sint dependente in raport cu EDUCATIA si independente in raport cu VOT.: democratie. numar de conflicte armate intr-o regiune intr-o perioada. Exemplu: educatie formala ------------> vot -----------> sentimentul datoriei civice-------------> educatie formala Vot -----------> abilitatea de a se descurca-------------> cu detalii birocratice In ambele modele VOT este var. mortalitatea infantila a unei tari. 1000 de persoane sint intrebate: in ce masura sinteti de acord cu afirmatia: locul femeii este la bucatarie. reprezentare.). tari. foarte mult. afecteaza. rata de participare la vot pe sectii de votare. si ABILITATEA. proprietatea de a raspunde intr-un anumit fel la o intrebare (da. pompierii si focul. Discutie: unii autori accentueaza asupra distinctiei dintre masurare si estimare (Rotariu si Ilut). Pentru fiecare caz variabila ia o valoare.si la un atribut comun tuturor aceste obiecte. concepte concept .. forta psihologie: personalitate. De ce un model care cuprinde simultan mai multe variabile independente este superior unuia cu mai putine? Ginditi-va la exemplele cu barza si natalitatea. . (Nachmias & Nachmias) Conceptele contribuie la delimitarea unei discipline: fizica-masa. Q.. complet de acord 2. Variabila se refera la o multime de obiecte (oameni. egalitate. variabila independenta: masuri ale unor fenomene despre care se crede (se presupune) ca influenteaza.nu prea sint de acord 4. oarecum de acord 3..3. putere. cazuri. variabile: estimari (masuri) ale unor proprietati empirice . valori. despre care se incearca sa se arate ca este influentata de var.1. Variabile 3. Ex: sex. sau a unui fenomen comportamental. mobilitate demografie: mortalitate. devianta sociologie: clasa sociala.un simbol al unui obiect sau a unei proprietati a unui obiect. deloc de acord. cauzeaza alte fenomene. Ipoteze.ind.ind... care este dependenta in raport cu alta var. concepte. SENTIMNTUL . 3. Ex.2. justitie. gravitatie. raspunsuri ale unor oameni.

C. precizate de fiecare data cind sint folosite. comportament rational. Avem la dispozitie date referitoare la 12 tari (notate a.351 B. def2. abc ghi ghi abc def jkl def jkl Acesta este un motiv important pentru care o cercetare trebuie precedata de un studiu bibliografic.granitele nu sint rigide: ex. participare publica in procesul de guvernare. Q. Gurin.. c.capacitatea de adaptare rapida la situatii noi . nedezv. integrare politica. dezv. Exemple: A. multipartitism. d. Miller.370. nedezv. DEF1 DEF2 dezv. ECONOMIE DEF1 dezv.eficacitate politica: Sentimentul (feeling) ca actiunile politice individuale au. religiei.. pag. . definitie conceptuala: definitie care descrie conceptele facind apel la alte concepte. alegeri libere. ca merita sa iti realizezi indatoririle civice. Atit pentru notiunea de "tara democratica" cit si pentru cea de "tara dezvoltata economic" avem la dispozitie cite doua definitii: tara democratica def1. nedezv. etc. The voter decides. de aceea astfel de concepte trebuie definite.adica. sint imprecise iar intelesurile care li se atribuie pot sa difere intre politologi: democratie. pentru fiecare din cele 4 variante. produsul national brut pe cap de locuitor Urmatorul tabel reprezinta clasificarea simultana a celor 12 cazuri in functie de cele doua criterii folosite.(Campbell. impact asupra proceselor politice . . participare politica: acele activitati ale cetatenilor particulari care sint intreprinse cu scopul de a influenta selectia personalului guvernului sau a actiunilor intreprinse de acesta (Verba si Nie.performanta la un test de inteligenta (set de intrebari+modalitatea de interpretare a raspunsurilor). fiecare avind doua variante. a presei. b. definitie operationala: descriere a unei multimi de proceduri pe care cercetatorul trebuie sa le urmeze pentru a stabili existenta fenomenului descris de concept. socializare. abcdef def abc ghijkl ghi jkl DEMOCRATIE DEF2 dezv. l). libertatea cuvintului.p. nedezv. sau pot sa aiba. tara dezvoltata economic def 1. inteligenta . ex. Participation in America) Operationalizare: Verba si Nie. pag. liberalism. proportia ridicata populatiei angajate in sectorul tertiar def 2. drepturile omului. cele mai multe concepte din s. Exemplu: Ne intrebam daca tarile tind sa fie mai democratice atunci cind sint mai dezvoltate economic. Interpretati rezultatele din perspectiva problemei de studiat. cultura politica.) Operationalizare: Verba si Nie.

. Questions: 1. have you had any contact with a member of Parliament? 3.. Are you a member of an organization. CSES module: Are you a member of a trade union? 3. Have you ever participated to a legal protest. A variable consisting in number of "Haven't heard of. (~Dahl) PC ----> PParticipation+anumite atitudini fata de sistemul social 2 comentariu: operationalizarea poate fi diferita." at Q7. sa includa informarea politica.. such as a profesional organisation. activity. (4) participation within groups. Q12.(If yes).. 1. 2.).. (2) electoral campaign participation. 3.. Poliarchy). Have you ever prepared or distributed the materials of a candidate during campaign? 3.Did you vote in the first round at the national elections? 3. (5) political information. rarely. from CSES (during the past 12 months. non-governmental organisation etc. open answer: what kind of organisation. Have you ever personally gone to see or spoken to. How often is requested your opinion by other persons (friends. Have you ever sent letters or called to newspaper. or never? (Verba&Nie) 3. ecological movement. CSES question (Do you happen to remember the name of any candidates ran in your district in the last parliamentary election? 4. A variable consisting in number of "Haven't heard of. Questions: 1.care exercita o influenta directionala sau dinamica asupra raspunsurilor individului..)." at Q8. or written to some person of influence in the community about some need or problem? 4. Questions: As you probably know. 1.Political Culture: the beliefs..During elections do you ever try to show people why they should vote for one of the parties or candidates? 2.Matei): stare nervoasa si mintala de pregatire . relatives)? 2atitudine: EEBogardus (Radu. Ilut. radio-station or TV. . membership) 2. orientations and attitudes of individual toward a political system. sport group. church-affiliated group.station? 4. A dichotomous variable (yes / no) from Q6.cristalizata pe baza experientei . Conceptul de participare politica poate fi considerat ca o operationalizare a conceptului de cultura politica (Dahl. Questions: 1. fata de toate obiectele cu care el este in relatie. How interested are you in politics? (4 categories) 5. batery of questions from CSES module (What do you think about each of the following parties. some people vote. sometimes. Do you often. batery of questions from CSES module (What do you think about each of the following political leaders. Ex. de ex. proiectul Cultura Politica in Romania Political Participation: We consider 5 dimensions of the political participation concept: (1) voting.? (if yes. Questions: 1.Did you vote at local elections this year? 2. (3) contact with democratic institution. some others not. march(?) or rally? 5.Did you vote in the first round at the national elections? 2. voting is not compulsory in Romania.

generalitate: afirmatii nu despre un senator. Harper and Row. Studiu privind atitudinile studentilor. Dilema etica este data de tensiunea dintre dreptul cercetatorului de a cerceta. 2. presupuneri despre modul in care variabilele independente le influenteaza pe cele dependente. 4. sint exprimari explicite cu privire la modul in care cercetatorul crede ca fenomenele de interes sint legate intre ele. please. . 3.. Conditii minimale in realizarea cercetarii. 4. Ipoteze de cercetare I. 75-105 grimase. Conditii minimale in realizarea cercetarii. consistente cu datele 5. the name of a party which supported the signing of RHT? Could you mention.. Exemple: 1. Exprima modul in care variatia variabilei dependente poate fi explicata prin cea a variabilei independente. 120 strigat. precautii: intilnire. de a afla informatie si dreptul subiectului la autodeterminare.3. 3. 2. forma. 270-strigate agonice 300-nu mai raspunde. the name of a party which opposed the signing of RHT? Q: De ce este importanta operationalizarea conceptelor? 3. Etica in cercetarile din stiintele sociale. Au un caracter empiric si nu normativ: sint despre ce este si nu despre ce ar trebui sa fie.. 1971. alegerea locului de cercetare.6 . Have you ever heard anything about Romanian-Hungarian Treaty before the elections? (If yes). metodele de colectare a datelor.1. scopuri. nu despre un razboi . Sondajul telefonic din campania electorala. demnitate. please. nu despre o tara dar despre tari in general. Scopul stiintei este de a produce cunostinte sistematice si verificabile. 180-nu mai rezista. 4.sistem de principii morale si valori. 150 refuza sa continue.. viata privata. etica (ethos. Problema este a raportului dintre costuri si beneficii. comportament) . 1960 Albert Reiss.8. 1975 influenta pedepsei asupra invatarii / obedienta 30 de butoane: 15-450 volti -75. Yale Press. Fiecare din etapele procesului de cercetare implica aspecte etice pe linga cele stiintifice: alegerea problemei. este precizata relatia dintre variabile: sens. Dilema etica nu are un raspuns clar.Studiul privind comportamentul politiei. Obedience to Authority. tipurile de date colectate. Stanley Milgram. 130 strigat puternic.1. sint testabile 6. intensitate. Caracteristici ale ipotezelor bune 1. Could you mention. (Nachmias&Nachmias) 4. tipurile de persoane alese ca subiecti.. interviu psihiatric dupa un an. dar despre senatori in general.. The Police and the Public. 1960. plauzibilitate 4. 330-nici o reactie.

viata privata nu le este respectata. comportamentul.Celsius etc. a unei alte forme ulterioare de constringere sau coercitie. Validitate 5.A. IC: "procedura prin care indivizii aleg daca sa participe la o investigatie dupa ce au fost informati in legatura cu faptele care care ar fi fost posibil sa le influenteze deciziile". Dreptul la o viata privata (Privacy) dreptul la o viata privata: "libertatea individului de a alege pentru el insusi timpul si circumstantele." informare .. informare cu privire la faptul ca participantul se poate retrage oricind. fiecare alege ce e mai bine pentru el. nivele de masurare . 0 pt. opiniile ii pot fi impartasite sau ne. 5. Ce inseamna participant informat? Cum putem sti cind o persoana intelege informatia data? IC presupune competenta.oferta de a raspunde la orice intrebari 6. credintele. fara interventia nici unui element de forta. frauda. Notiunea de m. 6 elemente de baza: 1. in functie de anumite reguli. voluntarism: Codul de la Nuremberg: "orice persoana ar trebui sa fie in situatia de a fi capabila sa isi exercite dreptul la o alegere libera. altora.3.consimtamint in conditii de informare rezonabila.1.2. sau cind li se cere sa renunte temporar la autonomia lor. sint stresati fizic sau psihic.1. prin masurare intelegem asocierea de numere sau alte simboluri unor variabile.Consimtamint in cunostinta de cauza ( Informed consent)..4. Erori de masurare 5. 5. masura in care. libertatea . atitudinile. feminin. sint afectati fizic sau psihic. inselaciune. B. ataseaza 1 pt.2. beneficii 4. IC trebuie sa fie pe deplin garantat. masculin. Natura masurarii: 5. informare si comprehensiune din partea subiectului." Protectia participantilor: anonimitate si confidentialitate. Atunci cind participantii la cercetare sint expusi la durere. si mai important.un drept natural John Locke. Nivele de masurare 5. regula: ex. riscuri 3. proprietati sau evenimente. este strins legata de cea de operationalizare: definitiile operationale descriu proceduri care realizeaza legatura intre nivelul teoretic conceptual si cel empiric-observational prin masurare. Masurare 5. o explicatie corecta a procedurii si a scopurilor 2.proceduri alternative care ar putea fi aplicate participantului 5. voluntarism.

masurarea presupune o clasificare. in plus.scala de rapoarte este o scala de tipul (c) si. tranzitivitate ex: Aveti o parere buna. etc. exista un zero absolut.3. studenti obositi) 4. situatii diferite 5. cauze: 1. ex. An Ai intersectat cu Aj = multimea vida. are in vedere relatia dintre instrumentul de masura si efectele masurarii. In functie de aceste proprietati pot fi distinse 4 categorii de masuri (nivele de masurare) a.. in plus. distanta intre masuri este cunoscuta si este constanta.scala de intervale este o scala de tip (b) si. intre clasele partitiei exista o relatie de ordine. conditii conjuncturale: dispozitia persoanei (tocmai a vazut un film politist. sexul. produsul national brut. de construct. atasarea de simboluri fiecarei clase.. ex: proportia celor care s-au prezentat la vot intr-o sectie de votare. nici buna.? exercitiu: Problema agregarii opiniilor individuale (Condorcet. Se verifica prin compararea a doua instrumente sau a instrumentului ales cu un criteriu extern (ex. nici proasta sau proasta despre . Erori de masurare . eficacitate politica 2.4. intervievatori diferiti (studenti/pensionari.. Are proprietatile de la (a) si . asimetrie 2. validitate de continut: relevanta unui instrument cu privire la caracteristicile unui fenomen pe care ar trebui sa il masoare. ex. Alegerea instrumentului prin esantionare din multimea itemilor care masoara acel construct. ex: nationalitatea. masura a autoritarismului B.. Este pusa in evidenta de: 1. . este masurat si altceva decit se intentiona sa se masoare ex: dezirabilitate sociala. Relatia de ordine are urmatoarele proprietati: 1.scala nominala realizeaza o clasificare (partitie): A = A1 U A2 U . indicele de mortalitate infantila.in plus . verbalizare. iar oamenii obisnuiti nu pot sa schimbe nimic?" un indicator al prezentei fenomenului de "alienare"? mai multe tipuri de validitate: de continut. A. ex: este prezenta la vot o masuta a dezvoltarii democratice a unei tari? Este raspunsul afirmativ la intrebarea "Lumea asta este condusa de citiva oameni care au puterea. ex cu IMAS 2.scala ordinala. inteligenta etc. Arrow) C > R > I 300 (150) R > I > C 100 I > C > R 100 c. ireflexivitate 3.diferente in rezultatele masurarii (masuri) care se datoreaza altor factori decit diferentelor de manifestare a proprietatii studiate. notiunea de validitate se refera la intrebarea: "masor ceea ce vreau sa masor?". tipul de localitate de provenienta b. horror) 3. 5. precizarea proprietatilor sistemului de simboluri (de numere). conservatorism politic si clasa sociala). validitate empirica. Aprecierea subiectiva a cercetatorului. ex: temperatura in grade Celsius d. empirica.

Acest tip de validitate este pus in evidenta punind in relatie instrumentul de masura cu un cadru teoretic general pentru a vedea daca instrumentul are legatura cu conceptele si asumtiile teoretice presupuse de acestea. . indiferent de continut) ex. 1960). The Open and the Closed Mind (NY. Basic Books. masura dogmatismului (o trasatura de personalitate asociata cu aderenta la orice sistem de credinte sau ideologie. validitate de construct. matrici Raven pentru inteligenta. C. prin identificarea tipului de fractal care desrie fisura barelorde uraniu in cazul centralelor nucleare. e. masurarea temperaturii cu un termometru.Situatia ideala este cea in care exista un instrument etalon. cu un instrument care masoara viteza moleculor. chestionar pt. ex.: Milton Rokeach.

3 19.2 90.0 1 . CDR. Variabila ia 9 valori distincte: PUNR.2 100. Distributia procentuala este o succesiune de procente care exprima proportia observatiilor pentru fiecare din valorile variabilei.00 4.1 94. considerarea simultana a e doua sau mai multe variabile.0 100.2 1 3. Acest tip de activitate. populatia teoretica este data de cei 31 de consilieri ai Clujului.4 80.4 61.9 3.4 2. Obiectivul principal al colectarii de observatii empirice este de a testa ipoteze despre fenomene politice.5 12 1.2 93.6 1.00 6.0 100.2 83.0 99.2 1 3.7 48.2 1 3.9 18.2 100. O etapa preliminara a acestui tip de analiza.2 96.6 28 28 1180 2.1 99. Realizarea sa necesita analiza relatiilor dintre variabile si.6 3.1 1 .Distributia de frecvente a unei variabile este o succesiune de numere care exprima numarul de observatii pentru fiecare din valorile variabilei. deci.8 3.9 19.2 31 100.4 100..2 75. prin reprezentari grafice sau cu ajutorul unor marimi numerice.8 . USD.4 6 19.5 3.6 1. aplicata relatiilor..7 41 3.7 .1 3. Alti termeni: distributie valida.0 Valid PUNR CDR UDMR MER PAC PDSR PL'93 PRM USD Total Total 2.4 1 3.9 6 19..00 Total Missing System Missing Total Total .7 .00 8.0 98. distributie cumulativa Exemplu: 1.00 2. este numita analiza univariata.1 2 .1 99. Reprezentari grafice.9 41.00 11.5 209 17.7 27.2 87.0 12 1. consta in studiul distributiilor variabilelor care intervin.0 Valid Cumulative Percent Percent 41.Variabila este 'partidul reprezentat de consilieri la alegerile locale din 1996 pentru Cluj-Napoca'.Distributii de frecvente.2 1 3.00 3. Variabila este 'numarul de persoane care au sub 18 ani din gospodarie' intr-un esantion din populatia Clujului.0 31 100.00 1. Ce tip de variabila este aceasta? LOCALE Frequency Percent 13 41.2 1 3. luate separat.. Frequency Percent 561 47.0 Valid Cumulative Percent Percent 48.2 1152 97. prin care este investigata distributia valorilor unei variabile.5 313 26.0 Valid .0 3. 1.6 97.3 3.00 5.

0 0 4 4 . 0 . Exemple: 1.0 0 6 .0 0 0 28 M i ssi n g . 0 0 8 0 . 0 . Reprezentare grafica a distributiei virstelor in esantionul national RPC: 40 30 20 10 Count 16 0 14 0 0 M i ssi n g 2 4 . 00 3.0 0 3 .0 0 8 .0 0 2. Lenore Jacobson. 0 . Observati in graficul de mai sus ca valoarea "8" este la aceeasi distanta fata de "6" ca si valoarea "5".0 0 8 . in medie.0 0 4 8.0 0 9 8 .3. 0 0 4 .0 0 3 2 .0 0 6 . Sint impartiti apoi in doua grupe identice in cea ce priveste inteligenta. bar chart. 00 4.0 0 M i ssi n g 200 20 9 . Vom vedea ce este un experiment. . Dupa un an are loc o retestare cu acelasi test de inteligenta si se constata ca grupul de 20% are.0 0 1 I 13 6 12 0 1 10 105 90 1 09 10 0 0 8 88 103 1 01 96 8 3 84 0 6 0 4 42 Std . Ex: Robert Rosenthal. 20.9 6 Me a n =4 6 . un scor mai ridicat. si de ce sint mai bune decit alte p. De v = 1 6 .5 8 0. 5 inseamna ca nu sint necesare). Experimentul 6.0 0 6 . pie (placinta). de persoane sub 18 ani'.4.0 0 40 . precum si alti factori care ar putea sa aiba legatura cu fenomenul studiat (ex. Proiectele de cercetare experimentale constituie modalitatea cea mai riguroasa de demonstratie. 00 5 6 .0 0 8 .0 0 6 8. si nu la distante precizate de marimea fiecareia.0 0 41 1 . 2.c. spre deosebire de histograma are plasate valorile variabilei pe axa orizontala la distante egale. I3 1 00 8 90 80 70 60 50 40 30 20 7 2 3 22 7 18 20 1 6 10 1 3 12 12 21 14 5 1 . 600 56 1 500 11.2. 10 20 30 40 50 60 70 80 90 10 0 0 . notele de pina atunci).1968.0 0 400 4 . Pygmalion in the Classroom.0 0 8 4 .0 0 I17 Bar chart. Distributia variabilei 'educatie' (9 categorii. Intr-o scoala sint testati toti elevii cu un test de inteligenta.mediul social de provenienta.0 0 1 1 .0 0 7 . Experimentul clasic 6. 0 . 0 .0 0 1 . Cercetarea transversala 6.0 0 9 . 00 8 .0 0 91 00 .0 0 3.0 0 6 4 . 9 este nivelul cel mai inalt) pentru fiecare din categoriile variabilei 'partidele politice sint necesare pentru functionarea sistemului politic' (5 categorii. 00 7 6 . Bar chart si pie pentru 'nr.0 0 6 0 . Quasi-experimentul Un proiect de cercetare este programul care ghideaza cercetatorul in colectarea.0 0 2 . 0 .0 0 5 . 00 5 .0 0 52 . Alte tipuri de experimente 6. 00 2 8 .0 0 22 20 4 3 20 1 4 8 2 6 10 10 31 29 15 6 9 20 1 4 5 5 21 5 5 1 0 . Profesorilor li se spune ca a fost folosit un test prin care pot fi identificati elevii care urmeaza sa cunoasca o dezvoltare intelectuala deosebita in urmatorul an si ca impartirea in grupe s-a facut astfel: membrii unuia din grupuri (avind 20% din total) au avut rezultatele cele mai bune la test. 0 .0 0 2 .0 0 5 .0 0 3 .Reprezentari grafice Tipuri de grafice folosite mai des: histograma.0 0 Mi ss i n g C o u n t 10 0 14 Q4 6. analiza si interpretarea observatiilor.1. Proiectul de cercetare stabileste si domeniul de generalizare. 0 2 1 7 0 N =1 1 7 9 . 0 I1 3.0 0 4 .0 0 7 2 .0 0 100 C ount 1 . test al efectelor pe care asteptarile celorlalti le au asupra comportamentului unei persoane.0 0 5 .0 0 300 31 3 2 . 0 . Este un model logic de demonstratie care ii permite sa faca inferente (generalizari) cu privire la relatiile cauzale care sint investigate.0 0 0.0 0 3 6 .

manipulare: stabilirea ordinii de timp. g. randomizare (potrivirea aleatoare). potrivire pe perechi): modalitate de a face ge si gc egale din perspectiva acelor factori extrinseci despre care se stie ca au legatura cu ipoteza de cercetare. intrinseci au loc in timpul studiului: 1. reactivitate a a situatiei: Muzafer Sherif . a. dupa frecvente. fie acelasi grup la doua momente de timp / fie grupe. m. iar covariatia observata nu este rezultatul unor legaturi cu alte fenomene asociate.i. control: eliminarea altor explicatii alternative -. reprezentativitate a esantionului 2. 6.probleme de selectie. 1. manipulare.informatie.3. g. p. experimental. 2. evenimente politice. 1. non-falsitatea relatiei: o relatie intre doua variabile care nu poate fi explicata de o a treia variabila.c. maturizare 3.Wagner). eliminarea relatiilor aparente (spurious). tari dezvoltate economic. studiu panel). studiu al celor care refuza sa raspunda in sondaje. ex: urbanizare si dezvoltare politica democratica cultura politica si dezvoltare economica etica protestanta si spiritul capitalist. Covariatie: doua sau mai multe fenomene variaza impreuna. 5. Proceduri de control: 1. comparatie:operatia necesara pentru a pune in evidenta covariatia intre doua variabile. instrumentare: masurare cu acelasi instrument : Oak School . ex. 4. are 4 componente: comparatie. generalizare: (validitate externa) 1. ex. Componente ale proiectului cercetarii In forma sa clasica. de precizie b.6. generalizare. Experimentul clasic 2 grupuri. efectul var.influenta normelor de grup asupra individului intr-o situatie instabila in care lipseste un sistem de referinta. m. prejudecati -. pretestare. matching (imperechere. Exista un lant cauzal intre var. test de inteligenta. ex. cu grup c. . are loc dupa activarea acesteia. esantionare. tari democratice. testare: reactivitatea masurarii (Ion Dragan. stabilirea ordinii aparitiei.1. de control.c. comportament elect -. implica trei pasi: demonstrarea covariatiei. artefact de regresie. istorie . 2. testare. ex. care au avut loc in timpul experimentului si ar putea afecta indivizii studiati. control.: studii in timp.: extrinseci: anteriori cercetarii -. sondaj cu P. are loc cind indivizii sint inclusi in experiment pe baza unor scoruri extreme rezultate dintr-o masurare cu erori. ordinea temporala: cauza are loc inaintea efectului. Inferenta cauzala demonstrarea i. variabila independenta.se refera la toate ev. mortalitate experimentala. ideala.problema validitatii interne.expunere mass-media. factori care pot afecta val.int. efectul campaniei (Ion Dragan.2. Masurile covariatiei se numesc corelatii si asocieri.

Nu este posibila manipularea si de aceea ordinea temporara este stabilita de considerente logice (ex. Quasiexperimentul Sint numite astfel schemele de cercetare care urmaresc structura experimentului clasic dar nu o reproduc perfect. 3.4. Cercetarea transversala Consta in realizarea unei anchete.posibilitatea de a masura schimbarea in cazul variabilei dependente . cercetari transversale .Tipuri de proiecte de cercetare experimentul. compar covariatia intre participarea la vot si nivelul de educatie in grupuri care au acelasi sex. Alte tipuri de quasiexperimente: panel.). 4. Exemplu: Evaluarea efectului introducerii politiei pedestre intr-un district din Chicago.. . Cercetatorii nu au putut lucra cu un grup experimental identic cu cel de control. cercetarea cu design factorial 6. 6. nationalitate. aceeasi regiune culturala . In stiintele sociale este necesar adesea ca designul experimentului sa fie mai complicat decit cel clasic din cauza (1) interactiunii cu instrumentele de masura (2) schimbarii in timp. experiment pentru studiul efectului in timp 5. cercetarea tip Solomon cu trei grupuri de control. provin din acelasi tip de localitate. mediu de provenienta. experiment fara pretestare 2. educatia tatalui poate sa fie cauza dar nu poate fi efect pentru educatia fiului). Controlul poate fi realizat prin metode de analiza statistica si consta in compararea covariatiei dintre variabila dependenta si cea independenta in subgrupe ale esantionului definite de citi mai multi factori care ar putea sa aiba efect asupra variabilei dependente (ex. Alte tipuri de experiment: 1.3. serie de timp. cercetarea tip Solomon cu doua grupuri de control. Generalizarea se face de la esantion la populatia esantionata si este corecta in masura in care esantionul este asemanator (reprezentativ) cu populatia.. quasi-experimentul.de a stabili ca schimbarea are loc dupa expunerea subiectilor la variabila independenta si numai la aceasta. preexperimentale Experimentul clasic permite aflarea de relatii cauzale prin comparatie si manipulare: . 6.2.

control cercetare transversala quasi-experiment panel serie de timp . manipulare.Citeva din notiunile mai importante: stiinta cunoastere stiintifica explicatie deductiva / inductiva predictie metodologie proces de cercetare definitie conceptuala definitie operationala operationalizare variabila populatie teoretica unitati de analiza ipoteza dilema etica consimtamint informat privacy masurare nivele de masurare / scala validitate cauzalitate covarianta generalizare relatie falsa / aparenta histograma bar chart comparatie.

Exercitii 1. 36-45 4. 4. 18. Formulati o ipoteza cu privire la relatia dintre cele doua concepte.. Din ce zodie face parte respondentul? 1. influentate de opinia publica sau politicile determina opinia publica pentru un anumit domeniu? a.13. covarianta. Care este diferenta intre cauzalitate si covarianta? 3. Identificati nivelul de masurare (tipul de scala) pentru fiecare din urmatoarele variabile: a. Imaginati o schema de cercetare prin care sa realizati obiectivul dorit. Dati cite un exemplu de variabila pentru fiecare din urmatoarele nivele de masurare: a. 1. Folositi notiunile de operationalizare. Filmul ar urma sa fie vizionat de catre elevii din scolile din tara. Dati un exemplu de operationalizare pentru fiecare din cele doua concepte. Explicati importanta identificarii nivelului de masura pentru o variabila. Ce virsta are respondentul? 1. . rac 3. 46-60 5. Vi se cere sa evaluati efectele unui film documentar despre relatiile intre romani si tigani asupra atitudinii fata de tigani. subiecti voluntari)? 5.25 2. b. Intr-un studiu al relatiei dintre inegalitatea in distributia veniturilor si violenta politica interna in tarile lumii cele doua concepte au fost operationalizate astfel: a. ordinal c. leu . cauzalitate. numarul de incidente de violenta motivata politic descrise de presa din acea tara. nominal b. b. Imaginati o cercetare in situatia in care resursele d-voastra ar fi nelimitate. Relatia dintre opinia publica si politicile guvernamentale constituie subiectul unei dispute importante in stiintele politice. 2. Care este proportia somerilor din populatia activa intr-un judet din Romania? c. Care ar fi cistigul fata de situatia in care aveti restrictiile descrise mai sus (o anumita scoala dintr-un anumit oras..1. Cele 100 de tari studiate se prezinta astfel: tari cu inegalitate de venit mare 35 15 tari cu inegalitate de venit mica 15 35 tari cu un numar de incidente ridicat tari cu un numar de incidente ridicat Comentati rezultatul. 2. pesti 2. Sint politicile guv.Specificati variabila dependenta si variabila independenta. Care ar fi variabila dependenta? 3. Directiunea scolii a acceptat sa folositi in cercetare numai elevii dispusi sa ramina voluntar dupa ore. inegalitate in distributia veniturilor: proportia din venitul national reprezentata de venitul a celor 20% din populatie care au venitul cel mai mare. de rapoarte 1. de interval d. 26-35 3. Ns 2. Care ar fi variabila independenta? 4. 61b. Presupunem ca aveti posibilitatea sa realizati o cercetare asupra elevilor unei anumite scoli din orasul Cluj.

Referiti-va la problema cauzalitatii. partidul este mai sensibil fata de dezvoltarea economica si a afacerilor. partidul este mai sensibil fata de problemele sociale ale omului de mijloc.3. a. Se cunoaste faptul ca exista o corelatie intre nivelul de educatie individual si gradul de satisfactie fata de democratie. imaginea ramine aceeasi 2. Intre liderii partidului exista o disputa cu privire la necesitatea schimbarii imaginii partidului si la caracteristicile unei eventuale imagini noi. Discutati aceasta corelatie in termeni de cauzalitate. Care este variabila dependenta si care este varibila independenta. Este posibil sa satisfaceti cerintele experimentului clasic sau doar pe cele ale unui quasiexperiment? Explicati factorii implicati in alegere. (amintiti conditiile necesare pentru cauzalitate) 4. Partidul va solicitat sa realizati un studiu care va analiza urmatoarele optiuni: 1. In fiecare din trei orase diferite vor fi aplicate sondaje de opinie. . b. d. Cum veti operationaliza aceste variabile in chestionar? c. Descrie-ti un design ideal pentru cazul in care aveti resurse si timp nelimitate pentru a realiza cercetarea. Recomandarea voastra este pentru un experiment care va evalua disponibilitatea oamenilor pentru aceste schimbari. 3. Sinteti un analist politic si partidul politic pentru care lucrati a suferit o infringere majora in alegeri.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful