You are on page 1of 17

FERME ZOOTEHNICE CURS 1 SCURT ISTORIC

Agricultura ecologica a aparut in Europa ca o expresie a neincrederii populatiei in masurile de siguranta alimentara si ca urmare a aparitiei de imbolnaviri prin consum de produse purtatoare de boli Intrucat mai multe boli au fost generate de tehnologii de tip intensiv bazate pe suprafertilizarea terenului agricol prin folosirea de biostimulatori in alimentatia animalelor s-a conturat o cerinta noua destul de puternica care sa transformat in timp intro adevara miscare de nivel european pentru obtinerea de produse agroalimentare prin tehnologii curate nepoluante fara substante chimice de sinteza. Agricultura organica a aparut ca idee prin anii 30 dar a capatat o dezvoltare din ce in ce mai mare dupa anii 80 datorita problemelor supraproductiei din tarile industrializate sub productie in tarile in curs de dezvoltare si impactului mediului asupra agriculturii. Desi a aparut de mult productia vegetala organica din UE a fost definita juridic in 1991 de catre reglementarea comisiei europene 2092/1091 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1993. Incepand cu aceasta data toate produsele vandute sub o eticheta organica sau sub o eticheta ce indica metodele de productie organica au trebuit sa se supuna acestei legislatii. Sub ordonarea si complementarea acesteia au mai aparut reglementarea consiliului Europei 1804/1999 pentru sectorul animal precum si reglementarile federatiei internationale a miscarilor pt agricultura organica si se noteaza prescurtat FOAM.In aceste reglementari au fost stabilite normele metodologice privind productia ecologica ,prelucrarea ,certificarea,inspectia precum si importul si exportul de produse ecologice Incepand cu 1989 in unele tari au fost introduse unele subventii,tari cum ar fi Germania,Suedia,Danemarca,Norvegia si unele parti din Elvetia.Ulterior au fost introduse scheme de subventie si in Finlanda Cehia Slovacia Austria si intreaga Elvetie. Aceasta subventie a propulsat numarul formulei ecologice in majoritatea tarilor europene astfel in Europa terenul lucrat organic a crescut de la mai putin de 200 arii hectare in 1989 la peste 900000 in 1994. Ultimele cifre Eurostat furnizate de comisia europeana arata ca in anul 2005 suprafata ecologica a fost de 4% din suprafata agricola utilizata in UE la momentul cand UE era formata din 25 state membre. La nivel mondial aproape 31 milioane hectare sunt folosite pentru productia ecologica practicata in 633891 ferme reprezentand 0,74% din totalul terenului agricol. La noi in tara principalele organisme care reglementeaza agricultura ecolocica sunt Autoritatea nationala pentru produse ecologica AMPN, Comisia de agricultura ecologica , Federatia Nationala de AE si Organismul de acreditare rural. Productia ecologica inseamna obtinerea de produse agroalimentare fara utilizarea productiei chimice de sinteza in conformitate cu regulile de productie ecologica care respecta standardele, ghidurile si caietele de sarcina nationale si sunt atestate de un organism de inspectie si certificarea infiintata de acest scop Organismele modificate genetic si dorintele lor nu sunt permise in productia agroalimentara ecologica. 1

suprafetele de soluri agricole scazant in valori abstracte in ciuda preluarii de noi suprafete prin defrisarea padurilor 2-deteriorarea calitativa si scaderea potentialului colectiv al solurilor din cauza unor factori degradatori 3-dereglarea circuitului principalelor elemente chimice 4-poluarea apelor subterane si de suprafata 5-reducerea considerabila a resurselor de apa dulce prin eutrofizarea apelor din lacuri si rauri 6-dezechilibrarea vietii din marile ecosisteme acvatice . Ponderea energiei biologice a scazut necontenit in raport cu cea tehnologica. Energia intrata pe flux si neconvenita in produse agricole este utilizata si conservata in riscuri de mediu si ecologice pe masura proportiei sale. adica rauri si lacuri Cauzele care au declansat aceste efecte ecologice negative ca si plafonarea si scaderea productiei ecosistemelor agricole conventionale pot fi mult detaliate si se conditioneaza reciproc 2 . cresterea intensivizarii acestuia fiind necesara si obligatorie pentru obtinerea unui out-ut crescut exprimat printre productia mai mare.NECESITATEA PROMOVARII FERMELOR ECOLOGICE. asa se explica principalele efecte negative adica riscuri de mediu si ecologice ale acestui sistem de agricultura care constau in : 1-reducerea necontenita a resurselor din soluri. Au dus la agragarea crizei ecologice la nivel global si a conflictelor dintre dezvoltare si mediu. ceea ce a facut ca eficienta intregului flux energetic sa se diminueze. mari si oceane 7-contributia la schimbarile climatice 8-reducerea biodiversitatii agricole si salbatice 9-prejudicierea echilibrelor din alte sisteme adica paduri si acvatice. Insa aceste riscuri au crescut agricultura conventionala contribuind cu forte proprii si in interactiune cu celelalte componente ale sistemului economic adica industria. Sustenabilitatea inseamna ca in acelasi timp cu cresterea productiei sa se realizeze si o diminuare a riscurilor de mediu. Fermele ecologice conventionale adica de tip intensiv predominante in agricultura mondiala s-au dovedit nesustenabile chiar daca si acolo unde tehnologia agricola a avut si are un alt nivel si sunt corect aplicate Productia lor trebuie sa acopere necesarul populatiei umane in crestere cu cele alarmante atat de alimente cat si pentru alte nevoi nealimentare. constructiile si amenajarile de toate felurile. transporturile. Cauza principala a nesustenabilitatii nu rezida in consiliul sau intensiv conturat de marimea fluxului energetic al oricarui ecosistem. pierderile de suprafete de sol sunt o constanta . Productivitatea lor insa stagneaza sau tinde sa scada in ciuda perfectionarii tehnologiilor si cresterii nivelului energetic al imputurilor intensivizarii.

toate provenind din industrie.a-modelul simplu de ecosistem agricol vegetal sau animal in care consumatorii adica animalele sunt lipsite de sursa lor de hrana . iar acestia din urma de aportul consumatorilor la restaurarea facilitatii solului b-natura si provenienta imputurilor tehnologice de intensivizare adica ingrasamintele chimice usor solubile. masini. inslalatii de tip industrial. apa de irigatie. 3 . ele inglobeaza multa energie obtinuta cu inferioare si de acea sunt tot mai greu accesibile fermierilor iar dependenta lor de industrie e cu atat mai mare cu cat ferma are un pronuntat caracter intensiv industrial Promovarea fermelor ecologice prezinta o serie de avantaje: Functionarea indelungata a acestora utilizand numai resursele proprii cu caracter limitat -utilizarea indelungata a unor resurse limitate nu duce la epuizarea sau degradarea acestora si la conservarea si chiar la cresterea lor explicanduse astfel cresterea producvititatii fermelor -functionarea acestor ferme nu produce deseuri necorporale si nici inrautatirea conditiilor de mediu care sa pericliteze viata ei. subs hormonale de sinteza. -generalizarea unor rotatii lungi ale culturilor cu utilizarea plantelor leguminoase si ingrasamintelor verzi -evitarea antibioticelor si a stimulatorilor hormonali -utilizarea metodelor mecanice de combatere a buruienilor -procesarea metodelor mecanice de combatere a buruienilor -procesarea produselor in ferma si vanzarea lor directa catre consumatori -utilizarea fortei de munca din exterior numai atunci cand este strict necesar Curs 2 BAZELE TEORETICE ALE AGRICULTURII ECOLOGICE FERME ECOLOGICE CA SI SISTEM AGROFORESTIER SI AMENAJARE COMPLEXA Conceptul ca ferma ecologica se bazeaza pe o teorie stiintifica moderna conform careia orice sistem este integrat si subordonat unui sistem ierarhic superior. Formele agricole sunt structuri functionale subordonate peisajului din care fac parte dar functionand in interactiune cu celelalte sisteme din peisaj formand un sistem unitar functional si evolutiv. dimpotriva valorifica propriile deseuri gestionand o posibila poluare si transformand mediul in unul mai proprice vietii Trebuie stiut si acceptat faptul ca pentru conservarea si ameliorarea mediului pentru perpetuarea si proprietatea vietii este de platit uneori un pret mare alteori mai mic dar mereu este de platit o viata din fluctuenta tehnica si economica a sistemului productiv care pana acum evolua in mod exlusiv. Integritatea peisajului si sustenabilitatea sa sunt asigurate numai daca formele agricole sunt structurale si functioneaza in raport cu caracteristicile de ansamblu ale acestuia si ale caruia din compomentele sale iar integrabilitatea si sustenabilitatea fermei depinde de starea intregului si poate componentelor sale. pesticide. utilaje.

prezenta acestora alaturi de intreaga vegetatie silvica existenta dar si de structurile sectorului agricol imprima forme ecologice . Proportia sa creste pana la 3-8 % pe terenul agricol plantandu-se obligatoriu perdele forestiere rare formate din doua trei randuri de arbori sau arbusti semipermeabili care au menirea de a reduce viteza vanturilor de a dezamorsa oscilatiile temperaturii si umiditatii relative a aerului dar si de a produce biomasa silvica utila nevoilor din sectorul agricol. drumuri. fermierul . Conceptul de ferma ecologica se intemeiaza pe relatia biotico biocenoza necosistemul natural Pentru ca ecosistemul agricol sa poata functiona la intrerupt echilibrat si autonom este obligatoriu concordanta dintre conditiile din biotop si plantele cultivate pe ele dar si dintre productia si consumatorii adica anualele. Ca ecosistem ferma are la baza un biotop mozaical a carui componenta esentiala sunt terenurile agricole spre care se amplaseaza culturi dar si constructii pentru animale. caracterul de amenajare complexa de tip agroforestier si hidroameliorativ. Introducerea lor in structura formelor ecologice este de o importanta deosebita si pentru protectia sectorului agricol impotriva poluarii chimice industriale si agricole de la celelalte ferme intensive Ele se comporta ca un filtru activ pentru poluantii pe care ii retine si ii degrada . In bazinele pomicole locul acestor perdele poate fi luat de unele specii pomicole indeplinand aceleasi functii dar si de diversificarea produsului agricol. FERMA ECOLOGICA CA SI SISTEM UNITAR Ferma ecologica este un ecosistem unitar care trebuie sa aiba toate structurile functionale si sa functioneze dupa toate legile unui ecosistem natural deosebit fata de acesta doar prin faptul ca este un tip particular de ecosistem predominant agricol artificial. lucratorii din ferma Infiintarea unei ferme ecologice presupune delimitarea corecta a solurilor a suprafetelor destinate amenajarilor forestiere. constructii si in functie de aceasta sa se stabileasca structura culturilor Trebuie cultivate acele specii pentru care atat solurile cat si clima ofera cele mai favorabile conditii de vegetatie In ferma ecologica trebuiesc mentinute pajistile naturale care au un inalt grad de integralitate ii ofera hrana necesara pentru toate speciile de animale domestice spatiul lor de miscare 4 .Intr-un peisaj rural functia fermelor ecologice este de a asigura produse alimentare si nealimentare necesare populatiei fara a deteriora cantitativ si calitativ mediul local pornind de la aceasta premisa ecoferma este conceputa ca un sistem agroforestier in care pe teritoriul fermei vegetatia existenta este mentinuta in totalitate. pentru oamenii din ferma si utilizand pentru aceasta majoritatea resurselor de pe teritoriul sau. Produsele forestiere prezente in fermele ecologica au un rol important atat pe terenurile plane cele inclinate dar si pe cele joase unde exista pericolul excesului periodic de apa.

Daca pajistile naturale nu exista sau nu reprezinta aproximativ 50% din suprafata agricola ele trebuiesc infiintate sub forma unor culturi mixte furajarea ascoale in functie de clima. de echilibrul dintre apa si aer si de absenta poluarii. Fermele ecologice vizeaza in cresterea sanatatii solului. superior si eficient resursele sa poate realiza cantitati de produse tot mai mari. poate fi finalizata prin culturi furajere succesive. vegetative si animale rezultata in toate sectoarele si subsectoarele sale. Dupa Federatia Internationala A Miscarilor In Agricultura princiipiile si practicile esentiale sunt I. Regnul ca functionalitate este ca toate actiunile intreprinse in cele doua sectoare vegetale si animale sa urmareasca insanatosirea si cresterea calitatii solului Regenerarea permanenta a humusului echilibral dintre apa si aer. calitativ si sanatoase fara a epuiza resursele naturale pe care le utilizeaza si cu riscuri ecologice minime Principiul fundamental al sustenabilitatii fermei se intemeiaza pe functia solului ca o formatiune complexa de frontiera activa intre regnul mineral si regnul viu.M. Al treilea principiu rezulta in regula elementara si esentiala in functinarea fermei de tip ecologic este ca nimic din ceea ce se produse sau rezulta de la o activitate din ferma nu reprezinta un desen de care ferma trebuie sa se debaraseze ci o materie prima o alta categorie de resurse proprii care trebuiesc utilizate dupa reguli precise.O.: 5 . Solul permite trecerea unor componente minerale in lumea vie si retinerea altora la complexul coloidal in formele sterile impiedicandu-se sa migreze ca poluant in apa si atmosfera Solul reprezinta suportul fizic principal depozitar al celor mai importante resurse pentru viata plantelor adica apa si nutrienti precum si un complex de factori ecologici de o mare diversitate si importanta pentru plante si indirect pentru animale si om. Comunica cu exteriorul permitand intrari si iesiri in functie de cantitatea si calitatea resurselor proprii.F. Fertilitatea este exclusiv organica deoarece poate in mai multe tari este pastrat termenul de ferma organica sau regenerativa. peristituirea materiei organice reziduale. biodegradarea poluantilor ajunsi in sol permit refacerea fertilitatii solului si a capacitatii sale productive la nivelul tot mai mare al echilibrului estetic.A. In anumite conditii suprafata furajera optima circa un hectar agricol la unitate . Al doilea principiu fundamental consta in caracterul predominant local al proceselor si actiunilor care mizeaza pe resursele locale valorificate eficient si intensiv. sanatatea este asigurata si intretinuta de humus. El isi poate indeplini aceste functii numai daca starea sa de sanatate este buna. ascunse sau intercalate incluzand si activitatea de comportare a rezidurilor fermei ecologica care functioneaza ca un ecosistem natural unitar utilizand resursele de pe teritoriul sau in mod intensiv si eficient PRINCIPIILE DE FUNCTIONARE A FERMELOR ECOLOGICE Pentru a fi sustenabile trebuie sa aiba acele structuri si componente si sa promoveze acele practici prin care valorificand complet.

-Sa produca numai hrana de inalta calitate nutritionala si in cantitate suficienta -Sa actioneze impreuna cu sistemele naturale dar fara sa le domine -Sa incurajeze si sa intensifice ciclurile din interiorul fermei implicand microorganismele.apa. Scopul conversiei este de a realiza un agroecosistem echilibrat in care fermierul este factorul responsabil si integrator al tuturor mijloacelor si metodelor si masurilor in mod sistematic asigurand autoreglarea care determina sustenabilitatea acestuia.se asigura baze de materiale necesare care are un anumit specific.plante. se reorganizeaza terenul si tehnici de cultivare.devin tipice unei exploatatii ecologice.microflora si microfauna se afla intrun echilibru specific caracteristic solului . Conversia consta intro serie de masuri manageriale tehnico economica si administrative prin care ferma este pregatita pentru exploatarea in sistem ecologic. 6 . Cel mai important aspect este ca in perioada de conversie terenul capata caracteristicile tipice unui exploatar in sistem ecologic adica se elimina substantele poluante din sol. Obiectivele conversiei au in vedere schimbarea elementelor caracteristicilor si functiilor vechiului sistem in conformitate cu standardele ecologice intro perioada de timp bine stabilita Rezultatul conversiei consta in faptul ca ferma sau terenul supuse acestui proces vor fi exploatabile in continuare in sistem de agricultura ecologica iar acest lucru este recunoscut oficial printrun certificat de productie ecologica in baza caruia producatorul se bucura de drepturile si isi asuma responsabilitatile prevazute de lege Conversia este necesara pt a se face o trecere tratata de la un sistem la altul in care se acumuleaza cunostintele necesare. febra si fauna solului -Sa mentina si sa sporeasca pe termen lung fertilitatea solului -Sa utilizeze la maximul resursele locale -Sa lucreze cat mai mult posibil prin circuite inchise intre materia organica moarta si elementele de nutritie pentru plante -Sa evite toate formele de poluare care ar putea rezulta din tehnicile agricole -Sa permita lucratorilor agricoli sa obtina un profit adecvat In activitatea din ferma aceste principii pot fi transpuse prin: -Activitatea obligatorie a animalelor alaturi de cultivarea plantelor -Compostarea tuturor reziduurilor organice si utilizarea composturilor pe toate solurile din ferma ca ingrasaminte organice obligatorii -Generalizarea unor rotatii lungi ale culturilor cu utilizarea plantelor leguminoase si ingrasamintelor -Evitarea antibioticelor si a stimulatorilor hormonali -Utilizarea metodelor mecanice de combatere a buruienilor -Procesarea proceselor in forma si vanzarea directa catre consumatori -Utilizarea fortei de munca din exterior numai atunci cand este schimb necesar CURS 3 Conversia in agricultura ecologica Conversia la productia ecologica reprezinta perioada de timp in care se face trecerea de la un sistem de agricultura conventionala mai mult sau mai putin intensiv la sistemul ecologic astfel incat sa se creeze un sistem de exploatare durabila sau sustenabila.

animalele. El trebuie sa cuprinda etape obiective in activitati de realizat ca si rezultatele ce urmeaza a fi obtinute iar aceste elemente sunt incadrate intrun calendar care se desfasoara pe intreaga perioada a conversiei urmand recomandarile federatiei internationale a miscarilor pentru agricultura organica prescurtat IFOAM 7 .poate fi comparata cu o perioada de intrunire de formare de invatare . acesta fiind de 2 ori pentru culturile de camp anuale si de 3 ani pentru plantatii Pentru animale perioada obligatorie de conversie este : Bovine 12 luni Rumegatoare mici si porci 6 luni Animale pt lapte 12 saptamani Pasari penru productia de oua cumparate la varsta de 3 zile este de 10 saptamani In cazul maririi efectivelor: In crescatoriile de vaci cu lapte ponderea vacilor in conversie poate fi de maximum 10% iar laptele acestui efectiv poate fi considerat ecologic la expirarea celor 3 zile de conversie La gainile ouatoare ponderea poate fi tot de 10% iar ouale pot fi considerate ecologice numai dupa 30 zile Animalele pt reproductie din rase ameliorate pot fi aduse din ferme cu tehnologie conventionala cu un raport maxim de 10% annual din efectivul speciei respectate existent in crescatorie Acestea pot fi considerate ca fiind corespnzatoare regulilor ecologice dupa 24 luni pentru pauline 12 luni pt oi porci si pasari Organul de control poate acorda derugari tranzitorii privind timpul de conversie si marimea efectivelor aflat in conversie in urmatoarele cazuri: Evenimente neprevazute calamitati naturale Schimbarea materialului biologic Extinderea considerabila a activitatilor de productie Primul an in care se aplica principiile si practicile agriculturii ecologice se numeste anul zero sau anul de carenta. Conversia dureaza atat timp cat este necesar ca sa se produca trecerea de la un sistem la altul adica pana cand terenul. Perioada de conversie dureaza de la anul 0 pana la obtinerea autorizatiei de acreditare si certificarea productiei Productia ecologica va fi certificata atunci cand toate cerintele standard au fost respectate pentru a trece la productia ecologica se intocmeste in prealabil un plan de la conservare.de adaptare pentru un nou tip de activitate profesionala.culturile si recolta capata calitatile specifice productiei ecologice Perioada de conversie dureaza intre 2 si 5 ani si de regula nu trebuie sa se depaseasca un ciclu de rotatie al culturilor.Se considera ca in perioada de conversie este cea mai dificila etapa din intreaga activitate de obtinere a produselor ecologice.

Ferma ecologica are o alcatuire complexa de sistem agroforestier. Este de tinut ca orice fermier cu cunostinte de natura ecologica trebuie sasi inregistreze activitatea la autoritatea nationala a produselor ecologice si sa se supuna controlului unui organism de inspectie si certificare FERMA ECOLOGICA . diversitatea generata de dezvoltarea al sectorului agricol depinde de marimea suprafetelor agricole detinute si a varietatii conditiilor de relief. In principiu in acest jurnal se trece zilnic toate lucrarile si operatiunile care sunt efectuate la nivelul fermei sau parcelelor supuse procesului de conversie. sa viziteze alte ferme ecologice Planul de conversie se va pune in practica cu asistenta tehnica a expertilor asociatiilor de agricultura ecologica iar toate activitatile menite sa realizeze conversia sunt trecute intrun registru special denumit jurnalul de ferma. dirijata spre humificarea lor. alcatuirea complexa si coerenta dintre biotopuri si viocenoze permit organizarea unor fluxuri circulare ale diferitelor subs . sectorul agricol presupunand cultivarea plantelor si cresterea animalelor numai pe seama productiei proprie de furaje dar si cu o activitate specifica de comportare a tuturor rezidurilor organice ale fermei. Jurnalul de ferma este conceput de asa maniera incat indeplineste si functia de control. sa acumuleze informatii specifice utile . Complexitatea. sali si clima de pe aceasta suprafata In ferma ecologica la fel ca intr-un ecosistem natural.Un plan de conversie trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente Istoricul cerealelor –culturi fertilizari tratamente Situatia actuala si comparatia cu situatia standard Planul de evolutie asupra efectelor convertite Lista schimbarilor ce trebuie efectuate in cursul conversiei rotatia culturilor controlul bolilor daunatorilor Schita parcelelor in curs de conversie a celor convertite si a celor neconvertite din aceeasi ferma Un plan bine definit asigura o conversie de succes si mai ales intrun timp cat mai scurt Fermierul interesat si hotarat sa isi treaca ferma sau o parte din aceasta la sistemul ecologic va trebui mai intai sa se documenteze. In felul acesta se poate face consultarea cu normativele tehnologiei standard agreate de asociatia profesionala ecologica. recompensarea si reciclarea lor. ECOSISTEM AGRICOL SI SUSTENIBIL Ferma ecologica este un sistem agricol sustenibil alcatuit dupa modelul ecosistemelor naturale si legilor lor de functionare perfect integrata in peisajul din care face parte atat prin resursele si straturarea sa cat si prin combinatia favorabila la stabilirea fizica si sustenabilitatea peisajului. a unui flux energetic intens bazat pe energia biologica si a numeroase circuite informationale de tip feed back cu functii de reglare si autoreglare proprii. 8 .

reducandu-se capacitatea de a sustine productiile agricole. Produsele obtinute in ferma sunt sanatoate pentru ca sunt curate. nutrienti si sedimente eroziunea se diminueaza si cu un impact de mediu. neincarcate cu substante poluante si toxice si acestea se numesc produse eclogice. mult mai redus ca o ferma intensiva. toate dand senzatia de pace liniste si naturalete. apele au debite oscilante si sunt poluate. O alta caracteristica a fermei ecologice este siguranta productiilor si constanta in timp . productiile obtinute sunt tot mai mari in multe ferme. mai vechi. ele avand ponderea spatiala cea mai mare. Pe masura ce se restaureaza fertilitatea solurilor. Toate acestea determina o buna predictibilitate a productiilor si o mai mare sansa de valorificare integrala la puteri bune atat pe plan local dar mai ales pe filiera productiilor ecologice. naturale. vegetatia forestiera a fost inlaturata . bio verzi. efectele distractive ale climei diminanduse . In aceste peisaje fermele actioneaza ca factor intern capabili sa induca mari schimbari . Peisajul si teritoriul fermelor ecologice este atractiv si recreativ pt localnici vizitatori si turisti. Cererea de aceste produse creste necontenit fiind mult mai mare decat oferta atat din cauza numarului redus de ferme ecologice cat si datorita productiilor mai mare ce se obtin in primii ani. diversitatii. De aceea planificarea evolutiei favorabile a peisajelor spre sustenabilitate se poate face numai prin promovarea fermelor agricole de tip ecologic. Atractivitatea se datoreaza frumusetii. In peisajele rurale relieful a fost afectat de eraziune si alunecari de teren solurile sau degradat.O ferma ecologica este numita tocmai de aceea de multa lume si ecoferma. Nivelul redus al productiilor dupa conversia fermelor intensive in ferme ecologice. atmosfera este viciata cu pesticide. decalajul fata de cele intensive atenuandu-se pana la disparitie. gaze de sera si alte substante. a florei si faunei domestice cu o bogata viata salbatica . imbinarii armonioase a padurii cu culturile agricole. se explica prin degradarea si dezechilibrele solurilor provocate de agricultura intensiva. Schimbarile din peisajele Europei s-au modificat foarte mult dupa 1850 cand a luat avant practica amenajarilor hidroclimatice si a agriculturii intensive. Functionand ca un sistem agroforestier fermele ecologice amplasate pe terenuri in panta pierd mai putina apa. Bilantul ca si regimul de apa al solurilor se amelioreaza prin gestionarea mai buna a apei din precipitatii. 9 .

in medie 1 UUM/h limitata de suprafata agricola si potentialul ei productiv. rezultate de productie inferioara. principiul precautiei are un rol important vizand echilibrul functional al fermei si autonomia sa prin reciclarea completa a dejectiilor si a altor reziduri Echilibrul fermei si al solurilor depinde de incarcatura totala de animale.2 UUM/ hectar. Se produc cantitati mai mici de dejectie . Pe pasuni incarcatura mai mare de animale reduce sansele vegetatiei de a se regenera iar dejectiile lichide si solide in cantitati mari pe sol in plina vara sunt inelarizate Plantele le consuma in cantitati mai mari si se imbogatesc in nitrati si devin nesanatoase pentru animale Nici subalimentizarea sectorului animal nu este benefica deoarece o productie vegetala nusi gaseste intrebuintarea in hrana animalelor din ferma. deci incarcatura totala din ferma limitata de marimea suprafetei agricole si de capacitatea acestei suprafete de a produce alimente si furaje. Complexa in sensul ca trebuie crescute mai multe specii de animale. nu poate fi sustinut un program de fertilizare cu composturi si fertilizarea solului scade treptat. Animalele utilizand hrana vegetala din ferme. incarcatura de animale este cuprinsa intre 0. digestibilitatea mai slaba. realizeaza 2 tipuri de produse cu destinatii diferite. CURS 4 PRINCIPII SI REGULI PENTRU SECTORUL DE CRESTERE A ANIMALELOR In structura si dimensionarea efectivelor de animale cat si in organizarea activitatilor din ferme. adica toate speciile care pot valorifica superior resursele din sectorul vegetal. sanatate ubreda a animalelor. adica UUM. fara a concura omul si nevoile sale de hrana vegetala. Astfel in ferma eclogica nici o specie de animale nu ajunge sa fie crescuta in sistem industrial. reproducere slaba. Alt principiu de baza este incarcatura de animale care trebuie sa fie complexa si diversificata . adica prod animaliere pt consumul uman si industrializare si dejectii solide si lichide care sunt resurse pt cresterea fertilitatii solurilor si productiei vegetale In functie de zona climatica rolul si fertilitatea lor . 10 .DIMENSIONAREA SI STANDARDIZAREA EFECTIVELOR DE ANIMALE -are rol foarte important actionand ca factor de integrare si echilibru al celor doua sectoare principale ale fermei adica vegetal si animal Sectorul de crestere al animalelor are o dezvoltare limitata la posibilitatea celui vegetal de a sustine cu furaje proprii Supradimensionarea sectorului animal fata de limitele sectorului vegetal atrage dupa sine cumpararea de furaje din exterior si producerea unor cantitati mai mari de dejectii animale decat limitele maxime de absorbtie ale terenurilor si culturilor din ferma Acestea duce la obtinerea de produse vegetale induse in furaje in cantitati mai mari dar de calitate inferioare.8-1.

Un alt principiu se refera la respectarea ritmului natural biologic de crestere si fiecarei categorii de animale genetic determinat. proaspat. In functie de acesta. astfel trebuiesc respectate unele reguli: Amplasarea adaposturilor trebuie sa fie facuta in apropiere de suprafetele producatoare de furaje si mai ales de pajisti. In biotehnia ecologica se acorda o importanta deosebita adapostirii animalelor absolut necesare in toate tipurile de clima. Prin diversitatea sectorului animal se intelege ca trebuie crescute din fiecare specie atat animalele de productie cat si cele de reproductie precum si toate categoriile de varsta. pt a le feri de excesele climatice care le pot afecta sanatatea. cabaline. aceasta se administreaza in tainusi. In fiecare tain. vine in contradictie atat cu alimentatia ecologica cat si cu ritmul de crestere al animalelor din ferma. ADAPOSTIREA SI INTRETINEREA ANIMALELOR. comportamentul si productia. precum si dejectii solide si lichide destinate comportariii sau aplicarii directe. In bucataria furajera sunt admise toate mijloacele si tehnicile mecanice. adica sporul zilnic in greutate. albine. bogat in vitamine. Alimentatia ecologica presupune pe de o parte utilizarea preponderenta a furajelor din ferma iar pe de alta parte includerea acestora in ratii diferentiate. si de aceea este sunt interzise. greutate corporala. Furajele trebuie sa fie satioase. Cresterea suprafetelor si volumului de adapostire pt a asigura densitatea optima si 1 grad cat mai redus de apropiere reciproca a animalelor Asigurarea microclimatului optim in adaposturi 11 . furajele coordonate in functie de specificul de hranire a animalelor.Complexitatea trebuie sa fie optima limitandu-se la speciile care pot fi sustinute cu furaje proprii. in functie de specie. Atunci cand suprafata agricola a fermei este mare si diversificata cu potential productiv si complexitatea sectorului animal creste corespunzator in ferma eco pot fi crescute cu succes toate speciile de animale::bovine. utilizarea de subs hormonale. integrarea produselor pe filiera se poate realiza cu mai multa certitudine. varsta . fiind binecunoscute de la alimentatia conventionala. ovine. Introducerea in furajare a plantelor modificate genetic. de consumu apei. O pondere deosebita in alimentatia animalelor o are furajul verde. si cat mai departe de sursele externe de poluare. suine. capacitatea de productie si reproductie. complete si echilibrate. produse pt consum si vanzare. Fiecare specie trebuie sa aiba o structura completa si echilibranta care sa-i permita reproductia fluenta naturala si sa produca in flux continuu. Pt consumul cat mai complet al hranei din ratie. hormoni vegetali. animalele pastrandu-si si mai bine starea de sanatate. cresterea de animale MG. biologice. ritmul natural de crestere si utilizarea la reproductie. dar nu si utilizarea unor substante chimice cu exceptia celor admise de reglementarile in vigoare. rasa. microorganisme. termice. de crestere. caprine. partial pe administrarea lui la iesle. dar se mixeaza mai ales pe consumul lor direct prin pasunat si numai intr-o masura mai mica pt o anumita categorie de animale. Sunt acceptate anumite proportii ale furajelor in perioada de conversie subs monitorizate si control strict.

astfel ca intretineera sanatatii este lmitata la vaccinari.Amenajarle interioare trebuie sa permita locuri pt stationarea si hranirea animalelor pt odihna . ofera protectie. umbra iar plantelor medicinale un rol de protectie. Adapostirea si intretinerea corecta legarea animalor de sol. unele interventii chirurgicale sau mamifere la fatare. Stabulatia temporara trebuie pe cat posibil sa fie libera chiar si pt animalele mari atat pt miscarea si confortul animalelor in timpul consumului hranei. cresterea rezistentei la interpetarile climatice. accesul lor la exterior. amenajate cu toate utilizatile pt adapostirea si odihna animalelor. densitatea controlata si respectarea ritmului de crestere alaturi de hranirea eco atrag dupa sine cresterea starii de sanatate a animalelor. apetitul sexual ameliorand indicii de reproductie si defavorizand sterilitatea. Efectele cele mai pregnante si benefice pt starea de sanatate si pt reproductia animalelor le are intretinerea si hranirea pe pasune. stabulatie nu trebuie sa fie permanenta decat in cazuri rare si bine justitificate. pt colectarea gunoaielor si evacuarea lor rapida din toate compartimentele. Este redusa tinerea animalelor in custi si baterii supraetajate. care trebuie sa fie betonate cu solul liber sau captusite cu lemn. ea are un caracter temporar si trebuie sa se limiteze la perioadele cu clima excesiva sau cand pasunea nu poate fi exploatata trebuie sa alterneze stabulatia cu pasunatul atat in functie de sezoane cat si in anumite perioade mai scazute din sezonul cald. alei si spatii pt miscarea animalelor in adaposturi. amenajari. Amenajarea perdelelor forestiere protejeaza animalele de vanturile puternice la care acestea sunt foarte sensibile. trebuie insa ca pasunile sa fie bine intretinute si ingrijite. 12 . in boxe cu suprafete betonate pe gratare cu perna de apa dedesupt. de ingrijire a starii de sanatate de combatere a unor paraziti sau pt stimularea reproductiei Fermierii trebuie sa-si insuseasca numai cunostintele generale si si practicile ecologice pt a putea organiza si dirija toate activittile din firma. pt hranirea suplimentara cand este cazul si mai ales pt adapost. dar si din motive economice si de asigurare ale climatului Contentionarea animalelor la iesle sau in boxele individuale trebuie sa permita acestora sa adopte mai multe pozitii atat in timpul hranirii cat si in repaus de odihna. Aceste sisteme de intretinere favorizeaza cresterea si dezvoltarea armonioasa consumul mai bun si mai complet al hranei. Sunt adoptate sistemul mijlociu si lung de contentie care presupune suprafete mai mari ale boxelor sau standardurilor individuale si un consum mai mare de hrana necesar pt miscare. Amenajarile exterioare trebuie sa asigure atat functionalitatea adaposturilor dar mai ales sa permita miscarea libera a animalelor in afara adaposturilor in anotimpul rece in padocuri sau tarcuri. temporar sau permanent pe toata durata intretinerii Introducerea animalelor in adaposturi. la toate animalele intretinute pe sol este necesar asternutul .

Furajul aflat in procesul de conversie poate fi utilizat in ratie in proportie de maxim 30% daca furajul aflat in conversie este din ferma proprie. Procentul maxim aprobat de furaje conventionale din ratia zilnica exceptand perioada de transhumanta va fi de 25% din substanta uscata Cand productia de furaje este compromisa ca urmare a conditiilor metereologice nefavorabile organismele de inspectie si certificare pot aproba o perioada limitata si pt o anumita zona.CURS 5 ALIMENTATIA ANIMALELOR Respectarea cerintelor nutritionale ale animalelor in diferite stadii de dezvoltare este o conditie pt calitatea productiei. Hranirea animalelor se face cu furaje obtinute din agricultura ecologica de preferat animalele sunt hranite cu furaje obtinute in ferma proprie. stimulatorii de crestere sau alte substante destinate stimularii cresterii nu se utilizeaza in furajarea animalelor Este interzisa utilizarea OMS si a derivatilor lor in obtinerea de furaje si alte produse utilizate in furajarea animalelor 13 . medicamentele de uz veterinar. Tehnicile de ingrasare sunt autorizate numai in masura in care sunt reversibile in orice studiu al procesului de crestere. Derogarea de la prevederile legate pt procentul maxim de furaje conventionale aprobat pe an este de 10 % pt ierbovore si de 20 % pt alte specii. Furajarea tineretului se face cu lapte natural de preferinta matern . ponderea acestuia poate ajunge si pana la 60% . anumite substante utilizate in alimentatia animalelor si auxiliari de fabricatie pt furaje se utilizeaza ca auxiliar si aditivi de fabricatie pt insilozare Materiile prime conventionale incluse in categoria materiei prime pt prepararea furajelor ce se utilizeaza ca furaje de origine vegetala si animala in furajarea animalelor vor fi supuse limitelor cantitative impuse de legislatie si sunt pregatite fara utilizarea unor solventi chimici. folosirea unui procent mai mare de furaje conventionale La pasari furajele utilizate in stadiul de ingrasare trebuie sa contina cel putin 65% cereale. Minim 60% din substanta uscata din ratii va cuprinde furaje proaspete uscate sau insilozate. Viteii si manzii vor fi hraniti cu lapte matern pe o perioada de 3 lunim mieii si iezii pe o perioada de 45 zile si purceii 40 de zile. Hranirea in exces a animalelor este interzisa. o perioada maxima de 3 luni pt fiecare lactatie. valori calculate anual din substanta uscata a furajelor de provenienta vegetala. Produsele din categoria aditivilor alimentari pt animale. Antibioticele. La porci trebuie adaugate in ratia zilnica furaje proaspete uscate sau insilozate. Daca acestea nu pot fi obtinute in ferma proprie se pot utiliza si furaje obtinute in alte ferme ecologice. La ierbivore cresterea se bazeaza pe utilizarea la maximum a pasunilor in functie de existenta acestora pe parcusrul anului. Organismele de inspectie si certificare cu acordul ANPP pot aproba o reducere cu 50% a ponderii grasierelor pt animalele in lactatie .

pt controlul reproducerii sau in alte scopuri hormonii se utilizeaza numai la un animal supus unui tratament curativ. Animalele tratate trebuie sa fie clar identificata individual in cazul animalelor mari indivuduala pe laturi in cazul animalelor mici sau pe laturi in cazul pasarilor Perioada de asteptare intre ultima administrare si obtinerea de produse alimentare ecologice de la aceste animale este dubla fata de perioada de asteptare legala iar in cazul in care aceasta perioada nu este specificata perioada de asteptare este de minim 48 ore de ore in cazul in care la un animal sau un grup de animale se fac intru-n an 2 sau 3 tratamente pt paraziti si a celor prevazute in programele de eradicare obligatorii produsele 14 . Cand un animal se imbolnaveste sau este ranit trebuie tratat imediat si izolat in adaposturi corespunzatoare. asigurarea unei miscari curente si accesul la pasuni in scopul stimularii umiditatii naturale a animalelor Asigurarea unei densitati corespunzatoare a animalelor evitandu-se astfel supravegherea si orice alte probleme de sanatate consecutive acestora. Aceste principii trebuie sa limiteze factorii generatori de imbolnavire a animalelor astfel incat imbolnavirile sa poata fi controlate in principiu prin prevenire. durata tratamentului si durata de retragere legala. echipamentelor si instalatiile conform legislatiei nationale inclusiv folosirea de medicamente veterinare imunologice In situatiile in care se utilizeaza medicamente de uz veterinar se indica clar in evidentele fermei tipul produsului si detaliile privind diagnosticul. cladirilor.PREVENIREA BOLILOR SI TRATAMENTUL VETERINAR Prevenirea bolilor in fermele ecologice se bazeaza pe urmatoarele principii: Selectarea bolilor in fermele ecologice se bazeaza pe urmatoarele principii: Selectarea corespunzatoare a raselor sau speciilor de animale Aplicarea tehnicilor de crestere a animalelor corespunzator cerintelor fiecarei specii stimulandu-se rezistenta ridicata la boli si prevenirea infectiilor Utilizarea de calitate. Aceste informatii se vor comunica organismelor inspective si certificate inainte ca animalele sau produsele animaliere sa fie comercializate cu prod ecologice. metoda de utilizare. Cand o boala a fost depistata intro anumita zona in care este amplasata ferma eco sunt autorizate tratamentele veterinare ale animalelor. precum si oligoelementele se utilizeaza de preferinta in locul medicamentelor alopatice si antibioticelor de uz veterinar cu conditia ca ele sa aiba efect terapeutic real pt speciile la care se utilizeaza si pt starea de maladie careia ii este destinat tratamentul Cand utilizarea acestor produse nu este eficienta sau daca aceste produse nu sunt eficiente in combaterea unor boli sau tratarea ranilor este posibil sa se aplice o medicatie cu medicamente chimice de sinteza sau cu antibiotice numai sub responsabilitatea medicului veterinar Pe langa respectarea principiilor de mai sus in asigurarea starii de sanatate a animalelor se mai aplica si urmatoarele reguli: Sunt interizse subs de stimulare a productiei precum si utilizarea hormonilor sau a altor subs similare. Utilizarea medicamentelor de uz veterinar in fermele eco se bazeaza pe urmatoarele principii: Produsele fito terapeutice produsele homeopatice.

Este interzisa intretinerea animalelor in conditii sau cu o furajare care le provoaca anemie. In acest caz legarea se face numai pe o perioada limitata. Castrarea animalelor este permisa pt asigurarea calitatii produselor si mentinerea practicilor traditionale de productie potrivita de catre personalul calificat si prin tehnici care sa reduca suferinta animalelor. In cazul intretinerii in grupuri. Este interzisa utilizarea oricaror tranchilizante inainte sau in timpul transportului Inainte de sacrificare sau in timpul acesteia se va proceda astfel incat stresul lor sa fie redus la minim. Ingrasamintele provenite de la animale Cantitatea de ingrasaminte dintro ferma ecologica nu poate depasi echivalentul a 170 kg azot/ h/ un/ suprafata agricola utilizata 15 . retezarea ciocurilor si a coarnelor nu trebuie efectuata sistematic in toate fermele ecologice. legate cu conditia sa aiba cel putin 2 ori pe saptamana acces la pasune sau in potgorii. Aceste operatii se vor efectua la varsta cea mai potrivita de catre personalul calificat incat suferinta animalelor sa fie redusa la minim.obtinute de la aceste animale nu pot fi comercializate ca produse ecologice. In cazu deregarilor de la intretinerea nelegala este obligatorie plimbarea acestora. Transportul animalelor Transportul animalelor trebuie facut in conditii care sa limiteze stresul suferit de catre acestea. cu acordul organismelor de inspectie si certificare animalele respective trebuie sa parcurga perioada de conversie CURS 6 MANAGEMENTUL CRESTERII ANIMALELOR . cresterea facandu-se cu respectarea cerintelor de bunastare cu asternut corespunzator de paie si cu intretinerea corespunzatoare. bunastarea si igiena animalelor. Intretinerea animalelor in stare legata este interzisa organismele de inspectie si control pot autoriza aceasta practica pt animalele indivuduale in baza unei motivari de operator privind necesitarea legarii din motive de siguranta sau de buna stare. taierea dintilor. Bovinele din fermele mici in care nu este posibila intretinerea in stabulatie libera prin derogare acordata de organismele de inspectie si cerficitate pot fi intretinute. O parte din aceste tehnici pot fi autorizate de organismele de inspectie si certificare din motive de siguranta sau daca ele urmaresc imbunatatirea starii de sanatate. taierea cozilor.TRANSPORTUL SI IDENTIFICAREA PRODUSELOR ANIMALIERE Reproducerea animalelor din fermele ecologice are la baza metode naturale Formele de reproductie artificiala sunt interzise cu exceptia inseminarii artificiale care este permisa. Incarcarea si descarcarea trebuie efectuata cu grija si fara a folosi metode de constrangere care prin stimulare electrica. marimea grupului se stabileste in functie de stadiul de dezvoltare si de cerintele compartimentelor ale speciei respective. Operatiile privind aplicarea benzilor elastice la cozile oilor.

Dupa caz densitatea animalelor se reduce pentrut a evita depasirea limitei stabilite. marimea grupului si sexul acestora. Zonele de miscare libera a animalelor Condtiile de adapostire trebuie sa corespunda cerintelor biologice. de aplicarea altor ingrasaminte pe baza de azot pe suprafete si de preluare a azotului din sol de catre culturi. capacitatea echipamentelor de depozitare a ingrasamintelor provenite de la animale trebuie sa depaseasca capacitatea de depozitare a acestora pentru perioada cea mai lunga a anului putandu-se intampla ca perioada de folosire a acestora pentru sol sa fie necorespunzatoare sau nepotrivita in cazul in care unitatea de produs se afla intro zona sensibila la nitrari. Limita maxima admisa de azot se calculeaza cu acordul tuturor unitatilor implicate intro astfel de colaborare. vantului. Pentru a asigura o buna administrare a ingrasamintelor.5 Porci la ingrasat 14 Pui pentrut carne 580 Gaini ouatoare 230 Orice abatere de la aceste valori trebuie justificata.5 Vaci de lapte 2 Oi si capre 13. soarelui si temperaturii externe Densitatea de populare a animalelor si masura pentru evitarea pasunatului excesiv. Adapostirea nu este obigatorie in zonele in care conditiile climatice sunt corespunzatoare intretinerii anmalelor in mediul exterior.3 Purcei 74 Iepuri de prasila femele 100 Scroafe de prasila 6. Spatiile sa asigure un microclimat de confort cu temperatura si umiditate optime de aer liber. 16 . Se pot stabili limite mai mari de 170kg/ azot/ ha/ an si in functie de caracteristicile specifice a suprafetelor respective. Suprafetele minime pentru spatiile de miscare in aer liber si pentru densitatea diferitelor specii si categorii. La stabilirea densitatii se va avea in vedere nevoile compartimentale ale animalelor. fiziologice si etalogice a animalelor. Echipamentele pentru depozitarea ingrasamntelor animale trebuie sa impiedice poluarea optima prin scurgeri directe sau prin infiltrari in sol. Fermele ecologice pot stabili colaborari cu alte unitati care respecta prevederile legislatiei specifice in scopul distribuirii surplusului de ingrasaminte rezultate din productia ecologica. Densitatea animalelor in adaposturi trebuie sa asigure confortul si bunastarea acestora in functie de rasa si categoria de varsta.3 Bovine peste 2 ani 2 Juninci de prasila 2. Specia Nr maxim de animal/ha Cabaline pana la 6 luni 2 Vitei pentru ingrasat 5 Alte bovine in varsta de pana la 1 an 5 Bovine 1-2 ani 3. suprafetele exterioare de miscare sau traseele exterioare trebuie sa ofere in functie de conditiile meteo locale o protectie suficienta impotriva ploii.

Suprafata de odihna trebuie sa fie confortabla. intretinerea bovinelor de ingrasare. Pe parcusul fazei finale de ingrasare se face in stabulatie cu conditia ca perioada in care animalele stau in adapost sa nu fie mai mare de 1/5 din durata lor de viata si sa nu dureze mai mlt de 3 luni Adaposturile trebuie sa aiba podele netede dar nu alunecoase. cel putin jumatate din suprafata standului trebuie sa fie din podea solida dar nu si de tip gratar. la suprafete de miscare sau traseele exterioare utilizand aceste zone atat timp cat starea fiziologica a animalelor. pentru a se intoarce. intretinerea lor in boxe mai mult de o saptamana e nterzisa. Pasarile . curata si uscata suficient de mare si rezistenta cu asternut de paie Cresterea viteilor in fermele ecologice trebuie sa respecte prevederile normelor minimale acestora de protectie. pentru a face miscari naturale si a sta in toate pozitiile In cazul pasarilor pentru a putea sa isi intinda aripile. pentru a-si face toaleta. Ierbivorele.trebuie sa aiba acces la pasuni cand conditiile meteo le permit iar adaposturile sa ofere pe timp de iarna libertate de miscare. Taurii in varsta de pana la 1 an trebuie sa aiba acces la pasuni si suprafete de miscare in aer liber. dezinfectate pentru a preveni toate infectiile si dezvoltarea microorganismelor patogene . tarcurile si echipamentele trebuie curatate.pasarile pot fi tinute pe sol dar si in custi de apa si trebuie sa aiba acces la parauri sau lacuri ori de cate ori conditiile meteo permit in vederea asigurarii bunastarii animalelor si a conditiilor de igiena. Adaposturile.Densitatea optima trebie sa asigure un spatiu suficient pentru a sta in picioare in mod natural pentru a se aseza cu usurinta. pe terenuri umede sau in alte habitaturi naturale trebuie sa fie suficient de mica pentru a evita erodarea solului si exploatarea excesiva a vegetatiei. Mamiferele. conditiile meteo si starea terenului o permit. 17 .in vederea stimularii imunitatii naturale mamiferele trebuie sa aiba acces la pasuni. Incarcatura pe unitatea de suprafata pentru animalele intretinute pe pasuni pe alte fanete. suinelor si ovinelor pentru productia de carne.