You are on page 1of 21

D s e i z m s u e s r u

2.

As vrea sa stropesc via pe lemn uscat,am soiuri de feteasca si aligote cu ce as putea sa o stropesc, ce imi recomandati ? raspuns Zeama bordeleza 2% sau alte produse pe baza de cupru iar daca aveti probleme cu paduchii testosi se aplica si un insecticid (Confidor Oil, Nuprid Oil), dar este cam tarziu acum pentru ca via a inceput sa dezmugureasca, cel putin la mine in Dobrogea, asa ca lasati tratamentamentele din perioada de repaus vegetativ pentru anul viitor. P.S. Respectati doza recomandata pentru fiecare produs, cereti informatii de la cel care va vinde produsul

1. Cand se stropeste? R. Se vede din tabel, coloana a doua, cel mai bine este a se tine cont de faza fenologica; am trecut si data calendaristica dar ea are caracter aproximativ pentru ca: de exemplu, infloritul vitei de vie nu are loc la aceeasi data in fiecare an(apar decalaje de pana la 10 zile de la un an la altul) plus ca decalaje apar si in functie de zona geografica si de soi. 2. Cu ce se stropeste si concentratiile? R. Daca nu va convin substantele prezentate de mine puteti sa intrebati alt specialist, sunt o groaza de produse comerciale folosite pentru controlul si combatere bolilor si daunatorilor vitei de vie si chiar nu este loc sa le insir pe toate aici. Concentratiile sau dozele utilizate se gasesc scrise pe eticheta produsului. 3. Cum se alege fungicidul sau insecticidul? R. Se alege in functie de fenofaza cand se aplica tratamentul, boala sau daunatorul care trebuie combatut. In cazul manei eu recomad ca produsele care contin cupru sa se aplice in a doua jumatate a perioadei de vegetatiei, dupa data de 1 iulie. 4. Cum se recunosc bolile sau daunatorii? R. Daca nu reusiti sa identificati o boala sau un daunator dupa fotografiile prezentate de mine chemati un specialist la fata locului sau informati-va din alte surse. Eu am fotografiat cazurile pe care le-am intalnit in practica. CANTITATEA DE SOLUTIE CU CARE SE STROPESTE: Dupa se vede in tabele doza este in litri sau kg/ha, aceasta reprezinta litri sau kg de produs comercial ce trebuie aplicata pe unitatea de suprafata (hectare in cazul de fata). Cantitatea de solutie (produs comercial + apa) ce se aplica pe un hectar este de 500-1000 litri, in functie de masina cu care se executa tratamentul. Pentru suprafete mici, atunci cand se aplica cu vermorelul, personal cand stabilesc necesarul de produs comercial pe care-l pun in 10 litri apa procedez asa: Exemplu: Vreau sa stropesc cu Dithane M 45 la care doza este de 2,0 kg/ha. Regula de 3 simpla: 2,0 kg .... 500 l apa Y ...... 10 l apa (cat are un vermorel) Y = 2,0 x 10 / 500 = 0,04 kg (adia 40 g la 10 l apa) Iar cu 10 l de solutie trebuie sa stropesc suprafata de 200 m2: 10.000 m2 (1,0 ha) ....... 500 l Z m2 ............... 10 l Z = 200 m2 (dupa mine aproximativ un rand de vie cu lungimea de 100 de metri, stropit pe ambele parti) Sunt si cazuri in care se specifica ca solutia sa aiba o anumita concentratie iar in cazul acesta recomand respectarea concentratiei si se va lua in calcul cantitatea de 1000 litri solutie/ha. Astfel o solutie concentratie 0,02 % inseamna 0,2 kg produs comercial/ha Exemplu calcul pentru produsul Viper la care concentratia solutiei de stropit trebuie sa fie de 0,02 %. Cum se prepara 10 l de solutie: 0,02 kg ..... 100 litri Z kg ...... 10 litri Z = 0,02 x 10 / 100 = 0,002 kg (2,0 g la 10 litri apa) doar ca in acest caz din 10 litri o sa se stropeasca doar o parte dintr-un rand de 100 m Pe scurt: Se specifica doar doza de produs comercial pe unitatea de suprafata, se respecta doza. Se specifica ce concentratie trebuie sa aiba solutia de stropit, se respecta concetratia solutiei si se

respecta doza pe unitatea de masura luand in calcul 1000 litri solutie/ha. Ar fi multe de vorbit despre intocmirea unui program anual de tratamente la vita de vie. O sa incerc sa fac cateva comentarii si sa dau cateva sfaturi ... -Programul de tratamente pentru via pe rod ... dupa cum am spus mai sus se pot folosii si alte substante. Ca idee in prima parte a vegetatiei, pentru mana, se folosesc produse acuprice (produse ce nu contin cupru) -Produsele de contact (cu unele exceptii) au efect preventiv ci nu curativ, prin urmare este posibil ca odata ce ati depistat ca aveti mana in vie sa fie prea tarziu ca sa mai stropiti. -Viticultorii cu experienta stiu cand sunt conditiile optime pentru aparitia manei, a fainarii sau a putregaiului cenusiu. -Pe piata exista ministatii meteo care, pe baza anumitor parametri (temperatura, umiditate atmosferica, umiditatea frunzelor, etc.) pot estima pericolul aparitiei unei anumite boli ... ca idee ... pentru mana sunt foarte bune dar la fainare cam dau rateuri in sensul ca iti spune ca sunt sanse mari sa ai fainare dar in camp cand te duci nu gasesti deloc fainare. -Daca nu aveti probleme cu molia strugurilor nu are rost sa stropiti pentru aceasta. -Din programul de tratamente pentru via pe rod se poate observa ca acesta cuprind 9 tratamente, in realitate intr-un an pot sa fie mai multe sau mai putine tratamente ... astfel intr-un an secetos, cand pericolul aparitiei manei este mai scazut se poate renunta la 1-3 tratamete impotriva manei pe cand in anii ploiosi de multe ori este necesara repetarea unui tratament mai ales atunci cand se folosesc substante de contact deoarece acestea sunt spalate destul de usor de pe frunze. Tratamentele III si IV (tratamente de siguranta) sunt obligatorii in fiecare an. -Nu va rezumati doar la tratamente fitosanitare; un rol la fel de important in mentinerea sanatatii unei plantatii de vita de vie il are si erbicidatul sau prasitul (via sa fie cat mai curata ... lipsita de buruieni), dirijarea corecta a lastarilor astfel incat frunzisul sa fie cat mai aerisit. Tratamente cheie la viţa de vie Nr. de stropiri 1. Momentul aplicării Boala sau dăunătorul de combătut cancerul bacterian antracnoza escorioza eutipioza făinarea antracnoza escorioza eutipoza molie acarieni Substanţe folosite (*) La 10 l de apă se adaugă: 30 g Champion 50 WP

Umflarea mugurilor (a III-a decadă a lunii aprilie) Când lăstarii au 10-20 cm ( la mijlocul lunii mai) Înainte de înflorit

2.

La 10 l de apă se adaugă: 20 g Shavit F 72 WDG 5 g Nissorun 2 ml Calypso 480 SC La 10 l de apă se adaugă: 4 ml Tilt 2 ml Fastac La 10 l de apă se adaugă: 30 g Ridomil Plus 20 g Shavit F 72 WDG 2 ml Calypso 480 SC La 10 l de apă se adaugă: 10 ml Rovral 500 SC 10 g Topsin M 70 PU 3 g Mospilan 20 SC La 10 l de apă se adaugă: 30 g Thiovit Jet 30 g Ridomil Plus

3.

- mană - făinare - molie

4.

Imiediat după înflorit - mană ( mijlocul lunii iunie) - făinare - molie Lăstari în creştere (a doua decadă a lunii iunie) Ciorchine cu boabe mărime normală ( mijlocul lunii iulie) mană făinare putregaiul cenuşiu molie

5.

6.

de - mană la - făinare

Notă: cu 10 l de soluţie se stropesc cca. 60-80 butuci de vie. Cantitatea de soluţie se prepară in funcţie de numărul de plante de care se dispune, poate fi mai mică sau mai mare. Cantităţile de substanţe se reduc sau se măresc pornind de la cele care se folosesc pentru 10 l de soluţie. Atenţie: În cazul in care condiţiile meteo favorizează răspăndirea bolilor şi/sau a dăunătorilor aceste tratamente se pot suplimenta .

Agrofitotehnia la vita de vie. (ingrijirea plantelor) a. Mart b. Apr c. Mai d. Iunie e. Iulie a 1 a 2 a 3 b b 1 2 b 3 c 1 c 2 c 3 d 1 d 2 d 3 e 1 e 2 e 3

f. Aug f 1 f 2 f 3

g. Sept g 1 g 2 g 3

h. Oct h 1 h 2 h 3

i. Nov i 1 i 2 i 3

I. Lucrări de primavară – Dezmuşuroitul şi dezgropatul se efectuează în a 2-a decadă a lunii martie ( a/2) când nu mai survin temperaturi mai scăzute de la 0 până la –10 °C. - Copcitul – îndepartarea rădăcinilor crescute în apropierea suprafeţei solului ( a/2) - Taieri de formare si rodire. Se aplică imediat după dezgropare sau dezmusuroire, înainte de începerea circulatiei sevei ( a/3-decada a 3-a alunii martie) - Palisarea coardelor de sârma a spalierului. Se efectuează odată cu tăierile, înainte de umflarea mugurilor ( a/3, b/1) - Primele stropiri contra bolilor si daunatorilor .

II. Lucrări în timpul verii

- Stropiri contra bolilor si dăunătorilor . - Distrugerea buruienilor prin praşile si erbicidare - Copcitul-îndepartarea rădăcinilor apărute imediat sub punctul de altoire ( d/3) - Plivitul-constând în rărirea lăstarilor, se execută imediat după apariţia inflorescentelor ( c/3) şi numai dacă numarul lăstarilor este prea mare. - Ciupitul – se aplică mugurelui terminal pentru uniformizarea cresterii lastarilor si pentru a favoriza fecundarea florilor. Se execută numai când începe înfloritul ( c/1) - Copilitul-Copilii se îndepartează când sunt foarte mici, situaţi pe lastarii asezaţi pe mijlocul şi vârful coardelor de rod si pe întreaga lungime a celor iesiţi din mugurii dorminzi ai butucului ( e/1e/3) . - Desfrunzitul-îndepartarea frunzelor din zona ciorchinilor cu activitate excedentară ( cele de la baza lastarilor, bătrâne, cu asimilarea redusa). Lucrarea se execută în functie de soi. - Recoltatul strugurilor la soiurile timpurii.

III Lucrari de toamna

- Recoltatul strugurilor la soiurile târzii ( g/1-3) - Fertilizat cu gunoi de grajd ( 6 kg/ butuc) ( h/3-i/1). Se efectuează înainte de musuroire. -Musuroitul viţelor se efectuează în zonele cu temperaturi minime de iarnă de sub – 18°C ( i/2)

Tratamentele anuale la vita de vie
Deoarece un cititor al meu m-a rugat, sa public o sinteza a stropirilor la vita de vie, m-am documentat si iata ce am gasit. Este vorba despre un ghid orientativ al combaterii bolilor si daunatorilor dupa Liliana Tomoioaga din 2002. Dat fiind ca anul publicarii este asa indepartat si ca intre timp am aderat la Uniunea Europeana, unele substante din tabel s-ar putea sa nu se mai gaseasca, sa fi fost interzise sau inlocuite cu altele mai performante. La magazin sigur veti fi indrumati daca spuneti pentru ce vreti sa stropiti. Sper sa va multumeasca.

Fenofaza

Boala/daunatorul

Produsul recomandat

Doza (kg,l/ ha) sau conc (%)

Observatii

1. Repaus vegetativ pana la umflarea mugurilor

Eutipoza Excorioza Cancer bacterian antracnoza Fainare Sulf muiabil Zeama bordeleza

?

Defrisarea butucilor bolnavi si arderea lor

2%

2. Umflarea mugurilor

Acarieni eriofizi

Ulei mineral

Tratamentul se aplica prin imbaiere cu 1000l solutie/ha la temp. medii ale aerului de min 15oC PED = 5-6 12-15 acarieni pe mugur sau l 15% lastari cu simptome de atac 3-4 kg 25 l 15 l 15 l 0,6 l 0,5 l 2,0 l Tratamentul se aplica in conditiile depasirii PED: • Eriofizi: 5Doar la PED peste 2 larve/cmp/coarda

Cotarul cenusiu, Paduchii testosi, Paduchii lanosi, Pirala

Oleocalux Oleocarbetox Oleodiazol Demitan 200C

3 Lastar de 5- Acarieni eriofizi si/sau 10 cm tetranichizi

Torque 50WP Mitac EC

Neoron 500EC

0,8 l

Nissorun 10WP

0,6 kg

6/frunza sau 30% frunze cu simptome de atac • Tetranichiza:6Capcanele de supraveghere se plaseaza 5 buc/10 ha pentru stabilirea PED Numai in conditiile producerii infectiei primare de mana si a realizarii regulii celor trei de 10 1. Temp min. > 10 grade 2. lastar > 10 cm 3. ploi > 10 mm in ultimele 24-48 ore Sulful muiabil si produsele derivate au si un bun efect acaricid; produs ecologic ce nu creeaza rase rezistente

Molii

Capcane feromonale Atra – bot Folpan 80 WP Bravo 500 SC

?

4. Lastar de 20-40 cm

2,0 kg 2,0 kg 2,5 kg 2,0 kg

Mana Antracnoza Excorioza Putregai negru Rujeola Putregai cenusiu

Euparen 30 WP Merpan 50WP

Captadin 50PU

2,0 kg

Fainare

Sulf muiabil Kumulus DF Microthiol Thiovit PU Tiochon 80 PU

4,0 kg 3,0 kg 3,0 kg 3,0 kg 4,0

kg Sulfomat PU Quadris Éclair Mikal M Mana Secure Electris Acrobat MZ Ridomil gold MZ Falcon 460 EC Stroby DF Crystal 250 SC Fainare Topas 100 EC Orius 255 EW Vectra 10 SC Rubigan 12 EC Moliile strugurilor G1 Insegar 25 WP Cascade 5 EC Dipel 2 WP 4,0 kg 0,75 l 0,5 kg 3,0 kg 1,25 kg 1,5 kg 2,0 kg 2,5 kg 0,1 l 0,2 kg 0,1 l 0,25 l 0,4 l 0,25 l 0,25 l 0,3 kg 1,0 l 0,5 Numai in conditiile depasirii PED = 10 larve / 100 ciorchini. Insecticidele de contact si ingestie Produse sistemice sau peetrante recomandate in conditii cu presiune de infectie ridicata Produse penetrante polivalente (cu efect asupra manei, fainarii, excoriozei, putregaiului negru, rujeolei)

Produse sistemice sau penetrante recomandate impotriva manei in tratamentele de siguranta

5. Inainte de inflorire (tratament de siguranta obligatoriu)

kg Thuringin Ecotech extra Sevin 85 WP Marshal 25EC Calypso 480 SC 6 Imediat dupa inflorire Mikal PU Acrobat MZ Secure Electris Melody combi Mana Antracnoza Rujeola Ridomil gold MZ Patafol PU Curzate super Galben 35 SD Quadris Éclair Fainare Crystal 250 SC Falcon 460 EC 3,0 kg 1,5 l 1,5 kg 1,0 l 0,1 l 4,0 kg 2,0 kg 1,5 kg 1,5 kg 2,5 kg 2,5 kg 2,0 kg 3,0 kg 2,5 kg 0,75 l 0,5 kg 0,1 l 0,1 l Produse penetrante cu efect asupra manei fainarii, excoriozei, rujeolei Fungicide sistemice penetrante cu puternic Tratament obligatoriu cu preparate sistemice sau penetrante precum si cele biologice se aplica la debutul ecloziunii larvare Insecticidele chimice se aplica la aparitia in masa a larvelor

Stroby DF Folicur solo 250 EC Orius 255 EW Vectra 10 SC Topas 100 EC Rubigan 12 EC Systhane 12 EC Trifmine 30WP Putregaiul cenusiu al strugurilor Switch Mythos Rovral Calidan SC Konker Banlate 50 WP Benomil 50 WP Derosal 50WP Goldazin 500 SC Topsin M 70 WP Metoben 70 PU

0,2 kg 0,4 l 0,4 l 0,25 l 0,25 l 0,25 l 0,2 l 0,3 kg 0,6 kg 3,0 l 1,0 kg 2,0 l 1,5 l 0,6 – 1,0 l 1,0 kg 1,0 kg 1,0 l 1,2 kg 1,5 – Tratament preventiv de importanta vitala pentru o combatere eficienta de mai tarziu (la parga) efect curativ

2,0 kg 7. Cresterea boabelor (15 zile dupa inflorit) Idem tratamentul 6 cu alternarea produselor pentru prevenirea fenomenului de rezistenta Champion 50WP Kocide 101 Funguran 50 WP Mana Vitra 50 WP Turdacupral 50 PU Cobox PU Curenox 50 PU Shavit F 71,5 Shavit F72 WP

?

In conditii foarte favorabile atacului se aplica produse sistemice sau penetrante

3,0 kg 4,0 kg 3,0 kg 2,0 kg 4,0 kg 4,0 kg 4,0 kg 2,0 kg 2,0 kg In conditii normale (presiune de infectie medie sau scazuta) se recomanda produse de contact de preferat cuprice

Follicur multi 50 2,5 WP kg Fainare Idem tratamentul 6 cu alternarea preparatelor Produse pe baza de sulf muiabil (ca la momentul

Sau produse de contact si sistemice polivalente (mana, fainare, putregai cenusiu)

?

La presiune de infectie foarte ridicata se aplica produse sistemice sau penetrante In conditii cu presiune normala de infectie si temperaturi sub 25 –

?

4) Paduchi testosi Paduchi lanosi Nomolt 15 SC Nurelle D 500 SC Idem momentul 5 Zeama bordeleza Champion 50 WP 8. Compactarea ciorchinilor Mana Putregai acid Kocide 101 Vitra 50 WP Sau alte produse cuprice de la mom 7 Fainare Idem momentul 7 Idem momentul 8 cu alternarea preparatelor Omite 57 C 9. La intrarea in parga Sanmite 20 WP Acarieni eriofizi si/sau tetranichizi Peropal 25 WP Milbenknoc 10. Cu 2-3 saptamani inainte de recoltat Putregai cenusiu (D) Teldor Mythos Trichodex 25 WP ? 0,5 l 0,75 l ? 5 kg 3 kg 4 kg 2 kg

26oC Numai in viile cu atac la depasirea PED = 2 larve / cmp ?

Moliile strugurilor G2

In aceasta fenofaza produsele impotriva manei ajuta si la maturarea coardelor

? Desfrunzitul partial in zona strugurilor asigura reusita combaterii

Putregaiul cenusiu (C)

? 1,5 l 0,5 kg 1,5 kg 1,0 kg 1,0 l 3,0 l 2,0 kg

Tratament pentru reducerea rezervei biologice de acarieni in viile cu atac puternic

Se prefera produse ce nu lasa reziduri in vin

sau alte botriticide cu conditi respectarii timpului de pauza pana la recoltat Dipel 2XWP Moliile strugurilor G3 Thuringin Ecotech extra
PED =prag economic de daunare Cantitatile prezente in coloana a patra sunt gandite pentru a se dizolva intr-o mie de litri de apa si ajung pentru stropirea unui hectar de vita de vie. Pentru suprafete mai mici, adaptati cantitatile (impartiti cantitatea de substanta la 1000 si o dizolvati intr-un litru de apa pentru fiecare 10 mp teren plantat cu vita de vie) In cateva zile sper sa reusesc sa postez si un calendar al lucrarilor ce trebuiesc efectuate in cazul vitei de vie, asa cum am postat si pentru pomii fructiferi.

0,5 kg 3,0 kg 1,5 kg Produsele biologice se aplica in momentul aparitiei larvelor

Cultivarea vitei de vie1. Procurarea materialului saditor Vitele se pot cumpara de la magazine specializate si serecomanda sa procurati intotdeauna cu 3-5% mai multe vite decat este necesar, pentru a le inlocui pe cele care nu se prind.Vitele pentru plantat trebuie sa fie de buna calitate:- lungimea portaltoiului sa fie de 38-42 cm;- sudura in punctul de altoire sa fie perfecta;- sa aiba cel putin doua radacini principale dispuse simetric in jurulbutasului, cu lungimea maxima de 15 cm si grosimea la baza de celputin 2 mm in diametru;- sa aiba cel putin o cordita bine dezvoltata pe o lungime de minim15 cm.Pentru gradinile din zonele nisipoase se procura pentruplantare vite nealtoite (pe radacini proprii).Se pot cumpara coarde de vita nobila (Vitis vinifera) carese sectioneaza in fragmente de circa 40 cm, extirpandu-li-se ochiide la baza cu un briceag si se planteaza direct in sol. Acesti butasic u 4 - 6 o c h i u r i s e p o t p l a n t a i n g ro p i f a c u t e c u a j u t o r u l u n u i t a r u s . Acordati-le aceleasi ingrijiri ca si vitelor altoite. 2. Preagatirea terenului. Mai intai se delimiteaza suprafata locului de plantat, print a r u s i . Te re n u l re s p e c t i v s e c u r a t a d e p i e t re , r a d a c i n i , c i o t u r i , s e niveleaza daca

este cazul si se fertilizeaza cu circa 5 kg de gunoi de grajd la 1 metru patrat sau, cand solul nu este suficient de fertil,cu 0,03 kg de amestec de ingrasamant fosfatic si potasic, la fiecaremetru patrat. Toamna, de preferat, se sapa cu cazmaua la 60 cmadancime si se inverseaza straturile de sol. 3. Stabilirea distantelor de plantare. D i s t a n t e l e d e p l a n t a r e s e s t a b i l e s c i n f u n c t i e d e fertilizarea si vigoarea solului, de inaltimea tulpinii si f o r m a d e c o n d u c e re . S o i u r i l e m a i p u t i n v i g u ro a s e ( C h a s s e l a s , M u s c a t d e Hamburg - dintre soiurile de masa; Muscat Ottonel si Riesling italiandintre soiurile de vin) necesita dstante mai mici, iar cele viguroase(Coarna neagra, Afuz-Ali - soiuri de masa; Aligote, Feteasca regala - soiuri de vin) distante mai mari.Pe terenurile mai bogate, distantele vor fi mai mari. Dacatemperatura nu coboara sub -18 C si via poate ramane neingropatapeste iarna, vitele se pot conduce pe tulpini semiinalte si inalte (7080 cm pana la 1,5-2 m) si se planteaza la distante mai mari i n t re randuri (1,8-2,2 m); in zonele unde vita de vie se protejeaza pesteiarna iar tulpinile sunt scurte de 10-30 cm si distantele intre randurivor fi mai mici, de 1,6-1,8 m.Distantele de plantare sunt mari in cazul conducerii lor inf o r m e inalte care pot ajunge pana la 2,5 m. Pe rand, d i s t a n t e l e dintre vite variaza intre 1-1,2 m, in functie de aceiasi factori.S e i n s e m n e a z a c u u n t a r u s l o c u l u n d e u r m e a z a s a s e planteze fiecare vita. In cazul in care randurile se orienteaza paralelcu unul din zidurile casei, intre acesta si primul rand de vita de vie s e l a s a o d i s t a n t a d e c i rc a 1 , 5 m . D a c a v i t a d e v i e s e p l a n t e a z a paralel cu gardul, distanta trebuie sa fie de 75 cm pana la 1 m. 4. Plantarea. Plantarea vitelor se face adesea primavara, mai rar toa mna. Pregatirea vitelor pentru plantat consta in fasona r e s i mocirlire.Fasonarea presupune operatia de scurtare a radacinilor de la baza cu circa 10 cm in lungime (restul radacinilor de pe butasi,daca exista, se suprima) si a coditei care este cea mai dezvoltata tot cu 10 cm (4-5 ochi).Mocirlirea consta in introducerea radacinilor fasonate si abazei portaltoiului intr-o pasta de consistenta smantanii, preparata din apa, balegar proaspat si pamant galben, bine amestecate.G r o p i l e i n c a r e s e p l a n t e a z a v i t a d e v i e t r e b u i e s a f i e adanci de circa 40 cm si largi de 30 cm, langa tarus; se scobesteputin pamant si se face un musuroi.Pe t e re n u r i l e p l a n e , v i t e l e s e p l a n t e a z a c u p u n c t u l d e altoire la nivelul solului; pe terenurile in panta la 4-5 cm sub nivelulsolului si cu 4-5 cm mai sus de nivelul solului la baza pantei.I n g r o a p a p r e g a t i t a , s e a s e a z a v i t a i n s p r e t a r u s , c u radacinile rasfirate pe musuroiul din fundul gropii; se acopera 1/3 din groapa cu pamant reavan si se calca bine pamantul, dupa carese adauga 2-3 kg balegar bine putrezit. Se toarna o galeata de apa, daca pamantul nu este jilav si dupa infiltrarea apei se umple groapacu pamant pana la suprafata. Daca punctul de altoire si cordita nu au fost trecute prin parafina topita se face un musuroi din pamantulreavan, care sa depaseasca varful

corditei.P e n t r u e v i t a r e a a t a c u l u i d a u n a t o r i l o r s e p r e s a r a p e peretele gropii (NU pe radacini) si in pamantul cu care se facemusuroiul, insicticide cumparate de la centrele specializ a t e i n cresterea si ingrijirea plantelor. Pregatirea si plantarea vitelor nealtoite in terenuri nisipoase: - pe nisipurile solificate si mai subtiri, pregatirea si plantarea vitelor nealtoite se face la fel ca la vitele altoite;- pentru nisipurile nesolificate si mai groase, pana la 80 cm -1 m, sefolosesc vite nealtoite inradacinate lungi de circa 1 m; daca vita estem a i s c u r t a , g r o a p a n u s e a c o p e r a d e t o t , c i p e m a s u r a c r e s t e r i i lastarilor. Groapa in care se planteaza trebuie sa aiba o adancimede circa 1 m, iar nisipul de la baza se amesteca cu 4-5 kg gunoi degrajd descompus.- in zona Deltei Dunarii, unde panza freatica este la suprafata (40-6 0 c m ) , g r o p i l e s e f a c l a 6 0 c m a d a n c i m e , 4 0 c m l a t i m e s i s e planteaza 2 butasi neinradacinati (lungi de circa 60 cm) la o groapa.Unul dintre butasi se aseaza vertical, in dreptul tarusului, se umpleg r o a p a p e j u m a t a t e c u n i s i p s i s e b a t e b i n e ; a l d o i l e a b u t a s s e aseaza oblic pe directia randului, cu baza la adancimea de 30 cm,si cu ochiul terminal langa varful primului butas.- p e n i s i p u r i l e n e s o l i f i c a t e s i m a i g r o a s e ( 8 0 c m - 1 , 5 m ) , v i t a nealtoita, inradacinata, se planteaza in gropi lungi de 1,5 m, largi de8 0 c m s i a d a n c i p a n a l a s t r a t u l d e p a m a n t . V i t e l e s e fasoneazanormal, dar se lasa 4-6 ochi in pozitii opuse. N i s i p u l d e l a b a z a gropii se amesteca cu 10-15 kg gunoi descompus si se planteazacate 3 vite la un cuib, la 50 cm distanta una de alta. Dupa prindere,c o a r d e l e c re s c u t e d i n o c h i i l a s a t i s e v o r d i r i j a c a t re l o c u l u n d e s e vor forma butucii, iar groapa se astupa treptat cu nisip. Plantarea seincheie la 2-3 ani de cand se incepe.- d a c a g r o s i m e a s t r a t u l u i d e n i s i p d e p a s e s t e 1 , 5 m , v i t e l e s e planteaza in santuri trapezoidale adanci de 1-4 m si late de 4-5 m,d i s t a n t a d i n t re s a n t u r i f i i n d e g a l a c u g ro s i m e a s t r a t u l u i d e n i s i p . Nisipul din groapa se amesteca cu gunoi descompus, iar vitele se planteaza in randuri, la 50 cm distanta una de alta. Pe masura cec o a r d e l e s e d e z v o l t a , i n f i e c a re a n , s a n t u r i l e s e u m p l u c u n i s i p , astfel incat plantarea se termina abia dupa 5-6 ani. Ingrijirea vitei de vie in primul an de la plantare Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe t u l p i n i joase sau pe tulpini semiinalte si inalte.Vita de vie condusa clasic, adica pe tulpini joase (redusel a s i m p l a b u t u r u g a ) s e c u l t i v a i n z o n e l e u n d e t e m p e r a t u r i l e d i n timpul iernii scad sub -20...-22 C, fiind necesara p ro t e j a re a p r i n ingropare in timpul iernii.Vita de vie cu tulpini semiinalte (0,7 m) si inalte (1-1,5 m)se pot cultiva in zonele unde temperatura din timpul iernii nu scadesub limita de rezistenta, in general de -18...-20 grade Celsius. Lucrari ce se aplica dupa plantarea vitei de vie joaseMobilizarea solului D u p a p l a n t a re , s e re c o m a n d a s a s e f a c a o m a r u n t i re a pamantului la adancimea de 18-20 cm, cu sapa sau prin aratura. Intimpul verii mobilizarea superficiala a solului consta in efectuarea p r a s i t u l u i c u s a p a s a u c u

p r a s i t o a re a , o r i d e c a t e o r i e s t e n e v o i e p e n t r u d i s t r u g e re a b u r u i e n i l o r. Af a n a re a s i m o b i l i z a re a s o l u l u i s e face pe o adancitura de 6-8 cm. Controlul aparitiei si cresterii lastarilor de vita de vie L a c i rc a 2 - 3 s a p t a m a n i d u p a p l a n t a re , d a c a l a s t a r i i n u apar uniform si in masa la suprafata solului, se desfac musuroaiele,n u m a i c u m a n a i n t ro d u s a la baza musuroiului si corditei, lasandp a m a n t u l s a c a d a i n b u c a t i m i c i i n t r e d e g e t e , d u p a c a r e musuroaiele se refac. Spargerea crustei de la suprafata musuroiului A c e a s t a l u c r a re s e f a c e d u p a f i e c a re p l o a i e , o d a t a cua c e a s t a i n l a t u r a n d u - s e b u l g a r i i p r e a m a r i d i n f a t a l a s t a r i l o r s i reducandu-se din grosimea musuroiului, cand e p r e a m a r e . S e administreaza insecticide, in cazul atacului de viermi, etc. Copcitul vitei de vie C o p c i t u l p re z i n t a i m p o r t a n t a d e o s e b i t a i n p r i m i i a n i dev i a t a a i v i t e l o r d e v i e , d e o a r e c e d e a c e a s t a o p e r a t i e depindeconsolidarea organismului plantei si obtinerea u n e i p l a n t a t i i uniforme si bine incheiate. Practic, copcitul se efectueaza astfel:- se face o gropita (copca) in jurul vitei, astfel incat punctul de altoiresa fie bine scos in evidenta;- cu un briceag sau cosor bine ascutit se suprima de la punctul deinsertie toate radacinile de suprafata, date din altoi si din nodurilesuperioare ale portaltoiului.N e s u p r i m a r e a a c e s t o r r a d a c i n i d u c e c u t i m p u l l a separatrea altoiului de portaltoi, fiecare tinzand s a t r a i a s c a p e r a d a c i n i p ro p r i i . C u m r a d a c i n i l e e m i s e d i n a l t o i s u n t s e n s i b i l e l a f i l oxe r a , e l e s u n t re p e d e d i s t r u s e s i , d e a i c i , a p a r i t i a g o l u r i l o r i n plantatii. Pana la varsta de 5 ani se recomanda cate doua copciri pean, respectiv primavara si catre sfarsitul verii, facand exceptie anulintai si doi de la plantare, cand copcitul se va face in iulie si august.D u p a c o p c i t , g r o p i t a ( c o p c a ) s e a s t u p a c u p a m a n t marunt si reavan si se reface musuroiul, cu exceptia ultimului copcitdin august, cand vita de vie se lasa "descaltata", adica necacoperitela punctul de altoire. Udarea vitei de vie Udarea este necesara numai atunci cand se manifesta s e c e t a pronuntata in aer si sol, iar lastarii nu mai cresc. P e n t r u a c e a s t a s e f a c e o g ro a p a c a t m a i a p ro a p e d e b a z a b u t u c u l u i , i n c a re s e t o a r n a c e l p u t i n 1 0 l i t r i d e a p a . D u p a p a t r u n d e re a a p e i i n sol, groapa se astupa cu pamant. Udarea vitei de vie se repeta de2-3 ori in cursul verii, in situatia cand seceta se prelungeste. Administrarea ingrasamintelor Se impune mai ales acolo unde nu s-a facut tratarea de baza cu ingrasamant si unde nu s-au administrat ingrasamintele nicila plantarea vitei de vie. Se folosesc ingrasaminte naturale (gunoide grajd bine descompus, compost) sau ingrasaminte minerale pe baza de azot, fosfor si potasiu. Cele azotoase se dau in prima partea perioadei de vegetatie, in

scopul stimularii cresterii vitei de vie, c e l e f o s f a t i c e s i p o t a s i c e s e dau in faza a doua a perioadei de vegetatie, pentru a stimula coacerea lemnului.E l e s e a d m i n i s t r e a z a i n s t a r e s o l i d a , i n c o p c i , i n j u r u l plantei, dupa care se uda, sau se dau sub forma lichida, dizolvate inapa. Dozele in care se dau variaza in functie de gradul de fertilitatea solului, ajungand pana la la 70 g azot, 50 g potasiu si 60 g fosfor,s u b s t a n t a b r u t a ( d i n c o m e r t ) , p e n t r u f i e c a re v i t a . I n g r a s a m i n t e l e organice se dau in copci (gropite), cate 2-3 kg pentru fiecare vita, in4 copci (gropite de circa 30 cm adancime). Plivitul lastarilor de vita de vie Plivitul este necesar numai cand numarul lastarilor de vietrece de 3-4, inlaturandu-se cei mai slabi. Legatul lastarilor Se face de cate ori este nevoie, cand lastarii de vita de vie depasesc 30-40 cm si se apleaca. Combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie Pe n t r u p re v e n i re a m a n e i s e e xe c u t a s t ro p i r i ( d e c a n d f r u n z a a t i n g e 5 c m i n d i a m e t r u s i s e z o n u l e s t e p l o i o s s i c a l d ) c u zeama bordeleza in concentratie de 0,3-0,5 g, piatra vanata (sulfatde cupru) 150-250 g, var nestins (sau dublu - triplu var nestins) si circa 200 g aracet, ca adeziv, la 100 litri apa. Stropirile se fac in aniiploiosi la 3-4 zile si in cei secetosi cel putin saptamanal.In anii foarte secetosi apare de obicei fainarea (oidiumul).Pe n t r u a p re v e n i a p a r i t i a e i s e p r a f u i e s c v i t e l e c u p u l b e re d e s u l f sau se stropesc cu sulf muiabil (0,4%), dizolvat in apa.C a n d a t a c u l d e m a n a c o i n c i d e c u c e l d e f a i n a r e s a u pentru a preveni fainarea, este mai eficace sau mai economic sa seamestece sulful muiabil cu zeama bordeleza.D a u n a t o r i i v i t e i d e v i e ( v i e r m i s i i n s e c t e ) c a r e distruglastarii tineri si rod scoarta vitelor, se desfac m u s u r o a i e l e s i s e presara insecticide, dupa care se refac din nou musuroaiele. Carnitul lastarilor Aceasta operatie consta in suprimarea varfului lastarilor la sfarsitul lui august, cand depasesc circa 1 m, pentru a favoriza maturarea lor Completarea (lichidarea) golurilor S e f a c e i n c a z u l v i t e l o r d e v i e n e p r i n s e . S e f a c e p r i n plantarea vitelor din acelasi soi, din surplusul rezervat la plantare.Aceste vite, primavara, se aseaza in pungi de folie de polietilena,u m p l u t e c u p a m a n t , g a u r i t e l a b a z a ( p e n t r u s c u r g e r e a a p e i s i aerisire) si se planteaza intr-un sant, la marginea lotului de vie. Incursul verii, acestor vite li se dau toate ingrijirile, ca si celor plantatel a l o c u l d e f i n i t i v . I n i u n i e , a c e s t e v i t e s e p l a n t e a z a i n l o c u l c e l o r neprinse, tot in gropi, scotand punga perforata, cu grija, urmarind sanu se desfaca blocul de pamant. Se umple apoi groapa cu pamant,f a r a s a se calce, si se uda cu apa pe marginea gropii, fara a destrama blocul de pamant. Cirnitul lastarilor

C o n s t a i n s u p r i m a r e a v i r f u l u i l a s t a r i l o r l a s f i r s i t u l l u i au gust, cand depasesc cca 1 m, spre a favoriza maturarea lor. Lichidarea (completarea) golurilor (in cazul vitelor neprinse) Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi, d i n surplusul rezervat la plantare. Aceste vite, primavara, se aseaza inp u n g i d e folie de polietilena, umplute cu pamint, gaurite la baza -pentru s c u r g e re a a p e i s i a e r i s i re - s i s e p l a n t e a z a i n t r- u n s a n t , l a marginea lotului de vie. In cursul verii, acestor vite li se dau toate ingrijirile, ca si celor plantate la locul definitiv. In iunie, aceste vite sep l a n t e a z a i n l o c u l c e l o r n e p r i n s e , t o t i n g r o p i , s c o t a n d p u n g a perforata, cu grija, urmarind sa nu se desfaca blocul de pamint. Seumple apoi groapa cu pamint, fara sa se calce, si se uda cu apa pem a r g i n e a g ro p i i , f a r a a d e s t r a m a b l o c u l d e p a m a n t . C o m p l e t a re a golurilor se poate executa si toamna sau primavara, cu vite altoite, procedând in aceiasi mod ca la plantarea propriuzisa.O m e t o d a f o a r t e b u n a p e n t r u c o m p l e t a r e a g o l u r i l o r o c o n s tituie si altoirea in verde a vitelor portaltoi ramase in u r m a disparitiei altoiului, fie a butasilor portaltoi plantati special cu un aninainte in goluri. Altoirea se face in perioada infloritului, folosindusem e t o d a d e a l t o i r e i n c o p u l a t i e s i m p l a , l a n i v e l u l s o l u l u i s a u l a i n a l t i m e a d e 4 0 - 5 0 c m . L a s t a r i i a l t o i s e re c o l t e a z a c u c i t e v a o re i n a i n t e s i s e p a s t re a z a i n t r- o g a l e a t a c u a p a s a u i n c i r p e u m e d e pina in momentul altoirii. Ca altoi se foloseste o portiune de lastari cu cite un ochi. Punctul de altoire se leaga strins cu rafie dinm a t e r i a l p l a s t i c s a u f i r e d e b u m b a c s i s e p a r a f i n e a z a p r i n p e n s u l a re . I n v i i l e d e p e n i s i p u r i s i i n c e l e d e h i b r i z i p r o d u c a t o r i directi, completarea golurilor se face prin marcotaj. Marcota este oc o a r d a d e u n a n s a u u n l a s t a r " i n p i r g a " s a u o c o a r d a p re l u n g i t a printr-un lastar aproape maturat. Cele mai bune marcote sunt celed a t e d i n c e p i , a s e z a t e c i t m a i a p r o a p e d e s u p r a f a t a s o l u l u i s i pel i n i a r i n d u l u i . O b i s n u i t , m a r c o t a j u l s e r e a l i z e a z a t o a m n a , dupacaderea frunzelor, sau primavara, devreme - cand se nu m e s t e marcotaj "in uscat". In timpul verii, mareotajul se face in iulie-august,cand se folosesc lastari in perioada incetinirii cresterii sau coardep r e l u n g i t e p r i n l a s t a r i ; i n p r i m u l c a z , m a r c o t a j u l s e n u meste "inv e r d e " , i a r i n a l d o i l e a , m a r c o t a j " m i x t " . I n t o a t e c a z u r i l e s e procedeaza dupa cum urmeaza: mai intii se intinde marcota pef u n d u l u n u i s a n t u l e t c a re s e d e s c h i d e p e d i re c t i a r a n d u l u i , l a adancimea de cca 30-40 cm. Marcota se asaza pe fundul santului,i n d o i n d u - s e c u f o a r t e m u l t a a t e n t i e s p re a n u s e r u p e , d u p a c e i n prealabil s-au extirpat (inlaturat) toti ochii, in afara de cei 2-3 din virf,c a re v o r f i l a s u p r a f a t a s o l u l u i . S e a s t u p a g r o a p a c u p a m a n t , s e batatoreste bine si se pune un pichet (tarus) la virful marcotei careramine in afara, constituind viitorul butuc.A l t e l u c r a r i c a re s e

e f e c t u e a z a i n a n u l I d e l a p l a n t a re mai sunt: musuroitul de toamna si sapa mare sau aratura adanca. Musuroitul si sapa are a vitelor M u s u ro i t u l s e f a c e t o a m n a , i n v e d e re a p ro t e j a r i i v i t e l o r impotriva temperaturilor scazute. In anul I nu se practica ingropatultotal, ci musuroitul, din cauza ca in anul al II-lea se lasa pentru rod d o a r u n c e p s i o c o r d i t a . M u s u ro i re a s e f a c e p e o i n a l t i m e d e 4 - 6 ochi.Sapa mare se face tot toamna efectuindu-se o mobilizarea d a n c a a s o l u l u i . A r a t u r a a d a n c a s a u s a p a m a r e , d e 1 8 - 2 2 c m adancime, - ramane in brazda cruda (nemaruntita, numai intoarsa). Ingrijirea vitei de vie in al 2-lea an de la plantare Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I, la care se adaugad e z m u s u r o i t u l , t a i e r e a d e f o r m a r e s i i n s t a l a r e a m i j l o a c e l o r d e sustinere. ezmusuroitul vitelor Se face cand temperatura aerului nu va mai scadea sub- 6 . . . - 8 C . M u s u r o a i e l e s e d e s f a c d e l a b a z a s p r e v i r f , p e n t r u c a pamintul sa cada lateral prin surpare, evitand ruperea vitelor. Taierea vitelor Intrucat la aceasta lucrare intervin elemente cu denumirinoi, vom trata mai intii citeva notiuni de organografie a vitei de vie (adica partile componente ale butucului de vita).Butucul de vita de vie este format dintr-o parte subteranadenumita sistem radicular, care include partea subterana a tulpinii( a f o s t u l u i b u t a s ) s i r a d a c i n a p r o p r i u - z i s a , c u m u l t i t u d i n e a d e radacini emise din aceasta tulpina subterana, si o parte la suprafatas o l u l u i d e n u m i t a s i s t e m s a u a p a r a t a e r i a n , c a re c u p r i n d e t u l p i n a propriu-zisa (organul cel mai dezvoltat) ce sustine intregul sistema e r i a n a l b u t u c u l u i , c o m p u s d i n m a i m u l t e r a m i f i c a t i i denumitec o a r d e . D e c i , s i s t e m u l a e r i a n e s t e f o r m a t d i n t u l p i n a s i c o a r d e . Ambele trebuie cunoscute in vederea executarii corecte a taierilor (fig. 3)

ulpina propriu-zisa este variabila ca lungime. Astfel, in timp ce la vitele dirijate in forma joasa tulpina are o lungime redusade numai 20-25 cm, la formele semiinalte aceasta ajunge la 0,60-0,80 m, iar la cele inalte, la 1,0-1,5 m. La formele joase ea se mai numeste si buturuga sau scaunul butucului, de la forma sa specificasi functia de sustinere pe care o indeplineste.C o a r d e l e r e p r e z i n a t o a t e r a m i f i c a t i i l e l e m n o a s e a l e tulpinii de virsta diferita, cu dimensiuni si rol specific. C o a r d e l e s e p o t c l a s i f i c a i n u r m a t o a r e l e c a t e g o r i i princip ale:Coardele sau ramificatiile multianuale (de 3-4 ani si mai mult). D a t o r i t a v a r s t e i , a c e s t e a s u n t m a i g ro a s e s i m a i r i g i d e decat celelalte si servesc ca elemente de schelet. Ele mai poarta ing e n e r a l s i d e n u m i re a d e b r a t e s a u , i n f u n c t i e d e d i m e n s i u n i , d e c o t o a r e ( m a i s c u r t e s i m a i g r o a s e ) s i c o r c a n i ( m a i l u n g i s i m a i subtiri) etc. Coardele de 2 ani. Acestea sunt mai subtiri si mai flexibile decat cele multianuale si au rol de semischeiet. intrucat servesc, de obicei,

lasustinerea coardelor purtatoare de rod, ele mai sunt cunoscute si sub numele de punti de rod. Coardele de un an. Comparativ cu celelalte doua categorii, acestea sunt celem a i l u n g i , m a i s u b t i r i s i m a i e l a s t i c e , f i i n d t o t o d a t a c e l e m a i importante pentru productie. Ele pot fi inserate pe lemn de diferitev i r s t e . C o a r d e l e d e u n a n s i t u a t e p e l e m n ( c o a r d e ) d e 2 a n i a u capacitatea de a emite lastari purtatori de rod, purtand de aceea inm o d c u re n t d e n u m i re a d e " c o a r d e d e r o d " . C e l e d e p e l e m n m a i batran sunt, de regula, nepurtatoare de rod si poarta denumirea de" c o a r d e l a c o m e " . E l e s e i n l a t u r a , d e o b i c e i , p r i n t a i e r e s a u s e u t i l i z e a z a l a n e v o i e p e n t r u re f a c e re a e l e m e n t e l o r d e s c h e l e t a l e butucului (bratele), prin taiere in cepi de rezerva de 1-2 ochi. Prinaplicarea taierilor la vita de vie, coardele de un an se scurteaza ladiferite lungimi, exprimate in numar de ochi, rezultand urmatoareleelemente de productie (fig. 4

Coarda de rod propriu-zisa este o coarda s i t u a t a totdeauna pe o alta coarda in virsta de 2 ani (sau, c u m i s e m a i spune in practica, pe lemn de 2 ani), ceea ce o face a p t a p e n t r u fructificare, scurtata, in functie de sistemul de taiere aplicat, la 820ochi. Intre 8-10 ochi, coardele de rod sunt considerate scurte; intre1015 ochi - mijlocii si de cea 15-20 ochi - lungi. In practica curentase folosesc coardele scurte si mijlocii.C o r d i t a e s t e u n e l e m e n t d e p r o d u c t i e s p e c i f i c c a s i coarda propriu-zisa, dar de o lungime mai mica decit aceasta, de n u m a i 4 - 7 o c h i . A c e s t e l e m e n t e s t e i n t a l n i t a d e s e a l a f o r m e l e d e conducere semi-inalte si inalte - cordon uni -si bilateral.C a l a r a s u l a re a c e e a s i l u n g i m e c a s i c o r d i t a ( 4 - 7 o c h i ) , caracteristica este insa pozitia pe care o ocupa

pe puntea de rod,fiind situat in spatele unei coarde. El se rezerva, mai ales cand nuse poate asigura "incarcatura" (numarul de ochi si coarde) butuculuicu coarde de rod.Cepii sunt cele mai scurte elemente lemnoase rezultatedin taierea coardelor de un an. Ei pot avea lungimea de 1-4 ochi.Dupa functia pe care o au de indeplinit, pot fi de rod, de inlocuire side rezerva. Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi, se obtin tot prin scurtarea coardelor de rod si se intilnesc la sistemul de taiere scurt(in special de la Teremia). Cepii de inlocuire sunt de 2 ochi lungime si servesc pentru asigurarea (inlocuirea) coardelor de rod in anulu r m a t o r ; s e o b t i n p r i n s c u r t a re a c o a r d e l o r r o d i t o a re s a u l a c o m e . C e p i i d e re z e r v a s e r v e s c l a re f a c e re a p e r i o d i c a a elementelor deschelet ale butucului; se folosesc mai mult la s i s t e m e l e d e t a i e re mixta si la formele semiinalte si inalte. Au o lungime de 1-2 ochi sise formeaza de obicei dintr-o coarda lacoma sau roditoare situatacit mai aproape de baza butucului. In unele regiuni, o coarda de roda f l a t a l a e x t re m i t a t e a s i p re l u n g i re a u n e i p u n t i d e r o t i d e g a r n i s i t e mai poarta si denumirea de "bici".C o a r d a d e r o d p r o p r i u - z i s a , c u p l a t a c u u n c e p d e i n l o c u i re , a m b e l e s i t u a t e p e a c e l a s i s u p o r t ( a x ) d e l e m n d e 2 a n i , formeaza veriga de rod.E l e m e n t e l e l e m n o a s e l a b u t u c i i c o n d u s i i n f o r m a semiinalta si inalta sunt redate in figura 5 Instalarea mijloacelor de sustinere In anul al II-lea, primavara sau toamna, este obligatorie instalarea mijloacelor de sustinere. In cultura vitei de vie mijloacelede sustinere cele mai raspindite sunt aracii si spalierii. In loturile depe linga casa se folosesc cu bune rezultate ambele mijloace.A r a c i i s u n t c o n f e c t i o n a t i d i n l e m n d e e s e n t a t a r e s a u moale (salcam, stejar sau brad, plop) si pot avea grosimi de la 2-3 c m pana la 5-6 cm. Lungimea lor medie este de 2 m. P e n t r u m a r i re a d u r a b i l i t a t i i , p o r t i u n e a c a re v i n e i n t ro d u s a i n p a m a n t s e trateaza cu piatra vanata 10% timp de 10 zile, sau cei mai grosi sep a r l e s c p e a c e a s t a p o r t i u n e . A r a c i i s e f i x e a z a c u a j u t o r u l chitonogului sau cu ranga, la cca 15-20 cm d e b u t u c . D a c a s u n t necesari mai multi pentru un butuc, se fixeaza pe directia rindului, indreapta si in stanga butucului. In acest caz, aracii de langa butuctrebuie sa fie mai lungi si mai grosi decat cei dinspre varful corzilor.I n cazul sustinerii pe spalier se folosesc bulamaci dinl e m n , d i n f i e r c o r n i e r , t e a v a s i a d e s e a d i n p r e f a b r i c a t e ( b e t o n armat). Lungimea bulamacilor pentru cultura clasica a vitei de viee s t e i n j u r d e 2 m . P o r t i u n e a c a r e s e i n g r o a p a i n p a m a n t l a bulamacii de lemn se trateaza ca si la araci. Bulamacii instalati lac a p e t e l e r a n d u r i l o r p o a r t a d e n u m i r e a d e " f r u n t a s i " , s e a s e a z a inclinati si sunt consolidati cu ancore, sau in pozitie verticala

cands u n t s p r i j r i i t i c u c o n t r a f o r t e . B u l a m a c i i d i n t re f r u n t a s i s e n u m e s c mijlocasi. Ei se instaleaza pe linia rindului, la distante de cca 10 m.Pentru spalieri se foloseste sarma galvanizata (zincata), spre a fiferita de rugina. Prima sirma de jos este mai groasa, de 2,8 mm ind i a m e t r u . S a r m e l e u r m a t o a r e p o t f i c e v a m a i s u b t i r i ( 2 , 2 m m ) . Pentru calculul necesar de sarma se are in vedere ca 100 m sarmade 2,2 mm in diametru cantaresc 3 kg, iar cea de 2,8 mm, 5 kg.La cultura clasica a vitei de vie, spalierul are 3 randuri desarme, rareori 4. Fiecare rand de sarme, mai rar cel de jos, poate fid u b l a t , s a r m e l e f i x a n d u - s e l a a c e l a s i n i v e l d e o p a r t e s i d e a l t a a bulamacului, distanta dintre ele fiind egala cu grosimea bulamacului(8-10 cm). Spalierul cu sarme duble usureaza operatia de dirijare al a s t a r i l o r i n t i m p u l v e r i i , d i r i j a n d u - s e ( v i r a n d u - s e ) p r i n t r e e l e . Distanta pe verticala intre cele 3 sau 4 rinduri de sarma este de cea40 cm. Ordinea lucrarilor la instalarea spalierului este urmatoarea:pichetatul, facutul gropilor, plantarea bulamacilor in gropi, plantarea