P. 1
CURS FIZICA - Mecanica Newtoniana

CURS FIZICA - Mecanica Newtoniana

|Views: 31|Likes:
Published by Trrewalex Trewalex
FIZICA - Mecanica Newtoniana
FIZICA - Mecanica Newtoniana

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Trrewalex Trewalex on Jun 21, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/20/2014

pdf

text

original

No¸tiuni de mecanic¼ a newtonian¼ a

1. Principiile mecanicii newtoniene
Numim mecanic¼ a newtonian¼ a acea formulare a legilor mecanicii care se bazeaz¼ a pe principiile
enun¸tate de Newton în lucrarea Philosophiae naturalis principia mathematica.
În …zica nerelativist¼ a, asupra spa¸ tiului se face urm¼ atoarea ipotez¼ a: spa¸tiul are un caracter
absolut, adic¼ a independent de materie. În consecin¸t¼ a, spa¸tiul este considerat omogen ¸si izotrop.
Newton spunea: "spa¸tiul absolut, f¼ ar¼ a nici o rela¸tie cu lucrurile exterioare, r¼ amâne, conform
naturii sale, întotdeauna egal cu sine ¸si imobil".
Din punct de vedere matematic, calit¼ a¸tile ce caracterizeaz¼ a spa¸tiul conduc la identi…carea
sa cu un spa¸tiu euclidian real tridimnensional.
Timpul este de…nit ca mul¸time a momentelor. Experin¸ta relev¼ a în mod obiectiv ordonarea
¸si ireversibilitatea momentelor. Timpul este unidimensional ¸si not¼ am coordonata temporal¼ a cu
t , unde t este un num¼ ar real.
De…nim un sistem de referin¸t¼ a (o1), un sistem de axe carteziene de coordonate (ce pre-
supune implicit posibilitatea determin¼ arii de distan¸te ¸si unghiuri) ¸si un ceasornic pentru m¼ a-
surarea timpului (adic¼ a ordonarea momentelor de timp). Fie un punct 1 , a c¼ arui pozi¸tie în
acest sistem de coordonate este descris¼ a de vectorul
÷÷
: ,
÷÷
: = r
1
÷÷
n
1
+r
2
÷÷
n
2
+r
3
÷÷
n
2
(1.1)
unde r
1
. r
2
. r
2
sunt coordonatele pe cele trei axe ¸si
÷÷
n
1
.
÷÷
n
2
.
÷÷
n
2
sunt trei versori ce formeaz¼ a o
baz¼ a ortonormat¼ a,
÷÷
n
i

÷÷
n
j
= o
ij
. i. , = 1. 2. ...
1.1. Principiul iner¸tiei (sau prima lege a mecanicii dup¼ a denumirea dat¼ a de
Newton)
Se pune problema g¼ asirii acelor o1 fa¸t¼ a de care legile mecanicii au forma cea mai simpl¼ a.
R¼ aspunsul îl d¼ a principiul iner¸ tiei (sau prima lege a mecanicii dup¼ a denumirea dat¼ a de Newton):
"Orice corp î¸si p¼ astreaz¼ a starea de repaus sau de mi¸scare rectilinie ¸si uniform¼ a, atât timp cât
nu este constrâns prin nici o ac¸tiune s¼ a-¸si modi…ce aceast¼ a stare".
De…ni¸tie: Sistemul de referin¸ t¼a iner¸ tial (o11) este un o1 fa¸t¼ a de care este valabil principiul
iner¸tiei. Mi¸scarea unui punct material izolat în o11 este rectilinie ¸si uniform¼ a, deci cu vitez¼ a
constant¼ a (ce poate … ¸si nul¼ a în particular).
Fie un sistem de referin¸t¼ a iner¸tial 1 (o11 ÷ 1); condi¸tia necesar¼ a ¸si su…cient¼ a ca un alt
sistem de referi¸t¼ a , o1÷1
0
. s¼ a …e iner¸tial este ca o1÷1
0
s¼ a aib¼ a fa¸t¼ a de o11 ÷1, o mi¸scare
rectilinie ¸si uniform¼ a.
1.2. Principiul manifest¼ arii ac¸tiunii (sau legea a doua a dinamicii)
De…ni¸tie: Principiul manifest¼arii ac¸ tiunii (sau legea a doua a dinamicii ) spune: " Produsul
dintre masa ¸si accelera¸tia unui corp este o func¸tie vectorial¼ a de pozi¸tia, viteza corpului ¸si timp.
Aceast¼ a func¸tie se nume¸ste for¸ t¼a ¸si este m¼ asura ac¸tiunii ce se exercit¼ a asupra corpului".
Expresia matematic¼ a a acestui principiu scris¼ a în form¼ a vectorial¼ a este, fa¸t¼ a de un o11,
urm¼ atoarea:
:
::
÷÷
: =
÷÷
1 (
÷÷
: .
:
÷÷
: . t) (1.2)
1
formul¼ a numit¼ a ¸si ecua¸ ta mi¸ sc¼arii ¸si unde am folosit nota¸tiile:
::
÷÷
: =
÷÷
c este vectorul accelera¸tie;
:
÷÷
: =
÷÷
· este vectorul vitez¼ a ¸si t este timpul.
Observa¸ tii:
÷dac¼ a
÷÷
1 =
÷÷
1 (
÷÷
: . t) nu depinde de viteza corpului, se spune c¼ a este de…nit un câmp de
for¸te ce este variabil dac¼ a J
÷÷
1 ,Jt ,= 0 ¸si static dac¼ a J
÷÷
1 ,Jt = 0.
Prin de…ni¸tie, lucrul mecanic in…nitezimal (sau elementar) al unei for¸te, efectuat la o de-
plasare in…nitezimal¼ a d
÷÷
: a punctului material asupra c¼ aruia ac¸tioneaz¼ a este
†L=
÷÷
1 (
÷÷
: .
:
÷÷
: . t)d
÷÷
: (1.3)
unde prin simbolul † not¼ am faptul c¼ a , nu exist¼ a func¸tia L a c¼ arei diferen¸tial¼ a total¼ a exact¼ a s¼ a
…e expresia diferen¸tial¼ a
÷÷
1 (
÷÷
: .
:
÷÷
: . t)d
÷÷
: .
Lucrul mecanic al for¸tei
÷÷
1 atunci când punctul material parcurge o por¸tiune …nit¼ a a traiec-
toriei sale este
L
1!2
=
(2)
Z
(1)
÷÷
1 (
÷÷
: .
:
÷÷
: . t)d
÷÷
: . (1.4)
De…ni¸ tie: Un câmp static de for¸te,
÷÷
1 (
÷÷
: ), se nume¸ste conservativ, sau for¸ta
÷÷
1 (
÷÷
: ) se zice c¼ a
este conservativ¼ a, dac¼ a exist¼ a o func¸tie l(
÷÷
: ) , astfel încât, în orice punct al domeniului de
de…ni¸tie al câmpului de for¸te, s¼ a avem
÷÷
1 (
÷÷
: ) = ÷grad l(
÷÷
: ) (1.5)
unde func¸tia l(
÷÷
: ) se nume¸ste energie poten¸ tial¼a.
În analiza matematic¼ a se demonstreaz¼ a urm¼ atoarele trei propozi¸tii echivalente cu de…ni¸tia
(1.4) a câmpului conservativ:
1) Condi¸tia necesar¼ a ¸si su…cient¼ a ca 1(
÷÷
: ) s¼ a …e un câmp conservativ este ca el s¼ a …e
irota¸tional, adic¼ a:
\1(
÷÷
: ) = 0 (1.6)
2) Condi¸tia necesar¼ a ¸si su…cient¼ a ca 1(
÷÷
: ) sa …e câmp conservativ este ca lucrul s¼ au mecanic
¼ a …e independent de drum:
(2)
Z
(1)
÷÷
1 (
÷÷
: )d
÷÷
: =
(2)
Z
(1)
0
÷÷
1 (
÷÷
: )d
÷÷
: (1.7)
3) Condi¸tia necesar¼ a ¸si su…cient¼ a ca
÷÷
1 (
÷÷
: ) s¼ a …e câmp conservativ este ca lucrul s¼ au mecanic
pe orice curb¼ a închis¼ a s¼ a …e nul,
I

÷÷
1 (
÷÷
: )d
÷÷
: = 0 (1.8)
2
Dac¼ a în cazul unui câmp variabil de for¸te
÷÷
1 (
÷÷
: . t) exist¼ a o func¸tie l(
÷÷
: . t) astfel încât pentru
orice
÷÷
: ¸si t s¼ a avem
÷÷
1 (
÷÷
: . t) = ÷grad l(
÷÷
: . t) (1.9)
l(
÷÷
: . t) se nume¸ste poten¸ tial iar câmpul de for¸te se nume¸ste câmp poten¸ tial.
Observa¸ tie: Condi¸tia necesar¼ a ¸si su…cient¼ a ca
÷÷
1 (
÷÷
: . t) s¼ a …e un câmp poten¸tial este ca el
s¼ a …e irota¸tional, adic¼ a:
\
÷÷
1 (
÷÷
: . t) = 0.
1.3. Principiul independen¸tei ac¸tiunilor
Principiul independen¸ tei ac¸ tiunilor spune c¼ a: accelera¸tia imprimat¼ a unui corp ca efect al
unei anumite ac¸tiuni este aceea¸si, indiferent dac¼ a asupra corpului se exercit¼ a sau nu ¸si alte
ac¸tiuni,
:
÷÷
c
(n)
=
÷÷
1
(n)
adic¼ a ac¸tiunea for¸tei
÷÷
1
(n)
asupra punctului material, unde : ia valorile 1,2,3,....
Consecin¸t¼ a: când asupra unui corp se exercit¼ a simultan mai multe ac¸tiunui, for¸ta care îi
imprim¼ a accelera¸tia este suma vectorial¼ a a for¸telor corespunz¼ atoare ac¸tiunilor exercitate
:
÷÷
c =
X
n
÷÷
1
(n)
(1.10)
1.4. Principiul ac¸tiunii ¸si reac¸tiunii (sau legea a treia a mecanicii)
Principiul ac¸ tiunii ¸ si reac¸ tiunii (sau legea a treia a mecanicii) stabile¸ste leg¼ atura existent¼ a
între ac¸tiunile reciproce care se exercit¼ a între corpurile materiale. Principiul stabile¸ste c¼ a, de
fapt, corpurile interac¸tioneaz¼ a între ele dou¼ a câte dou¼ a, a.î., considerând punctele materiale
indexate cu : ¸si :
0
, m¼ asura interac¸tiunii lor este atât for¸ta
÷÷
1
nn
0 cât ¸si
÷÷
1
n
0
n
, unde : ,= :
0
.
Convenim s¼ a not¼ am ac¸tiune pe
÷÷
1
nn
0¸si reac¸tiune pe
÷÷
1
n
0
n
, principiul ac¸tiunii ¸si reac¸tiunii
stabile¸ste c¼ a ac¸tiunea ¸si reac¸tiunea sunt egale în modul, dar de semne contrare, adic¼ a:
÷÷
1
nn
0 = ÷
÷÷
1
n
0
n
(1.11)
Observa¸ tii:
a) F¼ ara alt¼ a speci…care rel.(1.11) poart¼ a numele de forma slab¼a a principiului ac¸tiunii ¸si
reac¸tiunii.
b) Dac¼ a for¸tele de interac¸tiune dintre dou¼ a puncte materiale au direc¸tia dreptei ce une¸ste
punctele materiale,
÷÷
1
nn
0 q
÷÷
:
nn
0 (1.12)
cu
÷÷
:
nn
0 =
÷÷
:
n
÷
÷÷
:
n
0 . unde
÷÷
:
n
¸si
÷÷
:
n
0 sunte vectorii de pozi¸tie ai punctelor materiale : ¸si
:
0
, atunci egalitatea (1.11) completat¼ a cu (1.12) poart¼ a numele de forma tare a principiului
ac¸tiunii ¸si reac¸tiunii.
În conformitate cu principiul manifest¼ arii ac¸tiunii (1.1) ¸si independen¸tei ac¸tiunilor, putem
scrie, pentru …ecare punct material f¼ acând parte dintr-un sistem de ` puncte materiale, câte
o ecua¸tie vectorial¼ a a mi¸sc¼ arii:
:
n
÷÷
c
n
=
÷÷
1
(int)
n
+
÷÷
1
(ext)
n
, : = 1. ` (1.13)
3
unde
÷÷
1
(int)
n
este rezultanta for¸telor interioare, numit¼ a astfel deoarece descrie ac¸tiunile asupra
punctului material : din partea celorlalte puncte din sistem, iar
÷÷
1
(ext)
n
este rezultanta for¸telor
exterioare, care descrie ac¸tiunile exercitate asupra punctului material : din partea altor corpuri
ce nu fac parte din sistemul celor ` puncte materiale.
Putem scrie
÷÷
1
(int)
n
=
X
n
0
=1
n
0
6=n
÷÷
1
nn
0 (
÷÷
:
n
.
÷÷
:
n
0 .
÷÷
·
n
.
÷÷
·
n
0 . t) (1.14)
De…ni¸ tie: Sistemul de ` puncte materiale se nume¸ste izolat dac¼ a din exteriorul s¼ au nu se
exercit¼ a nici o ac¸tiune asupra nici unuia din punctele materiale, adic¼ a
÷÷
1
(ext)
n
= 0. : = 1. ` (1.15)
1.5. Principiul relativit¼ a¸tii al lui Galilei (cel de-al cincilea principiu al mecanicii)
Principiul relativit¼a¸ tii al lui Galilei (cel de-al cincilea principiu al mecanicii) spune c¼ a: prin
nici o experien¸t¼ a de natur¼ a mecanic¼ a efectuat¼ a asupra unui sistem izolat, nu se poate pune în
eviden¸t¼ a mi¸scarea rectilinie ¸si uniform¼ a a sistemului de referin¸t¼ a iner¸tial la care se raporteaz¼ a
rezultatele experien¸tei, fa¸t¼ a de oricare alt sistem de referin¸t¼ a iner¸tial.
Observa¸ tie: odat¼ a indicat un o11 , toate o1 ce se mi¸sc¼ a fa¸t¼ a de acesta rectiliniu ¸si uniform
sunt tot iner¸ tiale.
2. Teoremele generale ale mecanicii newtoniene
Problema direct¼ a a mecanicii este determinarea evolu¸tiei în timp a unui sistem mecanic,
pornind de la o stare ini¸tial¼ a cunoscut¼ a a acestuia. Rezolvarea ei presupune integrarea ecua¸tiilor
mi¸sc¼ arii (1.2) în cazul unui singur punct material sau în cazul unui sistem format din ` puncte
materiale.
Exist¼ a situa¸tii în care o prim¼ a etap¼ a a integr¼ arii acestor ecua¸tii poate … dep¼ a¸sit¼ a u¸sor
rezultând constan¸ta în timp a unor func¸tii de stare, numite ¸si integrale prime ale mi¸sc¼ arii, care,
din punct de vedere matematic …ind ecua¸tii diferen¸tiale de ordinul întâi, mai trebuie integrate
doar înc¼ a o dat¼ a pentru a rezolva complet problema evolu¸tiei sistemului.
Posibilitatea existen¸tei unor astfel de func¸tii de stare rezult¼ a din a¸sa numitele teoreme
generale ale mecanicii, acestea …ind consecin¸te imediate ale principiilor dinamice.
Exist¼ a legi care se refer¼ a la impuls, moment cinetic, energie, sarcin¼ a electric¼ a ¸si la diverse
alte m¼ arimi. În cele ce urmeaz¼ a, vom prezenta numai legile de conservare ale impulsului,
momentului cinetic ¸si enegiei mecanice. Legea energiei mecanice se refer¼ a la energia cinetica,
energia poten¸tial¼ a ¸si la lucru mecanic.
2.1. Conservarea impulsului
Consider¼ am un sistem simplu format dintr-un singur punct material, de mas¼ a : care fa¸t¼ a
de o11 ÷1 are vectorul de pozi¸tie
÷÷
: (t). De…nind impulsul
÷÷
j al punctului material
÷÷
j = :
÷÷
·
4
unde : este masa punctului material ¸si
÷÷
· este viteza acestuia, legea a doua a dinamicii (1.2)
se scrie sub forma
d
÷÷
j
dt
=
÷÷
1 (1.16)
¸si este numit¼ a teorema impulsului.
Dac¼ a rezultanta for¸telor ac¸tionând asupra punctului material este nul¼ a,
÷÷
1 = 0. ob¸tinem
÷÷
j = ct. (1.17)
¸si spunem c¼ a, impulsul punctului material se conserv¼ a, iar ecua¸tia (1.17) este numit¼ a legea
conserv¼arii impusului punctului material.
Din condi¸tia ini¸tial¼ a,

÷÷
: (t
0
) =
÷÷
·
0
, se poate calcula valoarea constantei din ec.1.17. Rezult¼ a
:
÷÷
: =
÷÷
·
0
, care este binecunoscuta constan¸t¼ a a vitezei unui punct material atunci când
÷÷
1 =
0.Integrând înc¼ a o dat¼ a ecua¸tia ob¸tinut¼ a se ob¸tine:
÷÷
: (t) =
÷÷
·
0
(t ÷t
0
) +
÷÷
:
0
unde am utilizat condi¸tia ini¸tial¼ a
÷÷
: (0) =
÷÷
:
0
.
Observa¸ tie: Dac¼ a numai proiec¸tia for¸tei pe o direc¸tie dat¼ a de versorul …x
÷÷
n este nul¼ a,
÷÷
1
÷÷
n = 0. rezult¼ a conservarea proiec¸tiei impulsului ¸si a vitezei pe acea direc¸tie,
÷÷
j
÷÷
n = co::t. (1.18)
÷÷
:
÷÷
n = co::t.
doar proiec¸tia vectorului de pozi¸tie pe
÷÷
n având dependen¸ta liniar¼ a de timp.
2.2. Conservarea momentului cinetic
Se de…ne¸ste momentul cinetic
÷÷
1 al punctului material fa¸t¼ a de originea C a sistemului de
axe, ca produsul vectorial dintre vectorul de pozi¸tie ¸si impulsul punctului material,
÷÷
1 =
÷÷
:
÷÷
j = :
÷÷
:
:
÷÷
: (1.19)
Derivând momentul cinetic în raport cu timpul ob¸tinem:
d
÷÷
1
dt
=
d
dt
(:
÷÷
:
:
÷÷
: ) = :(
:
÷÷
:
:
÷÷
: +
÷÷
:
::
÷÷
: ) = :
÷÷
:
::
÷÷
: (1.20)
d
÷÷
1
dt
= :
÷÷
:
::
÷÷
:
formul¼ a care prin utilizarea celei de-a doua legi a dinamicii (1.2) devine:
d
÷÷
1
dt
=
÷÷
:
÷÷
1
5
sau
d
÷÷
1
dt
=
÷÷
M (1.21)
unde
÷÷
M =
÷÷
:
÷÷
1 (1.22)
este numit momentul for¸tei fa¸t¼ a de acela¸si punct C.
Ecua¸tia (1.21) este numit¼ a teorema momentului cinetic ¸si furnizeaz¼ a la rândul ei o lege de
conservare. Astfel, dac¼ a momentul
÷÷
M al for¸tei este zero, care se poate realiza dac¼ a
÷÷
1 = 0 sau
dac¼ a
÷÷
1 q
÷÷
: . rezult¼ a:
d
÷÷
1
dt
= 0 ==
÷÷
1 = co::t. (1.23)
ecua¸tie numit¼ a legea conserv¼arii momentului cinetic.
Observa¸ tii:
1) Dac¼ a numai proiec¸tia momentului for¸tei pe o direc¸tie este nul¼ a,
÷÷
M
÷÷
n = 0.rezult¼ a con-
servarea doar a proiec¸tiei momentului cinetic pe acea ax¼ a, adic¼ a
÷÷
1
÷÷
n = co::t.
2) Se poate de…ni viteza areolar¼ a
d
÷÷
A
dt
a unui punct material, egal¼ a cu suprafa¸ta orientat¼ a
m¼ aturat¼ a în unitatea de timp de vectorul de pozi¸tie, prin formula
d
÷÷
A
dt
=
1
2
(
÷÷
:
d
÷÷
:
dt
) (1.24)
unde areolar înseamn¼ a: care apar¸tine ariei, din francezul aréolair.
¸ Tinând cont de de…ni¸tia momentului cinetic (1.19) rezult¼ a c¼ a cele dou¼ a m¼ arimi sunt pro-
por¸tionale,
d
÷÷
A
dt
=
1
2:
÷÷
1 (1.25)
rezultând astfel o semni…ca¸tie geometric¼ a simpl¼ a pentru momentul cinetic. Constan¸ta acestui
vector sau numai a unei proiec¸tii a acestuia pe o direc¸tie …x¼ a semni…c¼ a a¸sadar o vitez¼ a areoral¼ a
constant¼ a, respectiv o proiec¸tie constant¼ a a acestei viteze pe o direc¸tie …x¼ a.
2.3. Conservarea energiei
Se de…ne¸sie energia cinetic¼ a 1
c
a punctului material, fa¸t¼ a de o11 ÷1 :
1
c
=
1
2
:
:
÷÷
:
2
(1.26)
Derivând aceast¼ a expresie în raport cu timpul ob¸tinem:
d1
c
dt
= :
:
÷÷
:
::
÷÷
:
6
formul¼ a care, prin utilizarea legii fundamentale a dinamicii (1.2) devine
:
::
÷÷
: =
÷÷
1
d1
c
dt
= :
:
÷÷
:
::
÷÷
:
[==
d1
c
dt
=
:
÷÷
:
÷÷
1 =
÷÷
1 (1.27)
unde
÷÷
1
:
=
÷÷
:
÷÷
1 se nume¸ste puterea for¸tei
÷÷
1 ¸si are semni…ca¸tia de lucru mecanic efectuat
în unitatea de timp de for¸ta ce ac¸tioneaz¼ a asupra punctului material.
Ecua¸tia (1.27) ,
d1
c
dt
=
÷÷
1 . reprezint¼ a forma diferen¸ tial¼a a teoremei energiei cinetice pentru
punctul material. Dac¼ a 1 0 , energia cinetic¼ a a punctului material cre¸ste în timp; dac¼ a
1 < 0. energia cinetic¼ a a punctului material scade în timp.
Exist¼ a ¸si for¸te de putere nul¼ a, 1 = 0. pentru care energia cinetic¼ a a punctului material se
conserv¼ a [exp. for¸ta Lorentz,
÷÷
1 = ¡(
:
÷÷
:
÷÷
1)].
Integrând ecua¸tia (1.27) în raport cu timpul în intervalul de timp (t
1
÷t
2
) , ob¸tinem
(t
2)
Z
(t
1
)
d1
c
=
(t
2)
Z
(t
1
)
d1dt =
(t
2)
Z
(t
1
)
d
÷÷
:
dt
÷÷
1 dt = ¹
1!2
1
c
(t
2
) ÷1
c
(t
1
) = ¹
1!2
(1.28)
unde în membru drept al ecua¸tiei se a‡¼ a expresia lucrului mecanic al for¸tei
÷÷
1
.
Expresia (1.28) este forma integral¼a a teoremei energiei cinetice.
2.4. Energia mecanic¼ a total¼ a
În cazul în care for¸tele sunt conservative, adic¼ a
÷÷
1 = ÷grad l(
÷÷
: ), unde l(
÷÷
: ) este energia
poten¸tial¼ a, ecua¸tia (1.27) se poate rescrie sub forma:
d1
c
dt
= 1 =
:
÷÷
:
÷÷
1 =
d
÷÷
:
dt

÷
dl
d
÷÷
:

= ÷
dl
dt
sau
d
dt
(1
c
+l) = 0 == 1
c
+l = co::t.
De…nim energia mecanic¼ a total¼ a 1
tot
a punctului material ca …ind, suma dintre energia sa
cinetic¼ a ¸si cea poten¸tial¼ a
1
tot
= 1
c
+l (1.29)
Ecua¸tia (1.28) spune c¼ a, dac¼ a for¸tele ce ac¸tioneaz¼ a asupra punctului material sunt conservative,
energia mecanic¼ a a acestuia se conserv¼ a în cursul mi¸sc¼ arii sale.
Observa¸ tie: dac¼ a îns¼ a câmpul de for¸te este poten¸tial, adic¼ a
÷÷
1 (
÷÷
: . t) = ÷grad l(
÷÷
: . t)
7
forma diferen¸tial¼ a a teoremei energiei cinetice (1.27)

d1
c
dt
=
÷÷
1

. devine
d
dt
(1
c
+l) =
Jl
Jt
(1.30)
iar energia mecanic¼ a total¼ a care se poate de…ni ¸si în acest caz nu se mai conserv¼ a.
3. Generalizarea celor trei teoreme demonstrate în cazul unui punct material
pentru un sistem format din ` puncte materiale.
Evolu¸tia unui astfel de sistem este descris¼ a de ecua¸tiile de mi¸scare
:
n
::
÷÷
: =
÷÷
1
(ext)
n
+
÷÷
1
(int)
n
, : = 1. `
sau
d
÷÷
j
n
dt
=
÷÷
1
(ext)
n
+
÷÷
1
(int)
n
(1.31)
unde
÷÷
j
n
= :
n
:
÷÷
:
n
,este impulsul particulei :.
De asemenea, putem rescrie for¸ta interioar¼ a ce ac¸tioneaz¼ a asupra particulei : de c¼ atre restul
de particule ale sistemului, sub forma
÷÷
1
(int)
n
=
X
m=1
n6=m
÷÷
1 (
÷÷
:
nm
.
:
÷÷
:
nm
)
unde
÷÷
:
nm
=
÷÷
:
n
÷
÷÷
:
m
este raza vectoare relativ¼ a a punctului : fa¸t¼ a de punctul material :.
3.1. Impulsul total
÷÷
j al sistemului de puncte materiale
3.1. De…nim impulsul total
÷÷
j al sistemului de puncte materiale ca …ind suma vectorial¼ a a
impulsurilor tuturor punctelor materiale
÷÷
j =
N
X
n=1
÷÷
j
n
=
N
X
n=1
:
n
:
÷÷
:
n
(1.32)
Sumând ecua¸tiile (1.31) dup¼ a indicele : ob¸tinem:
d
÷÷
j
dt
=
N
X
n=1
÷÷
1
(ext)
n
+
X
n;m=1
n6=m
÷÷
1 (
÷÷
:
nm
.
:
÷÷
:
nm
).
Suma dubl¼ a pe indicii : ¸si : este nul¼ a, termenii compensându-se doi câte doi conform prin-
cipiului ac¸tiunii ¸si reac¸tiunii ¦
÷÷
1
nn
0 = ÷
÷÷
1
n
0
n
¦. Notând cu
÷÷
1
(ext)
rezultanta tuturor for¸telor
exterioare
÷÷
1
(ext)
=
N
X
n=1
÷÷
1
(ext)
n
8
ob¸tinem:
d
÷÷
j
dt
=
÷÷
1
(ext)
(1.33)
Pentru a da o interpretare ecua¸tiei (1.33) ce are forma teoremei impulsului pentru un punct
material, introducem no¸tiunea de centru de mas¼ a al sistemului de puncte materiale, pe care îl
de…nim ca …ind punctul ce are raza vectorial¼ a
÷÷
:
CM
÷÷
:
CM
=
1
`
N
X
n=1
:
n
÷÷
:
n
(1.34)
unde ` =
N
X
n=1
:
n
este masa total¼ a a sistemului de puncte materiale.
Observ¼ am c¼ a
÷÷
j = `
:
÷÷
:
CM
(1.35)
putându-se astfel spune c¼ a impulsul total al sistemului este egal cu impulsul unui punct material
…ctiv având masa egal¼ a cu masa total¼ a a sistemului, plasat în centrul de mas¼ a ¸si mi¸scându-se
cu viteza acestuia.
Ecua¸tia (1.33) se poate scrie acum
`
::
÷÷
:
CM
=
÷÷
1
(ext)
(1.36)
…ind numit¼ a ¸si teorema mi¸ sc¼arii centrului de mas¼a.
Observa¸ tii:
a) Determinarea mi¸sc¼ arii centrului de mas¼ a nu se poate face independent de determinarea
mi¸sc¼ arii …ec¼ arui punct material din sistem,
÷÷
1
(ext)
depinzând, în general, de pozi¸tiile ¸si vitezele
tuturor punctelor materiale.
b) Excep¸tii:
1) În cazul izol¼ arii sistemului,
÷÷
1
(ext)
= 0. impulsul total al sistemului se conserv¼ a iar centrul
s¼ au de mas¼ a se mi¸sc¼ a rectiliniu ¸si uniform.
2) Dac¼ a sistemul se mi¸sc¼ a în vid sub ac¸tiunea câmpului gravita¸tional extern, uniform al
P¼ amântului
÷÷
q . avem
÷÷
1
(ext)
n
= :
÷÷
q
¸si
÷÷
1
(ext)
= `
÷÷
q . astfel c¼ a centrul de mas¼ a se mi¸sc¼ a pe o parabol¼ a cu axa vertical¼ a.
3) Un alt caz de integrabilitate al ecua¸tiei (1.36) ¦`
::
÷÷
:
CM
=
÷÷
1
(ext)
¦ este acela în care
punctele materiale sunt atrase de un centru de for¸te de tip elastic propor¸tional ¸si cu masele:
÷÷
1
(ext)
n
= ÷c:
n
÷÷
:
n
. unde c ÷ constant¼ a pozitiv¼ a
Se ob¸tine
÷÷
1
(ext)
= ÷c`
÷÷
:
CM
. astfel c¼ a centrul de mas¼ a al sistemului are mi¸scarea unui oscilator
armonic spa¸tial, descriind o elips¼ a cu centrul situat în centrul de for¸t¼ a.
3.2 Momentul cinetic total
÷÷
1 al sistemului de puncte materiale
9
De…nim momentul cinetic total
÷÷
1 al sistemului de puncte materiale fa¸t¼ a de originea C a
sistemului de axe, ca …ind suma vectorial¼ a a momentelor cinetice ale tuturor punctelor materi-
ale,
÷÷
1 =
N
X
n=1
÷÷
1
n
=
N
X
n=1
÷÷
:
n

÷÷
j
n
.
Derivând în raport cu timpul ¸si utilizând legea a doua a lui Newton, ob¸tinem
d
÷÷
1
dt
=
N
X
n=1
÷÷
:
n
(
d
÷÷
j
n
dt
) =
N
X
n=1
÷÷
:
n

÷÷
1
(ext)
n
+
N
X
n;m=1
n6=m
÷÷
:
n

÷÷
1
nm
(1.37)
Deoarece,
N
X
n;m=1
n6=m
÷÷
:
n

÷÷
1
nm
=
N
X
n;m=1
n6=m
÷÷
:
m

÷÷
1
mn
putem scrie pe baza principiului ac¸tiunii ¸si reac¸tiunii
N
X
n;m=1
n6=m
÷÷
:
n

÷÷
1
nm
=
1
2
N
X
n;m=1
n6=m
(
÷÷
:
n
÷
÷÷
:
m
)
÷÷
1
nm
Dac¼ a principiul ac¸tiunii ¸si reac¸tiunii este îndeplinit în forma sa tare [adic¼ a (
÷÷
:
n
÷
÷÷
:
m
) q
÷÷
1
nm
]
rezult¼ a c¼ a suma dubl¼ a din (1.37) se anuleaz¼ a.
Notând
÷÷
M
(ext)
=
N
X
n=1
÷÷
:
n

÷÷
1
(ext)
n
ob¸tinem
d
÷÷
1
dt
=
÷÷
M
(ext)
care este teorema momentul cinetic pentru sistemul de puncte materiale.
Dac¼ a
÷÷
M
(ext)
= 0. rezult¼ a
÷÷
1 = co::t (1.38)
Exemple: For¸tele ce descriu interac¸tiunile obi¸snuite, gravita¸tionale sau coulumbiene, satisfac,
de regul¼ a, forma tare a principiului ac¸tiunii ¸si reac¸tiunii. Exist¼ a ¸si cazuri de sisteme simple, de
exp., for¸tele de interac¸tiune dintre doi dipoli electrici sau magnetici punctiformi care satisfac
doar forma slab¼ a a principiului amintit mai sus ==în.acest caz, momentul cinetic total al unui
astfel de sistem izolat nu se conserv¼ a.
3.3. Energia cinetica total¼ a 1
c
a sistemului de puncte materiale
De…nim energia cinetica total¼ a 1
c
a sistemului de puncte materiale ca …ind suma energiilor
cinetice ale tuturor punctelor materiale
1
c
=
1
2
N
X
n=1
:
n
÷÷
·
2
n
(1.39)
10
Derivând în raport cu timpul ¸si utilizând rela¸tia (1.2) ob¸tinem forma diferen¸ tial¼a a teoremei
energiei cinetice
d1
c
dt
= 1
(ext)
+1
(int)
(1.40)
unde 1
(ext)
=
N
X
n=1
÷÷
·
n
÷÷
1
(ext)
n
este puterea total¼ a corespunz¼ atoare for¸telor exterioare,
iar 1
(int)
=
N
X
n;m
n6=m
÷÷
·
n
÷÷
1
nm
este puterea total¼ a corespunz¼ atoare for¸telor interne.
sau sub forma
1
(int)
=
N
X
n;m=1
n6=m
d
÷÷
:
nm
dt
÷÷
1
nm
Punând în eviden¸t¼ a mi¸scarea centrului de mas¼ a, expresia (1.39) se poate rescrie
1
c
=
1
2
`
÷÷
\
2
+1
0
unde
1
0
=
1
2
N
X
n=1
:
n
÷÷
·
02
n
Energia cinetic¼ a total¼ a se scrie ca suma dintre energia cinetic¼ a a unui punct material …ctiv de
mas¼ a ` a‡at în centrul de mas¼ a al sistemului ¸si mi¸scându-se cu viteza
÷÷
\ acestuia ¸si energia
cinetic¼ a datorat¼ a mi¸sc¼ arii relative a acestor puncte fa¸t¼ a de centrul de mas¼ a.
Integrând rela¸tia (1.40) în raport cu timpul, ob¸tinem forma integral¼ a a teoremei energiei
cinetice.
1
c
(2) ÷1
c
(1) = ¹
(ext)
1>2

(int)
1>2
unde
¹
(ext)
1>2
=
N
X
n=1
2
Z
1
÷÷
1
(ext)
n
d
÷÷
:
n
¹
(int)
1>2
=
N
X
n;m=1
n6=m
2
Z
1
÷÷
1 d
÷÷
:
n
sau
¹
(int)
1>2
=
1
2
N
X
n;m=1
n6=m
2
Z
1
÷÷
1
nm
d
÷÷
:
nm
Observa¸tie:
11
(1) spre deosebire de teoremele impulsului ¸si momentului cinetic, din teorema energie cinet-
ice nu putem elimina for¸tele interioare folosindu-ne de principiul ac¸tiunii ¸si reac¸tiunii.
(2) Dac¼ a for¸tele interne ¸si externe sunt conservative, adic¼ a
÷÷
1
nm
= ÷grad
nm
l
(int)
nm
pentru for¸tele interne
÷÷
1
(ext)
n
= ÷grad
n
l
(ext)
pentru for¸tele externe
atunci se poate de…ni energia mecanic¼ a total¼ a a sistemului de puncte materiale
1 = 1
c
+l
(int)
+l
(ext)
m¼ arime care se conserv¼ a.
12

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->