ATITUDINEA SOFERILOR IN TRAFIC, CATEVA ASPECTE ETIOLOGICE

Prof. univ. dr. Toma Ion Asist.univ.dr. Marcu Iulia-Rahela Asist.univ.dr. Bunescu Marius Gabriel Societatea Romana de Medicina Muncii Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova

legea le interzice acestor categorii de persoane să deţină permis de conducere. . bombe cu ceas pe sosele     şoferi cu afecţiuni cronice conduc nestingheriţi pe drumurile publice. autorităţile autorizate în identificarea acestui fenomen.Bolnavii cronici. medicii de familie au obligatia de a sesiza organele de poliţie.

tulburări de personalitate. ciroza hepatică. afecţiuni cardiace. .Pe lista Ministerului Sănătătii Publice sunt 50 de boli incompatibile cu sofatul:          epilepsia. anemia hemolitică. alcoolismul cronic. deficienţă auditivă de peste 50%. strabismul paralitic. afecţiuni oculare care scad acuitatea vizuală.

.Este nevoie de accidente pentru a face ceva  Teoretic.  În practică însă. situaţia ar trebui să fie foarte simplă. este nevoie să se ajungă la accidente pentru ca unui şofer bolnav să-i fie retras permisul de conducere..

inclusiv când este la volan. cine adoarme greu.De ce adormim la volan        tulburările de somn sunt pe locul patru între afecţiunile şoferilor. se trezeşte uşor sau prea devreme ori nu se odihneşte suficient în acest timp are ceea ce se numeşte „tulburare de somn”. cel mai des suntem tentaţi să asociem tulburarea de somn cu insomnia. tulburarea apare când omul nu doarme normal noaptea şi apare nevoia de somn în timpul zilei. boala este şi atunci când sunt probleme în iniţierea. el creează în principal un disconfort în timpul zilei şi poate dura câteva săptămâni. dar puţini dintre ei mărturisesc la controlul medical. diagnosticul este pus în momentul în care fenomenul se întâmplă de cel puţin trei ori pe săptămână şi se menţine minimum o lună. menţinerea şi realizarea somnului. ori când trezirea este foarte devreme şi persoana nu mai poate adormi. luni sau chiar ani. .

8% au suferit un accident din cauza stării de somnolenţă. 11% au admis că s-au aflat în pericol de accident din cauza oboselii şi au ieşit de pe banda de circulaţie. mai ales ţinând cont că aproape 70% din accidente au loc pe parcursul călătoriilor de sub 2 ore.2% dintre şoferii intervievaţi au declarat că nu au avut niciodată probleme din cauza oboselii la volan.  Cel mai ciudata însă este faptul că nu mai puţin de 70% dintre accidentele care au loc datorate oboselii au avut loc chiar pe timpul zilei. după o noapte nedormită. un procent deosebit de mic. 28% au recunoscut că oboseala a făcut să tragă pe dreapta şi să se odihnească. s-a demonstrat că un şofer care nu a dormit deloc în ultimele 24 ore.acelasi comportament la volan ca cei băuti. în plus. are acelaşi comportament ca şi unul a cărui alcoolemie ajunge la 1 la mie vezi programul şoferilor de taxi      47% dintre şoferii intervievaţi s-au lovit cel puţin odată de probleme cauzate de oboseala pe timpul nopţii. . 5.Soferii nedormiti . 8.     Un studiu efectuat în Hexagon de către Asociaţia Auto a Străzilor din Franţa (ASFA) a adus în prim plan o statistică oarecum îngrijorătoare: o treime dintre accidente care au loc pe autistăzile din Franţa se întâmplă din cauza oboselii.

inclusiv tulburări de motilitate. dar bea seara şi nu se relaxează. .  inversarea ritmului de somn .lucrează în schimburi alternante  secundară unor stări emoţionale. consumul de alcool.  insomnia de trezire. dimpotrivă. stări depresive.  boli digestive. specifică celor care se trezesc brusc noaptea  soferii care au unele întâmplări grave în viaţă (îşi pierd un membru al familiei).  Insomniile vin deseori ca urmare a unor boli însoţite de dureri  afecţiunile osteo-musculo-articulare. fac depresie. excitante (cola) sau alcool.Cauze: dureri fizice.  soferul nu bea toată ziua pentru ca este la volan.  după consumul nocturn de cafea.

bine aerisite. încăperi liniştite.Masuri terapeutice        medicamente să se culce mai devreme. mişcarea fizică dinainte este benefică ora culcării. ajutorul unui medic psihiatru sau a unui psiholog este bine venit. după ce au consumat un ceai relaxant. .

gruparea acestora. timpul petrecut în vămi. culorile utilizate. umerilor şi genunchilor). . Suedezii: pe primul loc bolile aparatului locomotor (ale coloanei vertebrale. Cauzele care îi obosesc pe şoferi:      Japonezii: au studiat cum influenţează scaunul dormitul în cabină sau la hotel. urmate de cele psihologice. dacă lumina este corect dirijată. digestive şi tulburările de somn. lucrul în schimburile alternante. cum sunt poziţionate volanul. Japonia şi Statele Unite ale Americii. cât de răsucit stă şoferul pe scaun la anumite mişcări. locul în care dorm.Ce efecte are un scaun incomod    Preocupări în acest sens există în ţările nordice. organizarea ergonomică a cabinei (dacă vibrează scaunul. bordul şi celelalte comenzi). cât de departe sunt butoanele de semnalizare.

scorţişoară. cum ar fi cele de mâncare. care poate adormi la volan. briza mări. cele mai bune miresme pentru interiorul unei maşini sunt:      unele mirosuri „mai grele”.   mirosul învelişurilor de fast food sau cel al unei pâini calde – efect negativ pentru soferii care tin regim mirosuri periculoase: muşeţel. iasomie şi levănţică. precum cea de mentă îmbogăţesc concentrarea. alte arome. mentă.Mirosurile din interiorul masinii afectează comportamentul soferilor   Aveţi impresia că nu mai ştiţi să şofaţi? mirosurile afectează modul în care şoferii se comportă la volan. Potrivit lui Conrad King. lămâie cafea. întrucât acestea îl pot suprarelaxa pe şofer. .     simţul olfactiv se află în stransă legătură cu partea logică (funcţiile cognitive) ale creierului. cresc riscul producerii de accidente.

cu vârste cuprinse între 18 şi 30 ani. masturbarea la volan. Teribilismul. neatenţia şi lipsa de experienţă a tinerilor ce posedă permis auto sunt de multe ori şi cauzele evenimentelor rutiere       Tinerii şoferi nu-şi dau seama că-şi pun viaţa în pericol. Tinerii recunosc că cel mai adesea conduc sub influenţa alcoolului atunci când pleacă noaptea din club. 30% dintre tinerii şoferi de sex masculi. viteza excesivă . 30% au condus cel puţin odată băuţi. deoarece cred că şansele de accidente sunt mici datorate traficului redus. au condus cel puţin odată sub influenţa băuturilor alcoolice. şofer care dansează în timp ce conduce un tir.

nu percep faptul că ei înşişi pot pune în pericol viaţa lor şi a celorlalţi participanţi la trafic. în cursul anului 2010. Cel mai însemnat pericol pe care tinerii îl asociază consumului de alcool la volan:    suspendarea permisului implicarea într-un accident cu un alt şofer în stare de ebrietate. . accidente de circulaţie în care a fost cauză concurentă au reprezentat 7% din totalul accidentelor grave de circulaţie. potrivit studiului. conform Poliţiei Rutiere Romane. chiar şi în cazul consumului de alcool.  Pe fondul acestui comportament.

nu merg împreună. acuitatea vizuală. toţi trebuie să ţină cont de faptul că alcoolul. indiferent de cantitatea de alcool în grame la litru de sânge.80 şi 2 g %0 . Şofatul sub influenţa alcoolului este periculos. Alcoolul afectează funcţiile cognitive. . care devine tentat să depăşească limitele de viteză. aspecte foarte importante pentru un şofer. judecata conducătorului auto.     Din testările efectuate de INML anul trecut (3513-1308) 37. oricât de puţin şi şofatul. timpul de reacţie. Alcoolul afectează o serie de funcţii ale organismului cum ar fi. fie ea mai mult sau mai puţin ştiinţifică. stabilitatea vederii clare. mai ales in cazul alcoolemiilor mici. Indiferent de ce metodă folosesc şoferii pentru a estima timpul în care se pot urca din nou la volan.23% au înregistrat o alcoolemie cu valori între 0.

medicaţia antialcool (disulfuran) medicatia antivertij (cinarizina) sunt de asemenea contraindicate celor care vor să urce la volan. unele antihipertensive. gradul de concentrare şi timpul de reacţie. antiepilepticele. unele antihistaminice chiar tratamentele pentru răceală au acest efect nedorit. . inhibând reflexele. unele antialergice cum sunt romerganul. Acestea scad atenţia şi viteza de reacţie.Unele medicamente scad vigilenta soferilor           sedativele. clemastina sau clorfenilamina. prometazina.  Ele acţionează asupra SNC. ciproheptadina. tranchilizantele. antidepresivele. De aceea este necesar de a fi citit prospectul tutror medicamentelor pe care un şofer le ia înainte de a urca la volan.

unele hipertensive mai vechi cum este rezerpina. unele siropuri de tuse sau tincturile din plante conţin alcool. chiar şi atunci când acesta este pentru o banală răceală.  . le poate da şoferilor stare de somnolenţă. cum este dextrametarfanul. Metoclopramidul. nu trebuie luate înainte de a urca la volan. antiemetic foarte utilizat în România. Sunt atât de multe medicamente care pot da acest efect nedorit încât este imposibil de reţinut numele tuturor. Cel mai indicat ar fi să se citească întotdeauna prospectul înainte de a lua un medicament. pot influenţa capacitatea de a conduce vehiculul.    Antiemeticele dau somnolenta. unele antitusive. prin urmare nu este indicat înainte de a urca la volan.

Concluzie  pentru a diminua efectele unui comportament inadecvat pe drumurile publice a conducătorilor auto. . pe langa imbunatatirea si mai ales aplicarea cadrului legislativ existent se impune si o supraveghere medicala activa a acestora si o colaborare intre structurile medicale si psihologice care participa la concluzia finala in atribuirea diagnosticului de aptitudine pentru aceasta categorie de lucrători.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful