You are on page 1of 35

Fabrici pentru prepararea centralizata a betoanelor cu actiune periodica

1. Coordonator: Sef. lucr. doc. ing TODOR IOAN 2. Studenti: Purcarea Elena Pana Stefan 3. Grupa: 1892 4. Anul : IV

MASINI SI INSTALATII PENTRU PREPARAREA BETOANELOR SI MORTARELOR MALAXOARE PENTRU PREPARAREA BETOANELOR SI MORTARELOR Una dintre cele mai importante conditii care se impun unei masini pentru prepararea betoanlor,mortarelor sau amestecurilor asfaltice este aceea de a asigura prepararea unui amestesc de calitate superioara,adica amestecarea intima a agregatelor,acimentului si apei,precum si eventual a adaosului-pentru betoane;a liantului organic,agregatelor si prafului mineral-pentru amestecuri asfaltice;a nisipului,liantului si apei-pentru mortare;in scopul obtinerii unui amestec cat mai omogen.In legatura cu aceasta trebuie luat in consideratie faptul ca,comportarea diverselor materiale care se amesteca este foarte diferita.Uneori,dezvoltarea de caldura in cursul procesului de amestecare poate produce modificari ale materialelor component,iar reactiile chimice pot influenta strucura produsului malaxat.Toti acesti factori arata cat de puternic poate influenta asupra comportatii materialelor component alegerea sistemului de malaxare,durata amestecarii,constructia utilajului folosit. Rezumand proprietatile diferitelor parti componente ale amestecurilor,apar urmatoarele cerinte care trebuie sa fie satisfacute de procesul de malaxare: -repartizarea uniforma a granulatiilor intre ele; -repartizarea uniforma a liantilor si a apei; -repartizarea ireprosabila din punct de vedere cantitativ a celor mai mici adaosuri; -intrarea in actiune totala a celor mai fine particule de liant; -impiedicarea formarii de cuiburi si cocoloase; -impiedicarea sfaramarii agregatelor,pentru a nu modifica compozitia granulometrica initiala; A doua conditia care se cere masinilor modern este aceea de a realize productivitati ridicate,prin micsorarea duratei de malaxare,incarcare si descarcare a malaxorului,precum si prin mecanizarea complexa sau chiar automatixarea intregului process de preparare a amestecului. A treia conditie este aceea de a asigura conditii optime de deservire si exploatare a utilajelor.Astfel,au capatat o larga utilizare comenzile prin butoane,folosirea fiselor perforate pentru obtinerea retetei de amestec dorite,prepararea centralizata a amestecului in statii fixe,portabile sau mobile de diferite capacitati.

Malaxoarele pot fi clasificate,in principal,dupa metoda de amestecare a componentilor si dupa continuitatea procesului de malaxare.Dupa metoda de amestecare a componentilor,pot fi: cu amestecare prin cadere libera,cu amestecare fortata,cu amestecare combinata,vibratoare si turbulente.Malaxoarele care executa amestecarea prin cadere libera au organul de lucru sub forma unei tobe rotative,de peretii interiori ai careia sunt fixate mai multe palete(fig. 13.1). Malaxoarele cu amestecare fortata sunt alcatuite dintr-o cuva,in interiorul careia se rotesc unul sau doi arbori verticali sau orizontali,prevazuti cu palete(fig. 13.2).

Malaxoarele cu amestecare combinata folosesc in acelasi timp diferite metode de amestecare.Ele asigura calitati superioare ale amestecurilor,dar sunt mai complicate din punct de vedere constructive,fapt pentru care pana in present nu au o raspandire prea larga.La malaxoarele vibratoare(destinate prepararii unor betoane),pe langa amestecarea obisnuita,prin cadere libera sau fortata,se utilizeaza si vibrarea.Malaxoarele turbulente sunt de fapt malaxoare cu amestecare fortata la care arboreal cu palete se roteste cu viteza mare.Ele asigura prepararea calitativa a mortarelor si betoanelor plastice. Dupa continuitatea procesului de amestecare,malaxoarele pot fi cu amestecare(actiune) periodica sau continua.La malaxoarele cu amestecare periodica,prepararea amestecului se face ciclic,prin introducerea periodica in toba a unor anumite cantitati de material component,malaxarea acestora si descarcarea amestecului gata preparat,dupa care ciclul se repeta.La malaxoarele cu actiune continua,introducerea materialelor,amestecarea lor si descarcarea produsului gata preparat se efectueaza continuu,pe toata perioada de functionare a masinii. CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA MALAXOARELOR CU ACTIUNE PERIODICA SI AMESTECARE PRIN CADERE LIBERA Aceste tipuri de malaxoare sunt utilizate in principal la prepararea betoanelor,din care cauza sunt cunoscute in practica sub denumirea de betoniere.Ele pot fi mobile-montate pe roti de deplasare,pentru capacitate ale tobei pana la 500 l – sau stationare – montate pe un cadru metalic sau pe o fundatie de beton,pentru capacitate ale tobei intre 500 si 4500

l.Dupa constructia tobei si dupa modul in care se executa descarcarea betonului,malaxoarele(betonierele) cu amestecare periodica prin cadere libera se grupeaza in urmatoarele categorii : basculante in forma de para,nebasculante reversibile;basculante,dublutronconice,de mare capacitate.
Constructia si functionarea malaxoarelor basculante in forma de para Malaxoarele basculante in forma de para se contruiesc in mod current pentru capacitate mici,cuprinse intre 80 l si 250 l. Aceste sunt masini mobile,montate pe roti.Schema constructiva a unui asemenea malaxor este data in figura 13.3. Toba 1 a ,a;axorului are forma de para si este compusa din doua parti.Partea inferioara,turnara din fonta sau exectata din table de otel,se sprijina pe o osie 2,care este fixata de traversa 3.Partea superioara a tobei,executata din table de otel,este prinsa de partea inferioara prin suruburi sau este sudata de aceasta.In interiorul tobei prinse de ea,se afla paletele.Fusurile traverse 2 se sprijina in doua lagare,montate pe cadrul 4.Traversa poate fi rotita in jurul axei fusurilor sale cu ajutorul unui volan sau manete 5.Bascularea tobei eprmite asezarea ei in pozitie de incarcare,descarcare sau amestecare.Malaxarea prin cadere libera se produce datorita rotirii tobei in jurul axei sale de sprijin.Aceasta miscare este asigurata de la motorul 6.prin transmisia cu curea 7,pinionul conic si coroana dintata conica 9,fixate pe toba.Materialele component se introduce in toba pe la partea superioara,care este descoperita.

In timpul prepararii betonului,toba se afla inclinata cu un unghi α de 20 de grade fata de orizontala.Daca α>20 de grade,amestecarea nu se mai face in bune conditii,deoarece se reduce inaltimea de cadere a meterialelor,iar particulele de la partea interioara a tobei nu mai sunt antrenate de paleta.Unghiuri α prea mici ,dubla micsorare a capacitatii tobei,in comparative cu volumul lui geometric.Dupa ce betonul a fost preparat,cu ajutorul manetei 5 se inclina toba cu orificiul de incarcarea in jos si se descarca betonul in mijlocul de transport. De regula,malaxoarele de 100 l nu sunt dotate cu o cuva de incarcare si nici cu dozator de apa.Malaxoarele de capacitate mai mari sunt echipate cu o cuva de incarcare si cu dozator de apa.In figura 13.4 se da schema cinematic a unui malaxor in forma de para cu pozitiile tobei de amaestecare in timpul incarcarii,malaxarii si descarcarii. In figura 13.5 , a,b , se da vederea de ansamblu si schema de principiu a unui malaxor de capacitate q≤100 l cu toba in consola.Malaxoarele in forma de para prezinta avantajul ca au o constructive sipla iar incarcarea si descarcarea lor se face cu usurinta.Pentru transportul lor in cadrul santierului sau in afara sunt remorcate la diferite vehicule de transport.Pentru includerea unor asemenea malaxoare intr-un circuit automat este necesar sa se mecanizeze si operatia de basculare a tobei. Constructia si functionarea malaxoarelor nebasculabile reversibile Acestea se executa pentru capacitati de tobe intre 250 si 3000 l . In Romania asemenea malaxoare se executa la uzina Steaua Rosie Bucuresti pentru capacitati de 250-500 l.Toba acestui malaxor(fig. 13.6) se sprijina liber pe 4 role.In interiorul tobei sunt fixate 2 tipuri de palete:unele obisnuite,in portiunea de alimentare si in cea central si altele elicoidale la capatul de descarcare.In timpul amestecarii,toba se roteste si paletele elicoidale ajuta la omogenizarea amestecului.Descarcarea betonului preparat se face cu ajutorul paletelor elicoidale,prin inversarea sensului de rotatie a tobei.La ultimele malaxoare reversibile,executate in tara noastra,rotirea tobei se face direct prin intermediul celor 4 role de sprijin,care sunt echipate cu bandaje de cauciuc. Forma dublutronica a tobei asigura o amestecare de buna calitate,iar descarcarea betonului,prin inversarea sensului de rotatie,duce la simplificarea constructiei malaxorului in ansamblu.Se remarca de asemenea malaxoarele reversibile triplutronconice,produce in Franta.Forma tobei asigura o amestecare mai intensive a materialelor comparative cu alte modele.

Constructia si functionarea malaxoarelor dublutronconice basculante La prepararea betoanelor cu agregate mari se utilizeaza pe scara larga malaxoare dublutronconice basculante de la 13.7 . Acestea au capacitatea de incarcare intr 450-4500 l .Toba 1 a acestor malaxoare este alcatuita din 2 trunchiuri de con,unite in partea central printr-o portiune cilindrica.Toba se sprijina pe traversa 2 prin intermediul a 2 role de sustinere 3 si a trei perechi de role de ghidare 4.In interiorul tobei se afla pana la 12 palete fixate pe peretii acesteia.Rotirea tobei se face de la un motor electric 7,prin intermediul unui redactor 8 si al unei coroane dintate,fixate pe partea central a tobei.Bascularea tobei poate fi efectuata mecanic,hidraulic sau pneumatic.In ultimele 2 cazuri cele mai utilizate in prezent toba este basculata de catre capatul exterior al tijei unui piston 9 prin deplasarea pistonului in sus toba se inclina in pozitia de descarcare,iar prin deplasarea lui in jos ,toba revine in pozitia de incarcare si amestecare.Aceste malaxoare asigura o amestecare mai buna comparative cu celelalte tipuri de malaxoare cu amestecare prin cadere libera.Reducerea lungimii partii cilindrice partii centrale a tobei si forma speciala a paletelor determina o deplasare a materialelor introduce.Descarcarea prin basculare se face intr-un timp mai scurt dar mecanismul de basculare complica constructia,duce la marirea greutatii si costului malaxorului,precum si la cresterea cheltuielilor de deplasare.Asemenea malaxoare sunt rentabile in cazul ulilizarii lor in fabricile automate de beton de mare productivitate,prin asezarea lor in cuiburi de 2,3,4 sau chiar 5 malaxoare.

CALCULUL MALAXOARELOR CU ACTIUNE PERIODICA SI AMESTECARE PRIN CADERE LIBERA Determinarea turatiei optime a tobei malaxorului Numarul n de rotatii ale tobei malaxoarelor cu amestec prin cadere libera se determina din conditia ca materialele component ale amestecului in timpul ridicarii lor de catre palete,sa nu fie presate de peretii tobei sis a aiba posibilitatea de a cadea liber.In timpul operatiunii de amestecare materialul ridicat de palete incepe sa cada in momentul in care directia paletei(fig 13.8) formeaza un unghi α1> φ de frecare dintre material si metal.Si in acest caz insa,caderea materialului este posibila numai daca component greutatii acestuia dupa directia paletei este mai mare decat forta centrifuga a greutatii proprii + forta de frecare dintre material si paleta.Conform figurii 13.8 conditia de cadere a materialului de pe paleta este asigu

rata daca se respecta urmatoarea relatie : Calculul de puteri necesare actionarii malaxoarelor cu amestecare prin cadere libera Puterea necesara actionarii malaxoarelor cu amestecare prin cadere libera se determina din conditia ca motorul de actionare trebuie sa asigure pe de o parte ridicarea materialului,iar pe de alta parte invingerea rezistentelor care apar la reazamele de sprijin. Calculul puterii necesare ridicarii materialului de catre palete . In timpul rotirii tobei,materialele componente sunt antrenate de palete si ridicate la o anumita inaltime.In acest timp,o parte din materialul din toba este antrenat prin frictiune si ridicat de catre acesta.Fenoemnul este deosebit de complex si din aceasta cauza majoritatea autorilor folosesc pentru calculul acestei puteri o relatie simplificata care ia in consideratie deplasarea centrului de greutate a masei de material supusa malaxarii(fig. 13.9).In acest caz,momentul motorului este necesar ridicarii materialului se determina cu relatia:

Calculul puterii necesare invingerii rezistentelor care apar in reazemele de sprijin. Se noteaza cu G, greutatea constructiei metalice a tobei, si cu Gb- greutatea materialului din interiorul ei.In cazul in care toba se sprijina pe 2 sau 4 role(fig. 13.10),sarcina care revine unei singure role P’ se determina cu relatia:

Puterea P1,necesara invingerii acestor rezistente se calculeaza cu relatia :

in care D este diametrul exterior al bandajului tobei,in m,iar n – numarul de rotatii al tobei pe minut.Puterea totala,necesara actionarii motorului in timpul lucrului va fi:

La malaxoarele in forma de para,toba se sprijina pe un pivot central.Pentru simplificarea calculelor,se considera ca in timpul malaxarii toba se roteste in pozitie orizontala(fig. 13.11). Puterea Pr,necesara ridicarii materialului de catre palete,se calculeaza in mod similar ca in cazul tobelor pe role. Puterea Pf,necesara invingerii frecarilor in lagarele de sprijin ale tobei,se calculeaza cu formula :

Deci,puterea totala necesara actionarii malaxorului in timpul lucrului va fi,

La malaxoarele prevazute cu o cupa de alimentare(schip),este necesar sa se calculeze separate puterea motorului necesara actionarii cupei(fig. 13.14).In acest scop se foloseste formula ,

Din figura 13.14 se vede ca :

Unde Gc+m reprezinta greutatea cupei de alimentare impreuna cu materialele componente(fara apa) necesare unei sarje de amestec.La unele malaxoare,cupa de alimentare este actionata de la motorul de rotire a tobei.In acest caz,calculul puterii motorului se face atat din conditia de asigurare a malaxarii(formula 13.12),cat si din conditia de a asigura ridicarea cupei de alimentare si rotirea tobei goale in acelasi timp.Se alege motorul dupa valoarea maxima obtinuta.Cea de-a doua conditie duce la urmatoarele relatii de calcul ale puterii motorului: -pentru tobele pe role

-pentru tobele in forma de para

Malaxoarele cu un singur motor de actionare si pentru toba si pentru cupa au o putere instalata mai mica decat cele cu motoare separate,dar schema cinematic a primelor este mai complicate si cheltuielile de exploatare sunt mai mari.Din aceasta cauza,foarte multe modele de malaxoare dotate cu cupa de alimentare sunt prevazute cu doua motoare electrice de actionare:unul pentru malaxare,iar cel de-al doilea pentru ridicarea cupei.

Calculul productivitatii malaxoarelor cu amestecare periodica prin cadere libera Productivitatea de exploatare a unui malaxor Pe cu actiune periodica depinde de capacitatea malaxorului,de numarul de cicluri de functionare pe ora si de gradul de utilizare a masinii in timp

Unde: q- capacitatea malaxorului,in l; kr – coeficientul de reducere a betonului(kr=0,67…0,7); T-durata ciclului de functionare pentru prepararea unei sarje de amestec,in s; Kt-coeficientul de utilizare a masinii in timp. Prin capacitatea q a unui malaxor,se intelege volumul de material uscate(piatra sparta,nisi psi ciment) care se introduce in toba pentru prepararea unei sarje de beton.Durata ciclului de preparare a unei sarje depinde de timpul necesar incarcarii ti,de timpul necesar amestecarii tm si de durata descarcarii bretonului preparat td,deci T= ti+tm+td . In practica,in functie de capacitatea tobei si de sistemul de alimentare,ti=10..25 s,iar td=15…25 s.Durata malaxarii tm,in functie de reteta amestecului,poate fi de 60..150 s.Volumul geometric la un malaxor cu amestecare periodica prin cadere libera este de regula 3…4 ori mai mare decat capacitatea tobei. Influenta constructiei malaxoarelor cu amestecare prin cadere libera asupra puterii necesare,productivitatii masinii si calitatii amestecului preparat In tabelul 13.1 sunt date valorile medii ale principalilor indicatori tehnico-economici pentru diferitele tipodimensiuni de malaxoare cu amestecare prin cadere libera,prevazute cu cupa de alimentare.Din tabel se observa ca majoritatea tipodimensiunilor malaxoarelor reversibile au indici superiori fata de cei ai malaxoarelor cu toba basculanta sau ai celor cilindrice cu jgheab de descarcare.

Tipul malaxorului

Capacitatea de incarcare,in l 250…375 500…750 250…375 500…750 250…375 500…750 1000

Indici medii* G/V 5,30 5,05 6,67 5,80 5,98 4,85 3,90 Q/G 3,78 4,10 2,98 3,42 3,41 4,20 5,13 P/V 10,90 10,18 16,60 13,50 9,11 8,98 9,15 P/Q 0,55 0,51 0,84 0,68 0,46 0,45 0,46 P/G 2,07 2,14 2,48 2,37 1,58 1,88 2,32

Malaxoare cu toba basculanta

Malaxoare cilindrice cu jgheab de descarcare Malaxoare reversibile

*Productivitatea s-a calculat pt. 40 de cicluri/h

CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA MALAXOARELOR CU ACTIUNE PERIODICA SI AMESTECARE FORTATA Malaxoarele cu actiune periodica si amestecare fortata pot fi cu ax vertical sau orizontal.Foarte raspandite sunt malaxoarele care au axul cuvei vertical.Dupa sistemul de deplasare al paletelor de amestecare,malaxoarele cu ax vertical utilizate in prezent in industria constructiilor se impart in urmatoarele grupe principale: Constructia si functionarea malaxoarelor cu ax vertical Malaxoare in contracurent. Malaxoarele in contracurent se caracterizeaza prin aceea ca in timp ce toba de amestecare se roteste intr-un sens,unul sau doi arbori verticali cu palete se rotesc in sens contrar.Materialele component sunt incarcate de pe partea superioara a cuvei si sunt descarcate prin partea centrala inferioara a acesteia.Asemenea malaxoare sunt utulizate atata la prepararea betoanelor cat si in alte domenii. Malaxoare in echicurent. Specificul malaxoarelor in echicurent consta in aceea ca atata arboreal cu palete cat si cuva de amastec se rotesc in acelasi sens(13.14). Arborele cu palete primeste miscarea de la un motor prin intermediul unei transmisii iar cuva montata liber pe un pivon central este natrenata prin frictiune de catre material aflate in interiorul ei.Modul de lucru al malaxorului este urmatorul:se introduce materialele component in cuva,dozate conform retetei,se coboara bratul cu palete in interiorul cuvei si se exercita o malaxare.Arborele cu palete se roteste cu 40 rot/minut iar cuva cu 20 rot/minut. Bratul cu palete sustine atat arboreal vertical cu 4 palete cat si 2..3 palete fixe.Dupa terminarea malaxarii se ridica arboreal cu palete si se descarca betonul din cuva prin bascularea acesteia.

Malaxoare planetare. Malaxoarele planetare se deosebesc de malaxoarele in contracurent si de cele in echicurent prin aceea ca cuva lor este fixa.Organul de malaxare al acestor utilaje se compune din urmatoarele parti: un support montat rigid pe arboreal central vertical,palete individuale,fixate pe support si una sau doua stele cu palete.Paletele individuale si stelele cu palete se rotesc impreuna cu suportul in jurul axei arborelui central vertical;in acelasi timp insa fiecare stea cu palete se roteste si in jurul axei proprii(fig. 13.15 si 13.16).In acest mod se realizeaza o miscare compusa a paletelor de amestecare si ca urmare o amestecare intensive a materialelor.Betonul preparat se descarca pe la partea extrema a fundului cuvei,prin deschiderea unui deschizator orizontal.

Turbomalaxoare . Turbomalaxoarele au,de asemenea,cuva fixa.La acestea zona centrala cuvei,zona de intensitatea minima de malaxare,este eliminate din procesul de lucru,fiind izolata de restul cuvei printr-un cilindru din tabla 5(fig. 13.17). Organul de lucru al turbomalaxorului se compune din mai multe palete de amestecare intre 3..24 (in functie de capacitatea cuvei).Paletele sunt asezate la diferite distante de axa rotorului,astfel incat prin rotirea acestuia ele sa mature intreaga suparafata interioara a cuvei.Pentru realizarea deplasarii radiale a materialelor componente,paletele sunt asezate sub anumite unghiuri fata de razele lor de rotire astfel incat paletele exterioare sa deplaseze materialele spre interiorul cuvei,iar cele interioare in sens invers.Deplasarea pe verticala a materialelor componente este asigurata atat de pozitia inclinata a paletelor pe vertical,cat si de faptul ca inaltimea paletelor este mai mica decat nivelul materialelor din cuva(stratul superior cade liber in urma paletelor,dupa trecerea acestora).Doua paletele razuitoare 6 si 7 asigura curatatea peretilor verticali ai cuvei.

Paletele de amestecare 3 ale turbomalaxoarelor sunt prinse de rotorul 8 prin intermediul unor brate 2.Pentru a evita ruperea bratelor in cazul in care paleta si cuva 1 s-a intepenit cu o piatra,bratele sunt prevazute cu amortizoare fie sub forma unor arbori din foi vertical sau inclinate fie sub forma unor arcuri elicoidale.Au aparut chiar si unele modele cu prindere rigida a bratelor paletelor de rotor.Montarea arcurilor de amortizare in zona de amestecare a componentilor duce la incarcarea acestora cu beton,ceea ce necesita curatirea zilnica a acestora.Mult mai rationala este asezarea acestor arcuri in afara zonei de malaxare.Prinderea rigida a bratelor paletelor este mult mai simpla decat cea elastica dar deocamdata nu exista date care sa confirme siguranta ei in exploatare.Alimetarea cuvei se face pe la partea superioara a acesteia iar descarcarea pe la partea exterioara inferioara,prin deschiderea unui sector circular 4. Malaxoare turboplanetare. Malaxoarele turboplanetare se deosebesc de turbomalaxoarele dschise anterior prin aceea ca pe langa paletele de amestecare fixate prin brate direct pe rotor,mai sunt dotate si cu una sau doua stele cu palete care se rotesc si fata de axa proprie(fig. 13.18).Aceasta duce la o intensitate si mai mare a procesului de malaxare dar in acelasi timp complica constructia utilajului si a transmisiei.

Calculul malaxoarelor cu ax vertical In paragraful da fata se va trata numai calculul turbomalaxoarelor pentru betoane ,masini care au capatat o larga raspandire in prezent si se executa in serie in Romania. Determinarea dimensiunilor geometrice ale cuvei de amestec. Se stie ca vitezele tangential maxime la palete sunt Vmax=2,8..2,9m/s la turbomalaxoare cu capacitatea cupei q=250..370 l si de 3m/s pentru q≥500 l iar vitezele tangentiale medii Vm=1,75m/s pentru q=2501 si Vm=2,0m/s pentru q≥500 l.

Calculul puterii necesare actionarii turbomalaxoarelor pentru betoane. Puterea necesara in procesul de amestecare in malaxoare cu amestecare fortata este determinate in primul rand de rezistentele care apar la palete de distantele de la aceasta la axa lor de rotatie si de vitezele de deplasare ale organelor de amestecare.In timpul deplasarii materialului de catre una din palete trebuie invinse fortele de frecare dintre prisma de material din ata acestuia si fundul tobei,dintre aceeasi prisma si restul materialului din toba,fortele de frecare determinate de deplasarea materialului care revine unei singure palete de o anumita forma si dimensiune.Pentru simplificarea problemei,se presupune ca rezistenta la amestecare P care se opune unei singure palete in timpul de lucru este direct proportional cu suprafata de atac a paletei si cu coeficientul K care reprezinta rezistenta specifica la amestecare deci

Experimental s-a experimentat ca valoarea rezistentei specific medii la amestecare Km ramane aroximativ constanta pentru o anumita reteta de amestec si pentru anumite viteze tangential la palete,de asemenea s-a ajuns la concluzia ca dimensiunile paletelor si unghiurile lor de asezare influenteaza fortele putin asupra valorilor Km determinand valorile rezistentelor specific la amestecare pentru acelasi consum de ciment s-a facut in toate cazurile in situatiile cele mai nefavorabile de lucru,si anume pentru acei factori care au dus la inregistrari de puteri maxime. Calculul organelor de amestecare al turbomalaxoarelor pentru betoane. Pentru determinarea solicitarilor care apar in organelle de malaxare este necesar sa se recunoasca partile rezistentei Pi care actioneaza asupra fiecarei palete.Rezulta ca este necesar sa se cunoasca valorile Ki pentru fiecare paleta in parte.Experimentarile effectuate de autor au aratat ca pentru o anumita reteta de amestec in interiorul aceluiasi turbomalaxor rezistenta specifica la amestecare la diferitele palete Ki este o functie liniara de viteza tangential la paleta respectiva Vi. Calculul mecanismului de descarcare a cuvei(fig. 13.21) . Se calculeaza : -greutatea betonului sprijinit pe sector

-forta de frecare dintre beton si sector

-forta de actionare din cilindru

Calculul productivitatii malaxoarelor cu actiune periodica si amestecare fortata. Productivitea malaxoarelor cu amestecare fortata se calculeaza cu aceeasi relatie ca si la malaxoarele cu amestecare prin cadere,dar trebuie sa se aiba in vedere ca timpul optim de malaxare este mai mic astfel pentru turbomalaxoare durata optima de malaxare pentru betoanele vartoase este de 50 s.

Constructia si functionarea malaxoarelor cu ax orizontal pentru prepararea betoanelor si mortarelor. Malaxoarele cu amestecare fortata cu ax orizontal pot fi cu unul sau doi arbori cu palete. Malaxoarele cu un singur arbor orizontal. Dintre acestea,cele mai simple sunt malaxoarele pentru prepararea mortarelor de mica capacitate(fig.13.22) .Arborele 1 se sprijina pe lagarele 2,fiind antrenat de la motor prin intermediul rotii dintate 3.Arborele este de sectiune patrata,asigurand in acest mod fixarea suportilor 4 si 5 de sustinere a paletelor elicoidale 6.Cuva 7 a malaxorului are o forma cilindrica la partea inferioara.Alimentarea cuvei se face pe la partea ei superioara iar descarcarea prin basculare cu un volan.

In ultimii ani au aparut malaxoare cu un singur arbore orizontal destinate diferitelor retete de betoane.Caracteristic acestor malaxoare este faptul ca pe arbore se afla montata o paleta elicoidala si mai multe palete plane(fig. 12.23) iar in timpul malaxarii cuva de amestecare 1 si 2 (fig. 13.24) se ridica cu o cupa spre partea superioara a cadrului sau de sustinere 3 unde prin basculare se descarca in buncarul 4 de unde este preluat de mijloace de transport.Datorita existentei celor 2 sisteme de palete precum si asezarilor lor,se realizeaza o malaxare fortata intensive ceea ce face sa se obtina betoane de calitate dupa 30 s de amestec.

MALAXOARE CU ACTIUNE CONTINUA SI AMESTECARE PRIN CADERE LIBERA Aceste tipuri de malaxoare sunt destinate prepararii betoanelor care au tasarea conului > 2…4 cm si contin aggregate de marimi de pana la 150 mm. Principalele subansambluri a unui asemenea malaxor sunt: tamburul 1(fig. 13.26) prevazut in interior cu palete de amestecare ,palnia de alimentare 2,mecanismul de actionare 3,rolele de sustinere 4 ,si cele de ghidare 5 si conducta de alimentare 6.Una din aceste utilaje cu lungimea de 4m si diametrul de 1,6 m asigura o productivitate de 120 metri cubi / h,putand inlocui astfel 4 malaxoare cu actionare periodica si amestecare prin cadere libera de cate 2400 l fiecare.Prin acest consum specific de energie electrica se reduce de la 2,08 la 0,72 kW x h iar consumul specific de metal de la 0,75 la 0,5 tone.

FABRICI PENTRU PREPARAREA CENTRALIZATA A BETOANELOR Generalitati
O intreprindere de constructii isi poate asigura necesarul de beton prin una din urmatoarele modalitati: -preparandu-l in regie proprie; -achizitionandu-l de la producatori autorizati(statii de betoane) Incepand din 1964 suntem martorii unei dezvoltari rapide a industriei betonului gata pentru utilizare ,produs in fabric independente de locul de punere in opera,beton care,descarcat intr-un vehicul corespunzator,se poate transporta la locul de returnare fara a se segrega sau a-si schimba proprietatile.In general prepararea betoanelor in central da posibilitatea: -realizarii in orice caz a unor progresii tehnice datorita controlului permanent si riguros al calitatii betonului. -reducerea costului betonului folosit pe santier Controlul calitatii betoanelor se efectueaza prin cercetari zilnice ale materiilor prime,verificari permanente ale aparatelor de masura ,incercari de consistent,compozitie omogena si rezistenta.Folosirea unor fabric de beton in cadrul intreprinderilor de elemente prefabricate din beton si beton armat creeaza conditii care permit stabilirea unui sistem de lucru nou organizat cu un control mai bun al integritatii productiei si o ridicare a calitatii la toate sortimentele.Instalatiile utilizate la prepararea centralizata a betoanelor sa fie sub forma unor central complet automatizate,fie sub forma unor instalatii portabile sau mobile,unele dintre acestea fiind deosebit de compacte.Marea majoritate a fabricilor de beton sunt dotate cu malaxoare cu actiune periodica.In ultimul timp se observa de asemenea,folosirea cu mult success a fabricilor de beton dotate cu malaxoare cu actiune continua cu doi arbori orizontali.

FABRICI DE BETON CU MALAXOARE CU ACTIUNE PERIODICA Fabricile de beton pot fi organizate in principal dupa 2 scheme tehnologice,si anume: Intr-o treapta(fig. 14.1) si in 2 trepte(fig. 14.2).Fabricile de beton la care intreg procesul tehnologic se executa intr-o singura treapta sunt stationarea.Ele asigura atat dozarea materialelor component,cat si prepararea betoanelor de diferite marci si retete.

La prepararea betoanelor cu agregate mari,utilizate la constructiile de baraje se utlizeaza fabric de beton automatizare dotate cu 2,3 sau 4 malaxoare dublutronconice basculante de mare capacitate(fig 14.3).Fabrica propriu zisa cuprinde un transport de agregate 1(nisip si pietris,sau piatra sparta),o palnie distribuitoare 2,buncare 3,conducta pentru transportul pneumatic al cimentului 4,cicloane 5,sectia de dozare 6,palnia de amestec uscat 7,malaxoare 8,dozatoare si conducte de alimentare cu apa si plastifianti 9,10 si buncarele tampon 11. In cazul in care sectia de malaxare este dotata cu 3 sau 4 malaxoare asezate in cui,alimentarea acestora se face cu ajutorul unei palnii rotative(fig 14.4).

Pentru deservirea unor mari complexe de construtii civile sau industriale,sau a unor fabric de prefabricate din beton si beton armat se utlizeaza fabric de beton dotate cu unu sau doua turbomalaxoare(fig. 14.15).La asemenea fabric comanda retetei necesare de beton poate fi data chiar de mecanicul vehiculului de transportat betonul,care introduce la un punct de comanda o fisa perforate in mod corespunzator.O asemenea fabrica este alcatuita dintr-un elevator de agregate 1,buncar cu sectiune pentru diferite sorturi de aggregate 2,siloz de ciment 3,sectia de dozare/malaxare 4 si cabina de comanda 5. Ultimele tipuri de fabric automate de beton sunt prevazute cu aparatura de masurare si reglare automata a umiditatii amestecului chiar in timpul prepararii.Aceasta permite asigurarea unei mari precizii a reteti betonului,indifferent de umiditatea initiala a agregatelor.Fabricile de beton in 2 trepte sunt de productivitati mai reduse decat cele intr-o singura treapta si pot fi semi-mobile sau mobile.Asemenea instalatii au gabarite reduse,pot fi deplasate reduse de la un santier la altul.Ele sunt dotate cu urmatoarele utilaje sau aparate(fig. 14.6 si 14.7).Un screper radial de cablu 1,2,3 pentru alimentare cu aggregate,dozatorul de aggregate 4,dozatorul de ciment 5,silozul de ciment 6 si transportorul elicoidal 7,elevatorul de aggregate 8 si malaxorul 9.Diferitele fractiuni de aggregate sunt separate de peretii radial 10 din lemn.Cimentul dozat poate fi descarcat direct din malaxor(fig. 14.6) sau in elevatorul de aggregate(fig 14.7).Prima variant este mai avantajoasa,fiindca exclude posibilitatea de umezire si deci de prize a cimentului inante de a ajunge in malaxor.Centrala de beton in 2 trepte executata la uzina mecanica Nicolina/Iasi are o productivitate de 14 metri cubi/h sau 3000 metri cubi/an.Fabrica este dotata cu un turbomalaxor de 500 l.Avantajele economice ale prepararii betonului in fabric pot fi puse in valoare numai in cazul in care se utilizeaza mijloace de transport corespunzatoare.In prezent,in industria

constructiilor,se utilizeaza din ce in ce mai mult la transportul betoanelor,sau a amestecurilor uscate,automalaxoarele de capacitate intre 2,0 si 10 metri cubi. Automalaxorul fig. 14.8 este alcatuit din urmatoarele parti componente:autocamionul de baza,malaxorul 1 cu amestecare prin cadere libera,pivotal 2 si rolele 3,palnia de alimentare 4,jgheabul de descarcare 5,transmisia 6,rezervorul de apa 7,conducta de apa 8.Actionarea tobei se poate face de la motorul autocaminului,fie printr-o prize de putere si arbori cardanici,fie printr-o pompa cu motor hydraulic.La numeroase modele se prevede un motor separate pentru rotirea tobei.

Puterea necesara actionarii automalaxoarelor se determina in cazul malaxoarelor cu amestecare prin cadere libera avandu-se in vedere ca toba se amestec se sprijina la o extremitate pe un pivot,iar la cealalata extremitate pe 2 role(fig 14.9)

Pentru determinarea puterii necesare se considera toba in pozitie orizontala si ca greutate malaxorului se repartizeaza in mod egal pe cele doua reazime.Puterea necesara actionarii automalaxorului se determina cu relatia:

FABRICI DE BETON CU MALAXOARE CU ACTIUNE CONTINUA Mecanizarea si automatizarea productiei asigura o eficienta tehnoeconomica maxima in cadrul proceselor tehnologice continue.Practica din ultimii ani a aratat ca,crearea unor noi linii tehnologice in flux continuu a permis sa se mareasca substantial productia,sa creasca productivitatea muncii sis a se modifice cantitstiv nivelul ethnic al productiei.Procesul tehnologic de preparare continua a betonului poate fi realizat in 2 variante: in prima varianta(fig. 14.10) agregatele si cimentul,dozate separate,sunt aduse in mod continuu in malaxor unde se amesteca intre ele

si impreuna cu apa realizeaza betonul.In variana a doua(fig. 14.11) cimentul si apa,dozate separate,sunt amestecate in prealabil intr-un malaxor ,iar dupa aceea laptele de ciment se amesteca cu agregatele.In acest caz pot fi utilizate si malaxoare gravitationale inalte de 4 metri si cu sectiune de 600x600 mm.In interiorul acestui malaxor fix sunt montate 12 palete inclinate.Comparativ cu fabricile dotate cu malaxoare cu actiune periodica,cele utilate cu malaxare cu actiune continua ,prezinta urmatoarele avantaje tehnico-economice:asigura un cost mai redus al amestecului preparat,consumul de energie electrica scade,se micsoreaza mult greutatea utilajelor si dimensiunile constructiei si se reduc termenile de montare si demontare.

DETERMINAREA EFICIENTEI ECONOMICE A FOLOSIRII BETONULUI PREPARAT INTR-O FABRICA CENTRALA SAU A BETONULUI PREPARAT PE SANTIER Raportuldintre costul unui metro cub de beton preparat intr-o fabrica de beton sau direct pe santier poate fi obtinut ,presupunand ca fabrica de beton este stationara.Se presupune,de asemenea,ca distant de transport a materialelor necesare prepararii betonului pe santier corespunde distantei de transport a betonului preparat in fabrica de beton.Alimentarea cu apa se face din conducta care se afla chiar la locul de asezare a fabricii.In acest caz,relatia de legatura va fi urmatoarea:

Unde : F- costul amortizarii si a reparatiei pe ora; t-durata functionarii statiei de beton pe santier; Q-necesarul total de beton pe santier; M-suma totala a cheltuielilor de plata a lucrarilor de productie intr-o ora de exploatare;

E-costul energiei electrice,intr-un ceas de exploatare; V-productivitatea normal a statiei de beton(metri cubi/h); P-cheltuielile pentru transport,montare si demontare; S-costul materialelor necesare pentru prepararea unui metro cub de beton; D-costul transportului pe santier al materialelor necesare pentru prepararea unui metro cub de beton; D’-costul transportului unui metru cub de beton de la fabrica de beton la santier; F’,M’,E’- au aceeasi semnificatie ca F,M,E dar se refera la fabrica de beton Pentru determinarea domeniului rational de utilizare a unor fabric de beton cunoscute,in functie de marimea santierului si cunoscand distant de la fabrica la santier se poate folosi relatia:

Peste aceasta valoarwe este mai rational sa se utilizeze statii de beon de santier iar sub aceasta valoarefabrici cu central de beton.Pornind de la formula de mai sus se poate determina graphic distant maxima la care este inca rationala folosirea betonului transportat de la fabrica central de beton.Se poate scrie : D= x × d Unde : x-distanta de transport ,iar d-cheltuielile pentru transportul pe un km al materialelor component necesare prepararii unui metru cub de beton . De asemenea se poate scrie relatia D’= x × d’ unde d’-cheltuielile pentru transportul pe un km al unui metro cub de beton . Rezulta ca:

Unde : y-cheltuielile totale pentru prepararea unui metru cub de beton la statia de santier y’-cheltuielile totale pentru prepararea unui metro cub de beton la fabrica centrala de beton Limita de folosire se afla in punctual de intersectie a curbelor reprezentate de ecuatiile de mai sus unde d si d’ depend de cheltuielile de transport,de ciclul de lucru,de capacitatea de transport. DETERMINAREA EFICIENTEI ECONOMICE A UTILIZARII UNEI FABRICI DE BETON MOBILE SAU A UNEI FABRICI STATIONARE Rezolvarea acestei probleme se face transformand ecuatia in ipoteza ca fabrica stationara de beton se afla in proprietatea depozitelor de material de unde se utilizeaza fabrica mobile de beton si se noteaza : Dm-cheltuieile determinate de transportul materialelor component ale unui metro cub de beton de la depozitul la statia mobile. Db-cheltuielile determinate de transportul betonului de la statia mobil de beton; Pentru determinarea domeniuli rational de utilizare a unei fabric sau alteia se stabilesc costurile C1 si C2 ale unui metru cub de beton preparat intr-o statie mobile de beton si respective intr-o mare fabrica stationara si se compara intre ele. Costurile se calculeaza cu relatiile:

DETERMINAREA GRADULUI DE AUTOMATIZARE AL FABRICII DE BETON Daca toate procesele se pun in functiune,se controleaza si se opresc prin mana operatorului,avea de a face cu o comanda manuala.In acest caz,precizia de cantarire este dependent de observatia vizuala.Intrucat inchizatorile se manevreaza manual desi in majoritata cazurilor sunt actionate electric,pneumatic sau hydraulic,capacitatea de reactive a omului se reflecta asupra preciziei de cantarire si deci si asupra preciziei retetei betonului preparat.Actionarea semiautomata presupune ca numai unele operatiuni din procesul tehnologic de preparare a betonului sunt automatizate,restul depinzand de calificarea personalului de deservire.Actionarea complet automata presupune ca intreg procesul este complet mecanizat si automatizat,iar operatorul intervine numai la declansarea procesului de fabricatie.In ultimii ani au capatat o larga dezvoltare fabricile de beton semiautomate sau complet automate. Gradul de automatizare a proceselor de productie depinde de productivitatea fabricii de beton.La instalatiile cu productivitate mica,automatizarea completa nu este rentabila din punct de vedere economic dar se usureaza si chiar se inlatura munca fizica si dupa cum s-a mai aratat ,asigura o calitate superioara a betonului separat.Gradul necesar de automatizare a unei fabric pentru prepararea betoanelor depinde si de numarul de schimbari de retete pe ora.Eficienta introducerii automatizarii poate fi orientativ determinata cu ajutorul relatiei:

Unde: Z-cresterea productivitatii determinate de introducerea comenzilor program,in metri cubi/h; Kp-coeficientul eificientei de lucru,care exprima alte pierderi de exploatare; n-numarul de schimbari de retete pe ora; q-cantitatea de beton,preparata intr-un ciclu; tp-durata dozarii si malaxarii; ts-durata schimbarii retetei; t’s-durata schimbarii retetei prin comanda-program; Din formula se vede ca,comanda-program influenteaza asupra productivitatii numai in cazul in care numarul de schimbari de retete pe ora n eszte sufficient de mare.Eficienta economica asupra

cheltuielilor de unitatea de produs este necesar a fi studiate separate,petru fiecare tip de fabrica de beton,in conditiile ale fiecareia din ele;

EXEMPLU DE FABRICI CU ACTIUNE PERIODICA:

Statie Betoane Mobila E.M.A.
Statia de betoane mobila Frumecar modelul EMA este o statie de betoane conceputa pentru fabricarea betonului pe cale umeda, pentru a putea fi instalata pe o locatie sau spatiu de dimensiuni reduse.
Unul dintre elementele caracteristice ale acestei statii de betone este SKIPUL CANTARITOR/ELEVATOR de la zona de buncare, care permite incarcarea de la zona de buncare la malaxor, avand nevoie de un spatiu minim. Statia de betoane mobila Ema este foarte usor de montat si demontat, pastrand reduse costurile de relocare a statiei de betoane. Modulara:Configurata din 2 module pliabile(zona de buncare si zona de malaxare). Asamblare: Montaj cu un timp minim si costuri scazute si cu o rapida punere in functiune.

Caracteristici tehnice statie EMA
CARACTERISTICI TEHNICE EMA-2000 EMA-1000

Productie. m³. Cantariri. m³. Nº de buncare la dispozitie Capacitate totala buncare. m³. Silozuri de ciment. Nº Capacitate silozuri ciment. x Tn. Cantarire agregate Cantar ciment. Kg. Cantar apa Lts. Dozator apa prin impulsuri. Snecuri ciment mm. Nº de zone de incarcare.. Malaxor Mod.

60 3 4/patrat 40 1-4 50-120 Skip cantaritor 1.500 750 Da Ø275 1VH MAO3000

35 1 4/patrat 40 1-4 50-120 Skip cantaritor 500 375 Da Ø219 1VH MAO1500

Buncar suplimentar de agregate. m³ Caseta de comanda si control Instalatie pneumatica Panou electric si programe functionare.. Putere totala instalata. Kw. Putere absorbita. Kw.

Optional Inclusa Inclusa Inclus 142 119

Optional Inclusa Inclusa Inclus 101 75

II.

Statie Beton Mobila Compact II

Cu o capacitate de productie a betonului pe cale umeda de pana la 3 m3, statia de beton mobila Compact II este un model de statie special conceputa pentru usurinta in transport pe santier cand si fiabilitatea instalatiei pentru relocare cu costuri minime si intr-un timp scurt.
Structura principala pentru statia de beton mobila Compact II este montata pe un semitrailer cu dublu ax, oferind avantajul transportului cu un singur cap tractor. Cu o structura special conceputa pentru a optimiza spatiul pentru transport, statia de beton mobila Compact II este una dintre cele mai versatile statii de beton mobile existente pe piata. Statia de beton Compact II este livrata clientilor complet echipata pentru siguranta si cu ajutorul automatizarii si a sistemului informatic integrat ofera productivitate maxima si control total asupra ciclului de productie a betonului cat si a costurilor de producere a betonului. Statia de beton mobila Compact II, este echipata cu un sistem de dozare a agregatelor din buncarul receptor si cu banda elevatoare , de la buncarul de 4 agregate in patrat, cu o capacitate de 80 m³,cantaritoare si elevatoare, cantare de ciment si de apa, si malaxor MAO 4500/3000 pentru a realiza cicluri continue a catre 3m³.

Caracteristici tehnice statie mobila beton Compact II
CARACTERISTICI TEHNICE COMPACT II

Capacitate Productie. m³/h. Cantariri. m³/h.

120 3

Nº de buncare la dispozitie Capacitate totala buncare. m³. Silozuri de ciment. Nº Capacitate silozuri ciment. x Tn. Cantarire agregate Cantar ciment. Kg. Capacitate cantar apa Kg. Cantar apa Lts. Dozator apa prin impulsuri. Snecuri ciment mm. Nº de zone de incarcare.. Model Malaxor Buncar suplimentar de agregate. m³ Caseta de comanda si control Instalatie pneumatica Panou electric si programe functionare si sistem informatic Putere totala instalata. Kw. Putere absorbita. Kw.

4/patrat 80/120 1-4 50-120 Banda cantaritoare 1.500 750 Da Da Ø275 1VS MAO4500 Optional Inclusa Inclusa Inclus 192 173

PROTECTIA MUNCII
CONDIŢII TEHNICE PENTRU BETOANE PREPARATE ÎN CENTRALE 1.CLASE DE BETOANE Verificari operationale a calitatii betonului: verificarea uniformitatii si caracteristicilor betonului proaspat, cat si verificarea caracteristicilor betonului intarit 2.Compoziţia betoanelor (granulozitatea agregatelor, conţinutul de liant, raportul apa/ciment, aditivi) Trebuie verificate certificatele de conformitate pentru fiecare material component in parte, cat si incercari de laborator pentru materialele componente. 3.Caracteristici fizico-mecanice ale betoanelor Incercari pe beton proaspat si pe beton intarit VERIFICAREA ECHIPAMENTELOR ŞI A PROCESULUI DE PREPARARE A BETONULUI Se prezinta schema bloc a statiei de preparare a betonului, compusa din : - Depozitele pentru agregate si ciment (de rezerva si consum); - Dozatoarele pentru componentele betonului (agregate, ciment, apa si aditivi/adaosuri); - Betoniera; - Instalatia de comanda si automatizare

Procedura de inspecţie este concepută astfel încât să răspundă următoarelor aspecte: a) Starea tehnică a statiei de preparat betoane (utilajului, echipamentului, subansamblului, etc.). Inspecţia stării tehnice va cuprinde: - examinarea vizuală a utilajului în staţionare; - examinarea vizuală a utilajului la funcţionarea în gol; - examinarea vizuală a utilajului la funcţionarea sarcină. Inspectia vizuala a statiei de betoane (utilajului, echipamentului, subansamblului, etc.) constă în efectuarea următoarele activităţi:

- inspecţia structurii metalice; - inspecţia depozitului de componente: agregate, ciment, apa, aditivi, adaosuri; - inspectia echipamentului de transport agregate de la depozitul de rezerva la depozitul de consum; - inspectia sistemului de alimentare cu agregate a betonierei: - transportorul cu cupe pentru agregate; - ransportorul cu bandă; - schipul; - inspecţia dozatorului de agregate; - inspecţia transportorului cu şnec pentru ciment de la siloz la dozator şi eventual de la dozator la betoniera; - inspecţia dozatorului de ciment; - inspecţia dozatorului de apă; - inspecţia dozatorului de aditivi; - inspecţia betonierei; - inspecţia instalaţiei de încălzire a agregatelor pe timp friguros; - inspectia instalatiei de racire a betonului pe timp calduros; - inspectia echipamentelor de corectie (traductor de umiditate pentru masurarea umiditatii in depozitul de agregate) - inspecţia echipamentului electric de acţionare; - inspecţia sistemului de recuperare şi decantare a apelor uzate; - inspecţia cabinei sau a pupitrului de comandă (la cele fără cabină). b) Parametrii tehnico-funcţionali. Acest aspect al procedurii va cuprinde în esenţă măsurarea şi determinarea principalilor parametrii, stabilirea valorilor de prag, stabilirea abaterilor parametrilor tehnici şi tehnologici c) îndeplinirea cerinţelor de securitate şi mediu. d) Stabilirea rezultatelor inspecţiei. Acest aspect va preciza dacă cerinţele din procedura de inspecţie sunt îndeplinite, stabileşte pentru statia de preparat betoane (utilaj, echipament, subansamblu, etc.) capabilitatea acestora de a răspunde cerinţelor tehnice şi tehnologice de a realiza lucrări de calitate care să răspundă cerinţelor esenţiale prevăzute în directive, standarde, normative, specificaţii tehnice, etc. e) Domeniul de utilizare. Dacă cerinţele prevăzute în procedură nu sunt îndeplinite în totalitate, în urma evaluării făcute, echipa de inspecţie poate restrânge domeniul de utilizare în construcţii. Domeniul de utilizare precizat în formularul de raport de inspecţie poate fi restrâns prin ştergerea unor operaţii din cele prezentate sau extins prin completarea de către echipa de inspecţie.