Bucureşti, Str. Atena nr. 11, Sector 1 Tel. 021/230. 24.74, Fax: 021/231.55.23, Site: www.fisd.

ro E-mail: ovidiusincaiinstitute@yahoo.com

Raport de analiză politică

Alegerile europene de la 7 iunie – amurgul democraţiei?

Bucureşti 22 iunie 2009

Cuprins
I. Contextul internaţional şi intern
II. Pregătirea şi desfăşurarea alegerilor 1. Cadrul legal. Organizarea alegerilor 2. Strategii electorale, resursa umană, oferte politice a) Partidul Democrat-Liberal b) Partidul Social Democrat (Alianţa PSD+PC) c) Partidul Naţional Liberal d) Uniunea Democrată a Maghiarilor din România e) Partidul România Mare f) Candidaţi independenţi 3. Rolul mass-media

III. Rezultate: explicaţii şi semnificaţii politice
a) Statistica oficială b) Prezenţa la vot c) PD-L – declinul continuă d) PSD – reducerea dar şi schimbarea nucleului electoral e) PNL – un partid în derivă? f) UDMR – succesul disciplinei minoritare g) PRM – reînvierea fantomelor h) Elena Băsescu – triumful ipocriziei

IV. Rezultatele româneşti în context european Concluzii Recomandări

2

7 iunie 2009 reprezintă momentul simbolic al sincronizării românilor cu restul cetăţenilor Uniunii Europene. Alegerile pentru Parlamentul European din 4-7 iunie au oferit celor mai bine de 375 de milioane de electori posibilitatea sau chiar obligativitatea (Belgia şi Grecia) de a-i alege pe cei 736 oameni politici care să le reprezinte ţările în Parlamentul European. Scrutinul de la 7 iunie din România a constituit, totodată, un barometru pentru starea politică a naţiunii române în condiţiile crizei economice. Institutul „Ovidiu Şincai”, în continuarea eforturilor sale de a oferi celor interesaţi o evaluare asupra evenimentelor importante din România şi din lume, îşi propune prin raportul de faţă să contribuie la înţelegerea modului în care s-au desfăşurat alegerile pentru Parlamentul European în România, semnificaţia lor în context european, precum şi să ofere recomandări pentru întărirea democraţiei româneşti.

I. Contextul internaţional şi intern
Alegerile pentru Parlamentul European (PE) s-au desfăşurat într-un context internaţional şi intern care poate fi înţeles printr-o serie de trăsături importante: • Criza economică are efecte globale, iar pesimismul şi îngrijorarea faţă de viitor au cuprins largi categorii de populaţii. În toată Uniunea Europeană temele generale privind viitorul Europei, din perspectivă instituţională, au trecut pe un loc secund, principalul subiect politic fiind cel al crizei economice, a consecinţelor acesteia precum şi a măsurilor pentru contracararea efectelor sale; • Scrutinul din România face parte din ansamblul de alegeri naţionale care au avut loc în perioada 4-7 iunie în cele 27 de state ale Uniunii. Deşi în anul 2008 principalele grupuri politice transnaţionale intenţionau să realizeze campanii electorale relativ unitare şi sincronizate în toate statele, acest lucru nu s-a mai realizat, deoarece eficienţa ar fi fost mai mică, în condiţiile în care agenda dezbaterilor nu a mai fost viitorul Uniunii Europene, ci răspunsul fiecărui guvern naţional în faţa crizei. În mod fundamental, alegerile pentru PE nu au mai fost o luptă între viziunea de stânga privind Europa, propusă de Partidul Socialiştilor Europeni şi cea de dreapta, susţinută în principal de Partidul Popular European. Electorii din cele 27 de state au ales în funcţie de situaţia particulară din fiecare ţară, de raporturile dintre putere şi opoziţie. Semnificativ în acest sens este faptul că, una din primele misiuni importante ale noului PE, votarea unei noi Comisii, nu a mai fost o temă conflictuală aşa cum se prefigurase anterior, deoarece preşedintele în funcţie, Jose Barroso a primit încă din timpul campaniei electorale susţinerea atât din partea partidului propriu (PPE) cât şi a unor partide de stânga importante (de ex. social-democraţii germani, socialiştii spanioli, respectiv laburiştii britanici). În acest fel, eforturile conducerii Partidului Socialiştilor Europeni de a transforma alegerile europene într-o competiţie dintre stânga şi dreapta nu au primit susţinerea necesară de la nivel naţional; • În numai trei ani (mai 2007-iunie 2009) cetăţenii români au fost chemaţi la cinci scrutine, această frecvenţă a consultărilor populare la nivel naţional fiind o noutate în istoria recentă a României. Tendinţa participării la vot a electorilor din România este una descendentă, indiferent de tipul scrutinului. Motivaţiile unei atari situaţii vor fi explicate în cuprinsul analizei noastre; 3

În faţa informaţiilor privind efectele globale ale crizei economice, respectiv a consecinţelor directe asupra economiei României, atitudinea alegătorilor români faţă de partidele politice şi promisiunile electorale recente ale acestora a devenit una maleabilă, de relativă înţelegere faţă de promisiunile neonorate din campania alegerilor generale din anul 2008. Acest lucru este evidenţiat şi de faptul că, deşi ar fi fost de aşteptat să apară mari tensiuni sociale, ca urmare a efectelor crizei economice, acest lucru nu s-a întâmplat, cetăţenii acceptând realitatea crizei economice; Realizarea unui guvern de mare coaliţie între PD-L şi PSD a creat o situaţie politică inedită pe scena politică din România. Guvernul Emil Boc beneficiază de o susţinere de peste 70% în Parlament, dar din punct de vedere comunicaţional s-a creat percepţia existenţei a două opoziţii: una oficială, constituită din PNL şi UDMR, şi una neoficială, formată din lideri ai PSD, nemulţumiţi de hotărârile impuse de Traian Băsescu prin intermediul lui Emil Boc; Dacă la începutul anului 2009 retorica oficială a PD-L şi PSD anunţa un angajament de lungă durată pentru menţinerea „Parteneriatului pentru România”, pas cu pas, odată cu apariţia tensiunilor dintre cele două partide de guvernământ, a început a fi recunoscut public ceea ce era evident încă de la formarea Cabinetului Boc: soarta acestuia depinde de rezultatul alegerilor prezidenţiale. Dacă Traian Băsescu ar câştiga un nou mandat de şef al statului Emil Boc ar putea, probabil, continua în fruntea unui cabinet prezidenţializat; dacă, dimpotrivă, un alt candidat va câştiga competiţia prezidenţială, vor reîncepe negocierile pentru o altă majoritate guvernamentală. În atari condiţii, partidele au considerat alegerile pentru PE nu atât ca un eveniment în sine, ci ca un ultim test înaintea alegerilor prezidenţiale. Astfel, într-o formă sau alta, vedetele campaniei electorale nu au mai fost candidaţii la PE, ci candidaţii la Preşedinţia României; Campania pentru alegerile parlamentare a evidenţiat şi falimentul aşa-numitei „societăţi civile”, adică acea reţea de ONG-uri care funcţionau ca pseudo-partide, asumându-şi rolul de „gardieni morali ai naţiunii”. Intelighenţia pro-băsesciană a devenit tot mai izolată în societate, deoarece mesajul său strident este rupt de realitate, iar partizanatul său s-a dovedit, adesea, a fi motivat nu doar de o comunitate de valori, ci de primirea unor sinecuri bănoase în instituţiile statului.

4

Organizarea alegerilor a) Baza legală Cadrul juridic privind desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European din 7 iunie 2009 a fost constituit de Legea nr. Legea nr. cu Legea nr. pentru modificarea art. organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. 94/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. cu Legea nr. aplicabil cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene având domiciliul sau reşedinţa în România. magistraţilor. cu Ordonanţă de urgenţă nr. 33/16 ianuarie 2007 a introdus. 14/2003 a partidelor politice. precum şi alte 14 Hotărâri de guvern. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice. 13 Ordonanţe de urgenţă. cu Legea nr. IV alin. 84/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European. permiţând aceloraşi cetăţeni ai statelor UE mai sus menţionaţi să fie aleşi în Parlamentul 5 . cu Legea nr. funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. precum şi termenul de persoană eligibilă comunitar. Pregătirea şi desfăşurarea alegerilor 1. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. cu Legea nr. şi Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. cu Hotărârea de guvern nr. Cadrul legal. prevenirea şi sancţionarea corupţiei. cu Legea nr. 92 alin. a Legii administraţiei publice locale nr. 49/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/2007 pentru modificarea art. 216/2009 privind stabilirea zilei de referinţă pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2009. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.II. cu Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European şi a art. a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri. completată cu Ordonanţa de Urgenţă nr. cu Ordonanţă de urgenţă nr. (1) din Legea nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. o rectificare de ordonanţă. 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor. cu Legea nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007. cu Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. 1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European. termenul de alegător comunitar. 391/2009 privind regulile de desfăşurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European. pentru prima dată în România. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European şi pentru completarea art. 215/2001 şi a Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea. 33/16 ianuarie 2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European. organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. 144/2007 privind înfiinţarea. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

la 18. finanţarea partidelor politice şi a campaniei electorale.128 în România. inclusiv cei cu statut special. pe 30 noiembrie 2008. În 45 de cazuri au fost întocmite dosare penale celor care au săvârşit aceste ilegalităţi. De altfel. Contestaţiile au vizat activitatea unora din membrii secţiilor de votare. membrii activi ai armatei. 20). după alegeri.274. în ziua alegerilor au fost semnalate nu mai puţin de 269 de evenimente de natură a perturba procesul electoral. 4 din partea PNL. modelul cererii de admitere a candidaturii independente. Biroul Electoral Central a considerat însă că aceste probleme nu au fost de natură să influenţeze rezultatele generale ale alegerilor şi a respins toate contestaţiile. Din perspectiva datelor statistice merită semnalate următoarele aspecte: • numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a scăzut. din care 18. În ceea ce priveşte desfăşurarea alegerilor s-a menţinut tipul de scrutin pe listă cu prag electoral de 5% pentru partide politice şi s-a introdus un prag de 3. se stabileşte incompatibilitatea calităţii de membru al Parlamentului European cu calitatea de deputat. au fost adoptate mai multe ordonanţe şi hotărâri de guvern privind unele măsuri pentru mai buna organizare şi desfăşurare a alegerilor.318 secţii de vot. În baza legislaţiei electorale au fost organizate 18. amplasarea de materiale electorale în apropierea secţiilor de votare. care a primit dreptul de a schimba preşedinţii secţiilor de votare în caz de necesitate şi chiar de a schimba data alegerilor în cazul apariţiei unor probleme majore în procesul electoral. adică o scădere cu 266. Acestea au sporit atribuţiile Autorităţii Electorale Permanente.316. au fost reglementate mai clar probleme cum ar fi declararea şi controlul averilor candidaţilor. poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici.197. Avocaţii poporului. deconspirarea Securităţii ca poliţie politică.European. precum şi colaborarea Autorităţii Electorale Permanente cu autorităţile celorlalte state membre ale UE. Legea 33 conţine şi o serie de prevederi care solicită alegătorilor comunitari şi cetăţenilor români de pe teritoriului altor state UE să îşi asume răspunderea în faţa legii. senator sau membru al guvernului. câte una din partea PRM şi PNŢCD şi 2 din partea altor persoane. toate formaţiunile politice implicate au contestat organizarea alegerilor şi anumite practici ilicite ale adversarilor politici. Astfel. restul în străinătate. introducerea de voturi suplimentare în urnele de vot faţă de listele de alegători. b) Organizarea alegerilor Alegerile europene din 7 iunie 2009 au prilejuit o premieră în istoria alegerilor post-decembriste din România. Pentru completarea cadrului organizatoric al alegerilor. pe 7 iunie 2009. magistraţii. Pentru prima oară. Ele au vizat cazuri de turism electoral în urma cărora au fost emise mai multe acuzaţii de vot multiplu. de la 18.958 de 6 .3% pentru candidaţii independenţi (Art. s-au înregistrat 54 de infracţiuni şi 40 de contravenţii pentru care s-au emis amenzi în valoare de 34. stabilirea modelului Registrului declaraţiilor de interese. În acelaşi timp. oferirea de mită electorală.464. De asemenea. În acelaşi timp. la Biroul Electoral Central au fost înregistrate 18 contestaţii: câte 5 din parte PSD+PC şi PD-L. În vederea evitării votului multiplu sau a dublei candidaturi. accesul candidaţilor în secţiile de votare. Legea stipulează şi o serie de categorii neeligibile cum ar fi judecătorii Curţii Constituţionale.950 lei. acreditarea observatorilor externi şi a reprezentanţilor externi ai mass-media.

Aducerea în prim-planul listei PD-L a unor persoane fără legături formale cu partidul.• • alegători în şapte luni. să se delimiteze de conduita unor lideri social-democraţi. pentru a crea percepţia unui om politic responsabil.51% din voturile exprimate. acest număr reprezintă nu mai puţin de 13. Lista de candidaţi ai PD-L a evidenţiat faptul că partidul prezidenţial a avut o creştere rapidă şi artificială. Poziţiile 2-4 au fost alocate unor persoane din aşa-numita „societate civilă” (Monica Macovei.297). deoarece calitatea resurselor sale umane rămâne problematică. Având funcţia de prim-ministru. scăderea populaţiei cu drept de vot este destul de semnificativă. Traian Radu Ungureanu. Având în vedere că indicele de mortalitate în România în 2008 a fost de 11.84 la 1. în Parlamentul European. puternic potenţată de conflictele cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu. În acest fel s-a urmărit şi ştergerea imaginii lui Traian Băsescu de om politic conflictual. Acest lucru sugerează faptul că a existat un cadru favorabil turismului electoral.27% din totalul voturilor exprimate. În condiţiile în care principalii lideri ai partidului sunt fie în administraţia centrală fie în cea locală. PD-L nu mai putea juca în mod credibil rolul tradiţional din guvernările 1996-2000 şi 20042007. de critic din interior al puterii. în încercarea de a utiliza ce a mai rămas din mitul tehnocratului.000 de locuitori.217 alegători au votat în acest mod. dar a crescut faţă de alegerile legislative din 2008. 2. când au fost anulate doar 2. ca un prim pas pentru obţinerea de către Traian Băsescu a unui nou mandat de preşedinte. resursa umană. când 4. lista de candidaţi a fost constituită din oameni fără notorietate şi fără experienţă politică la nivel naţional şi. deşi PSD este partid de guvernământ.621 au fost anulate. reprezentând 11. având mai mulţi piloni: i) menţinerea suspansului în privinţa anunţului oficial al candidaturii lui Traian Băsescu.706 alegători. în principal miniştrii PSD. pe listele suplimentare au votat 604. din totalul voturilor exprimate (5. În fruntea listei PD-L s-a aflat Theodor Stolojan. încercând. 194. care au criticat puterea. în acelaşi timp. Procentual. pentru a transmite imaginea unui guvern preocupat de problemele grave ale ţării şi nu de certurile din coaliţie.035. dar apropiate de Traian Băsescu.87%.26% din totalul voturilor exprimate. adică un procent de 3.59% din voturile exprimate au fost anulate. În cazul alegerilor europene din 2007. Strategii electorale. PD-L şi-a fixat ca obiectiv strategic câştigarea alegerilor europarlamentare. deci fraudării alegerilor. numărul alegătorilor care au votat pe listele suplimentare a fost destul de mare: nu mai puţin de 668. Dacă facem comparaţia cu alegerile la nivel naţional precedente. Cristian Preda) care s-au distins prin intransigenţa apărării şi justificării celor mai exotice atitudini ale preşedintelui Traian Băsescu. astfel încât a adoptat strategia maximizării responsabilităţii faţă de actul guvernării. cu atât mai puţin. iii) din punct de vedere comunicaţional PD-L şi-a construit mesajul electoral pe două valori: solidaritate şi responsabilitate (sloganul a fost „PD-L La Bine şi la Greu”). oferte politice a) Partidul Democrat-Liberal Aflat în poziţia de principal partid de guvernământ. reprezintă încă un pas în planul pe care actualul 7 . putem observa că numărul acestor voturi a scăzut faţă de alegerile europene din 2007. Această strategie a fost construită la Palatul Cotroceni. ii) PD-L să evite să îşi atace frontal partenerii de guvernare.

în condiţiile în care ocupă locul unsprezece ca rezultat electoral şi are înainte numai partide care. se poate estima că în cazul unor diferenţe de poziţie PD-L nu va putea schimba punctul de vedere al PPE. a. Traian Băsescu a găsit pe toată durata campaniei electorale pretexte pentru a face campanie electorală în favoarea PD-L. iar panotajul a fost identic în întreaga ţară. această grupare poate fi uşor identificată prin susţinerea publică acordată candidaturii Elenei Băsescu. Faptul a fost de natură a crea confuzii în rândurile electoratului. Această deplasare a făcut ca retorica lor „europeană” să fie aproape identică aceleia a PSD. în campania electorală a recentelor alegeri. ci acţiunile întreprinse de guvern. de neimplicare făţişă în competiţie. De altfel. Din punct de vedere al organizării campaniei electorale a PD-L poate fi remarcat faptul că aceasta a fost unitară. „îmbunătăţirea justiţiei”. În măsura în care s-a referit la teme europene (deschiderea pieţelor muncii. Temele prin care s-a încercat transferul de credibilitate dinspre guvern spre PD-L au fost: legea salarizării fără privilegii. programul Prima Casă. perspectiva intrării în spaţiul Schengen sau în zona Euro) discursul de campanie al PD-L s-a situat cu mult la stânga în raport cu PPE (partidul european în cadrul căruia europarlamentarii pedelişti vor funcţiona). Ţinând seama de faptul că PD-L constituie abia al şaptelea grup naţional în cadrul Grupului PPE. Pornind de aici se poate estima că PD-L va avea probleme de acomodare cu politica PPE contribuind. respectiv a PSE. recunoaşterea diplomelor. ci doar frâna într-o anumită măsură acţiunile considerate ca potrivnice aşteptărilor europene ale României. Programul electoral al PD-L nu a fost construit în funcţie de competenţele PE actuale sau pe care le-ar putea primi în situaţia intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. spre deosebire de el. drepturile civile ale românilor în statele Uniunii. reformarea sistemului de pensii. Însă. De asemenea. În ultima parte a campaniei electorale PD-L a încercat să folosească „arma secretă” Monica Macovei. explicabile prin originile partidului şi prin experienţa sa ca membru al Internaţionalei Socialiste. aceasta lansând atacuri sistematice pe tema corupţiei unor lideri ai PSD. pe de altă parte la creşterea eterogenităţii grupului parlamentar al acestei formaţiuni-umbrelă în PE. Premierul Emil Boc şi miniştrii PD-L au fost principalii agenţi electorali în cadrul campaniei electorale. Această echipă transferată din „societatea civilă” la PD-L ar urma să întărească forţa grupării care se află în partidul prezidenţial de mai multă vreme şi care s-a făcut remarcată prin mesaje de extremă obedienţă faţă de liderul de facto al partidului. au câştigat alegerile europene în ţările lor. când Traian Băsescu a jucat rolul „Dirigintelui”. Cristian Preda şi Traian Radu Ungureanu au încercat să capteze interesul nucleului electoral al PD-L prin atacuri la adresa PSD şi PNL. Dar nici chiar oferta electorală intitulată „Ieşirea României din criză” nu a constituit substanţa campaniei electorale a PD-L. şeful statului a adoptat o conduită aparent neutră. coordonată central.preşedinte al României îl doreşte pus în aplicare: schimbarea de „gardă” în PD-L prin îndepărtarea liderilor tradiţionali şi aducerea unor persoane al căror merit principal trebuie să fie fidelitatea personală faţă de lider. 8 . „adoptarea monedei Euro”). Spre deosebire de alegerile pentru Parlamentul European din 25 noiembrie 2007. fiind afişat împreună cu membri de partid ai PD. Legea descentralizării ş. ci în raport de teme care sunt considerate a fi prioritare în raport de percepţia românilor faţă de Uniunea Europeană (de exemplu. El se justifică nu doar prin populismul liderilor PD-L ci demonstrează supravieţuirea în adâncuri a reflexelor lor de stânga.

susţinerea IMMurilor. un test în competiţia directă cu Crin Antonescu pentru a intra în turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale. Cristian Popescu-Piedone. Alături de această ofertă. primii şapte candidaţi fiind dintre europarlamentarii în funcţie. Pentru Mircea Geoană. construirea a 50. Pe de altă parte. alegerile de la 7 iunie au fost considerate un test pentru relaţia social-democraţilor cu susţinătorii lor. În principal. De aceea. obţinerea unui rezultat pozitiv în alegeri a fost privit ca o oportunitate pentru consolidarea poziţiei PSD în cadrul stângii europene. având ca ţintă şi alegerile prezidenţiale. imaginea pozitivă a acestuia fiind utilizată şi în campania de panotaj a PSD. în vederea unei cât mai bune mobilizări a nucleului electoral al PSD. Strategia PSD pentru alegerile europarlamentare a avut trei direcţii principale: i) utilizarea lui Mircea Geoană ca vector principal de mesaj. relaţie pusă sub presiune ca urmare a participării la un guvern condus de facto de Traian Băsescu. Sloganul naţional al PSD. fiind chiar anunţată încheierea misiunii militarilor români în zona Golfului. ii) folosirea resursei umane a partidului. În acest sens campania a dovedit insuficienţa factorilor de coeziune politică a actualei coaliţii de guvernare. Neculai Onţanu) în campania pentru europarlamentare. În comparaţie cu mesajul electoral al celorlalte principale partide democrate în concurs (PDL şi PNL) discursul PSD a fost singurul aflat în consens cu cel al familiei politice europene din care face parte şi sub semnul căreia europarlamentarii săi vor funcţiona în 9 . b) Partidul Social Democrat (Alianţa PSD+PC) Pentru social-democraţi alegerile europarlamentare au constituit un eveniment care a ridicat multiple provocări. iii) fructificarea reţelei de activişti de la nivel local. alegerile de la 7 iunie au constituit în subsidiar. De asemenea. PSD a utilizat strategia continuităţii.afişându-se la diferite evenimente populare alături de liderii şi candidaţii partidului prezidenţial. în care au fost incluse doar proiecte care sunt de competenţa Parlamentului European. În Bucureşti s-a recurs la artificiul utilizării primarilor de sector din cadrul Alianţei PSD-PC (Marian Vanghelie. PSD şi-a construit o ofertă politică inspirată şi din Manifestul 2009 al Partidului Socialiştilor Europeni. Cap de listă a fost Adrian Severin. „Alege bine!” a fost inspirat de mesajul „Să trăiţi bine!” utilizat de Alianţa PNL-PD în anul 2004. precum şi riscul de a fi eliminat oricând din guvern după modelul utilizat de Călin Popescu-Tăriceanu în anul 2007 în relaţia cu PD. mai tehnică şi mai greu de explicat electoratului fără o vastă experienţă şi fără o concepţie matură europeană. şi care a fost promovată în principal de candidaţi punându-se astfel în valoare exact superioritatea lor în privinţa expertizei europene. a. în principal candidaţii la PE. au existat propuneri şi teme rezultate din calitatea PSD de partid de guvernământ: relansarea agriculturii prin fonduri europene. alegerile europene au avut ca miză consolidarea poziţiei social-democraţilor şi creşterea marjei lor de manevră în cadrul echipei guvernamentale. în ultima săptămână de campanie a realizat vizite la soldaţii români din Irak şi Afganistan. aceştia promovând mesajul „Avem nevoie de oameni ca Severin”. cunoscut fiind faptul că liderul social-democraţilor a fost sistematic plasat de sondajele de opinie sub scorul partidului. PSD a conştientizat poziţia secundară în angrenajul guvernării. Nu în ultimul rând.000 de locuinţe ş. În privinţa resursei umane. în calitate de candidat al PSD pentru alegerile prezidenţiale.

o mare măiestrie strategică şi o perfectă disciplină tactică. nevoia de a schimba Politica Agricolă Comună. trei subcampanii electorale. precum şi prezentările acestora la nivel regional. Cu câteva excepţii.PE. care l-a avut ca protagonist principal pe Mircea Geoană. De aceea se poate anticipa că integrarea PSD în viitorul Grup PES va fi uşoară şi că. proiecte privind infrastructura). Principalele acţiuni comune ale candidaţilor PSD au fost lansarea de la nivel naţional. cu predilecţie. potrivit monitorizărilor de presă. a fost cea pentru pregătirea alegerilor prezidenţiale. mai ales la nivel subliminal) va cere. Conţinutul tematic al precampaniei prezidenţiale nu a vizat decât în mod subsidiar teme europene. Mircea Geoană s-a conturat. Candidaţii pentru PE. ca singura alternativă reală la Preşedintele în funcţie. lipsa capacităţii administrative. consolidând şi accelerând politicile sale conforme cu aşteptările europene ale României. în acest sens recurgând la subiecte negative. dar că acţiunea sa în PE va fi conformă cu proiectul propus electoratului în timpul campaniei. au fost mai puţin vizibili decât omologii lor din PD-L. o destul de mare libertate în programarea activităţilor de campanie. Prima. prin urmare. Nu este exclus ca un atare succes strategic să fi fost obţinut cu costul câtorva procente în scorul electoral european. după supra-încălzirea ei în contextul alegerilor europene şi subsecventa răcire inevitabil produsă de vacanţa de vară. La capitolul campanie de teren se poate aprecia că PSD a avut prestaţia cea mai bună. Principalele teme venite din partea Guvernului României pe durata lunii mai au fost prezentate de Emil Boc şi miniştrii PD-L (programul „Prima Casă”. astfel. Cercetarea 10 . adoptarea unor măsuri anti-criză la nivel european). Aceasta nu înseamnă că toate promisiunile sale vor fi împlinite. În mare măsură acest obiectiv a fost atins. fiind însă bine reprezentaţi în presa locală. Problema de perspectivă care se ridică este aceea a reîncălzirii campaniei prezidenţiale în toamnă. împreună cu organizaţiile locale care i-au sprijinit. în principal de europarlamentarii în funcţie. într-adevăr. deschiderea sezonului estival. inclusiv pe fondul slăbiciunii dezamăgitoare a prezidenţiabilului PNL. candidaţii PSD nu au fost vizibili în mass-media centrale. în continuare. PSD apare a fi cel mai apt să îşi aducă la îndeplinire respectivul program şi să îşi respecte promisiunile electorale. A doua subcampanie a fost cea desfăşurată de candidaţii în alegeri. O asemenea operaţiune (incluzând şi o neostentativă dar eficientă persuasiune estivală. reforma justiţiei) şi doar 5% unor subiecte exclusiv legate de lupta politică internă. În măsura în care partidele româneşti au avut un program european în această campanie. principala direcţie strategică a lui Mircea Geoană fiind aceea de a se prezenta drept un autentic opozant al lui Traian Băsescu. Candidaţii PSD au avut. Valorificând şi competenţa lor europeană se poate aprecia că discursul candidaţilor PSD a fost în proporţie de 90% dedicat subiectelor europene. specifice etapei de delimitare a competitorilor. aceasta a avut mai mult un caracter logistic lipsindu-i gândirea strategică şi planificarea tactică adecvată. 5% unor subiecte naţionale legate de cele europene (absorbţia fondurilor europene. în aria geografică din care provin. având priorităţi şi abordări comune cu curentul principal al acestuia. PSD va putea avea o influenţă politică semnificativă în interiorul său. cel puţin până la această oră. În legătură cu aceştia din urmă trebuie evidenţiat faptul că. Cu toate că s-a schiţat o coordonare a campaniei electorale de la nivel central. au încercat să desfăşoare o campanie electorală pe teme europene (dezvoltarea comunităţilor locale. fiecare dintre aceştia activând. În campania pentru europarlamentare a PSD identificăm. în special la evenimentele de „precampanie prezidenţială”. cea mai vizibilă. secondat de o parte a miniştrilor PSD.

pe când aşa se plasează pe un merituos. PSD a câştigat alegerile (anterior pierdute în favoarea PD-L) sau a obţinut scoruri net superioare celor anterioare. inclusiv infrastructura agricolă). de adâncire a integrării politice europene (legat de decizii privind politica socială sau a infrastructurii integrate europene. Acolo unde campania de teren a fost intens orientată spre discuţii europene cu candidaţii reputaţi ca având expertiză în materie. loc cinci în ierarhia de putere a respectivului grup. în lipsa unei acoperiri masive la nivelul media naţionale comunicarea directă pe teren nu putea avea decât rezultate limitate. Ele sunt însă foarte semnificative şi înlătură valabilitatea tezelor potrivit căreia o campanie autentic europeană este imposibilă sau riscantă şi nerelevantă. De asemenea s-a dovedit că respectivele subiecte pot fi abordate cu real succes atât în mediul urban cât şi în cel rural. desigur. În acest context mediile cele mai favorabile dezbaterii europene nu sunt automat cele urbane. (Cu trei procente în plus pentru PSD campania prezidenţială ar fi însemnat tranşarea concursului dintre PSD şi PD-L în prelungiri. fiind în coordonarea Secretariatului general al PSD şi a vizat mobilizarea votanţilor partidului. ci cele unde s-au realizat proiecte finanţate din fonduri europene şi mai ales acelea de unde o parte a comunităţii locale a plecat la muncă sau studii în alte state ale Uniunii. a fost de natură tehnică. a treia subcomponentă a campaniei electorale la nivel naţional.Ludovic Orban. mai slabe. În sfârşit. Aceasta ar fi avut consecinţe importante pentru PSD cât priveşte ponderea sa politică atât în plan intern cât şi în plan european. Olteniţa sau Feteşti la care se adaugă un număr însemnat de comune. de politica de vecinătate şi extindere (referitor la căile salvării locurilor de muncă prin exporturi în ţările din vecinătatea estică a UE sau la liberalizarea circulaţiei în R. Evident. În acest context nu mai este surprinzător faptul că s-au putut aborda teme legate de eficienţa instituţiilor europene (referitor la capacitatea acestora de a-i proteja pe români în afara ţării). Ucraina sau Serbia).) c) Partidul Naţional Liberal Alegerile pentru PE au reprezentat pentru PNL un eveniment cu mize multiple: i) noua echipă de conducere a partidului. Asemenea exemple pot fi oraşele Târgu Mureş. înaintea laburiştilor britanici şi a socialiştilor francezi. Cu un alt tip de mobilizare – incluzând componenta strategică – ele ar fi fost cu certitudine cu câteva procente mai bune. Moldova. cu aceleaşi procente în plus PSD s-ar fi situat în Grupul PES din PE pe poziţia a treia. Această componentă organizatorică a fost principala contribuţiei a echipei de campanie centrale. dar mai puţin spectaculos. în timp ce aşa ea echivalează cu faza loviturilor de pedeapsă.empirică a celei mai eurocentrice campanii (cea a candidaţilor PSD) a condus la concluzia că subiectele europene nu sunt nici inaccesibile nici lipsite de interes pentru români. trebuia să 11 . În lumina exigenţelor viitoarei campanii prezidenţiale ea apare ca insuficientă. Fără mobilizarea organizatorică la nivel central rezultatele PSD ar fi fost. Este paradoxal faptul că s-a putut constata un înalt nivel de informare europeană în localităţi slab dezvoltate ale căror dificultăţi existenţiale au generat o însemnată deplasare a forţei de muncă autohtone în afara României. Crin Antonescu . Cercetarea statistică este de natură a confirma rezultatele cercetării empirice. organizarea zilei alegerilor şi numărarea voturilor. de reformă a politicii agricole şi de mediu (inclusiv referitor la investiţii în sisteme de irigaţii şi regularizare a cursurilor de ape) etc. Explicaţia faptului stă în euro-dependenţa structurală a României ca ţară membră a UE cu un nivel de dezvoltare mai redus.

centrate în jurul problemei banilor (anularea impozitului forfetar.demonstreze că poate obţine cel puţin rezultatele echipei Călin Popescu-Tăriceanu – Bogdan Olteanu. probabil. În plus. este pe punctul de a fi repudiat şi de partidele din familia popularilor şi conservatorilor. unul de interes (politic). Bani europeni”) a încercat să combine o nevoie fundamentală a oamenilor în momente de criză („banii”) cu ideea de partid al valorilor europene (s-a utilizat formula „Europa este liberală”). Aceste mesaje interne au ambiţionat să contureze o alternativă de tip neo-liberal la actuala guvernare. a suferit un recul semnificativ. Această defazare conduce la concluzii similare privind relaţia între PNL şi ALDE cu cele privind relaţia dintre PD-L şi PPE. ii) PNL trebuia să îşi păstreze electoratul câştigat ca urmare a participării la guvernare. Bani pentru români. PNL a mizat pe formula continuităţii. însă. Prin aceasta. a. iii) rezultatul alegerilor să poată fi utilizat ca o trambulină pentru alegerile prezidenţiale. stânga social-democrată. atacând guvernarea PD-LPSD. cota unică de 10% şi TVA de 15%. a cărui competenţă în domeniul economic a fost apreciată în Parlamentul European. În fruntea listei s-a aflat Norica Nicolai. Alături de campania de afişaj a liderului partidului împreună cu 12 . PNL s-a plasat. marcarea clară a identităţii de dreapta a acestei forţe era cu mult mai importantă decât afirmarea competenţei sale tehnice. sub presiunea crizei economico-financiare globale. Motivul invocat era incompatibilitatea convingerilor doctrinare. în ansamblul ei. a fost aceea de a realiza un transfer de simpatie dinspre Crin Antonescu spre lista de candidaţi. În PE mariajul dintre dreapta românească şi cea europeană (dominată ideologic de creştin-democraţii şi socialcreştinii germani) va fi. de mult abandonat de liberali pe plan european. neo-liberalismul. cu mult la dreapta familiei europene din care face parte. dincolo de naţionalizarea excesivă a mesajului. precum şi una cu mesaje pozitive (dar tot cu bătaie internă). În ceea ce priveşte resursele umane. deci. ci în raport de modul în care au fost identificate aşteptările principale ale votanţilor partidului. indiferent că a fost vorba despre discursul intern sau de cel european. Principala idee strategică a PNL. socialistă şi laburistă europeană. Din etapa de constituire a listelor PNL merită semnalată lăsarea în afară a fostului eurodeputat Daniel Dăianu. care însă a ratat intrarea în parlamentul naţional. pentru aceasta fiind utilizată o masivă campanie de outdoor la nivel naţional.). Dacă socotim că atât PNL cât şi PD-L aparţin aşa-zisei drepte româneşti (UDMR. Mesajul central al PNL („PNL. o persoană cu notorietate în plan politic. în afara atacului total şi permanent împotriva guvernării PD-L – PSD. Pe durata campaniei electorale PNL a utilizat o combinaţie între campania negativă. rămâne un partid etnic cu o identitate ideologică incertă) ajungem la concluzia că întreaga dreaptă românească este în contratimp sub raport ideologic cu dreapta europeană. reducerea cu 10% a contribuţiilor la asigurările sociale ş. În luarea deciziei a contat. şi faptul că Daniel Dăianu era şi se comporta ca un tehnocrat. Programul electoral al PNL nu a fost construit pe competenţele reale ale PE. pe locurile 2-5 fiind plasaţi deputaţi europeni în funcţie. România rămâne deci conectată în planul ideilor politice cu Europa exclusiv prin intermediul PSD în condiţiile în care. deşi se revendică de la dreapta. în timp ce PNL dorea să poarte o adevărată bătălie politică a cărei miză principală nu era atât câştigarea alegerilor europene cât consolidarea ca principală (chiar unică) forţă politică de opoziţie pe scena românească. într-un moment în care.

Complementar. probabil. când în realitate raţiunea de a fi a UE şi logica ei de mişcare sunt tocmai acelea ale desfacerii unităţii westfaliene dintre teritoriu şi cultură. Pe de altă parte. însă. Principalul obiectiv de campanie al UDMR a fost să scoată din apatie cât mai mulţi electori. Merită observat dublul mesaj al campaniei UDMR. astfel încât. evitând populismul strident anti-sistem caracteristic pentru PD-L (când nu este la guvernare sau se află la guvernare ca partener secund) dar mai ales pentru liderul acestuia Traian Băsescu. László Tőkés şi Csaba Sógor (locul al treilea) au avut mesaje radicale pe tema impunerii limbii maghiare ca o a doua limbă oficială. În condiţiile în care PNL a devenit partid de opoziţie. Acesta s-a menţinut. respectiv a conservării identităţii culturale. Un atare teribilism politic (constând în distanţarea de toate guvernările recente. cel al liderilor retrograzi (de regulă numiţi „radicali”) care au abordat mesajul etnocentric şi au promis alegătorilor lor că prin UE vor obţine autonomia teritorială pe criteriul etno-cultural. d) Uniunea Democrată a Maghiarilor din România Ecuaţia alegerilor europarlamentare a fost soluţionată de UDMR încă înainte de începerea campaniei. respectivele acţiuni fiind gândite şi ca o etapă de precampanie în competiţia prezidenţială. Acordul încheiat între liderii Uniunii şi László Tőkés. pe fondul unei prezenţe scăzute să obţină trei mandate de deputaţi europeni. inclusiv cea a propriului partid) a fost tot ceea ce a rămas din aerul tradiţional care i-a atras simpatii în trecut preşedintelui actual al PNL. Crin Antonescu s-a delimitat şi de o parte din deciziile guvernului Tăriceanu. în limitele unui discurs responsabil. cel al liderilor săi europeni (de regulă numiţi. permiţând prin spiritualizarea frontierelor politice unificarea naţiunilor culturale fără afectarea coerenţei şi unităţii naţiunilor civice europene şi făcând ca identitatea culturală să nu mai fie un factor de conflict politico-militar. Candidaţii având vederi radicale.principalii candidaţi. pentru credibilizarea mesajului. Gyula (Iuliu) Winkler. în jurul ideii de solidaritate (sloganul de campanie a fost „Solidaritate maghiară”) fiind promovate mai vechile teze ale autonomiei culturale şi teritoriale. noua garnitură de lideri ai partidului au mizat pe votul de protest la adresa guvernării. ne limităm a spune că acest subiect poate fi abordat în plan naţional dar nu în cadrul UE (şi deci al alegerilor europene) întrucât între 13 . Pe de o parte. în consecinţă. iar pentru acest lucru candidaţii şi liderii Uniunii au realizat caravane electorale în comunităţile maghiare. cel puţin în Transilvania. impropriu „moderaţi”) care chiar şi atunci când sau referit la probleme interne au lăsat să se înţeleagă că electoratul captiv al partidului are interesele legate de deschiderea şi solidaritatea specifice conceptului aşezat la temelia UE. dacă nu la nivel naţional. Tocmai o atare sobrietate în substanţa mesajului (potrivită dar nespecifică vorbitorului). Poziţia a II-a a fost ocupată de un reprezentant al aripii moderate din UDMR. prin care acesta din urmă a primit poziţia întâi pe lista UDMR a stins potenţialele surse de tensiune publică. deoarece principalul pericol ar fi fost ratarea pragului electoral de 5% dacă electoratul maghiar ar fi fost scindat la fel ca în 2007. PNL a mizat pe turneele electorale ale lui Crin Antonescu. cumulată cu percepţia privind frivolitatea retoricii (simpatică dar neprezindenţială) au redus drastic din autenticitatea şi. din credibilitatea candidatului liberal la preşedinţia României. Sub aspect ideatic campania electorală a UDMR nu a propus nimic nou. Fără a intra aici în analiza proiectului privind autonomia teritorială pe criteriul etnic.

financiar. întreaga strategie constând în atragerea suportului electoral ca urmare a simpatiei publicului faţă de George Becali.V. Sloganele de campanie. ci s-a bazat pe expunerea mediatică a primilor doi candidaţi. PRM nu a desfăşurat o campanie electorală bazată pe contactul direct cu alegătorii. C. Partidul condus de Vadim Tudor era la începutul anului 2009 un actor politic devitalizat. aflat în închisoare. implicit. Lipsit de resurse umane. în timp ce federalismul european vizează europenizarea regiunilor prin spiritualizarea frontierelor politice ale statelor-naţiune moderne. În condiţiile supraexpunerii mediatice a lui George Becali. în condiţiile eterogenităţii sale de gândire şi abordare. în plan mai îndepărtat postelectoral. respectiv în parlamentul naţional în 2008 a lăsat urme adânci asupra PRM. din care au lipsit temele europene. e) Partidul România Mare Eşecul titularului de drept al naţional-populismului din România de a intra în Parlamentul European la alegerile din 2007. Nu trebuie uitat că László Tőkés nu a fost primit în legislatura trecută în grupul PPE iar discursul său în PE a fost considerat ca aparţinând curentului naţionalist radical anti-european. În luna aprilie însă a survenit arestarea controversată a lui George Becali. În planul imediat al alegerilor europene acest dublu limbaj şi mesaj a făcut ca o mică parte a comunităţii maghiare să voteze în favoarea principalelor partide democratice (fondate pe baze ideologice). cei mai mulţi de vârsta a II-a şi a III-a. cu o bază de militanţi tot mai redusă. În timp ce mesajul public general a încercat să răspundă intereselor existenţiale europene ale comunităţii maghiare din România. Pe de altă parte. Fenomenul ar fi fost şi mai clar dacă partidele celelalte ar fi avut un mesaj european mai explicit adresat direct minorităţilor naţionale. fără reverberaţii în presa naţională.cele două există o opoziţie esenţială de scop: autonomismul teritorial-etnic vizează regionalizarea Europei prin separarea comunităţilor etno-culturale. PRM nu a desfăşurat o campanie electorală propriu-zisă. realizată cu resurse minime. mesajul local a avut în vedere interesele identitare româneşti ale comunităţii maghiare din România. prin reactualizarea vechilor graniţe feudale. au fost „Doi creştini şi patrioţi vor scăpa ţara de hoţi” şi „Vreţi să scăpăm de canalii? Votaţi Vadim şi Becali”. În contextul alegerilor europene a fost relevat unora dintre membri ai minorităţilor naţionale că partidele curentelor ideologice democratice principale le servesc interesele europene mai bine decât partidul etniei lor. iar nu consecinţa unităţii opţiunilor electorale ale comunităţii maghiare. preşedinte al Partidului Noua Generaţie şi patron al echipei de fotbal Steaua Bucureşti. Acest dualism al concepţiei în campania UDMR explică probabil şi de ce liderul listei aproape nu a apărut în dezbaterea publică naţională (centrală) în timp ce discursul său s-a făcut auzit doar în întâlniri locale. Tudor şi George Becali. Din această perspectivă se poate spune că mandatele câştigate de radicalii etnocraţi de pe lista UDMR sunt mandate pierdute pentru cetăţenii europeni din România. Mesajul PRM a fost în continuare unul justiţiarist-populist. 14 . În acest fel PRM a reapărut în atenţia opiniei publice. se întrevăd dificultăţi în integrarea subgrupului UDMR în familia PPE. scorul excelent al UDMR fiind rezultatul disciplinei relative a electoratului său captiv în raport cu indisciplina electoratului celorlalte partide. fără suport electoral şi. indiferent de etnia lor. folosite şi în campania de out-door. Corneliu Vadim Tudor a reuşit să obţină acordul mai vechiului său rival de a candida împreună pe lista PRM pentru europarlamentare.

Incontestabilul naţional-populism al candidaţilor aleşi pe lista PRM este. politică şi de drept comun a fost comisă cu o imprudentă şi iraţională ostentaţie. de societate. vidul conştiinţei politice al celor care şi-au făcut un fel de a fi din autoizolarea de viaţa publică. Un anti-mesaj şi-a găsit ecoul într-o anti-atitudine. De aceea se poate spune (şi este probabil că avem de a face cu un calcul electoral al strategilor PD-L) că EBA a luat voturi din afara electoratului PD-L (cu excepţia voturilor transferate organizat de maşinăria de partid printr-o manevră frauduloasă sau a celor asigurate prin implicarea inevitabilă a unor instituţii sau a unor funcţionari de stat). ci pentru o persoană puternic ancorată în zona lumii mondene. după cum PD-L cu EBA pe listă ar fi fost privat de voturile unora dintre simpatizanţii săi care nu ar fi putut trece peste un atare act de nepotism. prin fenomenul EBA România a 15 . Este de aceea de presupus că EBA i-a adus la vot pe cei care nu ar fi votat altfel (în nici un caz nu ar fi votat pentru partidele principale.000 Euro). Pentru lumea europeană şi euro-atlantică. Oricum. scorul însumat al PD-L poate fi mai bun decât ar fi fost în condiţiile unei liste unice. Fiica preşedintelui Traian Băsescu a fost un candidat independent doar în mod formal. Mesajul Elenei Băsescu a fost unul lipsit de conţinut. Elena Băsescu a beneficiat de supra-expunere mediatică. Principalul obiectiv al campaniei Elenei Băsescu nu a fost acela de a câştiga în mod direct voturi. deoarece încă de la demisia din partidul prezidenţial a anunţat că se va reînscrie în partidul prezidenţial după alegeri. Acest mesaj vid a făcut să vibreze. ci de a elimina un potenţial punct vulnerabil în campania pentru alegerile prezidenţiale. În privinţa campaniei de out-door poate fi remarcat faptul că aceasta a fost desfăşurată la nivel naţional. ci are o autentică implicare în societate. De altfel. De aceea şi mandatele europarlamentarilor PRM sunt mandate (şi respectiv voturi) irosite din perspectiva intereselor europene româneşti. mai mult decât au primit UDMR şi PRM. Mai ales în condiţiile în care frauda morală. nivelul susţinerii reale a acestei candidaturi este reflectat şi de donaţiile primite (aproximativ 100. la fel cu etnocentrismul exclusivist al radicalilor aleşi pe listele UDMR. însă. ia atitudine!” era menit să transmită publicului mesajul că fiica preşedintelui nu este o prezenţă obişnuită doar a localurilor mondene şi a prezentărilor de modă. deoarece în spatele său s-a aflat un mecanism bine controlat de PD-L prin care fiicei preşedintelui României i se oferea un procent din zestrea electorală a partidului. Sloganul de campanie „EBA. Campania electorală a Elenei Băsescu nu a fost construită pe canoanele unei acţiuni pentru un politician autentic. Un non-mesaj a fost confirmat printr-un vot non-atitudinal. dar costurile politice pe termen mediu şi lung sunt mari. inclusiv PD-L) dar care votând nu au luat atitudine (în sensul că nu şi-au exprimat o opţiune pozitivă printr-un gest conştient). intern şi internaţional al PD-L şi al Preşedintelui-tată au suferit o lovitură ce se poate dovedi fatală. Elena Băsescu şi Pavel Abraham. anacronic şi în contradicţie cu logica UE. cu esenţa procesului de integrare europeană. Astfel. f) Candidaţi independenţi În campania electorală au reuşit să se înscrie şi doi candidaţi cu statut de independenţi. prezenţa ei în competiţia electorală fiind considerată a fi una exotică. este evident că prestigiul electoral şi politic.

Situaţia ar putea fi explicată atât prin faptul că există puţini jurnalişti în România care să aibă autoritate în abordarea chestiunilor europene. cunoscând dificultatea de a comunica temele europene sau activitatea instituţiilor europene. În România. Astfel. Rolul mass-media În întreaga Uniune Europeană presa a acordat o atenţie redusă chestiunilor europene. aspectele informative sau formative au fost marginalizate în grila de programe. autorităţile au reglementat accesul la mass-media publice. De la nivelul Comisiei şi Parlamentului European au fost prezentate numeroase iniţiative pentru creşterea capacităţii de comunicare a instituţiilor comunitare. sub argumentul că mass-media private nu au nicio responsabilitate socială. a participat în competiţie fără a avea şanse reale. Acum!” 3. fiind lipsit de resursele logistice şi financiare necesare unei campanii electorale la nivel naţional. Însă. cele care au cea mai mare audienţă. sau chiar eliminate acolo unde existau. decât prelungirea unei stări de fapt patologice care este cunoscută. fost şef al Poliţiei Române. Sloganul său de campanie a fost „Avem ceva de spus în Europa. dar s-a concentrat asupra scandalului decontărilor ilegale / imorale ale unora din membrii parlamentului britanic. Pentru că viaţa nu oferea suficiente subiecte pentru asemenea abordări chiar şi ştirile au fost deformate. care a refuzat să pună un link pe site-ul său pe tema alegerilor europene. În acest fel. care cunoaşte un peisaj mediatic divers şi relativ bine dezvoltat. dar în ciuda eforturilor. generalul Pavel Abraham. Astfel. Un subfenomen l-a constituit înclinaţia unor agenţi mass-media de a face critica modului în care campania a fost concepută şi desfăşurată. care domină atât numeric cât şi din punct de vedere al audienţei. în măsură a atrage publicul la spectacolul vieţii politice. alături de politicieni. au manifestat un relativ dezinteres faţă de campania pentru alegerea PE. cât şi faptul că preocuparea principală a fost căutarea evenimentelor de tip senzaţional. tematica europeană a pătruns cu mare greutate în agenda presei naţionale şi. Partidele şi candidaţii independenţi şi-au prezentat spoturile electorale în regim de publicitate. mai ales. Aspectul cel mai îngrijorător este faptul că nu a existat un interes constant din partea jurnaliştilor pentru a face atractive pentru marele public temele europene. Cazul cel mai semnificativ este cel al BBC. Aceasta este expresia supremă a „sistemului ticăloşit”. a recurs cu ocazia acestor alegeri la câteva spoturi publicitare din arsenalul filmelor de groază. care să conţină un conflict. astfel. mass-media au contribuit la formarea unui mecanism care îi apropie pe oameni de televizoare. dar îi îndepărtează de secţiile de vot. fiind concentrată asupra temelor naţionale sau locale. mass-media private. De remarcat faptul că Parlamentul European. sperând în acest fel că va capta atenţia telespectatorilor. singurul lor obiectiv fiind profitul. în aceeaşi categorie de exemple se înscrie şi un film scurt care reducea campania la 16 . lipsită de evenimente şi de mesaje puternice. Campania sa electorală a fost sărăcăcioasă. a televiziunilor generaliste. În unele cazuri a fost vorba chiar de un boicot al televiziunilor faţă de alegerile europene. Campania electorală pentru alegerea PE nu este.intrat în grupul odios al republicilor dinastice de pradă. dar pentru care nu s-au găsit soluţii viabile. Al doilea candidat independent. în loc să încurajeze dezbaterea critică a temelor europene şi a programelor politice legate de aceste teme.

Ea nu se găseşte. însă. 17 . Fără contribuţia presei locale (la care trebuie adăugate meritele posturilor de radio naţionale) campania ar fi fost un dezastru total cât priveşte participarea la vot în cunoştinţă de cauză. în afara răspunderii. ideea europeană nu poate fi explicată şi înţeleasă fără contribuţia media. de altfel nevinovate. De aceea. Într-o societate modernă şi de dimensiuni mari. cu lideri ai PSD jucându-se cu copiii în parc ori străduindu-se să polemizeze la cald cu diverşi interlocutori. însă. implicare şi responsabilitate. rolul informării şi explicării nu poate fi lăsat numai politicienilor. În contrast cu presa centrală trebuie pusă. acest film a indus ideea că întreaga campanie a fost grotescă şi derizorie. Pe de altă parte. câtă vreme mass-media îndeplineşte o activitate de interes public această activitate trebuie reglementată. tot aşa cum sunt reglementate şi alte activităţi private de interes public. Ceea ce a fost fals. la care se adăugau scene. Proiectat de mai multe ori pe seară. presa locală (scrisă sau electronică). presa nu poate fi responsabilă de aspectele negative ale campaniei înaintea oamenilor politici sau a societăţii civile.câteva scene groteşti arătându-l pe preşedintele PNL cum se străduieşte să răspundă într-o franceză aproximativă unei întrebări-capcană şi pe şeful statului tunzând oile în stil populist. Evident. Aceasta a dovedit un grad mult mai înalt de cunoaştere.

438.III. acum a fost Elena Băsescu. Alianţa PSD+PC 1. Rezultate: explicaţii şi semnificaţii politice a) Statistica oficială În urma alegerilor au rezultat următoarele scoruri (vezi Tabel 1) pentru formaţiunile politice şi candidaţii independenţi înscrişi în cursa electorală: Tabel 1: Rezultatele alegerilor de la 7 iunie 2009 Nr.218 31.40% 9 Faţă de alegerile europarlamentare precedente s-au produs următoarele schimbări: Alianţa PSD+PC a câştigat cu un mandat în plus faţă de anul 2007.45% 7 Democrat Abraham Pavel 49.07% 1 11 Partidul Democrat-Liberal 1.92% 4 3 Partidul România Mare 419. PNL a obţinut mai puţin cu un mandat decât în 25 noiembrie 2007. voturi Procent Mandate crt. Listă / candidat Nr. în 2007 a fost László Tőkés.280 4.974 14.cotidianul.094 8. principala noutate o reprezintă intrarea PRM în PE. atunci scăderea este de 6 mandate.436 0.504.03% 8 Forţa Civică 19.65% 5 3 Băsescu Elena 204.000 29. Figura 1: Distribuţia voturilor pe judeţe.864 1.22% 6 1 Partidul Naţional Ţărănesc Creştin 70. formând PD-L). în funcţie de partidul câştigător Sursa: www. la fel ca şi în anul 2007 a intrat în PE un candidat independent.71% 2 10 Partidul Naţional Liberal 702. cu trei mandate. Partidul DemocratLiberal a obţinut mai puţin cu trei mandate decât PD. iar dacă însumăm şi scorul PLD (care a fuzionat cu PD. UDMR a obţinut un mandat în plus faţă de anul 2007.52% 3 5 Uniunea Democrată Maghiară din România 431.739 8.ro 18 .427 1.

în urma alegerilor.c. cele care au avut loc la 25 19 .c. astfel încât dezinteresul pentru treburile publice este considerat şi o formă de emancipare. • Alegerile de la 7 iunie nu sunt decât un caz particular al trendului descendent al participării la vot. Celelalte două partide care au intrat în PE. Astfel. prin vot. ci depun cea mai mare energie doar pentru conservarea legăturilor cu un nucleu electoral. dar într-o societate aflată în curs de democratizare adesea mesajul critic s-a transformat într-unul caricaturizant. • Sistemul de partide a luat forma unei partitocraţii. • O parte a cetăţenilor nu se mai consideră dependenţi de puterea politică şi de resursele puse la dispoziţie de stat. indiferent de doctrinele afişate. În două decenii de democraţie România a cunoscut. iar UDMR a cucerit cele mai numeroase voturi în 6 judeţe. Numeroase studii comparative indică faptul că românii intră în categoria europenilor care au cea mai mică încredere în Parlament şi partidele politice. partidele sunt identice. • Din categoria actorilor având responsabilităţi privind scăderea participării la vot. iar analiza cu stilul pamfletar. Partidele politice din România nu sunt preocupate să-şi întărească legăturile cu întreg corpul social. 2004. sentimentul de inutilitate a cetăţenilor transmis de partitocraţia din România are ca reacţie directă respingerea politicii. de la entuziasmul general al participării la primele alegeri libere în 20 mai 1990 politica a cunoscut un proces continuu de „dezvrăjire”. cel puţin formal. ci prin faptul că facilitează accesul la resursele publice. iar acesta să se manifeste activ. a întărit grupul celor care cred că. nu poate fi exclusă mass-media. dimpotrivă. Atitudinea critică din partea mass-media la adresa partidelor politice este firească în orice democraţie.Din perspectiva statisticii electorale constatăm faptul că PD-L a câştigat cele mai multe voturi în 18 judeţe şi în 4 sectoare ale Municipiului Bucureşti (vezi figura 1). ci. au participat mai puţini votanţi decât la primele alegeri europarlamentare din România. La 7 iunie a. adică absenteismul. adică a unei organizări oligarhice a formaţiunilor politice. informaţia fiind substituită cu opinia. 2008) dar această situaţie nu a însemnat renaşterea speranţelor în virtuţile politicii. în care interesul public este înlocuit prin interesul personal sau de grup. Presa a adoptat constant nu doar o atitudine conflictual-critică ci şi una delegitimatoare la adresa partidelor politice şi oamenilor politici. b) Prezenţa la vot Analiza dinamicii prezenţei la vot a electorilor din România în perioada 1990-2009 (vezi figura 2) scoate în evidenţă o realitate îngrijorătoare: între alegerile din 20 mai 1990 şi până la 7 iunie a. patru alternanţe democratice la putere (1996. aproape 60% din cetăţenii români cu drept de vot au ales să nu mai participe la procesul electoral. care nu este important prin sine. 2000. Alianţa PSD+PC a obţinut cele mai multe voturi în 16 judeţe şi în două sectoare din Bucureşti. alături de partidele politice. PNL şi PRM nu au câştigat alegerile în niciunul dintre judeţe. Cum se explică această dramatică scădere a nivelului participării electorilor români la alegeri? Câteva explicaţii ar putea clarifica această importantă problemă: • Pentru români.

1%).5 milioane de cetăţeni români se află în afara graniţelor şi doar o infimă parte a acestora participă la procesul electoral. respectiv de mobilizarea comunităţii maghiare (Harghita.5 39. în mediul rural. Scăderea cea mai dramatică a prezenţei la vot a avut loc în mediul urban. în zonele în care accesul la mijloacele de informare este cel mai facil. putând fi explicată prin faptul că informaţiile privind rolul şi activitatea PE sunt lacunare şi adesea neclare. Ilfov (41.46 27.4% în mediul urban şi de 36.21%). Sălaj). Harghita (40. rata participării nu a cunoscut căderi atât de dramatice precum în oraşele mari.19 76. Sălaj (40.56% în cel rural. Cea mai scăzută prezenţă la vot a fost consemnată în Bucureşti (15. prezenţa la vot a fost mai ridicată în judeţele cu o populaţie mai mică.7%).PSD. Figura 2: Dinamica prezenţei la vot: 1990-2009 Prezenţa la vot în România 100 90 80 70 Procente 86. Ilfov – PD-L). Iaşi (22.31%). La 7 iunie participarea a fost de 20. Sibiu (21.• • • noiembrie 2007.87%). Prezenţa mai mică în alegerile europene decât la cele pentru parlamentul naţional este o realitate general europeană.31 58.67 60 50 40 30 20 10 0 19 92 19 96 20 00 20 04 20 07 20 08 19 90 se pt em br ie no ie m br ie no ie m br ie no ie m br ie no ie m br ie no ie m br ie 20 27 26 28 Dată alegeri 25 30 3 7 iu ni e m ai 20 09 20 . Mehedinţi (40.74%). Dimpotrivă. Timiş (22. Scăderea participării are loc în condiţiile în care aproximativ 2 -2. În general.82%).08%). Cea mai ridicată prezenţă la vot a fost înregistrată în Teleorman (48.92%). adică în acele zone în care s-a putut realiza o mobilizare mai facilă de către aparatele partidelor politice. unde votul nu are doar o dimensiune participativă.29 76.13%).01 65. Constanţa (20. Constatăm astfel faptul că o prezenţă peste media naţională este influenţată de existenţa unei situaţii de control din partea unui partid politic asupra unui judeţ (Teleorman . Este cel mai mare ecart din istoria României între mediul rural şi cel urban.2 29. ci şi una ritualică.

000 de votanţi. c) orientarea spre PSD (semnificativă în acest sens este pierderea de către partidul prezidenţial a supremaţiei din Sectorul 4 din Bucureşti precum şi scorul practic egal între PSD şi PD-L la nivelul întregului municipiu). în cadrul alegerilor pentru PE din 25 noiembrie 2007. Harta electorală a alegerilor de la 7 iunie. Această transformare a bazei electorale a PD-L poate fi explicată ca un rezultat al mesajelor având conţinut populist şi paternalist pe care Traian Băsescu le-a transmis în ultimii ani. indică o serie de tendinţe ale bazinului electoral al PD-L: • pierderea unei părţi din votanţii din mediul urban mediu şi mare în trei direcţii: a) transformarea votanţilor în absenteişti.46%. potrivit rezultatelor datelor colectate în sondajul CCSB la ieşirea de la urne. ca urmare a uzurii înregistrate de actualul preşedinte al României. Desigur.875. foste fiefuri ale PSD. reducând ecartul faţă de social-democraţi. Ulterior. Suceava. odată cu câştigarea de către Traian Băsescu a funcţiei prezidenţiale. când preşedintele suspendat al României a obţinut 6. O atare concluzie este evidenţiată şi de faptul că faţă de alegerile parlamentare din 30 noiembrie PD-L a pierdut sau nu a reuşit să mobilizeze 875.c) PD-L – declinul continuă Analizarea rezultatelor PD-L ridică o problemă de ordin metodologic: în ce măsură voturile obţinute de acest partid reflectă cota de popularitate a partidului în sine şi cât din aceste procente sunt câştigate ca urmare a faptului că are fizionomia unui partid perfect prezidenţializat? Răspunsul la această chestiune se află în dinamica electorală a partidului. La 7 iunie a. există cazuri de persoane care au votat cu Elena Băsescu dar care nu ar vota nici cu PD-L nici cu Traian Băsescu. fiind pentru prima dată în istoria partidului când are mai mulţi votanţi în mediul rural decât la oraşe. a crescut şi ponderea votanţilor cu studii primare. Cota PD-L în mediul rural a ajuns la 33. au obţinut împreună 1. pe fondul dislocării PNL şi PSD. aflate oficial în opoziţie.8%. Timiş). deci. • menţinerea supremaţiei în judeţele din vestul României (Arad.006 voturi. 21 .000 alegători. • plafonarea şi slăbirea dominaţiei în nordul Moldovei (Botoşani.642. dar ponderea acestora este mică (vezi mai jos).c. iar dacă includem în analiză şi voturile obţinute de Elena Băsescu. cele două partide prezidenţializate (PD şi PLD). numărul acestora fiind aproximativ egal cu numărul votanţilor cu studii superioare. Caraş-Severin. b) orientarea spre PNL. la o prezenţă de 29. Din aceste date rezultă faptul că Traian Băsescu şi actorii politici ataşaţi acestuia pierd treptat voturi. PD-L preia. în scorul PD-L trebuie să includem toţi actorii care îşi extrag seva electorală din capitalul simbolic al lui Traian Băsescu. Momentul maximei popularităţi a lui Traian Băsescu s-a înregistrat cu ocazia referendumului de demitere din 19 mai 2007. iar aceasta evidenţiază că PD a realizat saltul de la un partid de mărime medie spre un partid mare după anul 2004. Consecutiv. • pătrunderea masivă în mediul rural şi în oraşele mici. în continuarea celei de la alegerile locale şi parlamentare din anul 2008.315 voturi. Ca atare.280 voturi. din însumarea voturilor obţinute de PD-L şi Elena Băsescu.059.45%. electoratul conservator care era al PSD şi transferă electoratul dinamic modernist cu care se lăuda în trecut. rezultă doar 1. Neamţ). care a avut la 7 iunie o cotă de 32. atunci pierderea rămâne de 670. la o rată de prezenţă de 44.9% din voturile în mediul rural. depăşind PSD. • pătrunderea în judeţele din Oltenia.

comparativ cu alegerile parlamentare de la 30 noiembrie 2008. Dolj. • PSD nu a reuşit să recupereze votanţii din nordul Moldovei. poate fi explicat. • PSD îşi menţine supremaţia în Oltenia şi într-o parte din Muntenia (Brăila. în plus faţă de transferul de simpatie de la Traian Băsescu spre partid. Constanţa. Indiferent însă de calculele care pot fi realizate în funcţie de raportul dintre prezenţă şi numărul de voturi. Bucureşti. alături de declinul popularităţii şi de menţinerea dependenţei faţă de factorul prezidenţial. • în raport de alegerile parlamentare din noiembrie 2008.000 de voturi mai puţin la 7 iunie. foarte probabil. Însă. PD-L devine un partid al trecutului. • stânga românească se menţine în continuare pe o poziţie secundară în Transilvania şi Banat. al unui electorat în curs de dispariţie în timp ce PSD. încet dar sensibil. ci reprezintă. d) PSD – reducerea dar şi schimbarea nucleului electoral Rezultatele Alianţei PSD+PC în alegerile din 7 iunie pot fi privite din mai multe perspective. PSD a obţinut cu cca. o serie de organizaţii au obţinut rezultate cu cel puţin 5% mai slabe la 7 iunie (vezi Anexa 1: Bacău. însă distanţa faţă PD-L s-a redus. precum şi prin situaţia politică particulară din fiecare judeţ. aducând ca motiv pericolul pe care îl reprezintă el pentru democraţie. s-a aliat cu 22 .000 voturi şi un mandat în plus. Brăila. Ilfov. când social-democraţii au obţinut cu aproximativ o jumătate de milion voturi mai mult în mediul urban decât la sate. Ialomiţa).Rezultatul obţinut de PD-L în ceea ce el are bun. viitorul este încă incert iar agenţii săi purtători relativ puţini. precum şi prin utilizarea unor resurse financiare importante. 850. Faţă de alegerile de la 25 noiembrie 2007 social-democraţii au înregistrat un spor de 320. o consecinţă directă a dezamăgirii produse de intrarea în guvernul de mare coaliţie. Dâmboviţa. condus de facto de Traian Băsescu. Giurgiu. Pentru România. îl constituie transformarea calitativă a bazei de susţinere populară. Buzău. recul care nu este însă compensat de o pătrundere masivă în zona marilor oraşe. Diferenţele intraregionale în ceea ce priveşte rezultatele PSD pot fi explicate prin prisma unor slăbiciuni în managementul organizaţiilor. Maramureş. Pierderea supremaţiei PSD în mediul rural continuă un trend anterior. în condiţiile diminuării ratei de participare. Teleorman). prin folosirea resurselor guvernării. Sibiu. regiune care a fost un fief al stângii până la alegerile din anul 2004.000 din votanţii PSD de la parlamentare nu au mai participat şi la europarlamentare nu poate fi considerat doar un efect al lipsei de atractivitate a alegerilor pentru PE. Faptul că partidul principal care a iniţiat suspendarea din funcţie a lui Traian Băsescu. menite a stimula participarea. semnalat şi la alegerile parlamentare. Prahova). Fenomenul principal. Gorj. Faptul că aproape 850. a reţelei bine ramificate de aleşi locali. în timp ce altele şi-au îmbunătăţit performanţele cu cel puţin 5% (Călăraşi. însă. însă. trece în postura de partid al viitorului. reducerea nucleului electoral al PSD pare a fi o certitudine: • social-democraţii pierd pentru prima dată după 1990 supremaţia în mediul rural.

aceasta nefiind o realitate dramatică în România.acesta şi acceptă conducerea reală a guvernului de către el. Baza electorală modernă social-democrată de tip european a PSD creşte lent şi puţin. PSD este un partid în care puterea este difuză. ca alegerile europene să fie tratate prin prisma impactului politicii europene asupra agendelor locale. totuşi. Nu trebuie vorbit. Dacă PD-L a încetat să fie un partid cu opinii spre a fi o maşinărie de partid la comanda Preşedintelui. aşa cum este percepută de unii dintre vechii săi suporteri. numai despre percepţia populară asupra UE ci şi despre interesele imediate ale liderilor politici locali. el câştigă electorat modern şi dinamic care nu se mai regăseşte în neo-liberalismul anchilozat al PNL şi nu mai poate fi sedus de autoritar-populismul PD-L. însă. cum între nivelul local şi cel european există intermediarul naţional. iar echipa care a condus PNL vreme de patru ani a fost înlocuită. fără a avea suportul deplin al organizaţiilor fidele perdanţilor la congresul PNL şi fără a avea experienţa conducerii unor competiţii electorale la nivel naţional. că fenomenul esenţial referitor la PSD este acela de schimbare a calităţii nucleului său electoral. Fragilizarea relaţiei dintre PSD şi nucleul său electoral este un semnal de alarmă pentru social-democraţi în legătură cu identitatea lor politică. să obţină o victorie preţioasă (chiar dacă la limită). a produs un acut sentiment de dezamăgire în rândul unora dintre militanţii de stânga. Pe de altă parte. Acestuia i se alătură cei care nu o duc foarte rău dar care preferă durabilitatea mediocrităţii unei schimbări cu perspective incerte. Independent de toate acestea. Intrarea în opoziţie a însemnat pierderea accesului la 23 . Ameninţarea crizei nu generează solidaritate ci numai experienţa crizei. în timp ce electoratul tradiţional postcomunist al PSD scade relativ rapid şi masiv. Aceasta în ciuda unui context care deocamdată nu pare prea favorabil dar în care a reuşit. Întărirea centrelor de putere locală face. e) PNL – un partid în derivă? Liberalii au intrat în alegeri cu o dublă schimbare în poziţia partidului pe scena politică: din partid de guvernământ au devenit partid de opoziţie. pe de o parte. ca unitatea de conducere indispensabilă unei campanii naţionale cu o listă naţională să aibă de suferit iar pe de altă parte. se poate spune. În dinamica rezultatelor PSD ca şi în comparaţia dintre mobilizarea PSD şi PD-L o explicaţie esenţială se găseşte în procesul de descentralizare a deciziei care îl caracterizează pe cel dintâi. pentru multe organizaţii locale relaţia mediată cu Europa face alegerile europene mai puţin relevante. Intrarea ca actor secundar într-un guvern de mare coaliţie şi preluarea de către Traian Băsescu a unora dintre temele stângii pot explica situaţia în care o parte a votanţilor tradiţionali fie au preferat să stea acasă. Or. Noua echipă de conducere a trebuit să pregătească întrun timp foarte scurt alegerile. Aceste transformări de amploare nu au rămas fără efecte asupra performanţelor PNL. se refugiază în egoismul securitar al extremei (drepte) – atunci când nu se „încuie” pur şi simplu în casă. deci. fie chiar s-au orientat spre partidul prezidenţial. aflaţi în mediul rural. Pe de o parte. accelerarea ei. el pierde electorat tradiţional din păturile cele mai nevoiaşe care speriat de ameninţările zilei de mâine şi insuficient de informat spre a înţelege mecanismele nevoilor lui de azi. Important pentru PSD este acum menţinerea tendinţei şi dacă se poate.

Faptul că ziua alegerilor a fost urmată de încă o zi liberă a afectat votanţii potenţiali ai PNL (situaţi preponderent în marile oraşe. în judeţele cu importante comunităţi maghiare. care au preferat să plece în vacanţă. ocupând locul trei. care au fost întotdeauna importante în alegerile din România. Dacă mai observăm că pe locul unu şi trei al listei UDMR se află purtătorii unui mesaj şi ai unei agende ne-europene care exprimă viziunea unei minorităţi a minorităţii maghiare. În final. rezultatul a fost cel dorit. acuzând fraude masive. Primarii şi consilierii din UDMR au participat de asemenea la activizarea unui electorat relativ disciplinat. principalul vector politic al PNL. pentru majoritatea alegătorilor. în funcţie de prezenţa la vot. ajungându-se la o supra-reprezentare a etniei maghiare prin cele trei mandate obţinute la 7 iunie. ajungem la concluzia că din cauza indiferenţei şi indisciplinei majorităţii cetăţenilor români. minoritatea euro-negativă va fi prezentă în PE cu mult peste 24 . or acest lucru nu s-a întâmplat. având până în 45 de ani). Această strategie nu a dat rezultate deoarece: i) trebuia să învingă scepticismul unei bune părţi a electoratului faţă de întreaga clasă politică. rezultatul alegerilor din 7 iunie trebuie explicat prin managementul defectuos de la nivel central şi local al PNL dar şi prin defazarea ideologică a partidului. deoarece o parte din dificultăţile cu care se confruntă România în momentul de faţă sunt imputabile guvernului Călin Popescu-Tăriceanu. iii) credibilitatea PNL ca alternativă la partidele aflate la guvernare era discutabilă. cu venituri peste medie. Presa în limba maghiară a cerut şi ea etnicilor unguri să participe la vot. Un alt factor care poate explica rezultatul sub aşteptările liderilor PNL se află în chiar structura votanţilor partidului. Lipsit de atractivitatea pe care puterea guvernamentală o exercită întotdeauna asupra unui electorat conservator precum cel român şi în lipsa unei modernizări a mesajului politico-ideologic. a fost de a mări scorul electoral al partidului său prin creşterea ratei de participare. Până la producerea unor dovezi concrete privind nivelul fraudării alegerilor. Deopotrivă preoţii catolici şi reformaţi au îndemnat oamenii să meargă la vot. Strategia lui Crin Antonescu. după UDMR. trebuie luată în calcul. Predicţiile privind participarea la vot indicau o prezenţă scăzută. Contestarea de către PNL a rezultatelor votului. după cuplul PSD/PD-L sau chiar locul patru. mizând pe un discurs de delimitare faţă de coaliţia de guvernământ şi chiar faţă de unele din acţiunile din trecut ale partidului. PNL riscă să se transforme din singurul partid istoric încă activ într-un alt partid istorie.mecanismele administrative ale statului. fie au fost prea puţin relevante. Geografia electorală indică faptul că PNL nu a fost pe primele două locuri în niciun judeţ. O prezenţă ridicată la nivel naţional reducea şansele UDMR de a avea trei mandate. f) UDMR – succesul disciplinei minoritare Singura incertitudine pentru UDMR în privinţa alegerilor europarlamentare era dacă va reuşi să obţină două sau trei mandate. nuanţările lui Crin Antonescu privind performanţele discutabile ale guvernului PNL fie nu au fost credibile. ii) pentru ca un asemenea tip de discurs să aibă rezultate el trebuie să fie susţinut mediatic în mod masiv. Or. astfel încât audienţa sa a fost limitată. dar nici liberalii nici altcineva nu au produs (încă) argumente credibile pentru a susţine fraudarea masivă a alegerilor. astfel încât liderii UDMR au folosit mijloacele aflate la dispoziţie pentru mobilizarea la vot.

scorul obţinut de Elena Băsescu constituie expresia mecanismului politico-administrativ al PD-L. aşa cum a semnalat presa. partidul prezidenţial neavând acoperire în toate secţiile de vot. liderul Partidului Noua Generaţie). ci mai degrabă de o mai bună organizare a partidelor care îl reprezintă. patronul echipei Steaua şi-a mobilizat tineretul din zonele urbane. Partidele curentelor ideologice principale vor trebui să fie. Amploarea sprijinului din partea PD-L pentru Elena Băsescu este relevată de declaraţiile publice a doi miniştri ai cabinetului Emil Boc (Elena Udrea şi Monica Iacob-Ridzi). Succesul PRM reprezintă simbioza dintre două electorate: cel al naţionalismului de tip paseist. cu predilecţie din mediul rural şi oraşele mici. prin care în fiecare secţie de vot trebuiau să-i fie acordate din oficiu câte 10 voturi. Însă cele 204. Prin asta însăşi comunitatea maghiarilor din România pierde. voturile însumate ale celor două formaţiuni politice fiind de aproape 9%. deci. La un simplu calcul rezultă că. ulterior în cel naţional în anul 2008.280 voturi. dacă decizia de la centru a PD-L ar fi fost respectată întocmai. nu putem vorbi astfel de o resurecţie a naţional-populismului în România. h) Elena Băsescu – triumful ipocriziei Obţinerea de către fiica cea mică a preşedintelui Traian Băsescu a unui mandat de parlamentar european nu constituie o surpriză. situaţie care poate fi explicată prin slăbiciunile organizatorice ale PD-L. Maramureş şi vestul Olteniei. privind susţinerea mezinei familiei Băsescu. În sens strict matematic. g) PRM – reînvierea fantomelor Eşecurile succesive ale partidelor unipersonale ale lui George Becali şi CV Tudor de a intra în Parlamentul European în 25 noiembrie 2007. Dobrogea. deoarece pe listele PRM au candidat doi preşedinţi de partide (alături de CV Tudor a candidat şi George Becali. filialele conduse de 25 . personificat de George Becali. câştigă minoritatea radicală. Intrarea în PE a Partidului România Mare nu constituie o surpriză. reprezentat de CV Tudor. Elena Băsescu ar fi obţinut 181. Este o confirmare a regulii că atunci când reprezentanţii majorităţii nu votează. Din punct de vedere psihologic scorul obţinut de PRM reprezintă barometrul pentru reactivarea stărilor de frustrare profundă a electoratului. având studii medii şi superioare. în cele 18. Pentru a compensa aceste slăbiciuni. şi cel al naţionalismului de expresie exotică. păreau a consacra ieşirea definitivă de pe prima scenă a reprezentanţilor oficiali ai naţionalismului românesc. deoarece încă de la momentul anunţării candidaturii devenise evident faptul că partidul prezidenţial are ca misiune asigurarea suportului pentru odrasla prezidenţială. Analiza statisticilor electorale indică faptul că baza electorală a PRM (+ PNG) se află în Muntenia (inclusiv aria Bucureşti-Ilfov).280 voturi trecute în numele Elenei Băsescu la 7 iunie nu au fost obţinute într-un mod uniform în toate secţiile de vot. mult mai atente cu nevoile acestei comunităţi şi să îi ofere garanţii de reprezentare. în condiţiile crizei economice. Dacă CV Tudor a adus în mariajul său (temporar) cu George Becali votanţii de peste 60 de ani.ponderea ei în societatea românească.128 secţii de vot din România. Mai mult decât rezultatul unei simpatii publice sincere şi dezinteresate.

sau chiar din teribilism. consecinţa unei fraude. Probabil nu o va face. voturile numeroase obţinute de Elena Băsescu în străinătate. a unor acte de atingere a drepturilor altuia. indiferent de dimensiunea imixtiunii PD-L. posibilitatea fraudei. De ce ar fi votat românii din Italia. În mod normal DNA ar trebui să se activeze în cazul EBA. Mai mult. adoraţia faţă de tatăl candidatei a unor rătăciţi sau disciplina frauduloasă a unor funcţionari publici în misiune externă? Uniformitatea fenomenului tinde să indice. în principal din rândul electoratului de până în 30 de ani (care nu ar fi votat PD-L). independent = care se bizuie pe forţele proprii). prin folosirea aparatului unui partid. ceea ce este interzis de lege ca o încălcare a principiului libertăţii de a alege. evident nu se încadrează în tipologia specificată de legea electorală. Ori. Este cazul judeţelor Hunedoara (preşedinte Tiberiu IacobRidzi). persecutaţi de legislaţia discriminatorie şi xenofobă a Guvernului Berlusconi (prieten şi tovarăş de familie politică cu Traian Băsescu) în favoarea unei EBA despre care nu aveau cum şti mare lucru?! Să fie oare fronda unor frustraţi. rezultă că manipularea votului a îmbrăcat forme de imixtiune în actul alegerii care au limitat efectiv şi nepermis libertatea acestuia. Este posibil ca frauda electorală să se îngemăneze atunci cu un act grav de corupţie. în care Elena Băsescu a luat peste 7% din voturi. Conform DEX.partizanii înflăcăraţi ai lui Traian Băsescu s-au mobilizat pentru a oferi procente importante fiicei preşedintelui. dublată de o evidentă manipulare a opiniei publice. de pildă. Prahova (Roberta Anastase). Organizarea. însă. un candidat care se declară independent (conform DEX. În acelaşi context ar fi necesară şi o măsurare a cheltuielilor electorale reale implicate de campania EBA – evident exorbitante – precum şi a sursei lor. alimentând suspiciunile UE în legătură cu lipsa de progres a luptei împotriva corupţiei în România. a „adus atingere drepturilor” candidatului plasat pe locul 11 în lista PD-L. Întrucât nu se putea da pur şi simplu „directiva celor zece voturi” fără să se şi stabilească concret persoanele care o vor aduce la îndeplinire (altminteri s-ar fi putut să existe riscul ca întreg electoratul captiv al PD-L să voteze EBA) precum şi fără să se ia măsuri care să garanteze că „directiva” va fi respectată (altminteri odrasla prezidenţială ar fi putut rămâne nealeasă). impunerea şi folosirea unor voturi dirijate contravine tuturor normelor şi reglementărilor legislative dintr-o ţară democratică! De remarcat şi lipsa de moralitate în acest caz. Sunt greu de explicat. au existat şi cazuri punctuale în care alegătorii au votat cu Elena Băsescu din motive de frondă faţă de societate. partid ale cărui voturi au fost direcţionate într-o anumită proporţie către aşa-zisul independent. „Independenta” EBA a declarat încă din debutul campaniei electorale că se va întoarce în PD-L indiferent de rezultatul pe care-l va obţine! Şi a făcut-o fără să aştepte măcar din decenţă certificarea alegerii şi validarea mandatului său. pentru a obţine foloase. Poate că în viitor societatea civilă împreună cu factorii politici vor radiografia cu mai multă atenţie cazurile unor candidaturi aşa-zis independente (EBA nu este singurul 26 . Direcţionarea unor alegători pentru a vota o anumită persoană se înscrie în categoria presiunilor ilicite pentru orientarea votului. al unei tranzacţii de la vârful PD-L. Rămâne de stabilit dacă în cazul fiicei preşedintelui României nu am asistat la o fraudă în accepţiunea exactă a termenului. frauda este săvârşirea cu rea credinţă. Voturile obţinute de Elena Băsescu nu trebuie explicate doar printr-un simplu mecanism birocratic al partidului prezidenţial. iarăşi. Desigur. În consecinţă mandatul obţinut de EBA este. în orice caz. Suceava (Gheorghe Flutur). ci şi prin simpatia unora dintre fidelii preşedintelui Băsescu. un asemenea candidat a vitregit de accesul în Parlamentul European.

şi László Tőkés s-a folosit de angrenajul partinic al Uniunii Civice Maghiare în alegerile europene din noiembrie 2007) şi vor găsi reglementările şi sancţiunile necesare pentru a stopa asemenea derapaje de la litera şi spiritul legii într-un sistem electoral ce se doreşte democratic. 27 . aşa cum este cel românesc.caz din istoria recentă a alegerilor pentru Parlamentul European.

Fiecare partid naţional participă la constituirea grupurilor politice organizate transnaţional. în UE 25 deci.22 20.81 60 Procente 50 40 30 20 10 0 24. sau cel puţin încearcă acest lucru.24%. România se clasează pe locul al patrulea (cu 27.92 43.67 28.IV.29 78.39% în Belgia (în condiţiile votului obligatoriu). Între cele 27 de state ale Uniunii Europene există diferenţe uriaşe în ceea ce priveşte participarea la vot: 91% în Luxembourg şi 90. Figura 3: Prezenţa la vot în UE 27 la alegerile pentru PE din iunie 2009 Prezenţa la vot iunie 2009 100 90.25 43.48 52.03 27. şi în organizarea autorităţilor româneşti.67%) în clasamentul ţărilor având cea mai slabă participare la vot.49 28. 92% în Lituania.56 46 36.340.53 19.459. În fapt. prezenţa a scăzut la 45. parlamentarii europeni îi reprezintă pe toţi cetăţenii europeni.46 57.52 66.39 91 90 80 70 59. Rezultatele româneşti în context european Analiza rezultatelor alegerilor din România în context european este un demers obligatoriu deoarece.6 52.53% în Polonia (vezi figura 3).8 36. care împărtăşesc traversarea a aproape cinci decenii de regim totalitar.63 42.9 43.51%.47% pentru ca în iunie 2009 (UE 27) aceasta să reprezinte doar 43.3 40. Dacă în 1999 în UE 15 prezenţa a fost de 49. Eurodeputaţii aleşi ca independenţi se afiliază şi ei unei familii politice. 24.5 34. după extinderea cu încă 10 state la 1 mai 2004. Primul aspect important în dimensiunea comparativă este cel al prezenţei la vot. Un alt motiv esenţial pentru analiza alegerilor din România în context european este dat de chiar finalitatea votului: deputaţii europeni nu activează în grupuri constituite după criteriul etnic sau naţional. chiar dacă scrutinul s-a desfăşurat într-o circumscripţie naţională. urmate de două decenii de tranziţie în care încrederea în utilitatea politicii a scăzut continuu. iar cele care nu au deja o afiliere încearcă să obţină una sau chiar să constituie noi grupuri politice.64 Ita l Le ia to ni a Li t Lu ua xe nia m bu rg M ar ea Ma l t a B rit an ie O la nd Po a lo Po n rt ia ug al i R om a ân i Sl a ov a Sl cia ov en ia Sp an ia Su ed ia U ng ar ia A us tr ia B el gi B ul a ga ria C eh ia D Cip an ru em ar c Es a to ni Fi a nl an da G er m an ia G re ci Irl a an da UE 27 28 . România se integrează din punctul de vedere al comportamentului electoral în grupul ţărilor nou aderate din Europa Centrală şi de Răsărit.4 37.27 37. ci după cel politic. 20.64% în Slovacia. Alegerile din iunie 2009 au fost caracterizate de cea mai scăzută prezenţă în istoria de trei decenii a alegerilor directe pentru PE. şi doar 19.

9%. Ca tendinţă generală putem observa că statele fondatoare ale UE şi cele din Europa de Vest cunosc o prezenţă mai ridicată la vot. Merită evidenţiat faptul că. care sunt mai bogate. Suedia. Această combinaţie bizară exprimă tradiţia grupului PPE de a-şi mări influenţa politică prin creşterea numărului de membri pe seama scăderii unităţii de gândire şi acţiune. cu excepţia grupului Verzilor europeni. este adevărat. tot aşa cum blairismul celei de a treia căi a subminat claritatea identitară a stângii socialiste. la fel ca în majoritatea statelor recent intrate în Uniune. din moment ce numărul de mandate nu a variat în mod esenţial faţă de alegerile precedente. procentul ocupat de populari în Parlamentul European a scăzut faţă de 2004. De asemenea. integraţionistă şi chiar federalistă.Scăderea mediei europene a prezenţei la vot în alegerile din iunie 2009 faţă de cele precedente este rezultatul combinaţiei dintre creşterea prezenţei la vot în anumite state (de exemplu. de pasivitate faţă de acţiunile actorilor politici. Astfel. alegerile europene au fost combinate cu alegeri la nivel local sau regional sau chiar un referendum (Danemarca). au o cultură participativă mai pronunţată. România nu se înscrie în această tendinţă europeană. o afirmă cu consecvenţă. în timp ce ţările şi regiunile mai vulnerabile în faţa populismului şi autoritarismului au culturi politice de supunere. Un alt factor care poate explica prezenţa mai ridicată la vot în anumite state este acela că. în timp ce în fostul spaţiu comunist rata de participare a fost mai scăzută. Explicaţia imediată constă în faptul că o parte însemnată a fostului grup PPE. avem de-a face cu un insucces marginal. cu o viziune eurosceptică şi mai exact suveranist-antifederalistă. deoarece social-democraţii au câştigat alegerile (în cadrul PSE sunt a 5-a delegaţie naţională după numărul de voturi) iar popularii (PDL chiar şi împreună cu UDMR) au înregistrat un recul faţă de alegerile din 2007. în România Verzii nu constituie un curent care să aibă un suport popular semnificativ. Constarea de ordin general este aceea că s-a evidenţiat ascensiunea grupărilor de dreapta (mai puţin cele clasice şi mai mult cele de extremă) şi eşecul stângii. întărind componenta creştindemocrată de inspiraţie germană.) şi diminuarea participării în altele (Franţa.). a hotărât să formeze un grup separat. demonstrând conflictul structural dintre cultura politică britanică şi cea a Europei continentale. Partidul Popular European În cazul grupului popular. prezentăm rezultatele şi tendinţele din cadrul principalelor curente politice europene (vezi figura 4): a. Statele cu o tradiţie democratică mai îndelungată. (Până acum lovitura principală dată consecvenţei ideologice a PPE au dat-o. respectiv democraţie liberală în vest – ci şi prin tipurile diferite ale culturii politice. Italia. formată din conservatorii britanici şi cehi. Estonia. Cipru. În continuare. din 2004. Malta ş. Acest lucru are. a. Situaţia poate fi explicată nu doar prin diferenţele în privinţa dependenţelor de cale – trecut comunist în est. ei nu au o ideologie ci doar o pseudo-ideologie pe care. Al doilea aspect important al analizei noastre comparative îl reprezintă rezultatele propriu-zise ale scrutinelor din UE 27.7% la 35. conservatorii britanici. însă. însă meritul de a clarifica parţial opţiunile eterogene ale grupului popular. a. Danemarca.) 29 . însă. în 9 cazuri. de la 36. Bulgaria ş.

ca orice divorţ. O asemenea percepţie nu este conformă realităţii (din vest ca şi din estul european) dar ea nu poate mira atâta timp cât guvernele şi partidele naţionale deţin cvasi-monopolul comunicării şi ele obişnuiesc să îşi asume toate meritele pentru succesele obţinute cu sprijinul UE. adoptând. Slovacia. 30 . Este. care s-a perpetuat. dar şi încercării de sancţionare a forţelor guvernamentale de stânga (Bulgaria. prin coordonarea politicilor anticriză şi prin fondurile de solidaritate) a jucat în favoarea Europei egoiste iar nu a Europei solidare. respectiv al abandonării ori limitării solidarităţii europene (al cărei campion este stânga europeană) în favoarea întoarcerii la egoismul naţional şi protecţionismul naţionalist. Criza încă neajunsă la paroxism (şi moderată mai ales datorită solidarităţii europene realizată prin intermediul Euro.Plecarea conservatorilor. prin inconsecvenţă. ipocrizie şi aroganţă. limpede că extrema a preluat în special din voturile tradiţionale ale stângii. să caute alianţe mai degrabă la centru şi la stânga decât la dreapta sa (conservatoare şi dincolo de ea). cum ar fi măsurile de protecţie socială şi o intervenţie mai pronunţată a statului în economie. care nu deţine majoritatea absolută în PE. partid al comuniştilor reformaţi. Motivele enumerate mai sus au constituit şi principala caracteristică a alegerilor europene. deşi guvernele unora din noile state membre din estul continentului susţin o mai mare integrare europeană. De asemenea. nu a lăsat voturi extremei drepte. Din acest punct de vedere. de orientare social-liberală. în contextul crizei emergente din regiune (mai ales în Polonia şi Lituania). În statele membre din Europa Centrală şi de Est succesul dreptei s-a datorat mai mult persistenţei mitului „eficienţei economice mai mari a dreptei” (anticomuniste). ci mai degrabă naţională. Cu un mesaj mai simplu şi mai confortabil pentru sentimentul de securitate simbolică. transferând totodată pe umerii UE vina pentru toate eşecurile naţionale. În ciuda faptului că acest lucru a creat o oarecare confuzie ideologică. cu formaţiunea Margherita. care continuă să considere că guvernele naţionale sunt cele mai coerente instituţii în lupta împotriva crizei. rezultat din fuziunea Partidului Democrat al Stângii. mesajul popularilor a fost cel care s-a adaptat cel mai bine cerinţelor cetăţenilor. Acestea par deja a determina grupul. va fi probabil de natură să lase anumite resentimente în grupul PPE. a devenit evident că. Slovenia şi Ungaria). justificarea crizei a fost suficientă în ochii alegătorilor care s-au prezentat la vot şi au ales dreapta. populaţia lor nu îşi percepe propria identitate ca fiind europeană. cel puţin în statele membre din vestul Uniunii. Victoria relativă a dreptei sau cel puţin evitarea unei înfrângeri masive dă expresie pericolului renaţionalizării Europei. (Care s-a consolidat şi numeric prin preluarea europarlamentarilor Partidului Democrat din Italia. dreapta s-a impus acolo unde. politici publice care erau de obicei apanajul stângii. aşa cum a fost cazul în Franţa şi în Germania. adică prevalenţa temelor naţionale asupra celor europene.) Succesul relativ al grupului PPE poate fi explicat de faptul că guvernele conduse de liderii partidelor componente ale acestui grup s-au adaptat mai bine la cerinţele crizei economice. O atare orientare va diminua efectele înfrângerii mult mai drastice a stângii democrate. însă.

Renunţarea la internaţionalism. În privinţa proiectelor sociale abordarea maximalistă a socialiştilor francezi şi social-democraţilor nordici s-a împăcat greu cu pragmatismul prudent al socialdemocraţilor germani. Partidul Socialist Slovac a şi declarat că nu a luat în consideraţie de loc Manifestul PES. complicat şi ambiguu ca urmare a negocierii sale cu partidele membre şi compromisurilor complexe convenite cu acestea. dintr-un document simplu. elementele de diferenţiere şi circumstanţiere au copleşit fondul comun de idei. în unele cazuri au fost formulate atacuri (directe sau indirecte. elementele mai sus menţionate au contribuit la un scor semnificativ mai redus (21. Dacă în cadrul PPE asemenea atacuri nu au avut loc (dimpotrivă. Alţi lideri socialişti şi social-democraţi au declarat aceeaşi orientare şi aceeaşi susţinere în timpul campaniei. PES nu a reuşit să se pună de acord asupra propriului candidat. cele vestice promiteau măsuri protecţioniste pentru forţa de muncă naţională. valoare fundamentală a stângii democrate. a făcut-o pe aceasta să îşi piardă credibilitatea în raport cu susţinătorii săi şi atractivitatea în raport cu cei indecişi. în efortul de adaptare a Manifestului PES la specificul naţional şi de completare cu teme naţionale. premierul socialist portughez (din orgoliu naţional).6%. orientarea naţională a mesajului electoral al partidelor membre nu a surprins şi nu a deziluzionat întrucât aceasta era poziţia lor standard. Mai mult. în unele cazuri cu speranţa că astfel vor putea obţine la schimb posturi de comisar convenabile. implicite sau explicite) ale unor membri PES la adresa altora (a se vedea propunerile de sancţionare a României pentru lipsa de progrese în lupta cu marea corupţie) sau ale iniţiativelor de campanie ale PES însuşi (vezi dezicerea unor lideri socialişti de lista PES privind „candidaturile nefaste”).9% faţă de 27. axată pe teme cu adevărat europene şi bazată pe un Manifest Socialist European nu a avut efectele scontate. ii.b. Încercarea socialiştilor europeni de a avea o campanie unitară la nivel european. Încercând să împace aceste contrarii mesajul PES şi-a pierdut forţa de impact şi puterea de convingere. (Astfel. în timp ce partidele estice promiteau deschiderea pieţelor muncii în UE. Sub aspectul viziunii asupra construcţiei europene s-au ciocnit semnificativ poziţiile laburiştilor britanici şi ale socialiştilor spanioli. iii. aşa cum fusese iniţial conceput. În plus. În atari condiţii nu numai că mesajul politic de campanie al stângii europene a fost diferit de la ţară la ţară dar el a fost şi contradictoriu. În acelaşi context se plasează şi incapacitatea stângii socialiste europene de a promova lideri de imagine transnaţionali care să inspire şi să coaguleze electoratul.) Mai mult. Manifestul a devenit un text stufos. clar şi mobilizator. Spre deosebire de PPE care a avut în Jose Durrao Barroso un candidat oficial susţinut de toată lumea (în realitate contestat în interior dar fără ca această contestare să fie făcută publică) pentru preşedinţia CE. est şi sud europene (federaliste) şi cele occidentale şi nordice (suveraniste). între cele din nord (dogmatice) şi cele din sud (sofisticate). Fără lideri europeni. lideri PPE dintro ţară au reacţionat imediat prin luări de poziţie publice în sprijinul colegilor lor din altă ţară atunci când circumstanţele au impus-o). premierul socialist spaniol (din solidaritate iberică) şi premierul laburist britanic (din egoism naţional) şi-au exprimat susţinerea pentru candidatul PPE. în 2004). fără solidaritatea şi coordonarea politică între liderii 31 . În primul rând. i. între cele central. austrieci şi italieni. chiar înaintea alegerilor. Partidul Socialiştilor Europeni În cazul grupului PSE. În procesul negocierii au apărut cu claritate mai multe falii: între partidele de guvernământ (oportuniste) şi cele de opoziţie (intransigente).

iv. Electoratul tradiţional al stângii caută soluţii simple şi care promit un efect imediat. pe cel „imitat” iar nu pe „imitator”. este de netăgăduit că mulţi lideri ai stângii nu mai conving atâta timp cât autenticitatea convingerilor pe care le declară s-a pierdut în conflictul dintre valorile afirmate şi modul lor de viaţă concret. Or. majoritatea celor cărora li se adresează mesajul stângii nu posedă asemenea caracteristici. de ce confuzia a afectat mai mult „originalul” decât „copia”. minoritar. PES ar fi trebuit să fie mai radical în soluţii. Chiar dacă mesajul liderilor PPE este mai puţin popular în sine. purtătorii acestui mesaj inspiră mai multă încredere întrucât între ceea ce spun şi felul în care trăiesc există coincidenţă. tezele şi discursul neo-liberal. • Comunicarea ideilor stângii se izbeşte şi de dificultăţi legate de complexitatea şi gradul înalt de sofisticare ale acestora. • Faptul că partidele stângii au pierdut în ciuda ideilor lor învingătoare poate fi pus şi pe seama mijloacelor de comunicare a acestor idei. Imaginea „stângii caviar” a pus în umbră în multe locuri imaginea „stângii democrate”. Vectorii personali sunt liderii stângii europene înşişi iar comunicarea lor este explicită (discursivă) şi implicită (comportamentală). totuşi. frica de schimbare 32 . ca şi societatea civilă. Acesta a migrat mai degrabă spre extremă (în general cea dreaptă dar în cazul Germaniei şi cea stângă).socialişti naţionali şi fără un candidat unic pentru conducerea executivului european. Rezultă că. Privind cifrele se poate spune că preluarea ideilor stângii a făcut PPE mai degrabă să îşi păstreze vechiul electorat decât să „fure” electoratul PES. Această remarcă nu explică. Reacţia negativă a electoratului stângii şi fuga lui spre extremă se explică prin frica de străini (valabilă în special în occidentul dezvoltat care se teme că va fi copleşit de „cultura sărăcimii orientale”). spre a-şi fi păstrat electoratul tradiţional şi eventual spre a-şi fi atras altul. şcoala şi media – nu şi-au făcut datoria spre a comunica în mod complet şi obiectiv realitatea concursului de idei şi politici la nivel european. Pentru înţelegerea şi acceptarea programului stângii este nevoie de un electorat bine educat şi bine informat. Or. Pe de altă parte. Un atare comportament este greu de realizat în PE unde Grupul PES. ideile stângii au fost preluate şi de partidele de dreapta care au renunţat la programele. În căutarea lor trebuie plecat de la împrejurarea că. PES se putea impune cu greu în faţa PPE. De aici decurge o întrebare fundamentală: de ce dacă ideile stângii câştigă partidele stângii pierd? • Apropierea discursului politic al dreptei de cel al stângii a creat confuzie şi a redus capacitatea stângii de a se compara favorabil cu dreapta distingându-se cu claritate de ea. strategia de ieşire din criză a partidelor socialiste şi socialdemocrate europene nu a fost percepută ca fiind credibilă. mai ales pe fondul crizei economico-financiare globale. fie de a face compromisuri care în final îi satisfac parţial electoratul dar îi ocultează identitatea şi meritele. Explicaţiile sunt şi în acest caz complexe. Cei instituţionali – respectiv instituţiile europene şi partidele naţionale. este în situaţia fie de a accepta izolarea şi deci abandonarea oricărei speranţe de a apăra eficient interesele electoratului său. mai explicit în discursul public şi mai consecvent în aplicarea lor (atunci când şi acolo unde era în situaţia de a-şi însoţi vorbele cu faptele). Acest electorat este dominat de frică mai mult decât de raţiune. Vectorii de comunicare sunt instituţionali şi personali.

• (pretutindeni acolo unde avuţia este suficientă sau sărăcia nu este atât de mare încât să încurajeze asumarea riscului de a pierde dreptul câştigat în speranţa achiziţionării unui drept mai mare de câştigat) şi frica de necunoscut (valabilă în special în estul nedezvoltat unde insecuritatea îndeamnă către prudenţă faţă de proiecte greu de înţeles). Este clar că democraţia europeană nu poate exista fără un demos european iar acest demos trebuie construit 33 . dincolo de regândirea strategiilor pentru viitor şi formularea unei opţiuni ideologice mai clare şi mai unitare la nivel european. vi. iar Guvernul Gordon Brown a fost atins de scandaluri privind deconturile imorale ale unora din membrii săi. sau unde are o tradiţie puternică (Danemarca). principala problemă pentru socialiştii europeni la nivelul acţiunii naţionale a fost că nu au reuşit să-şi convingă propriul electorat să iasă la vot şi să susţină temele propuse. mesajul său progresist. Lipsa acestui spaţiu afectează deocamdată mai puţin PPE care este mai ataşat confederalismului decât federalismului european. după pierderea competiţiei prezidenţiale. Social-democraţia a devenit prea sofisticată pentru modul în care reacţionează oamenii în timp de criză în timp ce dreapta europeană a reuşit să fructifice mai bine decât stânga factorul „frică” în folosul său. solidaritate şi politici incluzive. social-democraţii au propus soluţii mai nuanţate la probleme la care dreapta a oferit răspunsuri directe (problema emigraţiei. în varianta protecţionistă ş. însă. promovând deschidere faţă de minorităţi. care au îndepărtat potenţialii alegători de un partid considerat a fi instabil. Acolo unde programul stângii s-a apropiat de centru şi de modelul celei de-a treia căi ea a fost acuzată de dreapta ca fiind neautentică („plagiatorul dreptei”) şi de extrema stângă ca fiind inconsecventă („trădătorul stângii”). Adâncirea crizei sau conştientizarea pericolului ei va face inadmisibilul inevitabil. În fine. Se probează astfel principiul potrivit căruia atâta timp cât nevoile existenţiale nu ating paroxismul ci rămân mai mult în stadiu de ameninţare. În Franţa. Astfel ea a câştigat acolo unde se află de mai multe cicluri electorale în opoziţia unor guverne puternic contestate social (Grecia). Se impune deci. în vreme de criză. intervenţia statelor naţionale în problemele economice. Sintetizând. Pariul stângii democrate europene este acela de a face prin capacitatea sa de persuasiune inadmisibilul acceptabil înainte de a deveni inevitabil. ceea ce prevalează este egoismul. v. a fost mai puţin acceptat de către cetăţenii interesaţi de întărirea securităţii personale şi a comunităţilor lor. acela că. Aceasta este consecinţa lipsei unui spaţiu public european la nivel naţional în care să se poată exprima atât actorii naţionali şi locali deja constituiţi cât şi cei transnaţionali încă în curs de constituire. Stânga a câştigat sau a pierdut şi în funcţie de condiţiile naţionale concrete. La fel s-a întâmplat acolo unde stânga a preluat o parte din mesajul ecologiştilor: copia nu a fost preferată originalului. În Marea Britanie a contat faptul că laburiştii se află la putere începând din anul 1997. Pentru moment criza a atins cote care fac solidaritatea (atitudine raţională care contrazice reflexul egoismului) încă inadmisibilă. socialiştii au reintrat în logica disputelor interne. în timp ce trecerea prin încercarea unei crize ajunse la cote acute impune solidaritatea. europenizarea actorilor politici şi sociali. a). precum şi crearea uni spaţiu public european naţional. Faptul fundamental care poate explica reculul stângii social-democrate este.

Totuşi. Olanda). de asemenea.2 4. o scădere importantă în urma alegerilor (de la 12. liberalii au pierdut destul de mult la nivel european. De asemenea. la 10.politic.2% faţă de doar 5. de exemplu.6 7. care a avut mai multă trecere în rândul electoratului de stânga avizat din vestul continentului. reflectă o deturnare a unei părţi însemnate din electoratul laburist. UE trebuie să se inspire din filosofia şi experienţa românească vizând punerea formei în situaţia de a crea fond.8 4. Liberalii europeni au înregistrat scoruri mai bune acolo unde au adoptat un discurs centrist. Marea Britanie.5% în 2004). ecologiştii nu reprezintă încă o forţă politică notabilă. în condiţiile unui rezultat slab al laburiştilor olandezi. În acest fel. însă. în primul rând pe rezultatele obţinute în statele membre din vestul Uniunii (în special în Franţa şi Germania).9 12.7%. Rezultatele bune ale ecologiştilor europeni s-au bazat pe mesajul mai radical de stânga. în mod similar. în 2004.3 2.9 Procente 21. În Olanda.9% în prezent). în Franţa. în contextul unei prezenţe la vot peste media europeană. În Marea Britanie discursul de stânga i-a adus chiar foarte aproape ca scor de laburişti. Verzii Unul din câştigătorii scrutinului european din acest an a fost grupul Verzilor europeni. În statele membre din est. de tip social (Estonia. partidele liberale europene nu au fost percepute ca având soluţii reale pentru ieşirea din criză. c. În ansamblu. Principala cauză a fost criza economică. conform alegerilor din 4-7 iunie în UE 27 Rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European 40 35 30 25 20 15 10 5 0 35. se cuvin unele precizări privind scorul bun obţinut de ecologişti (7. el a suferit. Victoria nu este surprinzătoare. ceea ce.4 10. în contextul în care temele legate de mediu ocupă un rol din ce în ce mai important în societatea actuală. Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa În ceea ce priveşte grupul liberalilor şi democraţilor. ecologiştii au ajuns la paritate cu 34 . care a lipsit de credibilitate discursul neo-liberal practicat de ALDE în trecut. El s-a bazat. liberalii centrişti de la formaţiunea Democraţii '66 au înregistrat un scor peste aşteptări.9 PPE-DE PES ALDE VERZII UEN GUE IND ALŢII Grupuri politice d. Figura 4: Distribuţia mandatelor în PE.

unde procentul nostalgicilor a fost mai semnificativ şi unde comuniştii au o tradiţie de acţiune moderată. De asemenea. PSE. cu un mesaj radical. dincolo de creşterea ponderii lor de ansamblu (de la 12% în 2004. Creşterea s-a înregistrat la nivelul europarlamentarilor neafiliaţi. oricum situată între liberalism şi social-democraţie.socialiştii. în cele din urmă. deşi a fost unul radical. care nu şi-a precizat iniţial identitatea doctrinară. deşi sunt eurosceptici.8% în prezent). Stânga unită Stânga (radicală) europeană a fost unul dintre grupurile care a înregistrat o scădere a ponderii şi aşa reduse în Parlamentul European (de la 5. Mesajul stângii nu a avut efectul scontat.2% în 2004. De altfel. Totuşi. care. Iată de ce orientarea către Verzi (a căror preocupare pentru protecţia mediului a fost însuşită şi ideologizată. Portugalia. caracterul lor marginal în cadrul spectrului politic şi reluarea unor teme. a fost iniţial inclus printre neafiliaţi şi Partidul Democratic din Italia. devenite caduce. de altfel. care susţine chiar părăsirea 35 . e. propunând soluţii alternative pentru ieşirea din criză. votul de opoziţie fiind preluat în mare parte de Partidul Verzilor.3%). Totuşi. de stânga europeană) este doar o alternativă soft (mai acceptabilă) la deplasarea electoratului către cvasi-ideologia extremei. la 4. manifestă poziţii nuanţate privind alte teme europene decât construcţia instituţională. unde sunt partid de guvernământ în zona greacă. În fapt. Căutarea tehnocraţilor sau administratorilor în locul liderilor şi ideologilor reflectă fie satisfacţia faţă de statutul actual care. fie teama de schimbare. În acest caz o pondere mare o au grupurile conservatorilor britanici şi cehi. ale comunismului tradiţional au dus la o receptare redusă a mesajului lor de către cetăţenii europeni. şi a Ciprului. În primul rând. În Germania. deturnând o mare parte din electoratul tradiţional al acestora şi al comuniştilor francezi. f. rezultatul ecologiştilor a fost favorizat de existenţa marii coaliţii între creştin-democraţi şi social-democraţi. grupurile deja existente ale Uniunii Europene a Naţiunilor (UEN) şi Independenţilor şi Democraţilor (ID) nu au înregistrat creşteri semnificative. Verzii au fost singurul partid care au desfăşurat o campanie autentic transnaţională. ce regrupează partidele foste comuniste din statele membre. în special de dreapta. rezultatele mai bune au fost obţinute în statele membre din vest (Germania. la 19. Totuşi. Franţa) şi mai puţin în noile state membre – cu excepţia Cehiei. se impun o serie de clarificări asupra componenţei destul de eterogene a acestui segment. Stânga (radicală) europeană. continuă astfel trendul descendent instalat ca urmare a căderii regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est. Euroscepticii şi extremiştii Unul dintre câştigătorii declaraţi ai scrutinului european din acest an a fost grupul euroscepticilor şi extremiştilor. nu mai cere schimbarea. anti-imigraţionist şi chiar anti-european (cum este cazul Partidului Independenţei din Marea Britanie. cronicizat după aderarea statelor din această regiune la Uniunea Europeană. fenomenul îngrijorător al acestor alegeri este ascensiunea unor partide extremiste de dreapta. dar care s-a afiliat. deci. Trebuie menţionat şi faptul că în realitate ideologia de tip tehnocrat a dreptei este o pseudo-ideologie şi de aceea opţiunea în favoarea verzilor este o altă faţetă a crizei în care se află democraţia.

Olanda. În general. Nu atât numărul lor trebuie să îngrijoreze cât tendinţa care i-a propulsat. Partidul Libertăţii din Olanda cu 17% din voturi) sau de axarea pe o singură temă principală (Partidul Piraţilor din Suedia). Ea aminteşte evoluţii similare din perioada interbelică. mai ales. chiar şi în condiţiile participării scăzute la vot: lipsa de coerenţă şi de rezultate concrete ale procesului european poate îngroşa rândurile celor nemulţumiţi de activitatea instituţiilor europene. există o paletă foarte largă a extremiştilor de dreapta care au intrat în Parlamentul European. formaţiunea JOBBIK din Ungaria cu 15% din voturi. (Acesta este un alt motiv spre a spune că mandatele acordate PRM sunt practic irosite. destul de clar. Ca tendinţă generală menţionăm faptul că extrema dreaptă îşi extrage suporterii din zona clasei de mijloc. a capacităţii sale de a integra categoriile de oameni marginalizaţi social sau frustraţi de situaţia lor socialpolitică. dar eşecul în promovarea statului bunăstării a determinat pasivitatea votanţilor stângii şi activizarea mişcărilor anti-sistem. că votanţii social-democraţi s-au transformat în suporteri ai partidelor de extremă dreaptă. scăderea atractivităţii social-democraţiei şi. Extremismul este dublat de xenofobie faţă de o serie de grupuri etnice şi religioase (cazurile coaliţiei ATAKA din Bulgaria. o analiză detaliată a rezultatelor alegerilor europarlamentare indică faptul că partidele de extrema dreaptă nu au avut o ascensiune uniformă în toată Europa.Uniunii de către britanici – 17 %). însă. puternic afectată în plan psihologic de criza economică. Astfel. Ungaria sau chiar Austria). În ansamblul curentului extremiştilor europeni PRM are o poziţie aparte. Nu înseamnă. neapărat. ascensiunea extremei drepte a avut loc în acele state în care partidele socialdemocrate au suferit un puternic recul (Marea Britanie. Totuşi. Partidul Libertăţii din Austria). se poate spune că voturile acordate acestor partide au fost irosite de către alegători. pentru a putea face faţă noilor provocări. deoarece a adoptat constant o poziţie pro-europeană în ceea ce priveşte viitorul Uniunii. percepţia că „jocurile” se fac în „spatele uşilor închise” constituie motivaţii puternice pentru anumite categorii de electori să acorde votul lor formaţiunilor eurosceptice. deoarece a fost obişnuită cu standarde înalte de viaţă iar acum este obligată să-şi restrângă cheltuielile. este greu de crezut că ei vor putea forma un grup consistent şi că vor putea avea un impact serios asupra activităţii legislativului european. fenomenul fiind mai degrabă unul naţional cu semnificaţii şi implicaţii europene. Totuşi. europarlamentarii săi negâsinduşi locul nici în grupurile principale nici în grupurile minorităţilor eurosceptice. Deocamdată exponenţii politici ai acestui curent sunt relativ puţini dar foarte activi. Excesiva birocratizare a procesului politic european. 36 .) După cum se poate vedea. sincronizându-se cu opţiunile majorităţii cetăţenilor români. ignorând alte probleme existente. Mesajul dat către spectrul politic european a fost. a revitalizat opţiunea pentru mişcările extremiste. Alte partide îşi consolidează poziţia tradiţională de contestare a sistemului european existent (Frontul Naţional din Franţa. În fapt.

România fiind. respectiv a extinderii Uniunii. însă tendinţa indicată de ultimele alegeri este de reducere numerică a acestora. Este adevărat că degradarea încrederii cetăţenilor este un fenomen larg răspândit în întreaga Europă. 5. grupurilor şi comunităţilor. cu toate că aproximativ 80% din locurile în PE sunt ocupate de reprezentanţii unor partide proeuropene. entuziasmul generat de proiectul democratic al Revoluţiei s-a epuizat.Concluzii 1. menţin o atitudine ambiguă în privinţa viitorului Uniunii Europene. Dacă situaţia de adversitate dintre PD-L şi PSD avea şi avantajul de a păstra în cadrul societăţii româneşti speranţa în existenţa unor alternative. Blocarea aprofundării integrării. vor încerca să blocheze viitoarele extinderi. Alegerile generale din anul 2008 împreună cu alegerile europene din 7 iunie constituie cele mai puternice semnale pentru eşecul construirii unei societăţi autentic democratice. Principala sancţiune pe care o parte din simpatizanţii PSD şi PD-L au transmis-o actualelor partide de guvernământ pentru formarea cabinetului de mare coaliţie nu a constat în abandonarea valorilor lor. şi mai ales a curentelor naţionaliste şi eurosceptice. Scrutinul pentru PE a indicat faptul că PSD şi PD-L se află la aproximativ acelaşi nivel de mobilizare a nucleelor electorale. Faptul că neîncrederea cetăţenilor în partidele politice şi instituţia fundamentală a democraţiei (Parlamentul) devine cronică ar trebui să reprezinte un puternic semnal de alarmă pentru întreaga societate românească. Societatea românească a devenit tot mai fragmentată. de orientare naţionalist-populistă. România. 2.c. iar retorica acestora va pune presiune şi asupra următoarei Comisii Europene. 37 . La două decenii de la căderea comunismului. indiferent de numele acestora. în care cetăţeanul pare a fi important doar ca instrument pentru legitimarea accesului la controlul şi consumul resurselor publice. acestea fiind. este dezavantajată de creşterea numărului de eurodeputaţi având orientare eurosceptică. 3. dacă privim ratele de prezenţă la vot. deoarece aceştia vor dezvolta o retorică mai agresivă împotriva statelor care au intrat în Uniune în 2004 şi 2007. Principala semnificaţie a alegerilor europarlamentare din România o constituie criza de legitimitate în care se află clasa politică în faţa cetăţenilor. iar cetăţenii nu mai găsesc motivaţia necesară pentru a participa la viaţa politică decât inerţial. dominată de o oligarhie transpartinică. guvernarea de mare coaliţie a pus mulţi cetăţeni în situaţia de a considera că nu există diferenţe importante între partide. şi popularii europeni. Reducerea constantă a participării la vot creează premisele supra-reprezentării unor curente minoritare din societatea românească. însă în statele post-comuniste amploarea este mult mai mare.. Uniunea pentru o Mişcare Populară a lui Nicolas Sarkozy şi Uniunea Creştin Democrată a Angelei Merkel. O atare situaţie psihologică îi determină pe numeroşi cetăţeni să considere că partidele politice sunt inutile. reprezintă un semnal de alarmă pentru direcţia în care ar putea involua Uniunea Europeană. iar egoismul pare a fi principalul factor care articulează dinamica indivizilor. Ascensiunea la nivel european a dreptei. De altfel. ar putea reprezenta consecinţe de durată ale votului din 4-7 iunie a. în fapt. adesea. iar prezenţa la vot o pierdere de timp. 4. ci în absenteism. dacă ne gândim la formaţiuni precum Poporul Libertăţii al lui Silvio Berlusconi. ca stat nou membru al Uniunii Europene.

cu metode populiste. dimpotrivă a scăzut (de exemplu. discursul PSD este identic sau convergent cu discursul PES. Competiţia dintre dreapta şi stânga europeană. Ascensiunea PRM ar putea fi potenţată însă de: i) creşterea forţei curentelor naţionaliste şi eurosceptice în întreaga Uniune Europeană. Eurodeputaţii din România merg într-un Parlament European mai fragmentat numeric şi eterogen ideologic decât în trecut. pentru orientarea electoratului român va fi esenţial ca presa şi societatea civilă să urmărească şi să facă public în România şi discursul principal al familiilor politice europene (în special în perioada de campanie) spre a permite cetăţenilor români să îşi stabilească opţiunile inclusiv în funcţie de coincidenţa sau compatibilitatea dintre mesajul partidelor româneşti preferate şi cel al partidelor europene corespondente. deoarece vor trebui să activeze într-un mediu în care partidele de dreapta duc pragmatismul la extrem. 8. pentru a obţine suport electoral. în condiţiile în care PNL nu coagulează sentimentele de nemulţumire ale electoratului. Deputaţii europeni din România membri ai Grupului Partidului Popular European (Creştin-democrat) se vor afla şi ei în situaţii de potenţial conflict cu grupul din care fac parte deoarece.6. iii. până la pierderea oricărei consistenţe doctrinare. iii) jocuri subterane având ca scop propulsarea lui CV Tudor spre funcţia prezidenţială. iar unii politicieni de stânga ar putea fi tentaţi să urmeze exemplul dreptei populiste.000 la 7 iunie) nu a crescut. ii) existenţa unui guvern de mare coaliţie care face ca nemulţumirile să fie catalizate de formaţiuni anti-sistem. aşa cum evidenţiam anterior. se vor conforma tendinţelor acestuia sau. în măsura în care au fost abordate teme europene sau a fost definit interesul european al României. Rezultă că dreapta românească este defazată ideologic faţă de dreapta europeană. discursul PNL este deplasat clar la dreapta faţă de discursul ALDE. 7. În viitor. ii. Rămâne de văzut dacă popularii români vor deveni disidenţi în Grupul PPE. flexibilitatea şi capacitatea de negociere se vor dovedi calităţi esenţiale pe care parlamentarii vor trebui să le exerseze. Intrarea în PE a PRM nu ar trebui să constituie în sine un semnal puternic de îngrijorare deoarece numărul votanţilor curentelor naţionaliste (420. discursul PD-L este deplasat clar la stânga în raport cu discursul PPE. 38 . dreapta europeană este promotoarea unor politici care defavorizează statele nou aderate la Uniunea Europeană. Într-un atare context. PRM şi PNG au cumulat în alegerile parlamentare din anul 2004 peste 1. 9. vor reuşi să modifice din interior poziţia dreptei europene. în cazul fericit. obţinând în acest fel voturi. pentru atingerea obiectivelor pe care şi le propun. iii.5 milioane voturi). astfel încât acesta să intre în turul al 2-lea iar alegerea preşedintelui în funcţie să devină o certitudine. 10. poziţia partidelor româneşti a fost asemănătoare până la identitate. Partidele de stânga (social-democrate în principal) se află în faţa unor provocări politice şi ideologice majore. Comparaţia între discursul partidelor româneşti în campania pentru alegerile europene şi discursul general al familiilor politice europene din care acestea fac parte şi în / prin structurile cărora vor acţiona în PE arată că: i. în timp ce stânga românească este sincronizată ideologic cu stânga europeană (chiar dacă românii de stânga sunt mai aproape de dreapta stângii – de aceea se şi revendică de la socialdemocraţie). ar putea avea ca efect paralizarea ansamblului instituţional comunitar. Aceasta va crea dreptei româneşti probleme de integrare şi eficienţă în PE. în care formarea unor coaliţii se va dovedi şi mai dificilă.

atunci alegerile prezidenţiale vor constitui o competiţie între nucleele electorale ale partidelor. ceea ce a arătat credinţa social-democraţilor că prezidenţiabilitatea impune o / şi se câştigă printr-o solidă ancorare politică în Europa unită. Deşi hiperprezidenţializarea alegerilor europene este de principiu regretabilă. Majoritatea partidelor politice au folosit alegerile europene spre a se poziţiona favorabil la startul alegerilor prezidenţiale. asupra rostului şi naturii proiectului european (s-a vorbit doar sporadic pe tema relaţiei dintre România şi Statele Unite ale Europei). scrutinul de la 7 iunie reprezintă un predictor relevant doar în măsura în care partidele politice vor continua pe aceeaşi linie de până acum. ceea ce arată că liberalii au renunţat la ambiţiile şi aspiraţiile europene. ceea ce arată intenţia lichidării definitive a moştenirii politice a PD şi a grefei politice liberale. respectiv ca actor de tip democratic). a dovedit că strategia sa urmăreşte înaintea oricărui proiect politic unitar (fie ele pe plan românesc sau european) evitarea fragmentării unui electorat tot mai mic nu atât din cauza reducerii populaţiei de origine maghiară. dar şi proiectul – confirmat electoral – că prin strângerea rândurilor dreapta extremă va avea un cuvânt de spus. inclusiv în orientarea delicatului echilibru între principalele partide participante la prezidenţiale sau pe seama acestuia. Dacă. lista PNL a exclus tehnocraţii (fie ei şi cu reputaţie europeană) spre a promova oameni apţi să lupte corp la corp într-o confruntare politică totală cu partidele de guvernământ. pe fondul unor speranţe renăscute. Astfel: i. lista PRM. precum şi cu imagine publică pozitivă (nici unul nu a putut fi acuzat de corupţie. de adâncire a faliei dintre ele şi cetăţeni. lista PD-L s-a bazat pe un nucleu dur de apropiaţi ai Preşedintelui Băsescu. o temă de atac preferată în politica românească). Dacă manifestările de tip partitocratic vor continua sau chiar se vor accentua. v. în condiţiile unui val de absenteism şi dezinteres. cât din cauza creşterii refuzului său. între capacitatea lor de a-şi aduce oamenii la vot.11. simpla comparare a listelor electorale arată o mare diferenţă de priorităţi şi strategii. iv. arată convingerea protagoniştilor că mesajul justiţiar radical nu poate avea succes politic fără unirea ariergardei şi a avangardei care îl propagă. Deşi principalii actori politici au considerat alegerile pentru PE drept un test important înaintea alegerilor prezidenţiale. iii. în scopul obţinerii unei maşinării electorale fără creier dar oricând gata să răspundă chemărilor prezidenţiale (alegerile europene au fost încă un pas pe calea dizolvării PD-L ca operator politic real. unul sau mai mulţi candidaţi vor reuşi să impună în dezbaterea publică faptul că alegerile prezidenţiale reprezintă un prilej de rescriere a contractului politic dintre clasa politică şi cetăţeni. întrucât a redus şansa unei dezbateri cu virtuţi pedagogice. atunci. prin plasarea pe primul loc a unui radical nereprezentativ nici pentru masa partidului nici pentru majoritatea electoratului său. lista PSD s-a bazat pe un grup masiv de actuali europarlamentari cu experienţă şi competenţă europeană. atât de necesară în România. prezenţa la vot ar putea creşte în mod substanţial. adică lipsit de identitate ideologică. lista UDMR. acompaniat de câţiva anonimi miluiţi de acesta (excepţie face doar ocupantul locului cinci). pe măsură ce drepturile sale culturale au fost recunoscute. ii. iar speranţa românilor pentru un viitor mai bun ar putea primi argumente noi şi perspective realiste. 12. dimpotrivă. redusă la reunirea forţată (de împrejurări) a două personalităţi histrionice altădată în duşmănie deschisă. considerând (în acord cu tradiţionala lor orientare autohtonistă care a justificat adăugarea cuvântului „naţional” la liberalismul altminteri internaţionalist) că singurul lucru care contează (mai ales pentru un partid tot mai mic) este gherila internă. 39 . de a rămâne captivă unui partid etnic.

• contracandidaţii lui Traian Băsescu nu trebuie să comită eroarea de a-şi poziţiona mesajul exclusiv pe o retorică anti-băsesciană. 40 . principala temă a viitoarei campanii electorale ar trebui să fie noul contract social dintre partidele politice şi cetăţeni. inclusiv în ceea ce priveşte rutele alternative de transport ale energiei. în ceea ce priveşte marile teme de interes la nivelul Uniunii Europene: • întărirea capacităţii de iniţiativă şi reacţie a Uniunii prin susţinerea necesităţii organizării sale pe baze explicit federale. în primul rând de caracterul fragmentat al proprietăţii şi de caracterul preponderent ecologic al producţiei agricole. • acţiunea convergentă pentru eliminarea tuturor barierelor care mai persistă în privinţa liberei circulaţii a forţei de muncă. iar candidaţii la preşedinţia României se vor focaliza asupra problemelor importante. Creşterea ratei de participare cu fiecare procent îl îndepărtează pe Traian Băsescu de un nou mandat. precum şi victimizarea în faţa atacurilor adversarilor. recomandăm următoarele: • presa să devină mult mai selectivă în tratarea afirmaţiilor prezidenţiale pentru a evita astfel intrarea în logica strategiei lui Traian Băsescu. Ca atare. Deoarece strategia de campanie a lui Traian Băsescu vizează reiterarea imaginii de „luptător împotriva sistemului ticăloşit”. Pentru a se evita suspiciunile privind fraudarea alegerilor prezidenţiale. folosind expresii şocante pentru a fi în atenţia mass-media. Oamenii vor participa într-un număr mai mare la vot decât la ultimele alegeri dacă vor fi convinşi că în epoca post-Băsescu viaţa lor se poate schimba în bine. propunem eliminarea votului pe listele suplimentare şi introducerea corelativă a votului prin corespondenţă. concentrându-se asupra problemelor de fond ale realităţii româneşti. dincolo de clivajele ideologice. Câştigarea de către acesta a unui nou mandat va adânci clivajul dintre clasa politică şi cetăţeni. că viziunea unei Europe definită doar ca o un spaţiu economic unic este împărtăşită de un număr mai mare de deputaţi. Dacă mass-media (în special cea electronică) va abandona atitudinea de a amplifica senzaţionalul şi afirmaţiile exotice. europarlamentarii din România trebuie să stabilească un pact politic transpartizan.Recomandări Principalul responsabil pentru adâncirea crizei de încredere în clasa politică este Traian Băsescu. Ţinând cont de faptul că în noul Parlament European forţa curentului eurosceptic este mult mai importantă decât până acum. • implementarea unei politici unitare şi coerente în domeniul energetic. prin tot ceea ce a făcut după decembrie 2004. Cetăţenii nu sunt interesaţi doar de o simplă îndepărtare din funcţie a lui Traian Băsescu dacă acest lucru nu înseamnă şi schimbări în realitatea vieţii politice şi economice româneşti. mesajele lor vor ajunge la cetăţeni. • reforma Politicii Agricole Comune să ţină seama de specificul economiilor din Europa Centrală.

PSD trebuie să participe la procesul de impulsionare a reflecţiei în cadrul socialdemocraţiei europene privind identitatea sa în condiţiile crizei economice. pentru a depăşi problemele generate de îmbătrânirea populaţiei europene. cât şi eficientizarea acesteia. Valorificarea la maxim a potenţialului politic şi profesional al tuturor celor 33 de europarlamentari care îi vor reprezenta pe cetăţenii români în Parlamentul European. Este esenţială crearea unui spaţiu public european la nivel naţional. Corelativ. apt să ofere expertiza necesară unei activităţi complexe şi specializate. Comunicarea directă a PE trebuie completată cu un program mai eficient de comunicare organizată de CE şi cu un amplu program de informare şi educaţie de masă pe teme europene. care să diminueze riscurile apariţiei unor noi crize economice de felul şi de amploarea celei actuale. ascensiunea extremei drepte în Europa nu poate fi stopată printr-o simplă retorică împotriva extremismului. Numai printr-o acţiune concertată a partidelor de stânga naţionale şi a Partidului Socialiştilor Europeni ideile progresiste pot face faţă competiţiei forţelor de dreapta. Stânga europeană va trebui să-şi întărească nivelul de coordonare şi solidaritate între acţiunea sa la nivel comunitar şi cea de la nivel naţional şi să evite capcana adoptării unor mesaje naţionaliste în planul politicii naţionale. Divizarea stângii înseamnă succesul forţelor de dreapta. De asemenea. precum şi crearea unor actori politici şi sociali transnaţionali care să se exprime şi să se întreacă în 41 . • angajării la toate birourile parlamentare a unui personal înalt calificat. O atenţie specială trebuie acordată în perioada imediat următoare măsurilor care trebuiesc luate în plan european pentru stoparea crizei economice şi pregătirea relansării economice. pentru a putea acoperi întreaga arie problematică a comisiilor de specialitate.• • • punerea bazelor unei politici europene comune în domeniul demografic. iar în cele mai importante să fie reprezentaţi parlamentari din cele trei familii politice importante (Dezvoltare regională. • specializării europarlamentarilor. Transport şi turism. social-democraţia europeană trebuie să-şi canalizeze eforturile pentru organizarea noului tip de capitalism. stabilirea unui set de reguli privind monitorizarea pieţelor financiare şi eliminarea paradisurilor fiscale. astfel încât interesul alegătorilor faţă de instituţia legislativă comunitară să crească iar deciziile sale să aibă o şi mai mare susţinere publică. în sensul: • acoperirii tuturor celor 20 de comisii de specialitate din Parlament. Afaceri externe). Iar mai buna guvernare înseamnă o guvernare transparentă. De aceea stânga europeană trebuie să-şi propună atât reducerea birocraţiei. Întărirea de către fiecare grup politic din PE a componentei de comunicare directă cu cetăţenii. continuarea procesului de stabilizare prin integrare a regiunilor din vecinătatea Uniunii Europene. Agricultură şi dezvoltare rurală. ci printr-o mai bună guvernare.

acest spaţiu. 42 . Aceasta înseamnă nu doar reorganizarea la vârf a partidelor europene şi a relaţiilor dintre ele şi partidele naţionale membre. ci şi crearea unor structuri instituţionalizate ale partidelor europene în statele membre ale UE. Viitoarele alegeri europene trebuie să se desfăşoare în mod explicit între partide politice europene (iar nu între partidele naţionale) şi eventual în circumscripţii electorale transnaţionale. În ceea ce priveşte PES. acesta ar trebui să îşi constituie organizaţii din activişti naţionali care nu fac parte din partidele membre şi totodată să îşi deschidă reprezentanţe naţionale distincte (chiar dacă în strânsă colaborare cu partidele membre naţionale).

481 42.00% 13.868 32.1.17% .80% 6.000 28.10.655 22.55% .6.00% .41% 19.931 40.22% .0.88% .24% 32.8.36% 32.110 34.018 51.0.63% 20.63% 22.69% + 7.09% + 8.261 22.870 47.950 18. Circumscripţie Voturi alegeri pentru Camera Deputaţilor 30 noiembrie 2008 Număr Procent 25.46% 36.095 18.739 29.496 18.33% + 0.529 20.16% 126.63% 79.74% .407 19.22% + 2.75% 41.36% .21% 43 .2.41% 34.550 31.4.3.830 6.250 29.29% .776 15.073 25.66% .19% 69.738 47.496 21.481 29.63% 27.77% Voturi alegeri pentru Parlamentul European 7 iunie 2009 Număr Procent 20.00% 38.38% 41.0.56% 23.189 34.268 30.32% 24.12% .739 44.62% + 2.074 32.02% .97% 44.29% + 2.737 32.04% 41.630 47.88% 70.90% + 3.615 38.65% 66.16% .02% 24.83% 69.6.825 21.68% 35.666 46.800 31.01% 51.00% 30.129 45.37% 33.2.116 21.197 32.50% 34.75% 41.471 40.0.63% 67.0.0.29% 31.786 20.18% + 6.869 42.545 43.35% 54.73% 43.42% 6.97% .55% 40.40% 29.68% .02% 79.232 44.32% 36.298 37.82% 44.303 31.89% .009 6.95% .86% 19.86% 34.612 47.962 42.65% .327 30.07% 28.90% .2.904 34.80% 53.4.24% 25.211 31.0.814 39.92% 53.179 22.215 28.96% 118.39% 82.13.364 47.8.254 10.06% 57.801 40.94% 87.769 29.41% .80% 18.26% .39% 50. crt.01% 73.29% .16% .02% +11.845 38.71% 29.56% Diferenţa procentuală 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 Categorie: Alba Arad Argeş Bacău Bihor Bistriţa-Năsăud Botoşani Braşov Brăila Buzău Caraş-Severin Călăraşi Cluj Constanţa Covasna Dâmboviţa Dolj Galaţi Giurgiu Gorj Harghita Hunedoara Ialomiţa Iaşi Ilfov Maramureş Mehedinţi Mureş Neamţ Olt Prahova Satu Mare Sălaj Sibiu Suceava Teleorman Timiş Tulcea Vaslui Vâlcea + 2.6.59% 19.558 45.36% 20.7.37% .20% 56.529 35.717 25.4.Anexe 1.616 27.029 23.652 21.44% 25.01% 64.032 24.62% .26% 3.2.164 28.81% 86.5.953 25.733 32.63% 18.70% .698 3.53% 17.522 19.90% 80.453 27.474 27.03% 23.72% 68.88% 29.694 34.06% 38.76% + 1.57% 44.04% 55.973 17.67% 57.40% .34% .42% 43.475 25.59% 30.61% 26. Tabel comparativ al numărului de voturi obţinute de PSD+PC în alegerile parlamentare din 2008 şi alegerile europarlamentare din 2009 Nr.95% 35.2.23% 88.379 27.91% 22.845 41.06% + 6.64% 4.955 37.05% .839 34.1.405 39.138 34.0.

În acest an.489 77. Florin Diaconu şi Mircea Scheau. Primii patru pe lista de candidaţi sunt: Marian Petre Miluţ.218 48. precum şi patru partide fără reprezentare în PE: PRM. Au participat aproximativ 7000 de persoane.418 3. Adina Vălean.575 2. Sogor Csaba. cu 43 de persoane. Ioan Mircea Paşcu. Purtătorul de cuvânt al BEC. Corina Creţu.374 175.42% 15. Lansarea candidaţilor UDMR s-a făcut în prezenţa preşedintelui Uniunii.78% 33.17% 33. Alegerile pentru Parlamentul European 7 iunie 2009 CRONOLOGIE 4 mai – Sfântu Gheorghe – UDMR şi-a lansat oficial candidaţii pentru alegerile europarlamentare. 7 mai – Palatul Parlamentului – PNŢCD a lansat lista candidaţilor la alegerile pentru Parlamentul European. episcopul reformat Tokes Laszlo. Pe lista PNL pentru PE în locurile eligibile au fost plasaţi: Norica Nicolai. Primii zece candidaţi de pe listă sunt Theodor Stolojan.561 2. 8 mai – Romexpo – PSD+PC şi-a lansat candidaţii la alegerile pentru Parlamentul European la Bucureşti. Cătălin Ivan.87% 31.0. la care PNL are o singură soluţie: Crin Antonescu”. Victor Boştinaru.5. Cristian Buşoi şi Ben-Oni Ardelean.30% . PNL şi UDMR.07% . Ioan Enciu şi Viorica Dăncilă. 7 mai – Palatul Parlamentului – PNL şi-a lansat lista de 33 de candidaţi pentru Parlamentul European.30% . Marko Bela şi a preşedintelui Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT).279. Ludovic Orban a declarat: „Această campanie pentru PE reprezintă startul campaniei pentru prezidenţiale. Primii 11 candidaţi pe lista PSD+PC sunt: Adrian Severin. Singurul candidat aflat pe un loc eligibil prezent la eveniment a fost Norica Nicolai.504. Eugen Romulus Moiescu. în alianţă electorală cu PC.449 48. urmat de Iuliu Winkler. Partidul Verde şi PNŢ-CD . Partidul Ecologist.41 42 43 Vrancea Municipiul Bucureşti Diaspora Total: 69. La întrunire au participat peste 3000 de persoane.au depus la Biroul Electoral Central liste de candidaţi pentru alegerile europarlamentare. a declarat că în termenul prevăzut de lege şi-au depus candidatura la BEC şi trei candidaţi independenţi: Elena Băsescu. Rovana Plumb. Au participat 400 de membri de partid. Ramona Mănescu. Silvia Ţicău.04% 14.09% 44. Renate Weber.02% 2. Monica Macovei.048 1. Traian 44 .48% 28.38% . Marian Muhuleţ.0.2. Au participat aproximativ 800 de persoane. Mihaela Mihai şi Pavel Abraham. Campania PNŢCD pentru Parlamentul European s-a desfăşurat sub sloganul „PNŢCD TE REPREZINTĂ”. 9 mai – Sala Palatului – Lansarea candidaţilor PD-L la Bucureşti la care a participat şi preşedintele Traian Băsescu. UDMR şi CNMT participă la alegerile pentru Parlamentul European pe o listă comună. Au participat aproximativ 5000 de membri ai PD-L. Szilagyi Zsolt şi Kovacs Peter. Daciana Sârbu. Sabin Cutaş. preşedintele PNŢCD. În fruntea „listei solidarităţii maghiare” se află Tokes Laszlo. PD-L. 9 mai – Bucureşti – Patru formaţiuni politice reprezentate în Parlamentul European: PSD. Cristian Preda.

că preşedintele Traian Băsescu urmăreşte sancţionarea României de către Uniunea Europeană. 19 mai – Spania . să participe la alegerile pentru PE din 7 iunie. Franţa – Aflat într-o vizită la ambasada României din Paris. apreciind că ideal ar fi ca evenimentul să aibă loc aproape de euroalegeri. deputatul William Brânză. principalii candidaţi care reprezintă această zonă fiind Ioan Mircea Paşcu. poziţionat pe locul 9 pe lista de candidaţi. Candidatura Monicăi Macovei a fost considerată una dintre cele mai proaste din cauza mandatului 45 . 14 mai – Oradea – Tokes Laszlo şi Szilagyi Zsolt. pentru folosirea acestui fapt în campania pentru alegerile prezidenţiale. 9 mai – Iaşi – Lansarea candidaţilor PSD+PC în Parcul Expoziţiei. au declarat că „se înregistrează un fenomen de purificare” a liderilor maghiari de la deconcentrate. preşedintele PSD. strategia electorală. actual europarlamentar.PD-L anunţă înfiinţarea unei organizaţii noi de partid pentru diaspora. pentru a susţine candidatura lui Cătălin Ivan. miniştrii PSD şi membrii PSD din organizaţiile judeţene. De asemenea. A participat şi Mircea Geoană. a anunţat că ţinta partidului pentru diaspora reprezintă obţinerea unui scor de peste 60%. a declarat. 24 mai – Braşov – Monica Macovei.Europarlamentarul Adrian Severin. că partidele concurente PSD şi PNL nu sunt credibile deoarece „nu fac decât să oprească dosarele şi să-şi apere corupţii”. dar şi premierul italian Silvio Berlusconi (pe primul loc). prin care se doreşte împiedicarea obţinerii autonomiei culturale de către minoritari. Petru Luhan. care a fost făcută prin OUG 37/2009. într-o conferinţă de presă la Oradea. schimbarea conducerii la serviciile deconcentrate. şi Sabin Cutaş. deoarece prezenţa la vot reprezintă ataşamentul faţă de valorile europene. în prezenţa a 10. 11 mai – Satu Mare . Preşedintele i-a îndemnat pe români. Traian Băsescu a declarat: „M-am dezamăgit şi pe mine însumi” în legătură cu soluţia de Guvern din 2008 şi pentru aducerea PSD la guvernare. în cadrul unei conferinţe de presă. 25 mai – Palatul Parlamentului – Preşedintele Traian Băsescu a invitat parlamentarii PD-L la discuţii despre evoluţia economică şi problemele întâmpinate de aceştia în colegiile uninominale. 17 mai – Sibiu – PSD îşi lansează candidaţii la alegerile pentru Parlamentul European la Sibiu. Preşedintele organizaţiei PD-L pentru diaspora. 27 mai – Partidul Socialiştilor Europeni (PES) a publicat o listă cu cele mai proaste 12 candidaturi pentru alegerile europene. fie că îşi anulează votul sau nu. Iosif Matula. în discursul susţinut la întâlnirea cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Paris. în care figurează candidatul PD-L Monica Macovei (pe locul şase). Rareş Niculescu şi Oana Antonescu. La Consiliul Naţional lărgit al Alianţei PSD-PC s-au lansat. candidaţi la europarlamentare pe „lista solidarităţii”. 15 mai – Bucureşti – Preşedintele PRM Corneliu Vadim Tudor a declarat că nu are bani şi că nu doreşte deocamdată să organizeze lansarea candidaţilor partidului la PE. Sebastian Bodu. unde a avut loc lansarea candidaţilor democrat-liberali. pentru că „ultima impresie contează”. Cei doi au criticat. la Braşov. candidaţii la europarlamentare.000 de persoane. a declarat. Printre partizanii sancţiunilor pentru România se află şi colegi de partid ai Monicăi Macovei. dar se va consulta cu apropiaţii. A fost anunţată candidatura lui Mircea Geoană pentru alegerile prezidenţiale. 19 mai – Paris. 14 mai – Romexpo – Are loc la Bucureşti Consiliul Naţional PSD+PC la care participă candidaţii pentru Parlamentul European. cel care a deschis lista PSD pentru alegerile europarlamentare.Ungureanu şi Marian Jean Marinescu.

unde a participat la ceremonia oficială de încheiere a misiunii româneşti din Irak. 4 iunie – Candidatul PSD la alegerile europarlamentare Adrian Severin a răspuns acuzaţiilor candidatului PD-L Monica Macovei. pentru a se evita frauda electorală la alegerile din 7 iunie. 391/2009 (Decizia privind regulile de desfăşurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea membrilor din România ai Parlamentului European). astfel cum sunt definite prin Decizia CNA nr. profesorul Angela Bălan. 6 iunie – ora 7. 6 iunie – Afganistan – Preşedintele Traian Băsescu a vizitat baza militară din Qalat (Afganistan). alegătorii ar trebui să se prezinte la urne ca semn de respect pentru ce a făcut şi ce va face Uniunea Europeană pentru români. şi nu de comisarul european pe Justiţie. dar şi cu lideri locali. Sancţiunea prevăzută pentru această infracţiune este pedeapsa cu închisoarea. Pe lista PRM pentru euroalegeri se află preşedintele partidului. declarând că aceasta face parte dintr-un grup de intelectuali care au o „gândire fascistoidă”. unde a avut loc o întâlnire bilaterală cu preşedintele irakian. 28 mai – Bucureşti – Dezbatere televizată la care au participat Adrian Severin (PSD+PC). urmat de omul de afaceri Gigi Becali. Ei sunt secundaţi de medicul Claudiu Ciprian Tănăsescu. ziaristul Dumitru Avram şi fostul senator Dan Zamfirescu. Adrian Severin s-a întrebat de ce raportul pe Justitie este coordonat de secretarul general al Comisiei Europene. în cadrul emisiunii „Vorbe Grele” moderată de Victor Ciutacu. Într-o emisiune la Realitatea TV. 46 . fiul lui Dan Claudiu Tănăsescu. 30 mai – Bucureşti – Preşedintele PRM a anunţat a anunţat că PRM nu va mai organiza o lansare a candidaţilor pentru că nu are bani. 4 iunie – Irak – Preşedintele Traian Băsescu a făcut o vizită militarilor români din baza militară de la Tallil.controversat al acesteia la Ministerul Justiţiei şi pentru faptul că şi-a criticat ţara ori de câte ori a avut prilejul. 30 mai – Târgu Mureş – Europarlamentarul Adrian Severin a ridicat un semn de întrebare cu privire la întocmirea raportului pe justiţie pentru România de către responsabilii europeni. După încheierea campaniei electorale şi până la ora închiderii urnelor de vot. în primul rând. unde a decorat drapelul de luptă al Batalionului 21 Vânători de Munte. Programul a cuprins şi o vizită la Bagdad. Jacques Barrot. Monica Macovei l-a acuzat pe Adrian Severin că prin modul în care acţionează nu este altceva decât „avocatul anchetaţilor din PSD”. calificând declaraţiile acestuia la adresa comisarului european pe justiţie Jacques Barrot drept „o mare gafă care ne va costa pe toţi”. 31 mai şi 1 iunie – Într-un interviu pentru ziarul „Cotidianul”. posturile de televiziune şi radio nu mai pot difuza emisiuni electorale. fostul ambasador UNESCO Eugen Mihăescu. Norica Nicolai (PNL). Monica Macovei (PD-L) şi Iuliu Winkler (UDMR). 28 mai – Bucureşti – Elena Băsescu declară că ar fi de acord cu susţinerea unui proiect pentru legalizarea drogurilor uşoare în cadrul Parlamentului European.00 – Se încheie campania electorală pentru alegerile europarlamentare. 27 mai – Guvernul a modificat printr-o ordonanţă de urgenţă legea alegerilor europarlamentare şi a stabilit că identitatea persoanelor care vor vota pe liste suplimentare va fi verificată în localitatea de domiciliu. 3 iunie – Palatul Cotroceni – Preşedintele Traian Băsescu i-a îndemnat pe români să voteze la alegerile europarlamentare din 7 iunie. Şeful statului a spus că. Corneliu Vadim Tudor. Monica Macovei a continuat seria atacurilor la adresa europarlamentarului Adrian Severin.

făcând referire la „acţiunile electorale” ale şefului statului din ultimele zile.00 – Încheierea votului pentru alegerea membrilor Parlamentului European. Nu a dorit să comenteze anunţul de retragere de la vicepreşedinţia CSAT a preşedintelui PSD. a anunţat că se retrage din CSAT.7 iunie – Bucureşti – Preşedintele Senatului. cumpărături la hypermarketul Carrefour Orhideea. liderul PSD Mircea Geoană. duminică după-amiaza. 47 . 7 iunie – Bucureşti – Preşedintele Traian Băsescu a făcut. el invocând faptul că nu admite folosirea imaginii pozitive a Armatei în scop electoral şi partizan de către preşedintele Băsescu. Mircea Geoană. 7 iunie – ora 21.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful