Cuprins Introducere Capitolul 1. Consideraţii generale. 1.1 Noţiunea şi clasificarea mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice. 1.

2 Principalele probleme săvîrşite prin pătrundere. Capitolul 2. Aportul mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice în cadrul efectuării unor acţiuni de cercetare a furturilor savîrşite prin pătrundere. 2.1 Folosirea mijloacelor tehnice în procesul cercetării la faţa locului a furturilor savîrşite prin pătrundire. 2.2 Aplicarea mijloacelor tehnice în cadrul efectuării altor acţiuni de urmarire penală la cercetarea furturilor savîrşite prin pătrundere. 2.3 Rolul mijloacelor tehnice în efectuarea expertizelor criminalistice dispuse în procesul cercetării furturilor. 2.4 Contribuţia mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de prevenire a furturilor. Încheiere Bibliografie care trebuie clarificate la cercetarea furturilor

Introducere.

Relaţiile de proprietate sunt cunoscute pe bună dreptate, drept cele mai importante relaţii economice materiale. Constituţia Republicii Moldova reglamentează dreptul la proprietate, ocroteşte relaţiile de proprietate, defineşte drepturile şi obligaţiile participanţilor la aceste raporturi. Dreptul la proprietate poate să apară în urma unor activităţi fireşti, legale prin cumpărarea unor bunuri, moştenirea acestora, în urma respectării şi îndeplinirii condiţiilor unor contracte, dar pot aparea şi în urma unor acţiuni ilicite ca sustragerea anumitor bunuri, neexecutarea clauzelor unor contracte etc. În perioada de tranziţie la economia de piaţa, transformările în toate sferele societăţii s-au manifestat prin înrrăutăţirea nivelului de trai al oamenilor. Salariile şi pensiile mizere, somajul, lipsa surselor de existenţă au sporit săvîrşirea furturilor proprietăţii de orice formă. Analiza dinamicii săvîrşirii infracţiunilor de furt ne arată, că furturile săvîrşite prin pătrundere prevalează şi constituie aproximativ 75% din numarul total de infracţiuni. Pericolul social sporit, al acestei categorii de infracţiuni, este determinat de faptul că, pentru a comite infracţiunea, faptuitorul depune anumite eforturi, pentru a depăşi obstacole, folosind cu ingeniozitate instrumente şi mecanizme sofisticate. Pentru descoperirea acestor infracţiuni organele de cercetare penală trebuie să recurgă la aplicarea diverselor mijloace tehnico-ştiinţifice criminalistice de către colaboratori cu o temeinică pregatire în scopul descoperirii şi atragerii la raspundere penală a infractorilor cu repararea prejudiciului material pricinuit părţilor vătămate. Cunoscînd starea deplorabilă în activitatea de descoperire a acestor infracţiuni am început să caut direcţiile de îmbunătaţire a situaţiei. Una din căile corecte în activitatea organelor de cercetare penală este utilizarea profesionistă a mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice. Acest subiect a fost ales ca temă a tezei de licenţa. Fiind desfaşurat în două capitole am încercat să dau o caracteristică generală a mijloacelor tehznico-ştiinţifice. Am

conturat principalele probleme care trebuie clarificate la cercetare furturilor săvîrşite prin pătrundere. În capitolul doi al tezei am descris rolul, metodele şi procedeele principale de folosire a mijloacelor tehnice, în cadrul efectuării principalelor acţiuni procesuale în cercetarea furturilor săvîrşite prin pătrundere. Studierea unor lucrări ştiinţifice al autorilor ruşi, romîni şi celor din ţările Europei Occidentale, analiza practicii judiciare actuale ne oferă exemple concrete că neglijarea sau folosirea incorectă a tehnicii criminalistice ne depărtează de momentele aflării adevărului, identificarea şi tragerea la răspundere penală a faptuitorului. Coloborarea cu lucrătorii practici din M.A.I. ne-au permis să facem o caracteristică a dinamicii acestor infracţiuni, am obţinut posibilitatea de ilustra teza cu imagini ale tehnicii de ultimă oră utilizată în activitatea de investigaţie a infracţiunilor.

Capitolul 1. Consideraţii generale.

1.1Noţiunea

şi

clasificarea

mijloacelor

tehnico-ştiinţifice

criminalistice.
Cuvîntul tehnica provine de la cuvîntul greacesc " tehne " – meşteşugărie. Prin noţiunea de " tehnică " se înţelege totalitatea mijloacelor create şi folosite de om în activitatea sa făuritoare. Reflectînd în forma materializată experienţa umană, tehnica asigură eficienţa şi productivitatea muncii şi deci constituie unul dintre factorii determinaţi ai progresului social. Tehnica este produsul ştiinţelor naturale şi, prin urmare, orice progres al acestora duce la crearea unor mijloace tehnice noi, care penetrează impetuos toate domeniile vieţii sociale. Aceasta ne face să credem că tehnica criminalistică a apărut ca o consecinţă a pătrunderii realizărilor ştiinţelor naturale în justiţia penală, favorizată, fireşte, de necesitatea perfecţionării activităţii de urmarire penală. De la folosirea ocazională a unor instrumente în cautarea urmelor infracţiunelor săvîrşite, în criminalistică, s-a trecut treptat la aplicarea intensă, în direct sau adaptîndu-le la specificul activităţii judiciare, a celor mai moderne instrumentare şi mijloace tehnice. Actul de justiţie în actualele condiţii, impune folosirea pe scară din ce în ce mai largă, a celor mai avansate metode şi mijloace tehnico-ştiinţifice, în activitatea de prevenire şi combatere a infracţiunelor, precum şi largirea posibilităţilor de cercetare ale laboratoarelor criminalistice care influenţează pozitiv eficienţa activităţii organelor judiciare, servind aflării adevărului în procesul judiciar1. Potrivit atribuţiilor ce îi revin, fie în calitate de organ de urmărire penală, fie în calitate de magistrat sau de apărator, orice jurist trebuie să fie bine pregătit în următoarele direcţii: a. Să aplice direct specialiştilor; b. Să vegheze la corectitudinea folosirii metodelor ştiinţifice de investigare a faptelor penale; mijloacele tehnico criminalistice sau cu sprijinul

1

Dicţionar de criminalistică,-Bucureşti, 1984, p. 127.

c.

Să aprecieze şi să valorifice în deplină cunoştinţă de cauză rezultatele expertizelor criminalistice în procesul judiciar. În prezent, nu se mai poate nega faptul că fiecare subiect oficial chemat să participe la realizarea actului de justiţie trebuie să fie mai mult decît avizat asupra metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice de care dispune Criminalistica, cît şi asupra posibilităţilor reale ale acesteia clarificare a împrejurărilor în care a fost săvîrşită o infracţiune, precum şi de identificare a subiecţilor faptei penale1. Preocupările ulterioare au adus la sistematizarea mijloacelor tehnice şi a

proceselor de utilizare a lor, în funcţie de natura obiectelor şi scopul cercetărilor criminalistice. Actualmente tehnica criminalistică reprezintă un sistem argumentat ştiinţific de mijloace tehnice şi metode privind utilizarea lor de către organele cu funcţii de urmarire penală, precum şi de către experţi, în vederea descoperirii, examinării şi administrării probelor necesare pentru stabilirea adevărului în procesul judiciar, în scopul descoperirii şi prevenirii infracţiunelor2. Vorbind despre clasificarea mijlocelor tehnico-ştiinţifice putem spune că mijloacele tehnico-ştiinţifice de care dispune practica criminalistică pot fi clasificate după mai multe criterii. Astfel, după provenienţa lor, deosebim mijloace şi metode fizice, chimice, biologice; după natura lor – aparate, dispozitive, utilaje, instrumente, materiale; după destinaţia funcţională – fotografice, acustice, mecanice, de modelare şi transferare a urmelor, de căutare a obiectelor ascunse sau greu perceptibile; auxiliare – instrumente, rechizite pentru scris, pentru desenul grafic, articole de ambalare etc1 Fără a pune la îndoială însemnatatea clasificărilor menţionate considerăm că, practic, mai rezonabilă este clasificarea mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice după scopul preconizat prin folosirea lor2. Potrivit acestui criteriu, mijloacele tehnico-ştiinţifice în discuţie se împart în trei categorii:
Paul L. Kirk, Crime investigation, Physical Evidence and the Police Laborathory. Interscience.-New York: 1995, p. 5. 2 Селиванов А.Н, Советская криминалистика,- Москва, 1982, p. 61. 1 Гончаренко В. Н. Научно-технические средства в следственной практике,-Киев, 1984, p. 14. 2 Mircea I., Criminalistica,-Iaşi, 1992, p. 14.
1

sunt cuprinse în truse criminalistice portative. utilaje şi materiale dintre care putem menţiona: 1. ale expertizei criminalistice.191. p. 2. folosite în activitatea de urmarire penală în vederea descoperirii. fixării şi ridicării probelor. asigurîndu-le comoditatea necesară în explotare( vezi anexa 2. fiind destinate multiplelor operaţii tehnico-ştiinţifice efectuate pe parcursul cercetării infracţiunilor. . cunoscute sub denumirea de capcane criminalistice. Mijloace de iluminare.-Bucureşti. Mijloacele tehnico-ştiinţifice folosite în activitatea de urmărire penală în vederea descoperirii. Mijloace de iluminare artificială sunt aplicate în cautarea urmelor latente. 1972. să imagineze sau să marcheze persoanele ce au activat la faţa locului. complete speciale şi laboratoarele criminalistice mobile. precum şi pentru efectuarea diferitelor reproduceri fotografice. cele din categoria a doua sunt menite să înregestreze acţiunile săvîrşite. Trusele portabile se împart în universale. Mijloacele tehnico-ştiinţifice de prevenire a faptelor ilicite se împart în două categotii: de semnalizare şi cu efect de cursă. Mijloacele tehnice şi instrumentele cuprinse în trusele criminalistice portabile sunt întroduse în valize. Criminalistica. destinate cercetării la faţa locului şi efectuării altor acţiuni procesuale.. Trusele criminalistice sunt dotate cu o lanternă 3 Suciu C. şi specializate pentru efectuarea unor operaţii tehnico-ştiinţifice aparte. fixării şi ridicării probelor.1. 3 ). includ diverse instrumente.3 Cele din prima categorie sunt predestinate să impiedice săvîrşirea unor acţiuni ( deplasarea într-o direcţie sau în apropierea unui obiect. a percheziţiei. prezentării pentru recunoaştere. în speceal. 3. Trusele universale. forţarea mijloacelor de încuiere. spargerea unui obiectiv de construcţie ) semnalizînd tentativa. experimentului judiciar. de prevenire a faptelor ilicite.

surse de iluminare fotografică ( blitz ).cu lumina concentrată. placă de înşirare a vopselei. pulverizator cu substanţe pulverente. 3. mănuşi de cauciuc. cleşte. detector magnetic şi metalic. 4. pensetă pentru înlăturarea corpurilor străine de pe urmele de picioare şi de pe cele ale mijloacelor de transport. 2. 5. hîrtie . diverse containere de masă plastică sau polietilenă. trusă de şurubelniţe. Mijloacele tehnice şi materialile pentru revelarea. c) utilaje şi materiale de mulare a urmelor de adîncime şi de copiere a celor de suprafaţă: un vas de masă plastică în care se pregăteşte soluţia de ghips. spre exemplu. ridicarea şi conservarea urmelor şi a obiectelor ce constituie probe materiale: a) dispozitive şi preparate pentru descoperirea. Trusele criminalistice sunt dotate cu o ruletă metalică. fiăarea şi ridicarea amprentelor digitale: lupă. şpaclu sau lingura pentru prepararea soluţiei de ghips. un raportor şi o riglă gradată. diamant de tăiat sticlă. Instrumente de măsurare. care constau dintr-un dispozitiv de pătrundere la adîncime în sol. un distanţier. Dispozitive destinate căutării obiectelor ascunse. substanţe polimerice. Dimensiunile liniare. bisturiu. pelicule adezive (dacteloscopice). b) Dispozitive şi materiale pentru amprentarea persoanelor vii şi a cadavrelor: rulou din cauciuc. dispozitive cu radiaţii ultraviolete. pensulă. În trusa criminalistică mai este compartamentul necesar executării desenelor şi schiţei locului faptei. vase mici de masă plastică. unghiulare şi de volum constitue caracteristici de o deosebită valoare criminalistică a obiectelor – probe materiale ale infracţiunii. pulverizator cu aburi de iod. lopăţică. Instrumentar auxiliar general şi materialile de ambalare. busola. conţinînd riglă gradată. un tub cu vopsea tipografică. lingură necesară ampretării cadavrelor. Fixarea urmelor şi a altor mijloace de probă reclamă efectuarea unui şir de masurări exacte. briceag universal.

transport şi manipulare. cum ar fi. Substanţele din trusă. care determină o colorare specifică a pielii. . La sfîrşitul fiecărei operaţii se procedează la spălarea atentă a fiecărei piese folosite. Pentru descoperirea furturilor există trusă specializată pentru marcarea unor obiecte cu substanţe fluoriscente sau chimice. precum şi un detector cu radiaţii ultraviolete. mănuşile chirurgicale. Depistarea persoanelor care vin în contact cu obiectele marcate se face fie datorită aderării prafului fluoriscent ( pus în evidenţă numai cu radiaţii ultraviolete ) pe mîinile sau îmbrăcămintea persoanei. cilindru gradat. Trusa mai conţine. de lichide sau unguente ) şi alte obiecte. portabile şi astfel concepute încît să asigure atît descoperirea urmelor. mojar de porţelan. de exemplu. şablon tip pentru lucrul pe hartă etc. Frecvent. la adăpost de căldură şi lumină puternucă. Ed. 77. p. dintre care putem numi: pensulile. Ele se păstrează în vase închise ermetic. întrucît conţin o serie de elemente toxice. Criminalistica. în condiţii de mare acurateţe. 1995. diverse creione colorate. hîrtie de calc. reclamă respectarea unor reguli stricte de conservare. ori al altor piese de valoare. 1 Stancu E. evitîndu-se răsturnarea lor. Mai sunt şi truse pentru revelarea urmelor papilare latente cu radiaţia de tip laser. contactorilor de argint de la diverse instalaţii electrice. fie datorită reacţiei dintre substanţele chimice şi elementele din compoziţia transpiraţiei. dar şi cele fluoriscente. se foloseşte în descoperirea furturilor. nitratul de argint ). pulverizator.-Bucureşti. În majoritatea lor. cît şi fixarea lor fotografică..1 Laboratoarele criminalistice mobile au fost create din necesitatea majorării eficienţei activităţilor de cercetare criminalistică pe baza aplicării operative pe teren a mijloacelor tehnico-ştiinţifice. cum este cazul acidului betaoxinaftonic.milimetrică. în afară flacoanelor cu substanţe de marcare ( aflate sub formă de prafuri. Actami. îndeosebi cele chimice ( ninhidrina.

Stancu E. p. Determinarea concretă a bunurilor mobile luate din posesia sau deţinerea unei persoane ori aparţinînd patrimoniului public.1 2.3.. Criminalistica. . 1. " Forensic sciences ".72.2 Determinarea precisă. cum sunt. Vol. în vederea estimării cuantumului prejudiciului cauzat şi a recuperării sale. cît şi stabilirea calităţii. uneori pe autoturisme. transportabile în condiţii de transport comun.. Într-un sens apropiat şi Henri G. Td. s-a ţinut cont de cerinţele înaintate de practică: să fie comode sub aspect de volum.. cît şi a celor cu destinaţie specială. Criminalistica.466-467.-Bucureşti. Domnul E. De rezolvarea acestei probleme depinde atît încadrarea faptei in prevederile art. p. p. pe de o parte.-Bucureşti. în cele folosite la examinările criminalistice de laborator.. greutate şi.R.laboratoarele criminalistice mobile sunt instalate pe microbuze. Londra. - reconstituirii obiectelor materiale.2 La confecţionarea truselor universale. în radiaţii vizibile sau invizibile.. Stancu consideră că distincţia este însă numai de ordin metodologic. Wells. 119 C. 1 .P. cantităţii şi valorii bunurilor furate. Ed. pot fi întîlnite în ambele împrejurări.M. Cercetarea a furturilor savîrşite prin patrundere presupune elucidarea unor aspecte de natură să servească la conturarea elementelor constitutive ale acestor infracţiuni. 1969. în esnţă. iar pe de altă parte.. 2 1 Păşescu Gh.(red). desigur. 2 Golunski S. Mijloacele tehnico-ştiinţifice ale expertizei criminalistice sunt folosite în următoarele scopuri: .. p. Tratat practic de criminalistică.28 Simion Gh. 1961.-Bucureşti. Criminalistica. Principalile probleme care se cer a fi rezolvate sunt. cele specifice fotografiei judiciare.2 Principalile probleme care trebuie clarificate la cercetarea furturilor savîrşite prin pătrundere.1 În literatura de specialitate se mai întălneşte părerea că mijloace tehnico-ştiinţifice se disting. Ltd. întrucît dintre aceste metode sau mijloace. Sweet Maxwell. 61. următoarele: 1.stabilirea identităţii.Chişinău: 1996. şt. Doroş. 1976. p.descoperirei urmelor. de exemplu. în cele folosite în cercetarea la faţa locului.

comiterea faptei în timpul nopţii ori al unei calamităţi conduce în conformitate cu art. calităţi. Stabilirea exactă a locului şi momentului savîrşirii faptei are semnificaţii juridice multiple de exemplu. din locuinţe. 4. în funcţie de locul din care s-a sustras. pe de o parte. delimitarea mai exactă a cercului de bănuiţi. . pentru încadrarea faptei în categoria furtului. la încadrarea acesteia în categoria furtului calificat.P.a. la tainuirea bunurilor sau la favorizarea infractorului. pe lîngă importanţa sa cunoscută. al Romîniei. fiind recunoscută specializarea unor infractori pentru furturi din buzunare. Pe de altă parte. Mai este posibilă. Indentificarea mijloacelor şi metodelor folosite în săvîrşirea infracţiunii serveşte la încadrarea juridică a faptei în categoria furtului simplu ori calificat. de pildă. în primul rînd pentru urmele ce pot fi descoperite la faţa locului şi care pot conduce la identificarea autorului. selecţionarea marturilor din rîndul persoanelor care ar fi putut percepe actele infracţionale ş. folosindu-se de anumite pretexte. aspect important pentru organele de urmărire penală în determinarea cercului de suspecţi. Identificarea făptuitorului şi a participanţilor la savîrşirea furtului.concretă. a bunurilor furate. atunci cînd este luat un bun ce aparţine în întregime sau în parte faptuitorului. precum şi a prinderii făptuitorilor. dar care se găsea în posesia sau deţinerea legitimă a altei persoane. Stabilirea precisă a locului şi momentului furtului prezintă interes pentru cercetarea criminalistică a faptei. în funcţie de contribuţia avută la savîrşirea infracţiunii. 2. deghizări etc. Determinarea momentului savîrşirii furtului este importantă. verificarea modului în care şi-au petrecut timpul. în ipoteza în care unii invocă alibiuri. 208 C. Totodată. este absolut necesară pentru conturarea formelor calificate ale furtului şi pentru stabilirea exactă a răspunderii penale ce revune fiecărui coautor ori complice. în vederea identificării şi recuperării acestora. furtul poate fi simplu sau calificat ( furt într-un loc public sau într-un mijloc de transport în comn ). 3. oferă posibilitatea urmaririi lor. va fi posibilă conturarea modului de operare.

inclusiv puse în vînzare. Stabilirea condiţiilor care au favorizat savîrşirea infracţiunii reprezintă o sarcină cu un caracter preventiv. mai ales în locuri aglomerate. De exemplu. nesupravegherea bagajilor în stanţii. de a umbla cu poşetele deschise. identificarea persoanei vatamate reprezintă o sarcină deosebită în cazul cînd infractorul cu intenţia de a savîrşi furtul a pătruns în locuinţă şi văzănd că proprietarul este acasă savîrşeşte un atac tîlharesc. Rezultate pozitive în investigarea infracţiunilor de furt pot fi obţinute în cazul studierii minunţioase a tuturor circumstanţelor în care a avut loc fapta ilicită. bunurile sustrase fiind ascunse ori folosite de făptuitor în deverse moduri. a îndrumării celor în drept să ia măsuri eficace de asigurare a securităţii. În asemenea împrejurări. în sensul sprijinirii. aprecierea corectă a mijloacelor materiale de probă administrate cu trasarea unor direcţii şi acţiuni concrete care la rîndul lor vor fi îndeplinite calitativ. este nevoie să se procedeze la stbilirea persoanelor cărora le-au apărţinut aceste bunuri. operaţie care trebuie privită sub două aspecte: a) În primul rînd. din autoturisme. 6. sînt dese cazurile în care se savîrşesc furturi din apartamente. . De exemplu. Datorită neglijenţei sau lipsei unui elementar simţ de prevedere. lăsarea în autoturisme la vedere a unor obiecte de valoare sau tentante. în care victima se află în stare de inconştienţă datorită violenţelor la care a fost supusă sau chiar a murit în urma leziunilor provocate de răufăcător. deseori infractorii sînt " invitaţi " să savîrşescă furtul. obişnuinţa unor persoane. b) În al doilea rînd. a pazei bunurilor. de la serviciu.5. mai ales femei. Identificarea persoanei vatamate. frecvent se impune în practica identificarea posesorului unor bunuri furate şi descoperite asupra autorului.

2. Aportul mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice în cadrul efectuării unor acţiuni de cercetare a furturilor săvîrşite prin pătrundere. Sarcinile specifice şi complexe.1 Folosirea mijloacelor tehnice în procesul cercetării la faţa locului a furturilor săvîrşite prin pătrundere.Capitolul 2. fixării şi ridicării urmelor infracţiunii şi a altor mijloace materiale de probă. reclamă folosirea pe scară largă a metodelor şi mijloacelor tehnice necesare descoperirii. Practica demonstrează cu certitudine că aplicarea cu pricepere a mijloacelor tehnice aflate la dispoziţia organelor de urmărire penală asigură eficienţa acţiunilor . pe care urmează să le rezolve organele judiciare cercetînd actele infracţionale.

pentru cultivarea căreva producţii. 1994. Rolul principal în acest sens îi aparţine criminalisticii. 51.1992. 1996. 1 1 Culegere de hotărîri ale Plenului Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova. inclusiv curţile caselor menite pentru păstarea permanentă sau temporară a bunurilor. hambarele. devine evident că dotarea organelor de anchetă cu mijloace performante şi utilizarea metodelor moderne de cercetare la faţa locului şi de efectuare a altor acţiuni de urmărire penală sunt condiţii idispensabile consolidării nivelului ştiinţific al justiţiei penale. 1994. Criminalistica. în cele din urmă.-Chişinău: Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. limuzinele.1 Din cele expuse.de cercetare. 2 . cît şi temporară.-Chişinău: Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. Totodată.. p. prin intermediul căreia realizările ştiinţelor naturale sunt preluate şi adoptate le scopurile probaţiunei. 5 " Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea averii proprietarului " prin noţiunea " încăpere " se înţeleg construcţiile. " alt loc de de depozitare ". " încapere ". Ea poate fi atît permanentă. 79. Vorbind despre folosirea mijloacelor tehnice în procesul cercetării la faţa locului a furturilor săvîrşite prin patrundere trebuie să precezăm esenţa termenilor " pătrundere ". ( 1990 – 1993 ).1 În aceeaşi Hotărîre a Plenului Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova se lămureşte că prin " alt loc pentru depozitare " trebuie de înţeles: sectoarele de teritoriu. p. folosite nu pentru păstrare. magazinele auto. garajele şi alte construcţii gospodăreşti. Culegere de hotărîri ale Plenului Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova. sectoarele de teritoriu.-Chişinău. 21 al Hotărîrii Plenului Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova din 06.2 Doraş S. Nr. stabilirea adevărului în conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare. 79. nu se referă la noţiunea " alt loc pentru depozitare ". " locuinţa " şi ce înseamnă cercetarea la faţa locului. edificiile.07. staţionară sau mobilă. fie asigurate cu altă pază. refrigeratoarele.containerele. garantînd. utilate cu un gard ori mijloace tehnice. menite pentru amplasarea bunurilor materiale. ori de exemplu. p. În pct. ( 1990 – 1993 ). safeurile şi alte asemenea amplasamente destinate păstrării.

1994.În pct. 1994. Ea poate fi comisă atît cu înfrîngerea obstacolelor şi rezistenţei. 79. jafului sau tîlhariei. într-o încăpere. prin noţiunea " locuinţă " se înţelege încăperea menită traiului permanent sau temporar al persoanelor. nu numai direcţia ci însaşi finalitatea investigaţiilor ce se efectuiază în cauza dată. ale cărei rezultate condiţionează de cele mai multe ori. 5 " Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea averii proprietarului ". fără a intra în locul corespunzător. podurile. p. lodgiile. alcătuind un tot întreg. antreurile. În afară de aceasta. alt loc pentru depozitare sau locuinţă în scopul săvîrşirii furtului. cît şi fără aceasta. iar în casele individuale – tinzile. 79.07. în care persoanele pot să nu se afle sau să nu locuiască nemijlocit o perioadă de timp. cum ar fi balcoanele. locul unde făptuitorul şi-a desăvîrşit activitatea infracţională.1 Cercetarea la faţa locului constitue una dintre cele mai complexe şi importante activităţi. sau. 1 . 21 al Hotărîrii Plenului Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova din 06. ( 1990 – 1993 ). 21 al Hotărîrii Plenului Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova din 06. locul unde s-au produs consecinţele infracţiunii. Într-adevăr. 3 Culegere de hotărîri ale Plenului Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova.1992.07. pe ascuns sau deschis. prin " locuinţă " se are în vedere nu numai încăperile de locuit ( odăile.bucătăriile ) dar şi cele care sunt nemijlocit învecinate cu acestea. cu ajutorul dispozitivelor cu care infractorul extrage obiectele materiale sustrase. în care se află averea de care dispun acestea. sau o parte din ea.1992. subsolurile etc. 5 " Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea averii proprietarului " prin " pătrundere " se are în vedere intrarea ilegală. de asemenea. p.-Chişinău: Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova.3 În pct. care în orice mod Culegere de hotărîri ale Plenului Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova.-Chişinău: Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. ( 1990 – 1993 ). se au în vedere părţile componente ale locuinţei ( ca încăpere unitară ). Pătrunderea poate fi realizată. Nr. De asemenea. Nr.

. De pe pervaz au fost ridicate două urme de încalţăminte.conservă date. Iacobuţă I.S. care în timpul de faţă se afla la lucru peste hotoarele R.-Iaşi. Fiica victimei a arătat. urme legate de săvîrşirea faptei. reeşind după obiecte pe care au ales infractorii ( numai 2 Ciopragă A.M. că în apartament domiciliază mama ei. Amprentele digitale nu au fost descoperite. lucratorul poliţiei criminale şi specialistul . înainte de a pleca. cu care infractorii au taiat cablurile telefonice. Toate hainele din dulapuri au fost aruncate pe podea. că în timpul savîrşirii furtului în apartament nimeni nu se afla. inclusiv televizorul şi aparate de telefon la care infractorii au taiat cablurile. S-a stabilit. În toate camerele au fost descoperite chibrite arse.criminalist a început lucrul cu cercetarea uşii de întrare. La cercetarea mai detaliată s-a stabilit. După urmele descoperite la faţa locului anchetatorul a făcut concluzia. mărimea încalţămintei 42. care apărţinea victimei. constituie sursa celor mai ample şi totodată mai fidele informaţii. p.2 Cercetarea minuţiosă a locului faptei de către grupul operativ. Fiica victimei a observat că au despărut: o magnetola mică. constitue punctul de plecare a anchetei şi este esenţial în descoperirea a crimelor ne demonstrează urmatorul exemplu: În C. ascultarea victimelor infracţiunii şi a persoanelor care aveau acces în apartamentul dat. A fost descoperit şi cuţitul. că hoţii au pătrtuns în apartament prin fereastra de la bucătărie ( apartamentul se afla la primul etaj).. Grupul operativ în componenţă căruia întra anchetatorul. care n-au atins majoratul. Buiucani a parvenit informaţia despre săvărşirea unui furt. Editura Fundaţiei Chemarea. că în casă au rămas obiecte de cristal şi alte obiecte preţioase. deoarece. 1997. Lucruri preţioase în apartamentul nu erau. cîteva casete audio şi un pachet de sapun.239. De asemenea la bucătărie au fost descoperite resturi de mîncare şi resturi de la ţigări ieftine. În procesul cercetării locului săvîrşirii faptei s-a stabilit. după construcţia uscăţivi deoarece au patruns prin fereastră de la bucătorie. cu atragerea vecinilor ca martori. mama a predat lucrurile preţioase spre păstrare. . că furtul a fost savîrşit de către două persoane ( la faţa locului au rămas 2 furculiţe cu care au mîncat infractorii ). Criminalistica.P.

ca persoane care au fost în noaptea furtului în apartamentul cu pricina. uscăţivi. care peste puţin timp a arătat coparticipantul său. 1999 materialile dosarului penal N 99032051 . care poartă adidaşi şi fumează ţigări ieftene. Săvîrşirea acestui tip de infracţiune pune în faţă ştiinţelor juridice sarcina studierii aprofundate a problemei legate de întărirea legalităţii şi luptei cu criminalitatea. Expertizele traseologică şi biologică ( după resturi de ţigări descoperite ) au identificat persoanele date. dacă infractorii locuieau în sectorul dat. de aproximativ 15-20 de ani. atragănd specialişti nu numai din domeniul criminalisticii ci şi din alte domenii pentru atingerea rezultatului dorit – descoperirea infracţiunii. Toate acestea au condiţionat direcţia urmăririi persoanelor minore cu vîrsta.1 De aceea nu trebuie de diminuat rolul cercetării locului săvîrşirii faptei infracţionale. Chişinău. precum şi cu folosirea mijloacelor tehnice contemporane 1 Din practică anchetei a C. Cercetarea locului savîrşirii infracţiunii trebuie de efectuat calitativ. deoarece. un loc important în care îl joacă ocrotirea proprietăţii. atunci ei ştiau că în apartament nu sunt lucruri preţioase. Cercetarea locului savîrşirii furtului îndeplenită corect tactic şi tehnic.casetofonul vechi. Buiucani mun. Cercitarea locului săvîrşirii furtului prin pătrundire este studiat de tactica şi metodica criminalistică. şi cîteva casete audio). arată. după descrierea arătată mai sus. De asemenea anchetatorul a presupus ca infractorii nu locuesc în sectorul dat şi acest apartament l-au găsit întămplator prin metoda controlului cu soneria ( au sunat la uşa şi văzînd că nimeni nu a deschis uşa au pătruns în apartament ). Experienţa înaintată a cercetării locului săvîrşirii furtului. la timp şi iscusit.s. probabil că după tipul de caracter – nervoase. În urma măsurilor operative a fost stabilită persoana unui infractor minor.P. că descoperurea infracţiunilor se atinge pe calea iscusită a cercetării urmelor materiale şi obiectelor care au nimerit în sfera de pregătire şi înfăptuire a infracţiunii. descoperind minunţios urmele infracţiunei.

P. 4 C. de regulă. astfel la înşelaciune se studiază persoanele care au descoperit fapta şi apoi se examenează actele false de care s-a folosit infractorul.R. studierea şi folosirea urmelor şi obiectelor materiale în calitate de mijloace de probă care pot ajuta la stabilire existenţei sau inexistenţei componentei infracţiunii. cu cercetarea la faţa locului. cînd ele vor fi înfăptuite în conformitate cu legislaţia procesuală. După cum ne .P. întră în competenţa organelor afacerilor interne.R. ridicarea. 119 C. Cercetarea locului savîrşirii furtului este primul act de urmărire pe care înfăptueşte anchetatorul. spre deosebire de delapidări. Cercetarea locului savîrşirii furtului prezintă nu puţine greutăţi şi cere de la organul judiciar prezenţa unei înalte pregătiri profesionale şi a unei bogate practici. organul de cercetare penală porneşte procesul penal după ce se confirmă faptul săvîrşirii furtului. conform art. Succesul cercetării locului depinde nu numai de nivelul înalt de cunoştinţe criminalistice pe care le posedă închetatorul.P. Toate acestea impun atitudine serioasă la studierea tacticii şi metodicii de cercetare a fufturilor şi faţa de procesul de studiu în instituţiile superioare de învăţămînt.. 107 alin.permite anchetatorului descoperirea. Furtul face parte din infracţiunile. infracţiunea prevăzută de art.M. pentru care ancheta preliminară este obligatorie. Lupta înpotriva sutragerilor averii private cît şi a celei publice prin furt formează partea importantă a luptei întregii societăţi împotriva criminalităţii în statul nostru şi reprezintă una din cele mai periculoase fapte sociale existente în lume. şi este unicul act pentru efectuarea căruia nu este necesar să fie pornit procesul penal. Cercetarea furturilor începe. Folosirea lor în cercetare va aduce resultatele numai în cazurile. unde pe primul plan se află studiul înscrisurilor ce atestă întrarea şi ieşirea din gestiune a bunurilor materiale. fixarea. O importanţă deosebită pentru cercetarea locului savîrşitii furtului. Efectuarea anchetei preliminare. prezintă calificarea persoanei care cercetează locul faptei.M.

premirea şi verificarea sesizării. ceea ce duce la efecte negative pe parcursul desfaşurării anchetei. care în urma primirii înştiinţării din partea organelor de cercetare despre săvîrşirea furtului. δ d). р. Справочник. Vorbind despre cercetarea locului savîrşirii furtului noi nu putem trece cu vederea masurile ce vizează pregătirea pentru efectuarea cercetării locului savîrşirii infracţiunii. impun organelor de cercetare înfăptuirea cercetării locului infracţiunii fără participarea anchetatorului. χ c). .1 În literatura de specialitate măsurile pregătitoare luare la sediul organului judiciar se mai numesc şi pregătirea pînă la deplasarea la faţa locului. Aşa dar. nu se deplasează la locul savîrşirii infracţiunii. Mircea I. Incorect procedează şi acei anchetatori. 2). la sediul organului judiciar. transmiterea unor acţiuni urgente pe care organele de poliţie urmează să le îndeplinescă la faţa locului pînă la sosirea echipei de cercetare în vederea menţinerii locului faptei în starea sa iniţială. în vederea asigurării cercetării locului furtului în bune condiţii sub toate aspectele. verificarea şi pregătirea mijloacelor tehnice criminalistice. 45. care se află înaintea primelor dou etape mentionate mai sus şi această etapă se numeşte etapă de asigurare a operativităţii. completarea echipei de cercetare. la locul săvîrşirii faptei.– Iaşi. Măsurile date sînt mai mult de ordin organizatoric. În unele lucrări noi mai întîlnim o altă etapă.demonstrează practica.. nu pot cerceta calificat locul săvîrşirii faptei. 1994. şi astfel.2 Din măsurile pregătitoare în sediul organului judiciar putem numi: α a). măsurile de pregătire în vederea cercetării la faţa locului se desfaşoară în două etape: 1). Este foarte important că cercetarea locului săvîrşirii furtului să fie efectuată în conformitate cu legislaţia procesual penală. p. 1982. β b).. colaboratorii organelor de cercetare. 1 2 Быховский. 233. de multe ori.Осмотр места происшествия.Москва. Criminalistica.

de observare generală a locului savîrşirii furtului 2). ε c). Faza de observare generală debutează. sinteză. După ce echipa de cercetare soseşte la faţa locului.49.. Криминалистика. dacă a realizat etapele pregătitoare. dar şi metodile logice: de analiză. La această etapă organul judiciar încearcă să înainteze primele versiuni despre fapta săvîrşită. În procesul acestei cercetări anchetatorul se conduce şi îşi desfaşoară activitatea după anumite faze şi metode de cercetare a locului faptei. ea trebuie imediat. Методика расследования отдельных видов преступлений.А. Este un proces de găndire care cuprinde în orbita sa pe toţi participanţii la cercetare. p. 1962. cu un sondaj vizual efectuat în prezenţa marturilor asistenţi a locului faptei în scopul determinării dacă împrejurările faptei impun atragerea persoanelor specializate. Пантелеева И. – Москва. Селиванова Н. fixării şi reprezentării în ansamblu a tabloului iniţial.1 Efectuarea cercetării locului conform regulilor tactice le putem deviza în două faze succesive: 1).Acum noi vom numi măsurile de pregătire la locul faptei. obţinerea informaţiei operative privind situaţia de la faţa locului.344. pe parcursul căreia se folosesc nu numai mijloace tehnice. de obicei. – Москва: 1988 г. să treacă la efectuarea cercetării propriu-zise. de cercetare detaliată a ambianţei lui Observarea generală a locului furtului constă în efectuarea de către persoana investită a unui studiu preliminar al locului savîrşirii furtului. стр.. Observarea generală este o reflectare vizuală a cea ce se află pe suprafaţă precum şi o procedura de cautare a obiectelor probatorii. din ele putem menţiona: a). b). Pe parcursul cercetării versiunele primare se transformă în versiuni generale şi în baza lor se înaintează versiunile principale. alte operaţiuni de pregătire efectuate la faţa locului. al obiectelor de acolo. în vederea orientării.Н. inducţie şi deducţie.1 Înaintarea versiunelor iniţiale – este activitatea creativă a organului judiciar îndreptată nu numai spre înţelegerea celor întîmplate sau aranjarea 1 1 Васильев А. a urmelor materiale de probă. delimitarea spaţiului ce urmează a fi cercetat. .Ф.

în ambele faze.3 În procesul deplasării pe teritoriul încaperii supuse cercetării reprezentantul organului judiciar trebuie să manifeste atenţie pentru a nu deteriora urmele existente.Криминалистическая тактика и методика расследования отдельных видов преступлений. Cel mai important şi cel mai greu în tactica cercetării locului faptei se socot problemele legate de delimitarea obiectului cercetării de locul savîrşirii furtului. A doua fază de cercetare detaliată.2 Astfel activitatea echipei de cercetare va fi îndreptată spre desfăşurarea succesivă pas cu pas. Этические основы следственной тактики. astfel ca nici o porţiune de teren. Гутман И. se stabileşte în ce succesiune se va cerceta încăperea. precum şi ridicarea şi folosirea obiectelor în procesul de dovedire ca probe tactice. să nu rămînă necercetată. în vederea stabilirii legaturii lor cu fapta. – Москва. Pe parcursul efectuării cercetării. Следственный осмотр. 3 1 Любичев С. descoperirii şi fixării urmelor activităţii infracţionale. precum şi succesiunea procedeelor tactice.. 1969.П. – Москва: 1976 г. ceea ce presupune un comportament serios. atunci anchetatorul va atinge scopul principal – de a stabili adevărul. 89. În faza observării generale se indică sau se schiţează planul cercetării de mai departe. din partea anchetatorului şi a altor persoane participante se cere necesitatea respectării cerinţelor morale. МВД.Г. Dacă anchetatorul determină corect obiectul cercetării. p. Колмаков В. nici un obiect.presupunerilor despre modul de pătrundire a făptuitorului în încapere şi ieşirea lui din ea. care ar putea furniza informaţii de natura să contribuie la soluţionarea cauzei. p. 67. dar mai întîi de a descoperi infractorul. 2 .. fară zîmbete şi glume mai ales în ce preveşte comportamentul părţii vatamate sau asupra obiectelor din locuinţa.1 Tabloul de ansamblu al locului furtului se va fixa cu ajutorul fotografiei judiciare. dar şi la cunoaşterea însuşirilor psihice a le persoanelor care au participat la sustragere. constă în examinarea de sinestătător a tuturor obiectelor. 1980. – Москва.

Cercetarea furturilor săvîrşite prin pătrundere se începe cu cercetarea locului pătrunderii a infractorului în locuinţă.64. echipa de cercetare deplăsîndu-se dela punctul de plecare spre partea opusă şi invers. În funcţie de forma geometrică a încăperii.1 şi circulară – echipa va realiza cercetarea deplăsîndu-se concentric pe spirală.Faza de cercetare detaliată a ambianţei se poate efectua prin două metode: metodă statică şi metodă dinamică. Metoda statică deschide posibilitatea trecerii la metoda dinamică de cercetare a locului săvîrşirii furtului prin pătrundere. care prescrie desfăşurarea activităţii de cercetare în mod liniar. mişcîndu-le de la locul şi din poziţia în care se afla. aşezarea odăilor a locului săvîrşirii furtului. şi excentric de la centrul locului faptei spre pereţi. Ulterior se va trece la studierea obiectelor care se află pe planul al doilea. apoi se împachetează şi se sigilează pentru a fi trimis la expertiză şi se descrie în procesul verbal de cercetarea la faţa locului. modul şi direcţia în care trebuie să se desfăşoare cercetarea. – Chişinău. deoarece aici de cele mai dese ori pot fi descoperite urme lăsate de infractor în timpul spargerii. Începutul şi modul efectuării cercetărilor se stabilesc în funcţie de structura spaţiului. apoi se desfăşoară de-a lungul pereţilor după sau contra acelor ceasornicului. Obiectul se ridică pentru a fi examinat în detaliu. Tot aici se va face fotografierea lor pe suprafaţa care o contactează.. continuînd astfel pînă la centrul încăperii. pe raze bine delimitate. . p. În baza datelor obţinute în faza de observare organul de cercetare înainte de toate va determina punctul de plecare. Metoda statică constă în studierea obiectelor şi a poziţiei lor faţă de alte obiecte din apropiere fără a mişca ceva. 1 Doraş S. dacă este necesitatea obiectul poate fi fotografiat. cercetarea se va efectua conform următoarelor procedee tactice: procedeul tactic frontal. Criminalistica. Faza dinamică cuprinde examinare fiecărui obiect în parte. 1999. de la pereţi spre centrul încăperii. Astfel în cazurile în care au avut loc modificări anchetatorul va indica în procesul verbal poziţia lor în momentul recipţionării de către anchetator a modificărilor care au avut loc.

fie partea vătămată. Date despre profesie şi genul de activitate a infractorului primim pe calea analizei metodei de pătrundere în încăpere. – Москва. Procedeul obiectiv constă în aceea.2 În literatura de specialitate la unii autori se mai enumeră încă două procedee de efectuare a cercetării locului săvîrşirii furtului prin pătrundere: obiectiv şi subiectiv. Cea subiectivă – anchetatorul cercetează locul mergînd după urmele infractorului orientîndu-se la împrejurările care indică drumul lui de pătrundere în locuinţă pînă la ieşirea lui. p. iar celei subiective pentru determinarea modului de orientare a infractorului în locuinţă. Cunoaşterea de infractor a situaţiei familiare. a împrejurărilor negative precum şi la reconstituirea faptei.. К. 2 . aceasta analiză ne dă posibilitatea de a da răspuns la modul săvîrşirii furtului. a activităţii gospodăreşti precum şi a modului de viaţă dusă de partea vătămată – neapărat se reflectă la metoda prin care se săvîrşeşte furtul. 76. И. грабежей и разбойных нападений. La cercetarea locului faptei este necesar de a atrage atenţia la împrejurările care arată cunoaşterea de către infractor a locurilor unde se aflau obiectele de preţ. fiind o examinare compactă a întregii încăperi. aceasta ne dă posibilitatea studierii cercului de persoane presupuse de a fi săvîrşit infracţiunea. a instrumentelor utilizate la spargerea uşilor. obiecte de valoare. Astfel se recomandă de a atrage atenţia Звирбуль А.Încăperile cu proporţii mai mari se recomandă de a fi cercetate pe sectoare şi fiecare în parte va fi cercetat conform unei din procedeile tactice. bijuterii. Futurile de apartamente deseori se săvîrşesc de persoane care într-un mod sau altul cunosc. Смыслов В. geamurilor. că locul săvîrşirii furtului se cercetează complet. 1982. Importanţa procedeelui obiectiv constă în cercetarea locuinţei fără a scăpa vreo urmă. obiecte preţioase. fie rudile ei. Расследование краж. indiferent de căile de pătrundere în locuinţă.. fie vecinii acesteia. După aceasta se cercetează cu atenţie locurile unde s-au aflat lucrurile sustrase: bani.

a putut oare infractorul pătrunde fără a fi văzut şi auzit. a poziţiei şi a raportului de legătură ale obiectelor ce constituie ambianţa acestuia. precum şi de modelare prin 1 2 Баев О. Descifrarea acestor informaţii depinde de profesionalismul anchetatorului. În legatură cu cercetarea locului savîrşirii furtului se vor executa acţiuni de fotografiere. 1986.. pe obiectul atentării. 115 şi 161 ale C. . în ce perioadă de timp s-a săvîrşit.2 Legislaţia procesuală penală actuală în mod expres specifică.R. ce scop a urmărit persoana. capacitatea. conservării şi retragerii urmelor infracţiunii şi a altor mijloace materiale de probă. Следственный осмотр.la modul de pătrundere a persoanei în apartament.P. care este folosit pentru. Расследование отдельных видов преступлений. p. 1969. locul păstrării obiectelor de preţ. – Воронеж.Москва.П. că efectuarea cercetării la faţa locului se încheie cu un proces – verbal de cercetare la faţa locului.. lucrări de schiţare a locului furtului. potrivit prevederilor art. ce urme ar putea lăsa infractorul la locul faptei. semne şi particularităţile obiectului cercetării. Vorbind despre cercetarea la faţa locului trebuie să ne referim şi la fixarea rezultatelor cercetării locului săvîrşirii furtului prin pătrundire. direcţia de ieşire din locuinţă. Fixarea rezultatelor cercetării locului săvîrşirii furtului prin pătrundere este o fixare procesuală a informaţiei primite despre starea. ce instrumente a folosit la spargere..1 Dovedirea participării persoanei la furt necesită primirea unui şir întreg de informaţii. .Orientarea infractorului la locul faptei se reflectă asupra rapidităţii de pătrundere şi găsire locului unde se află obiectele ce prezintă importanţa pentru infractor. primirea de la locul săvîrşirii infracţiunii a unui număr maxim de obiecte purtătoare de informaţii. p. pe hainele lui. Колмаков В. cîte persoane au participat.M.P. Fixarea rezultatelor cercetării la faţa locului constă în efectuarea de către organul de urmărire penală a anumitor lucrări în vederea înregistrării şi reprezintării fidele şi integrale a stării de lucru. 67. cunoaşterii de către ea: a construcţiei zăvorului de la uşă. şi ce urme ar putea să rămîie pe infractor. 90. Anchetatorul în legătură cu înfăptuirea acestor procedee tinde de a da răspuns la următoarele întrebări: locul pătrunderii infractorului în locuinţă.

. Criminalistica. Partea introductivă cuprinde relatări succinte privind locul şi data cînd s-a efectuat cercetarea locului savîrşirii furtului. cu folosirea a unor construcţii dubioase formulate de tipul " probabil că…". 89. c) reflectarea tuturor urmelor şi a obiectelor descoperite la locul furtului care pot avea importanţa pentru stabilirea adevărului. laconic pentru a avea posibilitate de a petrece reconstituirea faptei. Справочник.verbal.partea introductivă. 1982.1 În ghidul de cercetare a locului faptei sînt indicate regulile generale de întocmire a procesului – verbal : a) procesul – verbal trebuie să corespundă cerinţelor legislaţiei procesual – penale. " aproximativ la…". Criminalistica – tratat de tactica. adică procesele – verbale de cercetare la faţa locului sînt întocmite într-un limbaj neclar. 77. p. desenare sau copiere a urmelor materiale ale infracţiunii. Legea prevede utilizarea celor mai diverse procedee şi mijloace tehnico-ştiinţifice. Быховский. 89.2 În practica deseori se observă o reflectare a elementelor de natură subiectivă. unii autori recomandă că el de la început să fie întocmit pe un maculator. fotografierea ambianţei acestuia. pg. iar mai apoi transcris în procesul . 3 Ciopraga A..partea descriptivă. Pentru a asigura calitatea a procesului – verbal de cercetarea la faţa locului.-Chişinău. " nu departe de…". .. inaccesibil.mulare. b) oglindirea obiectivă şi în întregime a împrejurărilor. – Iaşi. d) conţinutul procesului – verbal trebuie să fie întocmit corect cu respectarea normelor ortografice. ridicarea prin modelare şi copiere a urmelor infracţiunii. înregistrarea videomagnetică a activităţii de cercetare desfăşurată la faţa locului...3 Procesul – verbal de cercetare la faţa locului are următoare structură: . temeiul de fapt şi juridic al Doraş S.Москва. denumirea şi profilul unităţii din care face parte organul de cercetare. Осмотр места происшествия. 1996. inclusiv reprezentarea grafică a locului cercetat. 1 2 . 1996.partea finală. p.

forma. numele prenumele şi numele după tată cît şi domiciliul a martorilor asistenţi în prezenţa cărora s-a efectuat cercetarea. care au fost ridicate. culoarea. a obiecţiilor martorilor asistenţi. Se semnează fiecare pagina 1 Яблоков К. . numărul) sau condiţionate de gradul de uzură ( dereglarea. Криминалистика. după însuşirile pe care le posedă în special. după anumite elemente particuloare caracteristice cum ar fi spre exemplu: semnele marcate de producator (marca. forma.verbal se încheie cu notarea timpului în care s-a desfaşurat cercetarea locului savîrşirii furtului.П. destinaţie. Procesul . b). Partea descriptivă debutează cu o caracterizare generală a locului faptei şi toate datele faptice referitoare la cauză în ordinea în care ele au fost descoperite.cercetării. aceste obiecte se descriu în procesul – verbal amănunţit. dimensiunile. degradarea. 1996. Partea finală a procesului – verbal cuprinde menţiuni referitor la urmele şi mijloacele materiale de probă. 589. defectarea. La început se dă caracteristica încaperii în care au pătruns infractorii. murdarirea … ). modelul. În procesul – verbal trebuie de menţionat care anume obiecte au fost supuse spargerii. apoi sunt descrise împrejurările legate de pătrunderea şi ieşirea făptuitorului. modul de confecţionare. fixarea şi ridicarea urmelor şi a mijloacelor materiale de probă. de asemenea în procesul – verbal se indică locul aflării lor. Se pricezează dacă organul de cercetare a utilizat fotografia judiciară sau schiţirea grafică a camerelor încaperii.1 Înscrierea rezultatelor cercetării locului savîrşirii furtului se efectuiază de la general spre particular. La fixarea urmelor descoperite trebuie indicat locul lor iniţial şi pe ce obiecte au fost descoperite. – Mосква. seria. p. care obiecte din interiorul camerei au fost supuse spargerii.. În procesul – verbal obiectele se descriu: a). Se fac menţiuni de asemenea cu privire la procedeele şi mijloacele utilizate la descoperirea. că o importanţă deosebită o are descrierea urmelor de spargere. după natura. marimea. aici trebuie s-ă menţionăm. culoarea lor ….

Filmul şi videofonogramă judiciară se inscriu printre metodele moderne de fixare a rezultatelor de cercetate la faţa locului. fotografia schiţă panoramică. produse prin săvărşirea infracţiunii. prezintă mai multe avantaje ce nu pot fi neglijate. De pildă. în prezent. degradărilor etc. d). necesare punerii în evidenţă a urmelor. redarea în întregime sau în parte a locului respectiv. idispensabile în cazurile deosebite ( vezi anexa 6 ). în primul rînd. fotografia schiţă pe sectoare. c). fotografia shiţă încrucişată. şi nu necesită o pregătire deosebită din partea celui care o execută. de exemplu. . deşi este considerată drept o modalitate auxiliară procesului – verbal. a). la efectuarea activităţii de cercetare. corpul victimei. în variantele liniară sau circulară. armele sau instrumentele folosite de autor în savîrşirea infracţiunii. fotografia schiţă unitară. cum sunt. Fotografia de orientare este destinată fixării întregului loc al faptei. e). fotografiile schiţă. metode devenite. Înregistrarea pe bandă videomagnetică. cu tot ce are el mai caracteristic. iar la sfîrşit de toţi cei care au participat într-o calitate sau altă. fotografiile de detaliu şi măsurătorile fotografice. raportat la anumite puncte de reper de natură să servească la identificarea zonei în care s-a săvîrşit infracţiunea. a modului în care sunt dispuse pe suprafaţa obiectului purtător.de către persoane care au desfăşurat activitatea de cercetare şi de martorii asistenţi. b). Fotografiile schiţă servesc la redarea. Fotografiile de detaliu. aşa cum s-a văzut. Fotografia obiectelor principale. Fotografia judiciară executată la faţa locului se numără printre cele mai importante mijloce de fixare a rezultatelor cercetării. a detaliilor caraceristice ale acestora.a. a modificărilor. Totodată. obiectele purtătoare de urme ş. Astfel. spre deosebire de filmare. ea este mai uşor de executat. Fotografia la faţa locului include. fotografia obiectelor principale. a locului faptei. în funcţie de varianta în care este executată. fotografia de orientare.

mult mai uşor de executat. recunoaşteri grup. atingerii infractorului cu obiectele înconjurătoare. picioare. Spre deosebire de filmare. a urmelor şi a detaliilor. Sub raport tehnico-tactic criminalistic. din acestă cauză fiind şi mai mult folosită în practică. . îndeosebi reconstituiri. şi a instrumentelor de spargere. Aproape în toate cazurile. surse aflate în dotarea laboratoarelor criminalistice mobile. atît în fixarea rezultatelor cercetătrii la faţa locului. un timp îndelungat se păstrează sub forme de particule mici a microobiectelor. în măsura în care situaţia a impune. fie din necunoaşterea cum să le descopere. fie că nu ştiu despre existenţa lor. La momentul actual unii anchetatori atrag o atenţie deosebită urmelor tradiţionale indicate în literatura criminalistică ca: urmele de mîini. înregistrarea videomagnetică este mai puţin pretenţioasă din acest punct de vedere şi. inclusiv înregistrări la scară. în ipoteză utilizării acestor mijloace de fixare. Fireşte că. ca rezultat al legăturii. În acest context. sau infractor dacă acesta cunoaşte proprietăţile acestora şi modul de lichidare. anume înregistrarea obiectelor principale. ascultări de martori şi învinuiţi. împreună cu aceste urme. De pildă. deci. Uneori aceste urme tradiţionale nu dau posibilitatea de a fi descoperite. cît şi în fixarea altor acte de urmărire penală. înregistrărilor video sau filmări de orientare. folosite cu mult succes. fixarea pe bandă videomagnetică sau film presupune. în toate variantele acesteia. remarcăm faptul. deoarece ele pot fi uşor distruse de oameni. schiţă. ca şi în cazul fotografiei judiciare.permite verificarea imediată a calităţii şi eventuala refacere a acesteia. microdimensionale. realizarea filmării sau înregistrării videomagnetice presupune respectarea unor reguli tehnice specifice filmului clasic. au o semnificaţie deosebită. Pînă în prezent anchetatorii echipelor de cercetare nu atrag atenţie la aceste obiecte. percheziţii. că o bună parte dintre laboratoarele de criminalistică sunt dotate cu videomagnetofoane. este necesară o iluminare adecvată prin folosirea de surse naturale sau artificiale.

Ele pot fi descoperite pe suprafaţa contactată de către infractor cu obiectele înconjurătoare.. În vederea descoperirii se cere o respectare a cerinţelor suplimentare. de materie. '' Atragerea la cercetări chimice ''.1 Cartea lui H. Instrucţiuni pentru anchetări judiciare. 1893. în afară de capitolele acordate medicini legale.76.Gros cheamă stiinţa criminalistica mai des cît acesta a fost mai mărunte se folosească posibilitatea a ştiinţei naturii şi a tehnicii. Menţionăm următoarele denumiri: '' Atragerea specialistului de cercetarea microscopică '' . foarte rar se foloseşte de către anchetator ". fire de păr. o atenţie pentru a nu fi suflate de strănut.Microobiectele pot fi: particulele de praf. Glodul lipit de încălţăminte şi alte urme pot demonstra despre locul aflării stăpînului. particularităţile acestor obiecte pe calea îndelungată a cercetări. În anul 1893 a fost editată o lucrare cu denumirea " Instrucţiuni pentru anchetări judiciare". care lucra în calitate de anchetator în oraşul austriac Graţe. că botanistul poate acorda ajutor în rezolvarea celor mai grele şi cele mai importante întrebări. p. descoperirilor realizate cu ajutorul acestui apărat minunat.'' Titlul despre ''Atragere a specialistului în domeniul microscopului'' H.Gross a început cu următoarele cuvinte:'' Cît de perfectă nu ar fi astăzi construcţia microscopului. sticlă. se întîlneau şi noţiuni care pînă atunci nu puteau întîlnite nici într-o carte specializată. '' Atragerea fizicianului''. glodului pe încălţăminte. cu părerea de rău. şi a petelor pe îmbrăcăminte.'' 1 Gross H. cercetării otrăvurilor armei de foc şi sîngelui. dacă se foloseau de consultaţiile lui H. ''Anchetatorul foarte rar foloseşte ajutorul chimistului şi cercetarea majorităţii cazurilor nedescoperite putea să svîrşească cu succesul. arta specialistului de cercetări cu microscoape. În această carte. de eventualul curent de aer. . cît de mare nu ar fi succesul stiinţei.Gross a afirmat. colbului. Pentru descoperirea microobiectelor şi a particulelor mici se pot folosi toate acele aplicate la revelarea urmelor. Autorul lucrării date a fost Haus Gross. '' Cercetarea părului.

Această a fost prima definiţia a microobiectelor. Întroducere în traseologie a capitolului privind studierea microurmelor. Dezvoltarea rapidă a progresului tehnico-ştiinţific a creat posibilităţi reale pentru sistematizarea şi cercetarea microurmelor de către criminalistică.Москва. 1991. Microobiectele pot fi împarţite în trei grupe: microurme. p. este articolul criminalistului suedez M. microparticule şi poate fi doar 2 Торвальд Ю. 2 Ca urmare. 98. Mai amănunţit aceasta problemă a studiat-o criminalistul iugoslav Vlado Vidiţi.Şuliţer sub denumirea '' Fixarea microobiectelor cu ajutorul bandei lipicioase ". El a propus de a numi capitolul dat microtraseologia. Век криминалистики. acest termen a fost folosit pe larg de către criminalistul american Chirc. microobiectele nu sunt omogene. În anul 1970 el a definitivat microobiectele ca urme materiale. care sînt în legatură cauzală cu activitatea infracţională a faptuitorului ".Prima lucrare în care figurează termenul '' microobiect ''. care nu se văd cu ochiul neînarmat şi exestenţa lor în anumite locuri presupusă. însă această problema şi astazi nu este clarificată şi în criminalistică nu s-a ajuns la o concluzie comună. care a fost editată în anul 1954. Microurmele – sunt urmele. în sens traseologic.. care doar se deosebesc ca mărime ( microscopice ). Manualul dat definitivează microobiectele ca urme de demensiuni mici. . a fost pentru primă dată efectuată în anul 1974 de către G.F.L.. invizibile sau vizibile slab cu ochiul neînarmat. care pot fi cercetate numai cu ajutorul microscopului. noi am propune următoarea noţiune a microobiectelor şi anume: " Microobiectele – sînt particule a substanţelor sau oglindirea acţiunelor fizice. În baza celor expuse. Din punct de vedere a probaţiunei microcantităţi a substanţelor. în care se studia sistemul microtraseologiei. Mai tîrziu în Bulgaria a apărut lucrarea " Bazele microtraseologiei ". în manualul de criminalistică care a fost editat în Cehoslovacia în anul 1954 de acum a fost dată noţiunea microobiectului. Granovskii.

care posedă forma geometrică şi morfologică stabilă. Această se lamureşte prin aceea. se acordă o mare atenţie ridicării de la faţa locului a microobiectelor şi cercetării lor.particulilea sticlei.microcantităţi ale vopselei.. Microparticulile pot fi divizate în următoarele grupe. Pentru criminalistică microparticula prezintă interes în studierea structurii exterioare cît şi ca studierea structurii interioare şi a ingredientelor. 196. salivă ). 4 Крылов И.microcantităţi ale colbului. de aceea în cadrul cercetării aceste obiecte pot fi descoperite şi ridicate pentru examinarea lor ulterioară. natura lor: .microcantităţi de lichide. aproape nu atrag atenţia asupra sa şi de regulă nu sunt deteriorate de către subiectul infracţiunei.particulile a fierului. că microparticula este un corp dur.particulile a materialelor sintetice şi naturale. . proecţia cărora nu depăşeşte 2 mm. Aceste particule sunt cele mai frecvent descoperite la cercetarea locului faptei. că la creşterea nivelului criminalităţii. particulile de piele ). Microobiectele. Microcantităţi ale substanţelor – sunt lichide viscoase şi friabile cu frontiere nestabile. . р. .sunt obiecte materiale. Microcantităţile pot fi divizate în următoarele grupe: . .4 La această noţiune se mai poate de a adăuga. creşte şi nivelul cunoştinţelor infractorilor.Ленинград.Ф. 1980.. stăruind se lase cît mai puţine urme şi după săvîrşirea infracţiunei deteriorează urmele lăsate.Microparticulile . . . În ultimul timp.particulile ale vopselei. fiind mici după demensiuni. De regulă infractorii planifică acţiunele sale.particulile biologice ( fire de păr. . în practica criminalistică. după forma şi structură.microcantităţi biologice ( sînge. . care s-au desprins în rezultatul acţiunii macanice sau a altei acţiuni de alt obiect. В мире криминалистики.

. contactării cu alte obiecte. Aceasta etapă cuprinde măsuri de protejare a locului faptei. Toate manipulările cu aceste obiecte se recomandă de a fi efectuate în mănuşi de protecţie. Obiectele se împachetează în hîrtie sau material. Toate obiectele trebuie protejate împotivă murdăririi. care au o luminiscenţă deosebită de obiectul purtator. planificarea cercetării locului faptei cu folosirea metodei de modelare şi întocmirea planului de cautare a microobiectelor. f) de împachetare. Cautarea efectivă a microobiectelor. Etapa de pregătire prezintă o importanţă deosebită în legatură cu specificul microobiectelor ( ele sunt foarte mici. apărarea obiectelor purtătoare de urme de acţiuni exterioare. cît şi cercetarea lor. c) de fixare. d) de ridicare. practic invizibile şi se pot uşor depărta de obiectul – purtător ). atunci acest obiect trebuie pus cu mare atenţie pe o foia curată de hîrtie. Se recomandă de cercetat obiectele fără a le mişca. e) de cercetare prealabilă. pentru a nu pierde microparticulile. b) de cautare. e necesar de intreprins măsuri de preîntîmpinare pentru păstrare a microobiectelor pe obiectul – purtător. Esenţă protejării locului faptei constă în limitarea numărului de persoane care participă la cercetarea locului faptei. este imposibilă fară mijloace tehnice potrivite ( vezi anexa 5 ). Cautarea microobiectelor se efectuează cu iluminare suficientă prin examinare cu ajutorul lupei. dacă aceasta este imposibil. Mijlocul principal de cautare a microobiectelor sunt aparatele de iluminiscenţă care se includ lampile ultraviolete cît şi lupe speciale. Lămpile ultraviolete se folosesc pentru cautarea microurmelor biologice şi alte microobiecte.Pentru a descoperi şi ridica microobiectele la locul săvîrşirii faptei putem evedenţia următoarele etape: a) de pregătire.

Importanţa pe obiectul purtător de acestei metode de ridicare recomandă ridicarea constă în pastrarea şi localizarea a microobiectelor. cu . Rezultatele acestei cercetări nu au o valoare probantă. Unul din capetele tubului capilar după ridicare a microcantităţii se lipeşte pe gămălia chibritului. care au fost descoperite microurmă. Următoare etapă este ridicarea microobiectelor descoperite. Microcantităţile de lichide pot fi ridicate cu folosirea tubului capilar. ace. Următoarea etapă este fixarea microobiectelor descoperite. trebuie să fie împachetată aparte. sau sînt îndoieli că la transportare microobiectele vor fi pierdute. Nu se microobiectelor cu scotch obişnuit. În cazul ridicării a microobiectelor de pe suprafaţe mari se recomandă de a folosirea bandei lipicioase ( lipofoli ). La ridicarea şi împachetarea a microobiectelor în totdeauna trebuie respectate anumite reguli fiecare obiect – purtator de microurme. Dacă obiectul purtător nu poate fi ridicat de la locul faptei. După fixare microobiectele pot fi supuse cercetării prealabile. Pentru ridicarea a microobiectelor se recomandă de a folosi penseta curată. Cea mai raţională metoda este metoda de ridicare a microobiectului cu obiectul purtător. însă ele pot fi folosite pentru controlarea versiunilor de anchetă şi de asemenea pentru cautarea noilor dovezi.Poate fi folosit şi detectorul portativ cu laser a urmelor ascunse ale infracţiunii. deoarece microobiectele ridicate prin astfel de metodă se pot lipi de acesta. Particulile magnetice pot fi ridicate cu ajutorul pensulei magnetice curate. Microobiectele ridicate prin astfel metodă să depun în eprubete curate sau se împachetează în pachete de hîrtie. în cazul lipsei bandei lipicioase se poate folosi foia dactiloscopică. atunci se trece la ridicarea separată a microobiectelor. Această metodă poate fi folosită cînd obiectul purtător poate fi ridicat de la locul faptei. fiecare grupă de microobiecte descoperită.

şurubelniţe. care fol33sesc flacăra oxiacetilenică pentru topirea uşilor din oţel de la casele de bani sau chiar aparatură cu raze laser.1 La cercetarea furturilor savîtşite prin pătrundere nu putem trece cu vederea urmele instrumentelor de spargere lăsate la locul savîrşirii infracţiunii. Potrivit acestui criteriu. urme de lovire. Urmele de taiere se produc prin acţiunia mecanică a obiectului creator de urme care este mai dur şi apt de a tăia. cuţitul. dalta. ci şi cele. urme de apăsare. De cele mai multe ori sunt folosite obiecte dure avute la îndemînă. Лекция. În această categorie de instrumente sînt incluse nu numai cele care se folosesc la spargere. cuţit. фиксация и изъятие.respectarea formalităţilor respective. lovire etc. Prin instrumente de spargere înţelegem o sferă extrem de largă de obiecte. care produc urme dinamice. precum şi urme de ardere şi topire. care folosesc la tăiere. se vor 1 Aлексеев П. prin impactul asupra obiectului primitor de urme. Astfel de metode se folosesc pentru a impiedica nimirirea obiectelor straine pe obiecte – purtătoare. forma sau destinaţia lor. aparate adaptate sau special construite pentru a înfrînge rezistenţa încuietorilor şi a oricăror mijloace folosite pentru protecţia şi paza bunurilor. în accepţia proprie a cuvîntului. noţiunea cuprinde o sferă mult mai largă decît o indică definiţia deja cunoscută. care are o consistenţă mai slabă şi este capabil de a păstra detaliile urmelor create. Multitudinea şi varietatea instrumentelor de spargere utilizate de infractori face cu neputinţă o clasificare a acestora după natura. Dintr-o primă subgrupă fac parte: toporul. apăsare. mergînd de la ciocane. . urme de frecare. a străpunge obstacolol. Понятие микрообъектов их обнаружение. Sînt folosite şi obiecte şi aparate adaptate special sau construite penru săvîrşirea infracţiunilor. în timp ce obiectul creator pătrunde în masa obiectului primitor şi detaşează o porţiune din acesta. daltă. pînă la utilaje. De aceea s-a acceptat o clasificare a urmelor în raport cu modul în care acţionează cu instrumentele asupra obstacului întîmpinat. Literatura de specialitate foloseşte această noţiune deoarece este foarte răspîndită în practica organelor judiciare.. urmele instrumentelor de spargere se clasifică în: urme de taiere. Pe suprafaţa taiată de topor. Urmele de taiere pot fi grupate după natura instrumentului folosit la taiere.

Urmele de lovire sînt întîlnite la spargerea vitrinelor magazinelor. care acţionează în direcţii opuse lasă urme care încep din exteriorul obiectului primitor şi sfîrşesc în masa acestuia. Obiectele care le-au produs nu lasă urme utile identificării. şurubelniţe şi alte corpuri dure. La fiecare apăsare pe mînierul instrumentului se taie un fragment din obiectul primitor. leviere. Acestea produc urme caracteristice în masa obiectului primitor. Detaliile urmelor produse pe suprafaţa obiectului primitor. în cursul cercetărilor .. cînd se folosesc răngi de fier. parbrizelor sau pe geamurile portierilor de la autoturisme. Urmele de frecare se produc prin alunecarii obiectului creator pe suprafaţa obiectului primitor. Urmele formate reproduc detalii ale obiectului creator existente în procesul de fabricaţie sau datorate uzurii. urmărind o linie dreaptă şi să apese din nou pe mînere. La fiecare apăsare. Cele două lame. geamurile locuinţelor. avînd forme caracteristice şi inconfundabile. Din a două subgrupă fac parte urmele produse de diferite categorii de cleşti sau foarfece. mai greu de observat cu ochiul liber. Urmele produse sînt de dimensiuni mai mici. La faţa locului în special sunt găsite la săvîrşirea furturilor din locuinţe. din autoturisme etc. Urmele de apăsare se produc prin apăsarea obiectului creator pe suprafaţa obiectului primitor. Cele mai caracteristice urme de această natură se produc prin acţiunea sferedelelor.imprima detaliile obiectului creator sub formă de striaţii paralele cu valore de identificare. Există şi a treia subgrupă din care fac parte burghie şi sfredelele pentru perforarea metalului sau a lemnului. iar pentru a se continua tăierea trebuie ca operatorul să schimbe poziţia foarfecelor. bomfaierelor sau pilelor. însă oferă suficiente elemente de stabilire a apartenenţei de grup. respectiv ridicare a foarfecelui în materialul textil sau tabla tăiată rămîne o urmă caracteristică sub forma de coadă de rîndunică. De aceea. dar au valoare de identificare mai redusă. sau în masa acestuia prezintă o redusă valoare de identificare De aceea se strînge pilitura ( cu ajutorul magnetului ) şi rumeguşul pentru a se examina compoziţia ( reţetă de fabricaţie ) se ridică pulberile metalice ce rezultă din uzură acestora. Aceste instrumente pot fi folosite la taiat tablă sau materiale textile.

fiind preocupaţi de transportarea bunurilor însuşite şi părăsirea cît mai rapidă a locului faptei. se foloseşte înregistrarea sonoră şi video. apoi o lovesc cu obiectele avute la îndemînă. Toate urmele descoperite la faţa locului sunt descrise în procesul-verbal.M. parbriz.R.2 Aplicarea a mijloacelor tehnice în cadrul efectuării unor activităţi de urmarire penală la cercetarea furturilor săvîrşite prin pătrundere. 1. Uneori aceste obiecte lasă imprimat conturul şi forma lor. Sunt folosite utilaje care dezvoltă temperaturi înalte cum ar fi lămpi cu flacără oxiacetilenică sau raze laser. iar unele urme produse pot fi utile pentru stabilirea apartenenţei de grup a acestor obiecte. făptuitorii aplică mai întîi o bandă adezivă pe sticla de la geam. Urmele mai bine conturate şi mai adînci se ridică cu ajutorul mulajelor din plastelină sau ghips. după aceasta urmele vor fi fotografiate prin tehnici obişnuite sau prin tehnici speciale pentru înregestrarea tuturor detaliilor urmei ( vezi anexa 4 ).P. Acest articol prevede că în baza hotărîrii anchetatorului penal la interogarea învinuitului. Urmele de ardere şi topire sunt produse de apărate cu flacără care lasă urme specifice de ardere sau topire a metalului de la sistemele de închidere ale uşilor metalice caselor de bani. pe care făptuitorii le abandonează. în conformitate cu art. Pentru a nu produce zgomote. Înregistrarea 1 . Se recomandă folosirea judicioasă a surselor de lumină în special pentru fotografierea detaliilor urmelor de adîncime.. Oricare ar fi materialul folosit urma se tratează întîi cu glicerină pentru a se evita aderenţa la obiectul purtător de urmă. bănuitului. 115 1 C.P. martorului sau părţii vatămate pot fi aplicate înregistrări sonore şi înregistrări video.la faţa locului se caută chiar aceste obiecte. Pentru urmele de adîncime se execută mulaje din parafină ori ceară roşie. etc. dacă nu sunt prea bine conturate. La interogatoriu.

Înregestrarea sonoră şi înregestrarea video trebuie să reflecte datele menţionate în articolul 115. de asemenea. date cu privire la mijloacele tehnice şi condiţiile înregistrării sonore şi înregistrării video. precum şi repetarea specială pentru înregestrarea sonoră sau înregistrare video a declaraţiilor făcute în cadrul aceluiaşi interogatoriu. Anchetatorul penal i-a hotărîrea privind înregistrarea sonoră şi înregistrarea video şi comunică persoanei interogate faptul acesta înainte de interogatoriu. certificarea justeţii procesului – verbal. precum şi întrega desfăşurare a interogatoriului. Declaraţiile obţinute în timpul interogatoriului cu aplicarea înregistrării sonore şi înregistrării video se înscriu în procesul – verbal al interogatoriului în conformitate cu prevederile prezentului Cod. În caz de reproducere a înregistrării sonore şi înregistrării video a declaraţiilor la efectuarea unui alt act de urmărire. Fonograma şi caseta video se păstrează în dosar şi după terminarea anchetei preliminare se sigilează. Înregistrarea sonoră şi înregistrarea video se încheie cu declaraţia persoanei interogate. martorului sau părţii vătămate. Completările la înregistrarea sonoră şi la înregistrarea video a declaraţiilor făcute de persoana interogată se înregistrează de asemenea pe fonogramă şi pe casetă video. la interogarea învinuitului. Procesul – verbal al interogatoriului trebuie să conţină de asemenea: menţiunea privitoare la aplicarea înregistrării sonore şi înregistrării video şi informarea asupra acestui fapt a persoanei interogate. declaraţia persoanei interogate privind aplicarea înregistrării sonore şi înregistrării video. a înregistrării sonore şi înregistrării video de către persoana interogată şi anchetatorul penal. Nu se admite înregistrarea sonoră sau înregistrarea video a unei părţi din interogatoriu. După terminarea interogatoriului înregistrarea sonoră şi înregistrarea video se reproduc în întregime în faţa persoanei interogate. care confirmă justeţeia lor.sonoră şi înregistrare video pot fi aplicate. anchetatorul penal să facă . din prezentul Cod. menţiunea privind reproducerea înregistrării sonore şi înregistrării video în faţa persoanei interogate. bănuitului. alineatul doi.

exercită o influenţă pozitivă asupra celui ascultat. dacă este inzestrată cu spirit de observaţie. Or.M. posibilitatea ca ascultarea să dicurgă în ritmul unei discuţii obişnuite.P. Unul din principalele rezultate ale folosirii înregistrării sonore în cursul ascultării persoanelor este fixarea cea mai completă a conţinutului şi formei relatărilor celui ascultat. îşi modifică mai rar declaraţiile iniţiale şi la consemnarea relatărilor nu suţine niciodată că el nu a spus aşa sau a fost înţeles greşit. îi înlesnesc acestuia posibilitatea de a analiza cele relatate anterior. se derutează şi pierde firul expunerii. Inregistrarea sonora are ca scop fixarea completă a declaraţiilor persoanelor ascultate şi nu permite denaturarea acestora pe parcursul soluţionării cauzei. poate sa-şi dea seama. de a comite inadvertenţe în explicaţiile sale. acest lucru oferă posibilitatea de a nu se face întreruperi pentru consemnarea sau pentru întocmirea în ciornă a procesuluiverbal de ascultare. atunci cînd este îtntreruptă sau i se cere să vorbească mai rar. La rîndul sau. chiar atunci cînd ascultarea este de durată mai lungă şi prin aceasta. în timp ce anchetatorul penal îşi face unele însemnări.despre aceasta o menţiune în procesul – verbal al actului de urmărire respectiv. activă. Toate acestea prezintă importanţă pentru realizarea unui contract psihologic poziiv cu persoana ascultată care de multe ori. deoarece îşi dă foarte bine 1 C. art. în situaţia în care cel ce este ascultat face declaraţii mincinoase. 115/1. şi.R.1 Tactica înregistrării sonore a ascultării persoanelor în cadrul urmăririi penale este determinată în mare măsură de natura ascultării. cunoaşterea acestor împrejurări de către cel ascultat de multe ori nu intră în planurile tactice ale anchetatorului penal. întreruperile pe parcursul ascultării. Pe langa aceasta. de posibilităţile tehnice de înregistrare şi de reproducere a sunetului. ce anume îl interesează în mod deosebit care sunt împrejurările cărora acesta le acordă importanţă. Persoana ascultată. .P. Acesta gîndeşte mai bine răspunsprile pe care le dă. Practica demonstrează că audierea fără întreruperi. de a nu da greşi. posibilitatea. prin aceasta. îmbinată cu înţelegerea faptului că se consemnează fiecare cuvînt.

în funcţie de trăsăturile de caracter ale celui ascultat. Fără suficiente deprinderi el se gîndeşte.trad. iar microfonul să fie mascat de un obiect oarecare.). indicat ar fi ca. de regulă. întotdeauna magnetofonul să nu fie aşezat la vedere. nu-l scuteşte pe anchetatorul penal de obligaţia de a-i aduce la cunoştinţă celui ascultat că declaraţiile sale se înregistrează. în unele cazuri. de asemenea. a explicării drepturilor persoanei ascultate şi alte texte ce urmează a fi rosite de anchetatorul penal. Înregistrarea sonoră poate fi realizată deschis. nici microfonul. nu mai cred acest lucru şi în cursul discuţiilor cu anchetatorul penal se abţin de a face afirmaţii care " nu sunt pentru procesul-verbal " (nu se consemneaza-n. În realizarea înregistrării sonore sporeşte importanţa formulării clare a întrebărilor care. de exemplu. în cazurile cînd . Această chestiune reprezintă şi un aspect tactic. unele persoane ascultate iniţial cu folosirea în faţă a înregistrării sonore. uneori. înregistrarea sonoră devine de neînţeles. în faţă sau în secret cînd cel ascultat nu vede nici magnetofonul. Magnetofonul aşezat la vedere distrage de obicei atenţia celui ce este ascultat. În legătură cu aceasta capătă o importanţă deosebită un plan de ascultare bine pus la punct şi pregătirea prealabila în scris a principalelor întrebări. să capete experienţa înregistiarii sonore. decît la tactica eficientă de realizare a ascultării. trebuie să fie puse după ce persoana ascultată a răspuns la întrebarea precedentă sau după ce a terminat fraza. dar şi pentru faptul ca dacă vocile se suprapun. mai mult la aspectul exterior al ascultarii şi la respectarea tuturor regulilor procesuale. Acest lucru este important nu numai pentru a nu-l deruta pe cel ascultat. discuţii lipsite de importanţă pentru stabilirea contactului psihologic cu persoana ascultată. deoarece la ascultările ulterioare cînd nu se mai recurge la înregistrarea sonoră a declaraţiilor. Este indicat un ghid privind ordinea de desfăşurare şi consemnare a declaraţiilor cu înregistrare sonora. inclusiv formularea orientativă a părţii introductive.seama că în condiţiile înregistrării sonore fiecare raspuns pe care I-a dat anterior poate fi uşor reprodus şi verificat. Prin urmare. El trebuie să se obişnuiască cu microfonul. O asemenea recomandare nu este însă valabilă în toate cazurile. Legat de aceasta. Anchetatorul penal trebuie. ceea ce însă.

să regrete că a fost sinceră şi să încerce. de exemplu. Ghidul procurorului criminalist. Este cazul ascultare persoanei care se autodenunţă şi care. Cristescu I. p. în care totuşi declaraţiile au fost retractate reproducerea fonogramelor permite o apreciere mai obiectivă a veridicităţii lor. îşi pot schimba declaraţiile adevărate.1 Incontestabil este necesară înregistrarea sonoră a declaraţiilor şi cu ocazia ascultării unei persoane atunci cînd starea sănătăţii acesteia ori alte împrejurări. Cunoaşterea faptului că declaraţiile sunt consemnate cu folosirea înregistrarii sonore. într-o răbufnire de sinceritate dă în vileag mai multe fapte din activitatea sa infracţională. este îngreunată.-Timişoara 1994. cînd el se poate. ele pot schimba declaraţiile sincere iniţiale. să-şi diminueze răspunderea. pe viitor. precum şi în cazurile ascultării unor persoane cu un grad scăzut de şcolarizare şi a unor persoane oarbe 1 Ursu i. ci la ascultările ulterioare cînd s-a stabilit deja cu aproximaţie valoarea declaraţiilor şi cănd anchetatorul penal are o viziune mai clara asupra situaţiei urmăririi penale. faptul că în viitorul apropiat acestă persoană va fi plecată într-o delegaţie pe o perioadă mai mare de timp. este mai corect din punct de vedere tactic că microfonul să fie aşezat la vedere. îl determina pe cel ascultat să opună o rezistenţă mult mai activă faţă de încercările de a-i face să-i le retracteze. ulterior. Este de asemenea indicat să se folosească înregistrarea sonoră a primei declaraţii şi în cazul părţilor vatămate în cauzele privind violul. . deci. creează temerea că prezentarea în continuare a acestei persoane pentru a fi ascultată. după un timp oarecare sub înfluenţa rudelor celui care a săvîrit violul.78. pentru că. Aceasta este valabil şi în ce priveşte prima ascultare a celor în legătură cu care există temerea că..acesta este deosebit de suspicios şi neîncrezator. deoarece. retractîndu-şi declaraţiile. sub influenţa unor persoane interesate în soluţionarea cauzei într-un anume mod. Mai bine este înregistrarea sonoră să nu fie folosită la prima. În cazul. Uneori din considerente de ordin tactic este indicat ca înregistraria sonoră să fie folosită la prima ascultare. Din considerente de ordin tactic este indicat ca întegistrarea sonoră să fie folosită atunci cînd o persoană este ascultată prin interpret. sau din alte cauze. pregăti mai bine pentru ascultare..

persoana ascultată răspunde crispat. Ca urmare declaraţia consemnată în scris va conţine mai multe informaţii decît materialele de înregistiare sonoră şi în continuare persoanele care ascultă fonograma pot avea impresia că declaraţia scrisă nu este obiectivă. La înregistrarea sonoră a ascultării copiilor trebuie să se ţină cont de următoarele particularităţi: unii copii sunt necomunitativi şi vorbesc în cuvinte puţine. acasă la el. în una din camerele de la grădiniţă de copii. făcînd din cap. Există particularităţi ale tacticii inregistrării sonore şi în cazul ascultării unor părţi vătămate şi martorilor minori. înregistrarea declaraţiilor trebuie să se facă cu magnetofonul şi microfonul ascuns. ceea ce la ascultarea fonogramei poate crea impresia unei lipse de obiectivitate a anchetei penale. Pe fonogramă bineînţeles aceste date nu apar. La înregistrarea sonoră nu este indicat de obicei să se înceapă ascultarea imediată a celui care a fost invitat în cabinetul de anchetă. Este indicat ca un minor să fie ascultat nu în cabinetul de anchetă. deoarce atunci cînd se convinge de faptul că relatarea sa este înregistrată. Pe baza fonogramei ascultării este uşor de verificat declaraţiile celor ascultaţi. După înregistrarea părţii introductive a ascultării. Persoanei ce urmează a fi ascultată trebuie să i se ofere puţin răgaz pentru a se familiariza. el începe uneori să fabuleze străduindu-se să relateze ceva care. de exemplu. în caz contrar la început ascultarea este imprecisă.care nu pot lua cunoştinţă direct de conţinutul procesului-verbal de ascultare. de exemplu. corectitudinea traducerii sau citirea defectuoasă a procesului-verbal. după părerea sa pare a fi deosebit de interesant. Un copil nu trebuie să ştie despre înregistrarea sonoră. De aceea. cu pauze mari. făcîndu-se cunoscut reprezentantului legal al copilului sau pedagogului prezent la ascultare că se foloseşte inregistrarea. Persoanele prezente se conving uneori de felul de a reacţiona la întrebarea pusă minorului. deşi la consemnarea declaraţiilor toate acestea trebuie avute în vedere. ci într-un cadru obişnuit pentru copil. întreţinîndu-se cu acesta o discuţie pe o temă oarecare. Anchetatorul penal trebuie să ţină . prin gesturi. copilul este invitat în încăpere. prin mimica acestuia. răspunzînd la întrebari uneori.

Nu trebuie să se renunţe la înregistrarea sonoră a declaraţiilor unui copil introvertit. de multe ori. nu putem trece cu vedere aparate speciale de tip poligrafic. un copil refuză să relateze împrejurările de care are cuoştinţă. Sunt cazuri cînd în prezenţa anchetatorului. Dacă la o întrebare care se referă la precizarea unor elemente ale declaraţiilor. Practica a demonstrat că. Datorită fonogramei el are posibilitatea să verifice exactitatea redării conţinutului răspunsurilor de către persoana care a purtat discuţia cu minorul. este util să i se reproducă una după alta porţiunile respective ale fonogramei.înscrisuri în sensul restrîns al acestei noţiuni. Poligraful este un mijloc de apriciere a sincerităţii sau nesincerităţii celor ce se compar în procesul penal . Din punctul nostru de vedere materialele de înregistrare sonoră trebuie să fie anexate la dosar ca probe materiale. să se înţeleagă în ce cadru şi ca răspuns la ce întrebare a fost rostit. Dacă pe parcursul unor activităţi de anchetă penală efectuate cu folosirea înregistrării sonore. care se exprimă în cuvinte puţine. Vorbind despre aplicare a mijlocelor tehnice în cadrul efectuării unor activităţide urmărire penală la cercetarea furturilor săvîrşite prin pătrundere. precum şi a fonogramelor – probe materiale şi a fonogramelor .seama de acest lucru şi să consemneze în mod obligatoriu în declaraţia scrisă reacţia copilului la întrebările ce i se pun. să i se reproducă partea respectivă a fonogramei şi să i se propună să dea explicaţii în legatură cu conţinutul acesteia. Posibilităţile tactice considerabile îi oferă anchetatorului penal reproducerea materialelor de înregistrare sonoră pe parcursul desfăşurării ascultării sau în cadrul altor activităţi de anchetă penală. În asemenea situaţii anchetatorul poate să roage pe careva dintre persoanele apropiate copilului să vorbească cu acesta şi să facă înregistrarea sonora în secret. Tocmai în acest caz este extrem de important să se fixeze corect fiecare cuvînt al copilului. ea nu a făcut asemenea declaraţii este indicat. acordîndu-se ateniţie contrazicerilor din cuprinsul acestora. persoana ascultată va susţine că pe parcursul acestei ascultări sau al unei activităţi de anchetă penală efectuate anterior. un asemenea mod de a proceda serveşte la stabilirea adevărului. persoana ascultată a făcut declaraţii diferite.

Poligraful înregistrează modificări fiziologice ale organismului. ridicarea de obiecte şi înscrisuri ) care. prezumţie care operează în favoarea învinuitului sau inculpatului pînă la pronunţarea unei hotătîri judecătoreşti definitive.1 În cadrul percheziţiei cu excepţia truselor criminalistice pot fi folosite următoarele mijloace tehnice: aparatul de fotografiat şi camera de filmat video. în expresivitatea feţei ).în difirite calităţi. Iacobuţă Ioan. Din punct de vedere metodic. Astfel. situaţii. prin depistarea reacţiilor psihofiziologice ( modificarea ritmului pulsului. altele indirect. unele supuse observaţiei directe ( modificări ce ţin de compartamentul aparent al emoţiei. fixarea fotografică a tabloului 1 Ciopraga Aurel.-Iaşi. deşi au un evident caracter de constrîngere. acest aparat nu se foloseşte şi respectiv nu constituie mijloc de probă. împrejurări. p. provocate de diverse stări emoţionale ce însoţesc simularea. Fotografia de percheziţie se execută în scopul prezentării unei imagini de ansamblu a locului percheziţionat. ascunzătorilor amenajate în mod special. ). creşterea tensiunei arteriale etc. precum şi a locurilor tainice. în activitatea de mişcare a membrelor sau a corpului. manifestate în limbajul vorbit sau cel gestual. Încercarea de simulare reclamă un efort voluntar ce declanşează stări emoţionale. să ofere organelor ce înfăptuiesc justiţia posibilitatea de a desprinde concluzii cu privire la sinceritatea sau nesinceritatea persoanei ascultate. fixării obiectelor sau documentelor descoperite.penal chemat să contribuie la evidenţierea pe cale fiziologică a unor stări. nu aduc atingere prezumţiei de nevinovaţie. Detectorul de simulare poate constitui un auxiliar al organelor judiciare la efectuarea unei importante activităţi: ascultarea persoanelor în procesul . . Constatarea stresului cu ajutorul poligrafului nu înseamnă o nesocotire a prezumţiei de nevinovaţie deoarece sunt anumite acte procesuale sau activităţi operative de strîngere a probelor ( percheziţia.M. însă în multe ţări el constituie o practică curentă şi relativ recent se utilizează şi în Romania. În R.320. care în urma unui complex proces de analiză şi sinteză a datelor existente în cauză. fotografia de perheziţie este analogică celei aplicate în cadrul cercetării la faţa locului. Criminalistica. 1997. indicii.

se vor fotografia din poziţia în care obiectivul aparatului cade perpendecular pe zona din centru a suprafeţei fotografiate. înregistrarea videomagnetică în practica organelor de urmărire penală. ziduri şi alte obiecte de construcţie. valorilor sau documentelor ce interesează cauza. în cazurile percheziţiilor dificile sau a căror efectuare prezintă un grad sporit de complexitate. locurile tainice amenajate în pereţi.P. evidenţiindu-se caracteristicile lor generale şi particulare. C. îşi găseşte o aplicare tot mai vastă. ascunzătorile se fotografiază în momentul descoperirii obiectelor. marcate cu cifre sau cu alte inscripţii. Obiectele descoperite şi ridicate prin percheziţie se fotografiază împreună şi fiecare în parte. Printre mijloacele tehnice de fixare a prezentării spre recunoaştere. Obiectele cu semne de fabricare. a momentului cînd cel ce recunoaşte indică persoana sau obiectul identificat. în obiecte de mobilă sau în mijloace de transport ş. la fotografierea lor se va aplica metoda metrică. din care să rezulte că din grupul prezentat a fost recunoscută o . 145. biletele valutare şi hîrtiile de valoare. Un alt procedeu tehnic important reprezintă înregistrarea videomagnetică ( vezi anexa 6 ). ) privind calităţile persoanelor ori ale obiectelor din grupul de prezentat . Dacă se consideră importantă demonstrarea dimensiunelor şi a modului de amenajare a locurilor de tăinuire.R.M. înainte ca aceasta să fie scoase de acolo. Pentru a se asigura fixarea celor mai semnificative momente şi a rezultatelor recunoaşterii. momentele de căutare şi descoperire a obiectelor ce interesează cauza.a. Locurile tainice. Pentru a obţine o imagine perfectă. atributele ce le individualizează. Ordinea realizării acestor fotografii corespunde totalmente celei a fotografiei – schiţă a locului faptei. în special.P.. bancnotele. se fotografiază astfel ca aceşti indici să se observe distinct. pe primul plan se situiază fotografia judiciară. actele de identitate etc. în cadrul acestei activităţi este indicat să se realizeze trei fotografii: a persoanelor sau obiectelor prezentate în grup care să demonstreze măsura în care s-au respectat cerinţele ligii ( art.de ansamblu al şocului percheziţionat se realizează prin fotografierea încăperii sau a spaţiului deschis în perimetrii cărora s-a desfăşurat activitatea de cautare. Datorită posibilităţilor de a reda cu fidelitate aspectul locului percheziţionat.

ca şi în cazul altor activităţi de procedură penală. Fotografiile efectuate pe parcursul reconstituirii sunt destinate să imagineze condiţiile în care s-a desfăşurat activitatea experementală. este înregistrarea videomagnetică.anumită persoană sau obiect. Astfel. a persoanei sau obiectul recunoscut. în cazul verificării pe cale experimentală a vizibilităţii. înainte de a proceda la experimentarea propriu . ca şi în cazul fotografiei judiciare. este indicat să se recurgă la fotografia color. Principalul ei avantaj este în capacitatea videofonogramei judiciare de a reda sincronic şi simultan imaginea şi declaraţiile celor ce participă în mod activ la realizarea recunoaşterii. a momentului de recunoaştere. se va executa o fotografie spaţială care obiectiv confirmă sau infirmă declaraţiile martorului sau ale victemei infracţiunei. dacă identificarea se bazează pe caracteristice cromatice. . fixarea grupului prezentat. Un mijloc modern folosit cu mult succes în cadrul prezentării spre recunoaştere. Fotografia are valoare şi pentru fixarea şi înfăţişarea celor mai importante secvente şi a rezultatelor reconstituirii.zisă a posibilităţii de a observa.. în mod deosebit. p. Aceste fiind spuse. executată în modul în care să redea elementele caracteristice ale acestora. se va fotografia locul în care urmează să se desfăşoare reconstituirea. –Chişinău 1999. îl constituie fotografia judiciară operativă.1 Mijloacele tehnice folosite la reconstituirea faptei – un mijloc eficace de fixare a rezultatelor reconstituirii. a declaraţiilor celui ce a făcut recunoaşterea. aplicîndu-se regulile fotografiei-schiţă. Criminalistica. a momentelor principale şi a rezultatelor la care s-a ajuns. din punctul unde se află observatorul. şi să demonstreze momentele principale ale reconstituirii şi rezultatele obţinute pe cale experimentală. Ulterior. Cu aceeaşi situaţie ne confruntăm şi în 1 Doraş S. 149. a persoanei sau obiectului recunoscut şi. fixarea pe bandă videomagnetică presupune. Din perspectivă tactică. în legătură cu efectuarea reconstituirii se realizează trei fotografii: a împrejurărilor în care se desfăşoară acţiunile experimentale. putem semnaliza că de obicei. Fotografia locului unde s-a efectuat reconstituirea demonstrează măsura în care condiţia menţionată a fost respectată.

încăperea sau locul deschis. scoaterea anumitor obiecte dintr-o încăpere etc. Organul de cercetare este obligat să aleagă acele secvente din activitatea experementală care fixate fotografic prezintă importanţă pentru înţelegerea procesului – verbal. pătrunderea sau ieşirea dintr-un loc.cazul reconstituirii iniţiale în vederea posibilităţii de a exercita anumite acţiuni ( străbaterea unui spaţiu într-o unitate de timp. se vor fotografia în ansamblu.). se pot efectua înregistrări fonice. cu care actualmente sunt dotate practic toate organele abilitate cu cercetarea infracţiunelor. 1. insistîndu-se. şi fixarea concomitentă a acţiunelor fizice şi a fenomenelor sonore ce le însoţesc. Înainte de a proceda la efectuarea operaţiilor experementale. Apoi se vor fotografia momentele culminante ale acţiunelor experementale şi rezultatul final. Înregistrarea videomagnetică a reconstituirii în special. O sursă modernă de fixare.3 Rolul mijloacelor tehnice în efectuarea expertizelor criminalistice dispuse în procesul cercetării furturilor savîrşite prin pătrundere. care să funcţioneze pe întregul parcurs al reconstituiri într-un singur regim tehnic de înregistrare. în special. ea fiind prevăzută de legislaţia în vigoare ca principalul mijloc de obţinere a datelor probante prin examinarea diferitelor obiecte materiale descoperite la faţa locului sau ridicate în cadrul efectuării altor acţiuni procesuale. În fine. dacă se experimentează condiţiile de audibilitate. . În acest scop este indicat să se folosească un dictofon. asupra elementelor refăcute ale acestora. în special celei criminalistice. În administrarea justiţiei penale un rol deosebit îi aparrţine expertizei judiciare. în cazul verificării pe cale experementală a posibilităii efectuării anumitor acţiuni asigură redarea într-o formă accentuată a celor mai importante momente ale activităţii experimentale prin aplicarea procedeului " stop-cadru ". reprezintă aparatura videomagnetică. determinate pentru realizarea reconstituirii.

83. că după urmele de picioare lăsate.1 În confirmarea celor menţionate mai sus putem aduce următorul exemplu. de pe primul etaj a casei au fost sustrase obiecte de valoare şi documente care aparţeneau părţii vatamate. el participă la înaintarea versiunelor criminalistice pe faptă dată împreună cu anchetatorul. La cercetarea la faţa locului a furtului săvîrşit prin pătrundere expertul-criminalist împreună cu anchetatorul au stabilit. Şi ca 1 .-Ленинград. Efectuarea ei presupune antrenarea persoanelor competente în acest domeniu la examinarea diferitelor obiecte-probe materiale în scopul stabilirii şi prezentării organului judiciar a faptelor probante cu privire la imprejurările infracţiunii.Крылов И .Ф.Prin diversitatea obiectelor examinate. Expertul criminalist posedă. după ce au pătruns în casă urmele s-au întors în ogradă. Ei depuneau declaraţii difirite şi nu menţionau coparticipaţii. că persoana cu mîna taiată nu a participat la sustragerea obiectelor şi documentelor de pe primul etaj. În cadrul cercetării la faţa locului s-a stabilit. După densitate şi direcţia lor expertul criminalist a stabilit că fereastra de la uşa a fost stricată cu mîna de către unul din infractori. . însă nu se întorc la primul etaj. В мире криминалистики. cunoştinţe speciale din domeniul criminalisticii şi de aceea sfaturile lui acordă ajutorul practic anchetatorului penal. cea ce s-a confirmat în viitor. deoarece infractorii depuneau declaraţii false. în afară de aceasta. Anchetatorul împreună cu expertul criminalist au presupus. pentru a căror descifrare sunt necesare cunoştinţe speciale. La prima etapa a cercetării ua fost stabilite cîteva din ei. Expertul criminalist are un rol foarte important la descoperirea şi ridicarea urmelor la locul savîrşirii infracţiunei. De asemenea.. expertiza criminalistică pe deplină dreptate este considerată ca una din principalile genuri de expertiză utilizate în practica judiciară. că toate geamurile casei cu două etaje au fost sparte. Datorită cunoştinţelor speciale de care posedă expertul-criminalist în acest caz a fost stabilit adevărul. p. 1980. La al doilea etaj a fost spartă sticla de la uşă şi au ramas picături de sînge. în rezultatul el şi a taiat mîna. furtul a fost săvîrşit de un grup de persoane tinere.

1982. genul şi particularităţile instrumentelor folosite la forţarea cît şi pentru identificarea lor individuală.din ce parte a fost forţată lăcata? . 31 2 . ВЮЗИ. dosar penal N 99032807. În cazul existenţei a bănuitului expertiza criminalistică rezolvă întrebări de identificare individuală ( au fost sau nu urme descoperite la locul săvîrşirii furtului lasate de această persoană ). Смыслов В. însă cel mai des se numeşte expertiza criminalistică. precum şi pentru identificarea persoanei sau obiectelor care au fost lăsate.prin ce metodă a fost săvîrşită forţarea? 1 Practica. lipsa unuia din degete etc. CPs Buiucani. de picioare spre soluţionare. de dinţi. р. Expertiza criminalistică ne dă posibilitate de a stabili mecanizmul creării a unor sau altor urme la locul savîrşirii furtului prin pătrundere. " Расследование краж грабежей и разбойных нападений ". de a identifica după urmele descoperite infractorii şi de asemenea instrumentele folosite de ei pentru a pătrunde în încăpere.К.1 În cadrul cercetării furtului savîrşit prin pătrundere poate aparea necesitatea de ordonare a diferitor expertize pentru cercetarea urmelor şi altor probe materiale. Ea poate fi ordonată şi pentru stabilirea. care sunt particularităţile ei ( în cazul descoperirii şi ridicării la bănuit a încălţămintei aceasta expertiză poate răspunde la întrebarea dacă a fost lasată urma de aceasta încălţăminte ). Звирбуль А.rezultat a cunoaşterii situaţiei la locul infracţiunii şi petrecerii confruntărilor a fost stabilită situaţia a fiecărui infractor la momentul savîrşirii furtului. La săvîrşirea furturilor prin pătrundere cu forţarea lăcatelor expertiza criminalistică se ordonă pentru a stabili metoda de forţare. descoperirea şi ridicarea microobiectelor.2 În cazul descoperirii la locul faptei a urmelor de mîini.. După urmele lasate de încălţăminte expertiza criminalistică delimitează la ce gen se referă încălţămintea dată. În particular prin astfel de expertiză se poate afla raspunsul la aşa întrebări cum sunt : .И. expertului criminalist î se înaintează întrebări despre particularităţile persoanelor care au lasat aceşte urme: existenţa cicatricelor.

1 . nr. iar depistarea lor impune nu numai folosire mijloacelor tehnice.. instrumente Эйсман А. interpretări ştiinţifice. care apoi a fost descoperită în timpul cercetării la faţa locului. p. bazate pe utilizarea mijloacelor şi metodelor criminalistice. De exemplu. în Вопросы криминалистики.. Cele mai frecvent întîlnite obiecte ale expertizei criminalistice la cercetarea furturilor săvîrşite prin pătrundere sunt: diverse obiecte materiale purtătoare de urme de mîini.ce mijloace a folosit infractorul la forţare? . dacă el desigur. Faptul că organele de urmărire penală posedă un volum suficient de cunoştinţe speciale în criminalistică şi cum am menţionat deja.38. a căror existenţa ori inexistenţă rămîne a fi determinată. pentru împachetarea bunurilor furate infractorul a rupt jumatate din ziar. Критерии и формы использования специальных познаний при криминалистическом исследовании в целях получения судебных доказательств. 1962. expertiza poate stabili dacă bucată gasită la faţa locului face parte din cuţitul care a fost descoperit la bănuit. cînd se va considera necesară expertiza criminalistică? Discuţiile prilejuite de această chestiune în paginile literaturii de specialitate au oferit un răspuns afirmativ.1 Expertizei criminalistice i se atribuie practic orice obiect material fie de natură organică. De asemenea astfel de întrebare poate apărea cînd la locul cercetării faptei s-a descoperit un obiect.А. dar şi aprecieri. Dacă atare fapte sunt imperciptibile.care este succesiunea apăriţiei urmelor? Expertiza criminalistică rezolvă de asemenea întrebările ce se referă la stabilirea identificării obiectelor. diverse mijloace tehnice criminalistice. de picioare. fie anorganică.. o parte din care a fost luată de infractor. la forţarea lacăţii cu ajutorul cuţitului s-a rupt o parte din el. 6-7. de mijloace de transport. necesitatea expertizei criminalistice este indiscutabilă. Dacă în viitor la bănuit va fi descoperit cuţitul cu bucată lipsită. М. este purtător de informaţii probante şi dacă evidenţierea şi descifrarea acestei informaţii impune efectuarea unei examinări speciale. dar restul a aruncat la locul faptei. Organelor judiciare li se recomandă a porni de fiecare dată de la clarificarea faptelor. de exemplu. este rezonabilă întrbarea: este posibilă delimitarea cunoştinţelor criminalistice specializate de cele de teren şi în acest sens.

inclusiv a celor infracţionale. Primul îl constituie elementele caracteristice morfologice ale tuturor corpurilor materiale ( inclusiv ale celui uman ). vorbă. reflectîndu-se în urmele infracţiunii.1 După cum am menţionat.-Chişinău. 1996. de a scrie şi vorbi. condiţionate de legităţile ( biologice.. caracteristicile morfologiei exterioare a corpului uman şi obiectelor materiale. modul săvîrşirii anumitor acţiuni. ) evoluţiei sau de procesele tehnologice de fabricare şi exploatare a lor. a expertizelor textelor tipărite. expertiza criminalistică nu face parte din categoria celor obligatorii. mijloacele şi utilaje de încuiere. traseologică. În fond expertiza criminalistică se bazează pe cercetarea a trei sisteme de informaţie. a diverselor resturi de obiecte şi substanţe organice sau anorganice. complexul format de reflexe condiţionate. cunoscute în criminalistică sub denumirea de caracteristici funcţional-dinamice. Al treilea sistem de informaţii. balistică. Doraş. pg. îl constituie elementele structurii constitutive a obiectelor. constituie obiectul de studiu al expertizelor criminalistice de identificare a persoanelor după mers. scris. constituie latura obiectivă. fragmentele textuale tipărite şi executate de mînă. Astfel. Vol. fizice etc. Prin lege ( art 64 ) se cere efectuarea 1 Simion Gh. Elementele caracteristice ale deprinderilor menţionate. de a manipula instrumentele. Acesta însă nu înseamnă că organul judiciar poate să se sustragă de la aplicarea acestui mijloc de probaţiune. porţiuni dintr-un fost întreg fragmentat sau modificat. Criminalistica. În virtutea caracteristicelor de compoziţie se efectuiază expertizile urmelor-materie.etc. omogenităţii sau neomogenităţii acestora cu probele de materie cunoscută. în scopul stabilirii întregului după părţile componente. baza expertizelor de identificare dactiloscopică. la baza deprinderilor se află steriotipul dinamic. care determină efectuarea la un nivel înalt de automatism a mai multor activităţi: de a se deplasa în spaţiu. 63-64. obiecte. . După cum este cunoscut. pe care sunt fundamentate unele expertize criminalistice. Al doilea sistem de informaţii îl constituie elementele caracteristice materializate ale deprinderilor umane. 1.

.expertizei ori de cîte ori apar probleme. Cel mai simplu instrument optic de mărire este lupa. În vederea descoperirii elementelor caracteristice de mărimi scăzute a obiectelor de examinare se apelează la mijloace optice de mărire. respectiv un sistem optic din două obiective şi unocular. monooculară sau binoculară. dactiloscopică etc. cu piedestal. În activitatea de examinare criminalistică se folosesc difirite tipuri de lupe: simple. care reprezintă un sistem optic din două obiective şi două oculare situate egal poziţiei stereotipice a ochilor.microscopul electronic necesar relevării elementelor caracteristice de natură suprafină. 212 Codul de procedură penală a Republicii Moldova art. Instituţiile de expertiză sunt dotate cu difirite tipuri de microscoape. Puterea de mărire a lupelor poate varia de la 2 pînă la 40 ori. se recurge la examinarea microscopică. .microscopul comparator. Atunci cînd mărirea cu lupa a obiectului cercetat este insuficientă.microscopul de polarizare înzestrat cu dispozitive destinate determinării intensităţii luminii reflectate de diferite elemente de comparaţie ale obiectului ( Vezi anexa 5 ).. făcînd posibilă examinarea volumetrică a obiectelor. pentru a căror soluţionare sunt necesare cunoştinţe speciale în criminalistică.microscopul stereoscopic. balistice etc. .2 Pentru formularea concluziilor corecte expertul criminalist are nevoie de anumite mijloace tehnico-ştiinţifice. cele mai frecvent utilizate fiind: . Din cele semnalate rezultă că majoritatea examinărilor efectuate de experţii-criminalişti impun aplicarea unei game largi de metode şi mijloace tehnice necesare relevării şi interpretării ştiinţifice a anumitor forme de informaţii identificatoare sau cu valoare diagnostică. . 64. Microfonul asigură posibilitatea stabilirii continuităţii ( sau lipsa acesteia ) urmelor sub formă de trase şi deci reprezintă unul dintre cele mai eficiente instrumente folosite la efectuarea expertizelor traseologice. prezentînd imaginile celor două obiecte de comparat pe un singur ecran. metrică.

inclusiv după culoare. Acestea au determinat utilizarea radiaţiilor menţionate la efectuarea celor mai diverse cercetări criminalistice. 2. pg. una din funcţiile organelor de ocrotire a dreptului este prevenirea acţiunelor infracţionale. radiaţiile invizibile. aparatura roentgen etc. Aplicarea radiaţiilor invizibile se realizează cu ajutorul unor aparate speciale. După cum este cunoscut. sunt bazate pe determinarea structurii de compoziţie şi impun aplicarea metodelor şi mijloacelor de analiză spectrală. Pe lîngă antrenarea diferitelor sisteme sociale la lichidarea cauzelor şi condiţiilor ce determină sau favorizează săvîrşirea acţiunelor ilicite. 68. Vol 1.-Chişinău. infraroşii şi roentgen posedă capacitatea de a pătrunde în profunzimea corpurilor materiale. avînd ca scop descoperirea urmelor şi distingerea diferitelor corpuri şi substanţe după proprietăţile lor fizice. Criminalistica. Doraş. organile 1 Simion Gh. 1996. cromatografică.4 Contribuţia mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de prevenire a furturilor. capacitatea de a provoca luminiscenţă. cum e convertizorul radiaţiilor infraroşii. cum ar fi acele destinate determinării provinienţei diferitelor fragmente de obiecte sau urme sub formă de resturi de substanţe. .1 Utilizarea acestor mijloace reclamă cunoştinţe de profesiune în ramurile respective ale ştiinţelor naturale. electrochimică. luarea anumitor măsuri preventive prevăzute de legislaţia în vigoare. După cum este cunoscut. lampa de radiaţii ultraviolete. de a fi absorbite şi reflectate de diferite obiecte altfel decît radiaţiile vizibile şi de a provoca luminiscenţă. Expertizele efectuate de către specialiştii instituţiilor de expertize judiciare. ultraviolete.O aplicabilitate vădită în examinările criminalistice de laborator o au utilaje de examinare în radiaţii invizibile.

a mijloacelor de închidere etc. Astfel. Se folosesc. rezultatele acţionării capcanelor criminalistice nu pot constitui probe. prin închiderea sau întreruperea circuitului electric. după cum am menţionat mai sus. cu preponderenţă pentru apărarea anumitor obiective sau valori.menţionate întreprind măsuri de ordin tehnic pentru a curma acţiunile infracţionale prin surprinderea vinovatului la locul faptei sau prin înregistrarea lui în scopul înlesnirii demascării ulterioare. 191. în virtutea acţionării sistemului de semnalizare. Cea mai simplă formă a acestora este sistemul bazat pe blocarea cu contacte electrice a eventualelor căi de pătrundere. al ultrasunetelor. pg. persoana tentată să săvîrşească infracţiunea poate fi reţinută imediat la faţa locului. se vor declanşa automat dispozitivele sonore sau luminiscente de alarmă. 1972. prin sine însele sau prin intermediul rezultatelor realizării lor pot furniza date de ceartă valoare probantă. Acestea 1 Suciu C. sunt folosite în scopuri preventive. şi sisteme tehnice sofisticate bazate pe efectul fotoelementului. ele păstrîndu-şi doar valoarea de informaţie operativă. Fiind fixată în conformitate cu cerinţele legii procedurale. Imaginea fotografică a persoanei în apropierea sau în interiorul obiectivului protejat. în caz de necesitate. aceasta va avea o semnificaţie decisivă pentru clarificarea acţiunei în cauză. pe elementele radioactive. În acţiunele de pătrundere. Mijloacele tehnice.1 Din cele enunţate rezultă că mijloacele criminalistice de prevenire a actelor infracţionale. inclusiv a locurilor de intrare. dacă au fost fixate şi constatate în mod procedural prin procesul-verbal şi constatarea specialistului. În caz contrar. utilizate cu acest prilej se împart în două categorii: de semnalizare şi cu efect de cursă. . cunoscute sub denumirea de capcane criminalistice. urmele create de capcanele criminalistice pe corpul sau îmbracămintea acesteia au valoare probantă egală cu probele materiale ale infracţiunii. fireşte. în majoritatea lor..Bucureşti. Mijloacele tehnice de semnalizare. Criminalistica..

marcănd şi mai mult cercetudinea asupra autorului faptei. Capcanele criminalistice. marcările chimice sunt combinate cu posibilităţi de reproducere a desenelor papilare.a. autoradiografice etc. după mijloacele şi materialile utilizate. inclusiv prin folosirea ultrasunetelor. Obiectele cu valoare socială sporită. bazate pe realizările contemporane ale ştiinţei. Substanţele chimice acţionează prin culoarea vizibilă sau invizibilă a corpului.servesc pentru înştiinţarea persoanei sau organului de supraveghere despre faptul pătrunderei în zona păzită. casele de economii ş. sunt protejate de sisteme tehnice sofisticate. în urma acţionării cu anumite radiaţii. Unele dintre substanţele folosite în marcările respective produc rezultatele vizibile din primul moment al acţionării. conform normelor procedurale în vigoare. cu rol de a marca unele obiecte cu care infractorul întră în contact pe timpul acţiunelor sale infracţionale. îmbracămintea sau obiectele utilizate de persoana care a patruns în încăperea sau spaţiu interzis. zădărnicind astfel intenţiile acestuia sau uşurînd demascarea lui. în urma procesului de reacţie a acestor substanţe. într-un procesverbal de constatare. În cadrul metodelor de prevenire şi combatere a infracţiunelor se folosesc anumite substanţe chimice. De menţionat că unele medicamente folosite în tratarea anumitor . Capcanele fizice constau în folosire anumitor substanţe pulverente de natură să adereze la corpul. cum ar fi băncile. Substanţele pulverente pot fi folosite în direct prin acoperirea cu ele a obiectelor cu care făptuitorul neapărat urmează a veni în contact sau în formă de construcţii cu efect explozibil. se împart în două categorii: fizice şi chimice. foto şi videosistemelor de autoimagine. a îmbrăcămintei sau a uneltelor a persoanei care a venit în contact cu obiectul marcat. Valoarea probantă a indicatorilor tehnici stabiliţi prin marcări chimice se apreciază numai în raport de celelalte materiale de probă de care se dispune într-un anumit caz şi numai după ce rezultatele obţinute au fost fixate. altele reacţionează prin culoare cu efect întîrziat sau printr-o reacţie fără culoare care nu poate fi evidenţiată decît ca fenomen de luminiscenţă. În anumite situaţii.

contrariat de faptul că acesta neagă participarea la furt şi cunoscînd probitatea marcării chimice. el a lărgit aria . cu domiciliul în comuna menţionată. care a avut loc în realitate cu colonelul romîn Nicolae Văduvă. motivînd că petele de culoare galbenă provin de la … ciorba de pasare servită în ziua cînd a fost chemat la poliţie! După o zi de cercetări. la faţa locului constatîndu-se din nou urmele unei căruţe tractate de un cal. S-a folosit şi cîinele de urmărire. colonelul de poliţie Nicolae Văduva a decis să porte personal o discuţie cu bănuitul. existenţa unor pete de culoare galben fluorescent. Într-una din nopţi. au fost furate patru baterii acumulatori de 12 x 150 v. dau o fluorescenţă specifică marcărilor chimice. Cazul părea să se îndrepte spre o rapidă soluţionare. Cu ocazia constatării cercului de bănuiţi a fost luat în atenţie şi Băbălan Florea. de 37 ani.boli. nu rezultau altele indicii care să conducă la concluzia că el este autorul furtului savîrşit prin pătrundere. Fiind supus examinării cu lampa de ultraviolete. muncitor la ferma zootehnică din Caracal. fără teama unei consecinţe de natură juridică. în prealabil au fost marcate chimic. Cu ocazia cercetării la locul faptei au fost observate urmele unei căruţe tractată de un cal. care a condus de la calea ferată spre comuna Fărcaşale. pe calea ferată Bucureşti – Craiova. pe obraz şi pe un pantalon. sub reacţii ultraviolete. şi aceste baterii au fost furate. Avînd o experienţă de lucru în domeniul criminalisticei. specifice marcării chimice aplicate pe cele patru baterii de acumulatori. aşezîndu-se pe toată suprafaţa lor un strat subţire de vaselină amesticată cu acid oxibetanaftonic ( praf fluorescent care se observă numai sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete ). dar. După aproape două luni. din cercetarea suspectului. din cabina postului de subsecţionare a liniei de contact Fărcaşele. Cu toate acestea a negat orice participare şi Nicolae Văduva a sesizat că afirmaţiile le face cu multă sinceritate. judeţul Olt. Mai mult. El a explicat bănuitului că nimeni nu-l va crede nevinovat în condiţiile existenţei acestor urme specifice marcărilor chimice. continua să nege participarea la fapta respectivă. s-a constatat pe palma mîinii drepte. S-a luat masura înlocuirii bateriilor furate cu altele care. Pentru confirmarea celor spuse de mai sus vreau se aduc următorul exemplu.

N 2 Anul 1. la antebraţul drept. premisele unei erori judiciare fuseseră evitate. Acest lucru el a înţeles în decursul anilor. De aici obligaţia oamenilor îndrituiţi să efectueze cercetarea să caute şi prin alte mijloace stabilirea adevărului şi să nu considere niciodată un caz închiat cîtă vreme pot exista îndoieli cu privire la veridicitatea probelor administrate. Marcările chimice suspectul ideal este salvat cu argumente farmaceutice. documentare şi opinii Criminalistica. Încă odată se demonstrează adevărul că aparenţele pot fi înşelatoare chiar şi atunci cînd par a se sprijini pe probe ştiinţifice. sub radiaţii ultraviolete. Ulterior. pentru vindecarea unei răni de la antembraţul drept. Mai 1999.1 Încheiere. ştiind faptul că unele medicamente.. acesta suferise un accident de căruţă şi fusese internat la spital. Astfel Nicolae Văduva a aflat că. între care a fost descoperit adevaratul autor. unde avea rana. Bănuitul a explicat lui că foloseşte un spray cu Bioxiteracol. Astfel. dau fluorescenţă. 1 . în ultimul timp. Art. În închiere pot s-ă menţionez că teza de licenţă a fost desfaşurată în două capitole în care am încercat să dau o caracteristica generală a mijloacelor tehnico-ştiinţifice. El a insestat că bănuitul să spună ce tratament a urmat. capătă o puternică fluorescenţă galbenă. Rezultatul? Urmele de spray produceau fluorescenţă specifică marcării chimice aplicată pe cle patru baterii !!! Pentru a se convinge.discuţiilor pe diferite teme cu Băbălan. Explicaţia? Acest spray conţinea o substanţă care. la percheziţia domiciliară s-ă găsit şi spray-ul folosit de suspect. Revista de informare. Văduva N. poliţia a îndreptat atenţia către alţi suspecţi. avînd avantajul deoarece soţia lui farmacistă. Am conturat principalele probleme care trebuie clarificate la cercetare furturilor săvîrşite prin patrundere. la radiaţii ultraviolete. sub radiaţii ultraviolete. el a supus pe Băbălan. Prin urmare. fapt pentru care Nicolae Văduvă a rugat soţia sa să procure astfel de spray şi el a făcut cîteva probe sub radiaţii ultraviolete. prilej cu care el a constatat că în zona respectivă fluorescenţa era foarte puternică.

examinării şi administrării probelor necesare pentru stabilirea adevărului. analiza practicii judiciare actuale ne oferă exemple concrete că neglijarea sau folosirea incorectă a tehnicii criminalistice ne depărtează de momentele aflării adevărului. Studierea unor lucrări ştiinţifice al autorilor ruşi. stabilirea adevărului în conformitate cu cerinţele legeslaţiei în vigoare. pe care urmează să le rezolve organile judiciare cercetînd actele infracţionale. 2. Mijloacele tehnico-ştiinţifice se folosesc nu numai în scopul descoperirii furturilor săvîrşite prin pătrundere ci şi în scopul prevenirii lor. Analiza practicii de anchetă şi a literaturii de specialitate ne permite se facem următoarele concluzii şi presupuneri: 1. garantînd. 3. 4. . metodele şi procedeele principale de folosire a mijloacelor tehnice. Sarcinile specifice şi complexe. Fără mijloacele tehnico-ştiinţifice corespunzătoare nici anchetatorul nici oricare alt participant al cercetării nu poate lucra efecient asupra descoperirii furtului săvîrşit prin pătrundere. Mijloacele tehnico-ştiinţifice se utilizează pe parcursul tuturor acţiunelor de cercetare şi de urmărire penală a furturilor săvîrşite prin pătrundere.În capitolul doi al tezei am descris rolul. Aplicarea cu pricepere a mijloacelor tehnice aflate la ispoziţia organelor de urmărire penală asigură eficienţa acţiunelor de cercetare. romîni şi celor din ţările Europei Occidentale. în cele din urmă. reclamă folosirea pe scară largă a metodelor şi mijloacelor tehnice necesare descoperirii. identificarea şi tragerea la răspundere penală a faptuitorului. în cadrul efectuării principalelor acţiuni procesuale în cercetarea furturilor săvîrşite prin patrundere. fixării şi ridicării urmelor infracţiunii şi a altor mijloace de probă. 5. în vederea descoperirii. În prezent tehnica criminalistică reprezintă un sistem argumentat ştiinţific de mijloace tehnice şi metode privind utilizarea lor de către organele cu funcţii de urmărire penală precum şi de către experţi.

7. cît şi juridic. la fel şi compararea cu alte doctrine şi legislaţii. anul 4 bacalaureat. Este o primă încercare de a trata această temă atît din punct de vedere medical. Teza de licenţă are un conţinut foarte profund. Dotarea organelor cu funcţii de anchetă cu mijloace şi utilizarea metodelor moderne de cercetare la faţa locului şi de efectuarea a altor acţiuni de urmărire penală sunt condiţii indispensabile consolidării nivelului ştiinţific al justiţiei penale. însă ferm pot să comunic că este o încercare la nivel. Mijloacele tehnico-ştiinţifice se utilizează numai în conformitate cu legislaţia procesual-penală în vigoare. cu tendinţe excepţionale de formulare şi accepţionare. studentă a Universităţii de Stat. adică realitatea. Recenzie Eliberată d-rei Roşca Aurelia. deoarece merită a fi luată ca exemplu atît pentru teoreticieni. . reuşită. cît şi practicieni.6. un plan logico-deductiv. punînd în discuţie o serie de probleme. legate de viaţa de zilele noastre. o ierarhie a sintezei celor deduse în urma verificării gradului de actualitate şi performanţă. facultatea de drep. care este o lucrare de o inteligenţă deosebită. în cercuind în limita schemelor potenţeale. Sper că această teză de licenţă va fi apreciată la nivel. Prezenta certificare o justific prin analiza congruentă a tezei de licenţă pe tema "Iresponsabilitatea".