You are on page 1of 2

Fisa 1 Robinson Crusoe de Daniel Defoe -fragmentCAPITOLUL V Încep să-mi scriu însemnările zilnice sau „jurnalul", Diferite planuri pentru

a-mi făuri ulte, Încep construirea unei case. Descopăr grâne. Cutremur şi furtună.30 septembrie 1659. Eu, sărmanul Robinson Crusoe, naufragiind în timpul unei furtuniîngrozitoare în preajma unei coaste care se zărea în apropiere, am fost adus pe ţărmul actei insule blestemate şi pustii, pe care am numit-o Insula Deznădejdii, căci toţi tovarăşimei s-au înecat, iar eu însumi nu am fost departe de moarte. Am petrecut restul acestei zile amărându-mă din pricina tristei mele sorţi. Nu aveam hrană, adăpost, îmbrăcăminteMă vedeam sfâşiat de fiare, ucis de sălbatici sau pierind de foame. Când s-a lăsat noapteam-am urcat într-un copac – de teama fiarelor - şi am adormit adânc, cu toate că a plouat noaptea întreagă. 1 octombrie. În dimineaţa acestei zile am văzut cu uimire că fluxul despoolise corabia şi valurile o târâseră aproape de insulă. Se oprise aici pe nisip. Îmbărbătaeste nimicită, după cum mă aşteptam, am căutat să ajung la ea şi să găsesc ceva hrană şi lare pentru a trăi. M-a amărât din nou soarta tovarăşilor mei. Dacă rămâneam cu toţii pe boam salva corabia sau cel puţin nu s-ar fi înecat nici unul. Dacă scăpam cu viaţă, puteam cstrui cu toţii o barcă din resturile corabiei, care să ne fi dus în altă parte a lumii. Aceste gânduri triste m-au copleşit întreaga zi. Văzând, în sfârşit, corabia aproape scoasă, m-am îndreptat înspre ea şi am ajuns înot până la locul unde se afla. A plouat toată ziuar fără vânt. De la 1 octombrie la 24 octombrie. Am făcut mai multe expediţii până la coradin care am cărat o sumedenie de lucruri cu ajutorul plutelor. Plouă aproape zilnic, cu întreruperi de vreme frumoasă. Se pare că este sezonul ploilor. 20 octombrie. Amrăsturnat pluta cu toate lucrurile de pe ea. Apa nefiind adâncă şi nici obiectele grele,le-am regăsit în parte la reflux. 25 octombrie. A plouat toată noaptea şi toată ziua. Vânl a bătut într-una mai puternic ca până acum. Corabia a fost nimicită de valuri. Nu se maivede decât epava ei, atunci când scad apele. Miam petrecut ziua punând la adăpost avutul, ca să nu-l strice ploile. 26 octombrie. Am umblat toată ziua pe ţărm pentru a găsi locpotrivit unde să-mi aşez locuinţa. Eram zorit să mă ştiu la adăpost de atacurile nocturnefiarelor şi ale oamenilor. Spre seară m-am hotărât asupra unui loc, la poalele unei stânci. Am tras o jumătate de cerc, menit sămi împrejmuiască sălaşul, pecare voiam să-l întăresc cu un gard sau întăritură, făcută din două rânduri de pari şi frân val de brazde. De la 26 la 30 ale lunii am muncit din greu, cărând toată averea în noua mea locuinţă, cu toate că adesea ploua cu găleata. 31 octombrie. Dimineaţa am ieşit pe iulă cu puşca la umăr să caut vânat şi să iscodesc împrejurimile. Am împuşcat o capră şi ieat. Mai târziu a trebuit să-l împuşc pentru că nu voia să mănânce. 1 noiembrie. Mi-am aşezl la poalele stâncii şi m-am culcat prima noapte în el. Cortul e mare, cu pari înăuntru, acă miam putut agăţa hamacul. 2 noiembrie. Am îngrămădit în chip de zid, împrejurul cortuoate lăzile, scândurile şi grinzile din care erau făcute plutele. 3 noiembrie. Am ieşit cupuşca şi am vânat două păsări ce semănau cu nişte raţe şi aveau carnea foarte gustoasă. Dapucat să lucrez la întocmirea unei mese. 4 noiembrie. Azi-dimineaţă m-am hotărât să-mi îmimpul de lucru, de vânat, de dormit şi de distracţii. În fiecare dimineaţă ies cu puşca dotrei ore când nu plouă. Lucrez până la ora 11. Apoi prânzul. De la 12 la 2 stau culcat, ci este foarte cald. Pe urmă lucrez până seara. Am muncit două zile la înjghebatul mesei, ci sunt încă un meşter destul de prost, deşi vremea şi nevoia m-au făcut să mă pricep cum s, aşa cum ar face din oricine. 5 noiembrie. Am ieşit cu puşca şi câinele. Am împuşcat o pibatică. Blana e foarte moale, dar carnea nu-i bună de nimic. Am jupuit mereu toate animalele pe care le împuşcam şi le-am păstrat pieile. Întorcându-mă de-a lungul ţărmului,puzderie de păsări de mare. Soi necunoscut. Am fost surprins şi aproape speriat de nişte foci, care în timp ce le priveam s-au aruncat în mare şi mi-au scăpat. 6 noiembrie. După plimbarea de dimineaţă, am lucrat la masă şi am terminat-o. Nu a ieşit atât de bine peeptam. Am învăţat însă curând s-o fac mai bună. 7 noiembrie. S-a înseninat. Zilele de 7, 80 şi o parte din 12 (pentru că 11 a fost duminică) le-am folosit toate pentru întocmireascaunului. Cu multă trudă, am reuşit să-i dau o formă acceptabilă, fără să-mi placă însă.e câteva ori în timp ce-l lucram. Observaţie. Curând am pierdut socoteala duminicilor, căci am uitat să le însemn cu o crestătură anumită. 13 noiembrie. A plouat. S-a răcorit; iarul e reavăn. Ploaia a fost întovărăşită de tunete şi trăsnete, ce m-au speriat. Mi-era teau praful de puşcă. Îndată ce furtuna a trecut, m-am hotărât să-l împart în pachete cât mairu a-l feri de primejdie. 14-15-16 noiembrie. Am lucrat tot timpul la cutii şi lădiţe.În fiecare vreau să pun un fund sau cel mult două de praf de puşcă. Le-am umplut şi le-amscuns în locuri sigure, cât mai departe unul de altul. Într-una din zile am împuşcat o pase mare, ce avea carnea foarte gustoasă. Nu ştiu ce fel de pasăre era.

sufragerie şi pivniţă. Nu m-am pututropia. amsă tai o bucată şi să o duc acasă tot cu atâta caznă. Am reluat lucrul până ce am terminat de făcut sculele şi muesc zilnic din răsputeri.pentru toate acestea. Apoi am proptit tavanul. nu putea să ţină prea mult. Neavând vârf de fier. Am ieşit cu câinele. cu coadă la fel cuastre din Anglia. L-am asmuţit asupra caprelor. Am lucrat optsprezece zile la adâncirea şi lărgirea peşterii. Foarte cald. Am aşezat deasupra ramuri şunze mari. Nu ştiu ce să fac de o lopată sau de hârleţ. dar. mi-arins bine. 17 decembrie. umblând prin pădure. deşi sunt cam grei. Coş nu pot face din lipsă de nuiele. poate. deoace am cea mai mare trebuinţă. Pentru locuinţă am cortul. Pământul mai rece şi mai plăcut ca înainte. Din această zi şi până la 20 ale lunii am aşezat poliţe. M-am hotărât totuşi să-mi aduc câinele şi să încerc să2 ianuarie. 28-29-30 decembrie. După multă caznă şi după ce mi-am stricat aproape toporul. Am aşezat câteva scânduri în chip de bufet în care ssc merindele. . deasupra. să văd oarecare orânduială. 27 decembrie. m-am trezit că se surpă o mare cantitate de pământ din tavan.m neapărat nevoie de un târnăcop. în afară de roată. pentru a-mi adăposti averea. 23 noiembrie. Mi-am alcătuit încă a masă. 25 decembrie. o lopată şi o roabă. Am început să sap în dosul cortului pentru a lărgi dependinţele. ca să se mai apropie de ele. aşa cum era. S-a domesticit. căci erau foarte sperioase. am găsit-o plină de capre. Între timp am ieşit la plimbare cu puşca şi foarte rar s-a întâmplat să nu adcasă ceva vânat. 18 noiembrie. A plouat toată ziua. Astfel că am renunţat. Observaţie. am dat de copacul numit în Brazilia „copacul de fier" din pricina tăriei lemnului sau. Mi-am întrerupt lucrul gândindu-măe înlocuiesc sau cum să mi le fac. pe care vreau s-o fac foarte rezistentă. deoarece era foarte grea. de un copac asemănător aceluia. proptite în stâncă. Am dobândit un spaţiu destul de mare. Îmi mobilez casa. În sfârşit am reuşit a-i da o formă care semăna oarecum a lopată. căci mă tem încă de vreun atac duşman. ca să-mi poatservi drept magazie. Am împuşcat o capră şo alta. precum şi pentru încercarea de a construi roata. aşa că ndecât pe înserat la vânat. Cred că niciodată nu s-a făcut o lopată de o asemenea formă şi cu atâta trudă. Pe aceasta din urmă am prins-o şi am adus-o acasă. Am greşit însă socoteala. După această nenorocire. am găsit drugii de fier care mi-aurvit destul de bine. în fine. ca să nu mai păţesca fel. (Făcusem dchiderea prea mare). Am ieşit la vânat doar în zori şi seara foarte târziu.3 ianuarieAm început împrejmuirea locuinţei. de care n-am habar cum s-ar putea întocmi. nu mă puteam feri de umezeală. 11 decembrie. Încep să simt lipsa de scânduri. Căldură mare şi nici o adiere. 24 decembrie. cu două scânduri groase. Totul formează un acoperiş ca de stuf. În timpulor. Acesta a fost atât de greu de făcut. 26 decembrie. ca să le am ca hrană când voi termigloanţele şi praful de puşcă. căci lemnul era neobişnuit de tare şi nu aveam scule să-l lrez. Observaţie. cănea peste mine nu mai aveam nevoie de gropari. Aşa de mult pământ a căzut. am bătut piroane înca să pot atârna câte ceva. şi am început. Cred că aş putea săroabă. a trebuit să muncesc din nou şi să car tot pământul căzut. când toarnă cu găleata zile întregi. Când să cred şi eu că mi-aterminat peştera.17 noiembrie. De aceea am acopet tot interiorul ogrăzii cu prăjini lungi. N-am ieşit. Nu am nici fier la îemână pentru osie. încât m-a speriat. Paşte iarbă în faţa uşii mele şi nu vrea să mă pvenit pentru prima dată gândul să domesticesc animale. Restul zilei am stat liniştit acaAseară ducându-mă în valea din mijlocul insulei. Am pierdult timp cu întocmirea lopeţii. 10 decembrie. şi cu drept cuvânt. Într-o săptămână era totulii fiind aşezaţi pe două rânduri. lângă tavan. Am îngrijit atât de bine capra. A doua zi. Am înfipt doi stâlpi în picioarei-am împănat. Toaptea şi toată ziua a plouat. Mi-au folosit mai târziu să despart spaţiul în încăperilaveam nevoie. cs-au îndreptat toate asupra lui. bucătărie. 1 ianuarie 1660. Observaţie.e pe care le folos. 20 decembt totul în peşteră. Am început lucrările de sprijinire. Ştia prea bine ce-l paşte. dar totuşi. salahorii la noi. Tot timpul am orânduit prin casă. încât s-a însănătoşit şie zdravăn ca mai înainte. I-am legat şi i-am prins în scdurele piciorul rupt.lipseşte acum o roabă sau un coş. dar mi-am făcut un samar pentru cărat pământul. În loc de târnăcop. Senin. mi-a trebuitpatru zile.