You are on page 1of 18

CÃRTI LEGIONARE: Mãrturii

CENTRUL STUDENTESC LEGIONAR TIMISOARA de Marin Bãrbulescu: mãrturii pentru istorie Editura Miscãrii Legionare, Madrid, 1988
-FRAGMENTE– UN SUPRAVIETUITOR AL PRIGOANELOR Horia Sima Intre putinii camarazi de front cari au supravietuit prigoanelor deslãntuite contra Legiunii în perioada 1938-1944, este si autorul acestor memorii, Marin Bãrbulescu. A apartinut Centrului Studentesc Legionar Timisoara, acelui grup de tineri dela Politehnica din acest oras cari s'au înrolat in Miscare de timpuriu si au adus o contriburie decisivã la rãspândirea crezului legionar in aceastã regiune. Când am descins in aceastã parte a României in 1932, Banatul nu avea decât o vagã cunostintã despre isprãvile temerare ale lui Corneliu Codreanu. Se svonea ceva, se astepta sã vinã si prin mãndrele sate bãnãtene echipele de cãmãsi verzi, cu cântacele lor duioase, in cari se îngemânau jalea cu eroismul si nãdejdea de mai bine pentru masele obidite, dar abia dupã prigoana din 1933-1934 au cãzut obloanele cari tineau lumea in întuneric si s'au revãrsat, ca o binecuvântare a cerului, formatiile de tineri legionari, pânã in cele mai îndepãrtate cãtune. In câtiva ani, 1935-1937, Banatul a devenit una din cele mai puternice regiuni ale Miscãrii Legionare. Cum spune foarte bine Marin Bãrbulescu in memoriile lui, aceastã adeziune si convertire a maselor românesti din Banat la idealurile Miscãrii nu ar f i fost posibilã fãrã de existenta Centrului Studentesc Legionar dela Timisoara. Oriunde era nevoie sã se înfrunte un pericol, sã se pâtrundã într'un teren necunoscut, sã se elimine teama populatiei de politic sã de jandarmi, se fãcea apel la grupul legionar dela Politehnicã. Acestia reprezentau rezerva durã a organizariei noastre si când apãreau studentii prin sate se schimba climatul local si toate amenintãrile si oprelistile cãdeau. Dupã succesul alegerilor din 1937, când Miscarea a obtinut 66 de locuri de deputat, a venit înghetul carlist: dictatura, suprimarea constitutiei, disolvarea partidelor, si apoi arestarea si condamnarea Cãpitanului. In aceastã prigoanã, studentimea legionarã dela Timisoara a intrat cu aceeasi vigoare in luptã cu regimul, suferind grele pierderi. Etapele acestei lupte si sacrificiile fãcute sunt infãfisate de Marin Bãrbulescu in toate amãnuntele ei tragice. Figuri de dragi camarazi au disparut in f loarea vietii pentru totdeauna, devorate de molohul nesãtios al unui regim scelerat, aflat in slujba inamicilor patriei. Marin Bãrbulescu a scãpat printr'o purã întâmplare sã nu cadã si el victimã asasinatelor din Septembrie 1939. Dupã scurtul popas al guvernârii legionare, când tara reînvie din propria ei cenuse si isi reia un nou avânt spre un viitor plin de sperante, alt crivãt se abate asupra Legiunii: urgia antonescianã. Din nou se umplu inchisorile de legionari si mii dintre ei îsi pierd viata, fie in fata plutoanelor de executie fie trimisi pe front cu ordine speciale. Marin Bãrbulescu o victimã predilectã si a acestei prigoane trebue sã se ascundã. Isbucnind rãzboiul din rãsãrit, el crede, împreunã cu alti camarazi, cã este o datorie a lui sã se predea autoritãtilor, cerând sã fie trimis pe front. Desi era liber in clandestinitate, desi putea sã treacã oricând f rontiera in Jugoslavia, ca atâtia alti legionari, Bãrbulescu considerã cã datoria lui este sã fie alãturi de acei cari îsi varsã sângele in Basarabia. Dar în loc sã fie felicitat pentru gestul sãu si sã i se îndeplineascã dorinta, e arestat si condamnat la 6 ani inchisoare. In tot cursul guvernãrii antonesciente, el este prizonierul regimului si îsi petrece viata îndãrãtul zãbrelelor. Si din aceastã înclestare cu suferinta si mizeria, scapã la limitã, exact cum s'a întâmplat si in cursul prigoanei carliste. In 13 August 1944 este eliberat din închisoare pe baza unui decret de amnistie pentru studenti. Dacã ar mai fi intârziat cateva zile acest 1 din 18

Se vor desprinde elemente ce se ridicã pe inãltimi. Odatã eliberat. Constantin Bodea. pânã in 1964. la cari se adaugã si un grup de voluntari români. Unii au cãzut mai devreme. Oreste Totoescu. Costel Bãrbulescu. Si dacã e azi printre noi si ne-a dãruit aceastã carte.. Streinu Dragomir. Gheorghe Silion. Din nou Centrul Studentesc Legionar Timisoara. Fleschin. Gheorghe Croitoru. Onofrei Ungureanu. care l-a crutat pentru a reînvia viata eroica a camarazilor lui. urmãriti de puhoiul bolsevic. Numele lor s'a inscris in cartea de aur a acestui Centru Studentesc. de motor al Banatului. Ion Constantin.. un alt mare anonim. ager. Nemtii nu le pot opune decât niste slabe formatiuni. Evenimentele se succed într'un ritm vertiginos. inclestati in lupte cu fortele rãului ce mãcinau tara si-i pregãteau mormântul. . Marin Bãrbulescu a scãpat printr'o minune din incercãrile prin cari a trecut. alesi printre «marii anonimi». Ion Cãpãt. Prin tipul de organizare specific si educatia ce si-a insusit-o. revine la Timisoara si începe împreunã cu alti studenti reorganizarea regiunii. când simtea respiratia balaurului din spate. Petru Vârlan. Leonte Cojocaru. Dan Milcoveanu. Muica Daba. pe meterezele cele mai înaintate in rãzboiul din rãsãrit. Octavian Craiciovici. Iatã dece Necrelescu va intra in luptele din Prigoana 38-40 in cadrul Centrului Studentesc Bucuresti. Tumultos. Ungureanu Onofrei. eroic. cu multã întârziere fatã de celelalte centre studentesti. Oreste Totoescu. a cãrui comandã a avut-o in cadrul reorganizãrii ce s'a initiat dupã 30 Aprilie 38. Petru Hutanu. devotamentul si dãruirea lor. Comandantul Legionar. Bumbãrus Olteanu. cu vointã fãrâ a jigni. Marin Bãrbulescu cu refugiatii români au prins ultimul tren care pleca dela Jimbolia trecând peste Ungaria si au ajuns la Viena. Virgil Gheorghiu. Dumitru Crihanã. El pleacã la Politehnica din Bucuresti. Pleiada acestui Centru o reprezintã: . cãzuti pentru Neam si Cristos. Alexandru Topciu. Ion Rentea. asa 1-am cunoscut pe «Compu». Eugen Manolescu. Centrul se va prezenta matur in luptele din prigoana 1938-1940.Augustin Micu. Nicu Pârâu. Dupã o încercare nereusitã de a pãtrunde în Timisoara. Permanent cu fata la dusman. De aici. sediul guvernului national român. îsi reia vechea lui functiune.. Pentru a treia oarã se salveazã la limitã. l-ar fi prins viforul bolsevic si ar fi rãmas în închisoare ca atâtia alti camarazi. Ion Cioarã. Sunt elementele cari au inscris pagini de istorie prin credinta. iar dacã unii au ramas in viatã încã.. este probabil din vointa Divinã ca ei sã mãrturiseascã pe cei dintâi. Si acum ultima etapã a vietii lui in tarã. cum fusese botezat de ceilalti samurai. cum ar zice. formatia mixtã germano-românã se retrage spre Banatul sârbesc. Mircea Musetescu. 2 din 18 . Horia Sima CUVÂNT INAINTE Desvoltarea Centrului Studentesc Legionar Timisoara a fost lentã.decret. Liviu Pãcuraru. Eugen Necrelescu. cu numele de prigoanã. la sfârsitul anului 1937. prin elementele ce se vor impune tuturor cari i-au cunoscut. Costicã Constantinescu. depãseste acest grup prin permanenta lui cãutare de a primi loviturile in apararea celorlalti. Ghitã Constantin. Gheorghe Ercuta. Chiu Trifu. care se apropia de frontierã. asa cã dupã 1935 devine motorul de actiune in toatã regiunea Banatului. dar sigurã. «Negru». Petrus Stãnescu. In scurtã vreme tancurile sovietice pãtrund pela Orsova in Banat. Aceastã actiune era cu atât mai necesarã cu cât la 23 August 1944 se anunta desprinderea României de Germania si fraternizarea ei cu armatele sovietice. Gheorghe Fira. decimat in cele douã prigoane. ce Neamul a dus contra molohului moscovit...Mircea Dimitriu. e mâna lui Dumnezeu. altii. Gheorghe Ferãstrãu. Intre acestia se aflã si Marin Bãrbulescu. Gheorghe Constantin.

Petru Fleschin. din Vâlcea si in fata Comandantului Legionar. negociazã constructia cu toatã arta diplomatiei. cu o fatã seraficã. gingas. parcã frizat. cu ochi mari adumbriti de sprâncene stufoase. Inteligent. Era un bun organizator. blând. Preocuparea lui pentru destinul Legiunii o ascundea sub o mascã flegmaticã. Petru Fleschin Pentru carura lui. moldovean cumpãnit. Augustin Micu Fecior de preot.Tuliu Basiu. Dacã a gresit fatã de cineva. Gusti. roadele muncii sale le atribue mai de graba calitãtii aluatului prelucrat. cret. credinta lui. din fericire. Originar din Mehedinti. . Prin aceastã caracteristicã. «Le Chevalier de Maison Rouge». Dumas. m'am gãsit in fata Pãrintelui Doarã. gata de a se dãrui pentru a apãra pe cei mai slabi sau mai tineri. de o modestie exemplarã. Caracterul. originar din finutul Dejului. gata sã strãbatã si muntii. Fleschin era o locomotivã continuu sub presiune. prin energia ce revãrsa. Iordache Nicoarã. munca. am avut când. muncitor in câmpul ce-1 desteleneste cu toata dârzenia. Avea. Un izvor de apa vie la care multi au reusit sã se adape. viteaz. Din toatã fiinta lui emana acea putere misticã ce te invãlue. pentru toatã lumea cu care a venit in contact. Aceastã aplicatie i-a atras porecla de «Macul-Rosu». E'ste un catalizator de potente. Mircea Dimitriu Originar din Panciu. lansatã de Fleschin. . fãrã vorbã multã. blond. gata la o glumã. era un luptãtor de prima linie. Prezent. Aceeasi senzatie de usurare. fãra a fi sâcâitor. atrãgea si angaja in drumul lui ca si cum asa era firesc. Era un excelent luptãtor. Alexandru Tãnase Icã. recunostea franc. impune si atrage simpatiile celor ce se gãsesc in drumul lui. orice suferintã. într'un grup de camarazi. Icã avea o putere de muncã extraordinara. colegii 1-au botezat «Frit». chiar când apriori cineva îi era ostil. . cu mult bun simt. Vegheazã asupra unitãtii. alinându-ti orice necaz. Inteligent.Gheorghe Brahonschi. atât religioasã cât si in destinul legionar. Cu toatã modestia. cum îi zicea cu atata gingãsie bunul sãu camarad Clement. opera lui Alex. la un chef cât si la cele mai grele incercãri. corect. vioi.Gheorghe Clement. te pãtrunde ca o mireasmã divinã. fãra a fi agresiv. farã explicatii. cu un pãr scurt. Perseverent. muncitor.Alexandru Tãnase. impun acelor ce se apropiau de el. 3 din 18 . ca o trezire la o altã viatã. disciplina. cu o întãtisare sportivã. bãiat vânjos. prevenind orice incercare de abatere dela linia trasatã. simtul responsabilitãtii de cel mai înalt ordin.. avea eleganta luptatorului de cea mai purã rasã. . Venea de prin plaiurile Sibiului. ce asistau la desfãsurarea filmului.

Bucuresti. înalt. mucalit. le revãrsa prin doinele. Prin firea lui blândã. bãnãtean de origine. rãscoala. in vederea alegerilor de comitet. era originar din Fãgãras. când s'a deschis Scoala Politehnicã cu primul ei rector. Printre tinerii ardeleni. erau nationalisti. dinamica lui îl duce in luptele de înãltare a Neamului pâna la ultimele limite. De talie mai degraba mijlocie. credincios si cu mult bun simt. cu un comert relativ bine desvoltat si cu tendinta de a-si mãri potentialul industrial. tatãl preot unit. Avea douã sectii: -Sectia de Mine si -Sectia de Electro-Mecanicã. Centrul Studentesc Timisoara. o teavã de fier. avea sensibilitatea omului sobru. îsi face aparitia pe scena luptelor nationale cu multã întârziere. dependentã de Facultatea din Cluj. in majoritate olteni. demnã. Banat. tot cu ocazia alegerilor. Gheorghe Brahonschi Stejar bucovinean. cu neintrecutã mãestrie. Câtiva dintre ei erau mai activi. tinând piept neînfricat si tentatiilor si oprimãrilor in iadul Aiud-urilor. Constient de responsabilitatea istoricã ce poartã. reminiscente depe timpul «LANC»-ului. însa fãrã organizare activã. adânc crestinã. Cluj. Frãmântãrile. In rezistenta contra regimului moscovit. luptele nationale. iar in istoria Miscãrii Legionare încã si mai târziu. Abia prin 1932 se ajunge la capacitatea maxima. Gheorghe Clement Geo pentru noi. de 400-450 de studenti înscrisi. dublat de cel religios. cu el însusi si cu ceilalti.Primea suferinta fãrã sã o exteriorizeze. Arborau culorile «cuziste». Era corect in toata acceptiunea cuvântului. Icã avea sensibilitatea omului ce jertfeste pe altarul unui ideal. nu admitea compromisuri nici în închisori nici in lagãrele de prizonierat din Rusia si nicicând. cred. mediul universitar s'a creat dupã 1925. Un spirit cartezian. dupã regiunea lor. Intre celelalte curente. atrãgea si prietenie si respect. in majoritate desigur. fie cu Iuliu Maniu fie cu Alexandru Vaida Voevod. ORIGINILE CENTRULUI INJGHEBÃRI LEGIONARE STUDENTESC TIMISOARA. însã nu arogantã. chiar de s'ar revãrsa toate zãgazurile cerului peste el. putini se arãtau a fi. din fluerul lui celebru. la cari erau angajate de multi ani celelalte centre. horele si bãtutele haiducesti. se arãtau in vervã. matematicianul Traian Lalescu. cu precadere toamna. 4 din 18 . Geo era preocupat în continuu de reusita celorlalti. Tuliu. cum ar fi zis poetul Aron Cotrus. Nimic nu-l îndepãrteazã dela drumul ce si-a trasat. prin corectitudinea cât si devotamentul lui. odatã cu sosirea noilor înscrisi. Dupã 1930 a luat fiinta si o sectie de «Arte-Frumoase». prezenta o înfãtisare robustã. dealtfel singura lor trãsãturã de unire. In Timisoara. Viteaz între viteji. de veche traditie universitarã. PRIMELE Alãturi de celelalte centre. «grupul liberal» de 30 pânã la 40 de membri ce se fãceau cunoscuti. Intr'o continuã miscare. Cernãuti. Dorul. 1. devine o figurã legendarã. probabil pentru a justifica bursele ce primeau dela partid. Studentii. in Contei. tãran de cremene. aproape de Lugoj. viforul ce îi clocotea cu atâta ardoare in piept. Tuliu Basiu Venea dintr'o familie modestã. au avut rãsunet si in acest proaspãt centru universitar. cu simplicitatea tãranului sãnãtos. apãrea vânjos. Iasi.

acela de a fi aproape sutã in suta respinsi cu brio. cel putin pânã prin 1940. 10 Mai. O astfel de comemorare se începea cu un «Te Deum» la.. erau. pe care era. sau a celor studentesti. apoi Presedintele Centrului arãta semnificatia zilei ce se comemora. catedrala ortodoxã din cartierul Fabrica. Curios. de una. când se fãcea cu fast primirea in Asociatia Studentilor Crestini a «bobocilor». Pe mãsura ce ospãtul se întindea. La 10 Decembrie. aveau resurse asa de reduse ca nu puteau sã-si permitã luxul chefurilor prelungite. Studentii. se tineau alte cuvãntari. brodat cu fir de aur emblema Centrului. Pe tot parcursul se cânta Imul Studentesc. alergici 1a interventii de orice naturã si nu numai in cazul ovreilor. Pur si simplu se prezentau foarte putini si chiar de reuseau. românã comemora. in genul celui din piesa de teatru «Heidelbergul de Altãdata». ridica paharul in aplauzele asistentei. câti acceptau. se îndrepta spre cantina. de alta. eventual si alti vorbitori completau importanta zilei. cãrora le aducem omagiul nostru... limbile se deslegau. toatã manifestatia lor se reducea la câteva discursuri patriotarde cu ocazie sãrbatorilor nationale. cu satisfactia. unu-doi. de Chimie . in fata Catedralei se intona «Trãiascã Regele». apoi membrii Comitetului cu presedintele. Ziua Independentii si a Regalitãtii României. jos ji. Dintre ei aduceau. * Diversele comitete dela conducerea asociatiei au creat un fel de spirit romantic. toatã studentimea. se cânta si Gaudeamus Igitur si altele la moda la ocazii vesele. si intre ele. Presedintele aducea multumiri invitatilor. jos ji. acei ce prelungeau «agapa» si înca mai putini... datoriei împlinite. cei de origine rusã. etc. Veniserã aici cu vointa de a-si însusi o bunã pregãtire pentru a-si onora meseria aleasã. Rectorul. experienta întreprinderii ce unul sau altul conducea. Ziua Unirii Principatelor. Voiu aminti dintre cei mai proeminenti între 1930 si 1940: Aurel Cândea. urma parcursul prin centrul orasului. Erau putini. Dela cãminul Politehnicei spre catedralã si invers. Ziua Studentimii. adica cei proaspeti veniti pe bãncile universitare. se citeau telegramele trimise în numele Centrului cât si cele primite. încercau sã activeze sub eticheta de «progresisti».Printre Studentii basarabeni. unde se servea o masa colegialã.da. de Fizicã . La masa de onoare cu Presedintele Centrului se asezau invitatii. Cum totul le era permis cu bani. Profesorii. Respectivii postulanti câstigau un singur drept. cât si câtiva studenti de origine maghiari se arãtau. acei cari o prelungeau in oras. luptele dela 1922... Te-Deum-ul odatã terminat.. Dar Studentii de origine israelitã?.. In fond. rar terminau anul. studentimea in coloanã.nii.. Profesorii. la începutul lui Noembrie. Unul singur a reusit sa stea trei ani... in onoarea cãrora. având in frunte steagul trei culori. apoi toatã asistenta. in majoritatea lor. Altii aprofundau si ridicau la nivel cat mai înalt cercetãrile de laborator. se intindea cu veselie si Hora Unirii. chiar si evenimentele la ordinea zilei. 5 din 18 . 24 Ianuarie. Ion Magheru. fiecare cu banderola corespunzãtoare functiei. asa ca un vuet.da. mai bine zis. cu toatã autoritatea de altfel. este singurul centru universitar care nu a eliberat o diploma vreunui absolvent de origine israelitã.. intre vecinii de masã se închegau discutii. Corpul profesoral avea un nivel destul de ridicat. Ajunsi din nou la Cãmin. Pe-al Nostru Steag.nii. am zice azi. veneau cu recomandatii.. se scanda.

Andronescu. Seful Miscãrii Legionare. cat si in timp. m'am ridicat la tribunã si am simtit de a mea datorie sã vorbesc dupã cum urmeazã: «E rãu cã nenorocitii de muncitori au iesit in stradã. Sau a scos armata sã împroaste cu rafale de mitralierã. zis «Nabla». adicã membri in Garda de Fier. pentru copilasii înfometati. * Când un grup social încerca cearã dreptul la o pâine. ca in cazul grevistilor dela atelierele cãilor ferate din Grivita. tin sã afirm cã mie. se fãcea fãrâmituri. Baconi. in Februarie 1933.. drept recunostinta pentru sacrificiile ce-au fãcut ca sã realizeze Romania Mare. cunoscutã sub denumirea de Garda de Fier. la spart. de Constructii . Din 1929 tara suferea criza economica. adicã apã sãratã. satul sau orasul lor. * Prin 1932-1933 se simte un alt suflu odatã cu aparitia si începutul de afirmare a unui grupulet de legionari. unii erau chiar angajati în luptele nationale. nu rareori cu un amestec de rumegus de lemne. Asta nu deranja nici învârtelile oamenilor partidului la guvern nici ghesefturile si nici afacerile veroase. dar mai ales necazurile. o bucãticã de pâine neagrã. Mat. lasând tara pe mâna unor politicieni exploatatori» . ca in Maramures. In general profesorii erau apropiati de studentii lor.Ion Cristescu. Cu ocazia alegerilor de comitet. in timpul vacantelor sau cu ocazia congreselor studentesti. acea crizã teribilã ce-a sguduit lumea intreaga.. de Rezistenta Materialelor . de Electrotehnica. Ion Protopopescu.. afirmarea acestui grupulet surprinde si atrage adeziuni prin seriozitatea probleinelor aduse in discutie. care aplaudau mãsura guvernului. De se întâmpla sã aducã dela târg. de Tehnologie. Noua ne este frica de altceva. de Geometrie Analiticã . Insã bietului român. atât in vederea activitatii imediate. pentru a se încadra actiunii generale a întregei studentimi române. nu ne este fricã de comunism sau de bolsevism. Conferentiar. in care s'a fiert o ciuscã-douã de ardei iute. guvernul rãspundea cu dusul de apã a pompelor puse în baterie de pompieri. cunoscut linistit si aplecat numai spre pregãtirea profesionalã.. intr'o zeamã de mujdei. a contribuit si contactul cu studentimea din celelalte centre universitare. Arhitectul Vlad de Geometrie Descriptivã . eventual si un cãtel de usturoi. Citez din cartea sa «Pentru Legionari»: «. ca si tuturor oamenilor de bun simt din aceastã tarã. Misu Ghermãnescu. necesarã cursului ce ilustra. le este 6 din 18 . de Hidraulicã . dar e mai rãu si de ei si de neamul nostru dacã in fata nedreptãtii strigãtoare la cer n'ar iesi ci si-ar pleca resemnati capul in jug. în acele timpuri sub denumirea de «gardisti». Lupan de Cazane. O singurã voce se ridicã in apãrarea lor. nemultumirile si mizeria din familia. sã se deschidã problemelor exterioare. Ca studentii din Centrul Timisoara. fiind tare ca piatra. aceea a tânãrului deputat Corneliu Zelea Codreanu. dupã simbolul ce întrebuinta în lectiile de Teorie Vectorialã. Sup. Pompiliu Nicolau. le impãrtãsau sau cel putin aprobau ideile lor. Unul singur se declara «progresist». de nu o avea. ca în cazul invalizilor si vãduvelor de rãzboiu. fiecare zi îi mãrea mizeria. Severineanu. era un bot de mãmãligã ce-l muia într'o zeamã de varza si. de Motoare Termice . Cea mai micã fârãmiturã era adunatã cu multã religiozitate . de Termodinamicã . Ovidiu Tino. in Noembrie 33. scârbit pânã in adâncul inimii de atitudinea comunistilor din Partidul National Tãrãnesc. de faptul cã oamenii dela acele ateliere nu au ce mânca. Ilie Murgulescu. apoi Nãdãsan. o adevãratã sãrbatoare. Costicã-Teodorescu. Tot ce putea oferi stomacurilor din ce in ce mai goale.

a Moscovei. din contra. privea cu amãrãciune perindarea guvernelor la carma tarii. cum descrie Nicu Iancu. Adochitei. Insã. adicã in contra Gãrzii de Fier. fiind Ministru de Interne. camarila dela palatul regal. desi deputat. Savin. 3.. in versurile inchinate lor. a lui Hitler. Ion Mihalache. Apoi. S'au botezat «Echipa Mortii». ca sã ascundã si incapacitatea si afacerile veroase in cari se înfundau acolitii lor. Poporul necãjit de mizeria in care se scufunda zi de zi. ca sã pregãteascã reuniuni la cari veneau sã vorbeascã. fusese inlocuit inca din Iunie 1932 cu un guvern condus de marele luptator ardelean de pe timpul Austro-Ungariei.. Toti erau saraci. Tocu sau Savin. Cãpitanul. fiecare guvern deslãntuia..» si in continuare: «Mie. PRIMELE DIZOLVÃRI ALE LEGIUNII In Ianuarie 1931. tatãl sãu. ale cãror cadouri rotunjeau bine veniturile. preotii Dumitrescu Borsa si Dumineca Ionescu. in ciuda realitatii. conspiratie contra ordinei publice. ales in judetul Neamt. in frunte cu Nicu Constantinescu. tânãrul deputat Corneliu Codreanu. noul guvern Iorga-Argetoianu îsi va face o onoare in a dizolva «Garda de Fier». Acesti tineri se considerau purtãtorii unei «noi credinte». si Teius-Ardeal.E jale multã'n tarã.. guvernul Iorga-Argetoianu. Alexandru Vaida-Voevod. Atunci D-voastrã veti trebui sã satisfaceti aceste douã: foamea si setea de dreptate». in solda strãinilor.. Iovin. printr'un Jurnal al Consiliului de Ministri a dizolvat organizatia «Garda de Fier». Corneliu Zelea Codreanu. cu furie crescândã. o echipa de legionari. guvernul nu numai ca nu revine asupra actului de dizolvare. In contra tuturor probelor. Au plecat cu veselie ca sa afirme determinarea lor de a indura toate greutãtile unei astfel de întreprinderi.. facute inainte de alegeri. folosind desigur politia sau jandarmeria. in total vre-o 18. bancherii. Toate mijloacele de atac erau intrebuintate cu mãestrie. spre Banat si sudul Ardealului in propaganda. 1933. «Echipa Mortii». Inscenare de procese sub tot felul de acuzatii : fabricã de bani falsi. intensifica masurile arbitrare de a împiedica membrii Garzii de Fier dela orice manifestare politica si sub orice forma. au confiscat arhivele si au inchis sediile. Ei au simtit si suferinta si strigãtul desnãdãjduit al bietului popor: . Partidul National-Taranesc era la guvern. cea de partid si mai ales a oficinelor iudaice. iar prin perchezitii in casele legionarilor (gardistilor) se cauta. a sentintelor de achitare unanime pronuntate fie de Tribunal fie de Curtea de Apel fie de Curtea de Casatie. iar pe de alta parte ca sa multumeascã «influentele binevoitoare». In primãvara acestui an. «documente compromitãtoare». camioneta lor. sub eticheta de «Gruparea Corneliu Zelea Codreanu». profesorul Ion Zelea Codreanu. au plecat cu «Caprioara». in plus. mi-e frica si de altceva: de setea de dreptate.. ce era flagrant in contradictie cu achitarile pronuntate de diversele instante judecãtoresti. uitand repede promisiunile. si in Martie 1932. ca sã întroneze dictatura.. zis si guvern de tehnicieni. pregãtire de lovitura de stat. Doua puncte erau inscrise in program: Resita-Banat.. Automat. înfeodati subversiunii internationale. 7 din 18 . ci. si cu câtã mãrinimie. MARSUL LEGIONARILOR IN ARDEAL SI BANAT Anul 1933 nu aduce o cât de mica îmbunatatire. putinii bani ce-i aveau dela prieteni erau necesari pentru benzina si intretinerea camionetei.. cei din echipã: Constantinescu. opresiuni si prigoane distrugãtoare contra Miscarii Legionare. politia si jandarrneria au fost asvârlite asupra prazii.foame. in parlament a fost împiedicat sa protesteze contra acestei decizii. calomnia lansata direct si prin presã... Tocu. 2. in al doilea rând. VAIDA VOEVOD PRIM MINISTRU. in alegerile partiale in luna August 1931.

. Ura lui Cãlinescu nu se impiedicã de aceste sentinte.. Duca. TEROARE FÃRÃ PRECEDENT In Noembrie 1933 este instalat un alt guvern la cârma tãrii. GUVERNUL DUCA. era chemarea tineretii noastre in slujba marilor nevoi de acei care îsi pot imagina cã o Romanie puternicã ar putea iesi din mila altora si nu din munca noastrã a tuturora». In 9 Decembrie este asasinat Nicolae Bãlaianu. Cãpitanul.. Seful ei. era chemarea tineretii noastre in slujba marilor nevoi de fapta sanatoasa. dupã ce a denuntat sãlbãticiile autoritatilor. sã arunce câteva pâini celor asediati. in scrisoarea de protest adresatã Primului-Ministru. Acest gest crestinesc a fost sanctionat pe loc cu un glonte. poate chiar decorat pentru bravurã. politia si jandarmeria isi fac onoarea. Insa din ordinul subsecretarului de stat la Interne. probabil avansat.. Tensiunea creste. In noaptea de 9-10 Decembrie. Gruparea Corneliu Zelea Codreanu.. doar lansasera pe sub mânã ideea cã -de câte ori liberalii ajung la putere. aduc bani-. a trebuit sã dea sentinte de achitare. Se trece chiar la eliminarea directã a persoanei umane. totusi ei vor reusi sã depunã candidaturi in 66 judete. Garda de Fier. in linia celorlalte. enuntând faptele petrecute... vinelor de bou. baricadati in camin. in ziua de 28 Noenrbrie. din ordinul lui. se precipitã o nouã prigoanã contra legionarilor. 8 din 18 . fiind iarãsi agreat de Rege.. însã cu ce pret si cu ce angajamente? Acest nou guvern nu va. «. în sfârsit partidul liberal a iesit din carantinã. Politia si Jandarmeria primesc consemnul de a împiedica pe legionari (gardisti) dela orice manifestatie sau propagandã politicã. a lãmurit in felul urmãtor scopul acelei tabere. Probabil. nu era de loc pe placul «camarilei» si cu atat mai putin al subversiumi internationale. prin alt Jurnal ulterior.. un vânt rece parca s'a abãtut asupra tãrii. gardian public. La mânuirea bastoanelor. in spatele armatei. atât cea dela Arad in Iunie. sunt bãtuti in mod barbar. cu fiecare zi mai asprã.. au crezut cã situatia se va îmbunãtãt:i. A TREIA DIZOLVARE A GÃRZII DE FIER. de a împiedica prin toate mijloacele balada acestor tineri si mijlocul cel mai apropiat a înãbusi orice pretentie era de a-i aresta si a deschide procese sub acuzatia de «provocãri si stricarea ordinei publice». deputat in parlamentul român. si el dizolvã Miscarea Legionara. pe atunci incã independentã. Toate aceste opresiuni nu fac decât sã contribue in schimb la cresterea curentului de popularitate pentru Garda de Fier. 4. Goana dupã «gardisti» continuã cu toata furia. citez: «. Seful Miscarii Legionare. deoarece probele aduse inculpau deadreptul pe jandarmi. in Iulie. in timp ce lipea afise . Alex. 200 tineri. erau inconjurati de armatã. Studentul Virgil Teodorescu este împuscat la Constanta. adunati in regiunea Visani ca sa construiasca un baraj de îndiguire a apelor râului Buzãu. cu înfrigurare desnodãmântul. Prim-Ministru figureazã seful partidului liberal de atunci. in 22 Noembrie. Corneliu Zelea Codreanu.Cãci strãinul e stãpân. astepta. pentru abuz de putere si creare de dezordine. sub eticheta de «Gruparea Corneliu Zelea Codreanu».. asasinul. revenirea partidului liberal la cârma tarii.. si. lumea începe sã fie nelinistitã . plugar din judelul Vlasca. printr'un Jurnal al Consiliului de Ministri. Vaida Voevod. apoi arestati si închisi la Râmnicul-Sãrat. cat si cea dela AlbaIulia. Armand Cãlinescu. ce sacrilegiu?. G. guvernul. Cersetor la el acasã A ajuns bietul român. a patului de puscã. Ca de obiceiu desfiinteazã parlamentul si fixeazã noi alegeri pentru 20 Decembrie 1933. Din lumea care. Cei ce nu cunosteau dedesubtul acestui «eveniment» . se adaugã focul de armã. Corneliu Codreanu. Justitia. întârzia sã le arate.. I. soferul Nitã Constantin îsi îngãdue. La Iasi studentii legionari.

dela lucrãrile de laborator si. la a cãrui cantinã s'a servit traditionala agapã. in fata Catedralei din cartierul Fabricã.. ca atare. reusind prin lãmuriri si argumente bine sustinute sã determine întreg centrul sã ia aceastã pozitie de protest masiv. din ordinul d-lui I. toatã asistenta s'a îndreptat spre cãminul Politehnicei. a lansat in numele sãu personal si al studentimii din Centrul Timisoara protestul lor contra actului de dizolvare si. in goanã dupã «documente compromitãtoare». ca o delegatie impreuna cu dânsul sa prezinte d-lui Prefect protestul studentimii contra actului de dizolvare cât si cererea de eliberare imediata a celor arestati. G. contra arestãrilor arbitrare. sesizat de autoritãtile superioare. prin Constitutie. in consecintã. La prima orã de Fizicã. in timpul noptii au fost din nou arestati cei ce fusesera eliberati ziua. presedinfele Centrului Studentesc. in consecintã. O parantezã: Ilie Ghenadie este cel ce a determinat pe colegul sau Costi Stoicãnescu sã accepte a candida pe lipsa ce s'a depus. libertatea de expresie.. Apoi in coloanã. studentii nu pot fi îndepãrtati dela cursuri. sã se desvolte si sã dea roade. Chestura de Politie si promisiunea de a fi eliberati cei ce se gãseau la penitenciar cat si cei dela posturile de jandarmi. a fost foarte activ. sub eticheta «Gruparea Corneliu Zelea Codreanu». Ilie Ghenadie. cel putin socotiti asa. sãmânta legionarã începe sã prindã. dupãce studentimea s'a linistit. Intre studenti. Costi Stoicãnescu apoi s'a atasat Miscãrii Legionare si a devenit tribunul cunoscut. 9 din 18 . cu atât mai putin. a adus la cunostinta studentimii actul de dizolvare a «Gãrzii de Fier». toate arestarile trebuesc suspendate. consiliul profesoral universitar. se tratau între altele si problemele politice la ordinea zilei. tensiunea e in crestere galopantã. Se analiza actiunea lui Corneliu Zelea Codreanu contra comunismului. a prins. dupa sedinta consiliului. la care.. Cu toatã demnitatea. nu a admis eliminarea studentilor membri in «Garda de Fier». In ziua de 10 Decembrie. de orice apartenena politicã. Aminteste cã sunt garantate. Pentru imediat. Fruntasii. Presedintele a adus la cunostintã cã s'a obtinut eliberarea imediatã a doi sau trei gardisti ce se gãseau incã la. animã cu alti profesori un cenaclu. desigur si: «jos liberalii». arestati. au început sã participe si ceva studenti. pe lângã literaturã. respectat si iubit de toatã lumea care a avut norocul sã-l cunoascã. va înflori si va da roade sub îngrijirea si munca neobositã a lui Mircea Dimitriu. binecuvântat de Dumnezeu..Sediile sunt închise. libertatea religioasã si libertatea politica. in tot timpul tratativelor.Credinta politicã nu este un delict . si arestarile de membri începute în timpul noptii. cu atât rnai mult. cu timpul. Evenimentele incep sã se precipite . sãmânta aruncatã de Ilie Ghenadie. In acest cadru. Acest succes a fost rasplãtit cu urale. si: «jos jidanii». in cadrul grupãrii de luptã denumitã «Garda de Fier». La Prefecturã. Duca. Dupã aproape patru ore de discutie. grupusorul de legionari ce se remarcase in Noembrie cu ocazia alegerilor de comitet. serbata de toatã studentimea românã in amintirea erei 1922. profesorul Ion Magheru ne-a adus la cunostintã decizia lor si a justificat-o in felul urmãtor: . delegatia a iesit dela Prefect. in modul cel mai solemn. sã fie împiedicati a se prezenta la examene. In urma acestor evenimente. cântau cântece patriotice si intre ele lansau diverse slogane. -partenenta politicã nu este un delict si. dela lucrãrile practice. cat si chemarea la o participare a tineretelui roman. Tot timpul manifestatiei. de tarã. casele legionarilor sunt rãscolite. cuzist. documentatia si arhivele confiscate. dupã Te-Deurn. a propus ca toatã studentimea sa se indrepte spre Prefectura Judetului. masati in strada.. pentru alegeri. Inginerul Lungu. profesorul de liceu. De prin 1930.. pe intreaga tarã. * Iatã cã evenimentele aduc la luminã cã si in acest colt. Desigur cã. studentii. legionar cu sãcusorul de pãmânt.

ei insisi trebuind sã-si facã ucenicia. la ordinul bancherilor straini. . scos de Uniunea Studentilor . in anul 1932.. Gheorghe Clement. Novac. s'au prezentat autoritãtilor. Tatu Emil. prin prescurtarea numelor. Umilinta la care au fost supusi legionarii si familiile lor. ci si a intregului grup de conducere.. Nicolae Constantinescu.Calendarul. cari trãiserã toatã gama umilintelor.Teodor Humita.. si când putea sã aparã . venitã in Noembrie. pe peronul gãrii Sinaia. revista la care colaborau Mihail Polihroniade. ziar al cãrui director era Profesorul universitar. In baza acestei legi.Marin Iliescu. Cu noua serie de studenti. Dupã ce si-au îndeplinit aceastã sacrã misiune. .Pãmantul Stramosesc. Ing. Radu Gyr. au fulgerat cu sabie de foc. pictorul Basarab. Dan Milcoveanu. cãci s'a cãlcat in picioare toatã demnitatea umanã. Dan Traian. G. . Totusi gãsesc un sprijin în: . grup ce apoi s'a încadrat in Miscarea Legionarã. sã astepte serile de Sâmbãta si Duminecã. sã asculte marsurile si cântecele cu cari se întorcea grupul legionar dela întrunirile.Gheorghe Silion. Nichifor Crainic . in opunere cu cea civilã. pentruca istoria sã inregistreze cã «încãlcarea demnitãtii si umilirea fãrã margini a unei natii.Nicolae Pârâu. s'au ridicat nãpraznic si au pedepsit pe acel ce avea si îsi asumase toatã responsabilitatea umilintelor si teroarei declansate. nu numai a celor trei. Cei trei. fie din oras fie din sate. ziar condus de ganditorul si Profesor universitar. adica in toamna anului 1933. trimiterea in judecatã a revenit justitiei militare .Cuvântul. Trei tineri. se alãturã: . cum s'ar zice. Rentea Ion. Vladimir Dumitrescu. * Anul 1933 se sfârseste sub semnul ilegalitãtilor si al teroarei deslãntuite din «ordin superion». Duca. Nae Ionescu . G. I. Duca a cãzut sub gloantele acestor tineri. se sconta sã se obtinã condamnãri. pe însusi seful guvernului. Munca acestui grup de legionari era îngreunatã. botezati astfel de camarazii lor. tara întreagã. voit si cu urã. Primul Ministru. sunt si vor fi in veci arse cu fier rosu». in noaptea de 29-30 Decembrie 1933.Petrus Stãnescu si Gheorghe Constantin. Li s'a pus din strãinãtate conditia sa fie eliminat pericolul legionar. Vasile Marin. Nicadorii.Eugen Necrelescu. Tensiunea creste. asasinatele continuã. pentru a rãspunde in fata legii de actul lor. .. Vasile Cristescu.. Ion Caranica si Doru Belimace. Ion Vojen. studentii locatari ai caminului Politehnicei se obisnuiserã. singurul ziar legionar. . Alexandru Constant. I.El este primul «gardist» venit la Scoala Politehnicã din Timisoara. de lipsa de scrieri si presã proprie. . Pânã la deslãntuirea prigoanei. 10 din 18 . Astfel dupa un an. Incep sã se cunoascã.Cuvântul Studentesc. dedesubturile venirii la putere a liberalilor. . alãturi de Mircea Dimitriu se gãseau: Micu Augustin. as zice.. Ion Mota. .Axa. se promulgã o lege prin care s'a instituit starea de asediu si încã având efect retroactiv. . a avut urmãri.

Daba Muicã.Ca fiecare sã fie constient de sarcina. dela Artele Frumoase. toatã presa de stânga. rândurile se mãreau cu elemente ce veneau din alte centre. încã din 1934-1935. De aici înainte. au fost încarcerati la Jslava. bucovinean de origine. dupã obiceiul lui. adicã inalte autoritãti. majoritatea studentilor din Centrul Timisoara au participat la Congresul studentesc ce a avut loc la Craiova. Nichifor Crainic si Nae Ionescu. In schimb. toamna. împreunã cu redactia Axei. . gãsind acuzatiile contra Miscãrii cât si a cãpeteniilor ei lipsite de orice fundament. contra asasinatelor executate de politie . capacitatea de a se transforma. venea dela Bucuresti. 11 din 18 . a risipit orice îndoialã. Fusese frate de cruce. drum de sacrificii . Avea vocea putin stinsã. Calendarul. Cu procesul din 17 Martie 1934. se descoperise trupul lui Sterie Ciumeti. * Se merge cãtre sfârsitul anului 1934 cu multã amãrãciune. liber si in profundã cunostintã asupra adevãrului. originar depe la Sibiu. dela Politehnicã.Babitã Lacea.Mãrcus si Chira. Printre acesti prieteni deveniti legionari. Nasul cred cã a fost tot Fleschin. Este ultima instantã de judecatã care a refuzat orice influentã exterioarã si a dat sentintele de achitare pentru Miscare si cãpeteniile ei. grea la care se angaja. an de an. printre noii veniti in Centrul Legionar Timisoara. creind astfel o psihozã de nesigurantã. ca si ceilalti de pretutindeni. Sentintele se înscriu in lungul sir de sentinte de achitare. Printre politicieni si responsabili. CONGRESUL STUDENTESC DELA CRAIOVA In luna Aprilie 1935. 5. unde cred cã fãcuse un an de matematici. unde urmase un an la Facultatea de Matematici. cari avuseserã curajul sã le ia apãrarea. Cuvântul. cu exceptia protestului ridicat in parlament de Octavian Goga si Grigore Iunian. de origine bãnãtean. Axa. fiind lung. dând impresia de o intonatie nemteascã. drumul legionar. cã si justitia militarã. cari terminând liceul. Fusese arestat in Decembrie trecut. când s'a ales cu o boalã de piept. Legiunea va fi nimicitã? Iata. Era necesar: . Ion Vanca. Ghebhart. Nu pot sã spun dacã pentru asta l-au botezat «arpafleghes» . Lumea îsi revenea cu greu de sub strânsoarea teroarei ce trecuse ca un uragan devastator. botezat «Frit» de colegi pentru carura si blondeta lui. spumega de urã. In toamna acelui an. apoi incadrat in grupul legionar din Cluj. . prin sentinta de achitare ce a pronuntat.Studentii legionari din Centrul Timisoara. cum era la inceputul vacantei de Pasti. voiu aminti pe: ... nici azi nu am inteles semnificatia. pronuntate de instantele civile pe intreg cuprinsul tãrii. Nitu Nicolau. dar mai ales. cât si cu prietenii care-si exprimau dorinta. direct in slujba subteranei judeo-comuniste.pentru o cunoastere mai profundã a personalitãtilor.Petru Fleschin. Prietenii era încadrati dupã un timp destul de lung de pregãtire. Ticã Paraschivescu. muncesc ca albinele sã lãmureascã opinia publicã asupra dramei la care asista natia . . cu fratii de cruce. însusi Cãpitanul este cãutat de tot aparatul politienesc pentru a fi asasinat. Gheorghe Arcuta.Totoescu Oreste. presãrat cu multe si mari greutãti. ca dovadã cã probele aduse incriminau mai degrabã autoritãtile de nerespectarea legilor. nu se inregistreazã vreun semn de protest. asasinat pentrucã nu a stiut sau nu a vrut sã desvãlue unde ar fi ascuns Corneliu Codreanu. voiu cita pe : . Ion Boeru. de care nu s'a putut vindeca pânã la bâtranete. se înscriau la Universitate. consiliul format din generali. Romi Davidescu. . erau suspendate si cei doi directori. Desigur mijloacele de presã le lipsesc. defecte si calitati. intre acuzati fiind si generalul Gheorghe Cantacuzino Grãnicerul. de devenire spre «omul nou» .

acele momente. Pe mãsurã ce înaintam pe drum spre casã.Ion Antoniu. Deslegarea enigmei am avut-o acasã. Cu greu am reusit sã intru la balcon. .Prof. împerechere de minti eminente.Toader Ioras. o voiosie. . de orice apartenentã politicã. elita luptãtoare. Piata imensã din fata Colegiului era neîncapãtoare pentru lumea care se adunase în mare sãrbãtoare. de armistitiu. .Serban Milcoveanu. Amfiteatrul era arhi-plin. mai strãlucitoare prin asistenta cãmãsilor verzi.Iosif Bozântan. o muzicã ce te pãtrundea pânã in cea mai lãuntricã fibrã. fiind ultima zi. sef de filã. evlavia cu care se ascultau conferintele. au fost o revelatie. pentru mine si probabil si pentru altii. venind acasã in vacanta de Pasti. Feeria de culori. Se adunase depe toate meleagurile tãrii floarea tineretului românesc. unde congresul. sã se uneascã pentru a face zid de apãrare contra pericolului ce vine din rãsãrit. Cu ce însufletire îmi vorbeau despre «tinerii nostri studenti»! Feti Frumosi si Ilene Cosânzene. Am ajuns la Craiova a treia zi a congresului. in gara. luptãtori cu traditie.Gheorghe Furdui. par'cã veniti pe roibi înaripati. . se explica prin aceea cã atât camarila. . în mijlocul cãreia misunau costumele nationale. mai precis. PARTIDUL «TOTUL PENTRU TARû Dacã anul 1934.Emil Bulbuc. botezatã Elena. Mãrie. depe fetele lumii ce întâlneam descopeream o multumire si speranta.Cei ce-au participat. o feerie de culori. Dela coborîrea din tren. nãdejdea de maine. Este primul congres la care imensa majoritate se confirmã a fi legionarã. se pregãtea sã încheie lucrãrile. s'au fãcut cunoscuti a fi membri ai Gãrzii de Fier. . in 1925. Erau cunoscuti sub eticheta de «gardisti». Cum toti legionarii au aderat la acest instrument de luptã anticomunist. . dupã marele proces.Traian Cotigã. In dupã amiaza acelei zile. tinere vlãstare ce înfloreau si împreunã oficiau pe altarul Neamului. unde fusese judecat si achitat de oamenii de omenie si buni români». 6. De câtiva ani deja începuse sã se simtã schimbãri profunde în atitudinea studentimii fatã de problemele ce se desbãteau.Filon Laurie. Pâsu. un drum fãrã întoarcere. nu vor uita toatã viata lor acel congres. ca în basmele ce le legãnase copilãria. petale în mii de culori. Magda Wolf Lupescu. imbietoare. adicã gardisti.Vasile Posteucã. . când Corneliu Zelea Codreanu a lansat un manifest adresat întregului tineret român. profunzimea desbaterilor si conceptia de ansamblu. când toti craiovenii alergau la garã sã întâmpine trenul «cu studentii ce însoteau pe Zelea Codreanu dela Turnu-Severin. . simt o altã atmosferã decât cea obisnuitã. un gaj pentru viitor. cât si subversiunea internationalã. O revãrsare de luminã. O transfigurare ce mai simtisem în copilãrie. Congresul studentesc dela Craiova râmâne înscris cu litere de aur in analele studentesti. Aceastã organizatie a fost infiintatã in Iunie 1930. melodiile psalmodiate de miile de piepturi. vor revizui planul 12 din 18 . asi zice. mi-am îndreptat pasii spre amfiteatrul Colegiului Carol I. o pleiadã care s'a înscris cu litere de aur in analele studentimii române . prezintã istoricului perioada. sã zicem. in urma esecului suferit. adica membri in Garda de Fier. Acolo. unde am gãsit aceeasi atmosferã de nestãpânitã bucurie.

mai multã aplicatie. Miscarea isi leagã rãnile. avand ca presedinte pe Generalul Gheorghe Cantacuzino Grãnicerul..cântecul este armonie. copii rusinea e'napoi. munca voluntarã ce demonstreazã o altã conceptie de redresare a unei tari. tot înainte. . evenimente din interior si din strãinãtate.un om cu calitãti de erou. spunea Cãpitanul in tabãra dela Carmen Sylva. vândut si corupt pânã în mãduva oaselor. prin 1917. Cu anul 1935.. din drumul ce duce Tara in prãpastie. mai primitor.. 13 din 18 . sanatorii. are inima impietritã. glorificând vitejia strabunã si trezind credinta si nãdejdea într'un viitor demn de trecutul acestui neam. * Apar reviste si ziare cari aduc in colturile cele mai îndepãrtate ale tãrii noutãti. Iatã piatra fundamentala. care sã lupte.si sã biruiascã impotriva dusmanilor Patriei . asupra rãului. de actele lor depinzând tot viitorul tãrii.cântecul deschide inima. In acelasi timp. trebuind sa se prelungeascã si dincolo. Cu aceastã ocazie ne-a învãtat cântecul «Inainte». pentru a elimina pentru totdeauna inamicul de moarte. La Facultate se simte un ceva nou. însãsi Miscarea Legionarã. construeste scoli. care. El credea ca salvarea. cãmine. -Misel nici unul nu-i din voi. «om nou». dela transformarea românului intr'alt om. Poetii prind cu pana lor mãiastrã acest nou suflu.. dupã explicatiile Cãpitanului. in timp ce vor pregãti metodic lovituri mortale. . * In timpul celor douã sãptãmâni de vacantã. asupra inamicilor nevazuti. citez: . studentii au adus in familia lor noul duh cu care se împartãsiserã la congresul dela Craiova.hotul când se duce la furat nu cântã. un fel de suvoiu de multime care mãreste albia si îngroase rândurile legionare. o dorintã mai mare de a pregãti cât mai bine lucrãrile si examenele de sfârsit de an. face pe om mai bun. iar muzicantii creiazã melodii ce vor tâsni din mii de piepturi. ci numai dela el însãsi. ce a tinut oamenilor de sub comanda lui. lupta si biruinta sa. al muncii. . si dragoste pentru un viitor. Un urias in mijlocul istoriei noastre. nu poate fi asteptatã dela politicianismul veros. Cei mai in vârsta parca îsi gãseau cu plãcere timp ca sã dea sfaturi si sa-i ajute pe tineri in pregatirea lucrãrilor.. la care toatã lumea aspirã si pe care multimea româneascã îl credea posibil numai prin acesti tineri ai lui Codreanu. la mine luati aminte si atâta doar s'aveti în gând. si cu el. un alt spirit in tâlmãcirea evenimentelor cât si pozitia fermã pentru asumarea responsabilitãtii actelor din partea celor ce s'au ridicat in posturi de comandã. . . victoria e 'nainte. De aici înainte se prezintã un fenomen.. 'napoi. al corectitudinii.de atac si.. Iulie 1935.. înainte de a pleca la atacul liniilor inamice: Copiii mei înaintând. fusese discursul unui ofiter.. activitatea politicã este reluatã in cadrul partidului «Totul Pentru Tarã». inaltã rugãciuni de multumire. Se desprinde o altã conceptie. 'nainte. omul: misiunea Miscãrii este aceea de a crea mediul in care sã se plamãdeascã acest erou al credintei.. al responsabilitãtii. Corneliu Codreanu. Este o revãrsare de luminã. cât si hotãrîrea de a munci la zidirea unui viitor sigur si sãnãtos pentru neamul lor. cãci ochiul meu nu minte.Cântati.

. alãturi dn celelalte Centre in Istoria Miscãrii Legionare.Valer Vintan.Pavel Boaru.Vasile Jurca. An de an se vor încadra elemente cari. in acelasi timp era Seful. .Valeriu Galu.. in orase si la sate. Sefii acestor cuiburi formau un cuib. dece nu chiar la un chef cu bun vin.Iancu Vasiu. . prin rotatie. in reuniuni. . .Ion Popa. . . au adus aceleasi sacrificii. respectiv Sefulajutor.Grupul legionar va câstiga in adâncime si se va întãri prin noi adeziuni. sã devinã motorul regiunii Banat.Alexandru Cocora. atitudinea intransigenta si jertfa lor. . . adica in luna Noeinbrie. .Sabãu.. Se înscriu nume despre cari vom afirma ca ne-au fost pãrtasi frãteste si la bucurii si la greu. erau indeplinite. . Seful cuibului central.Ion Tolcea. cat si ajutorul lui.Remetean. fãrã o ordine prealabilã. . unitatea putea sã-si aranjeze cu usurinta programul de lucru. de membrii acestui cuib. vechi sau noi venite in centru. astfel ca majoritatea dintre ei sã fie din acelasi an scolar. Ca urmare. erau îndeplinite timp de un an.Toader Udrea.Gheorghe Daria.Gheorghe Dragomir.Vãteanu. pe drumuri. in santiere sau tabere.Ferdinand Ghedeon. . erau repartizate pe cuiburi.Gavrila Brindescu. La inceput de an. Centrul Studentesc Legionar Timisoara. au contribuit la înscrierea glorioasã a Centrului Studentesc Legionar Timisoara.Ion Simicin. numai pe timp de o luna de zile. au murit dintre ei împreunã cu dragii lor camarazi studenti. doi-trei. 7. Timpul îl impart între pregatirea profesionala. ORGANIZAREA CENTRULUl STUDENTESC LEGIONAR TIMISOARA Din punct de vedere al organizarii. . .Jebeleanu. Si aici unitatea de bazã era cuibul. 14 din 18 .Jiblea. . «cuibul central». Functiile de sef de cuib. al Centrului Studentesc Legionar. Comuniunea care se va creia între legionarii studenti si cei din organizatia orasului. Functiile de Sef si Sef-ajutor al cuibului central. ca sa rãspundã necesitatilor de luptã legionara. in timp. . . o parte dintre ei.Gheorghe Simicin. prin munca. se va dovedi indestructibilã. aducând omagiul întregului grup: . . ca apoi.Pârva. in marsuri. Citez.Zãriu. casier. . noul crez. a fost o experientã unica in tarã. deveniti mai apoi «Grupul Rasleti» si «Grupul Muncitoresc». De aici înainte incepe sã devinã un ajutor pretios organizatiei de Timis. etc. toate elementele legionare. care este student si care este muncitor. . cat si educatia proprie in cadrul cuibului sau sã impãrtãseascã. . Când erau împreunã.Marcu. nu puteai distinge.

de neam. . indiferent de ordinea sosirii lor in Centru sau adeziunea lor la Miscare: Mircea Dimitriu Augustin Micu Gheorghe Clement 15 din 18 . trebuind sa fie bun in toate. o pregãtire intensã a elementelor. primul legionar venit in Centru. desvoltând calitatile personale de adaptare: .fiecare trebuie sa sacrifice din putinul timp liber. autor si executant. in angajarea de actiuni. nici goanã dupã sefie. pe luna ce urma. Sef-ajutor al Centrului. .numele legionarilor cari preluau respectiv functia de Sef. când s'a deslantuit o noua prigoana in contra Miscarii Legionare. ce-i mai rãmâne fatã de cel necesar pentru cursuri si pregãtirea lucncrilor. cât si . . de unitate. Adicã nu depindea direct de comandamentul studentesc dela Bucuresti. Astfel. inainta Sefului de Regiune. La sfârsitul lunei. Comandant Legionar. se limiteazã in timp functia. era expus dupã cum urmeazã: .simtul responsabilitatii. a permis sa faca aceasta scoala de comandã unui bun grup de elemente. * Centrul Studentesc Legionar Timisoara. s'a reusit sã fie pregãtitã o pleiadã de luptãtori ce au stat dârzi in vifornitã. . Astfel s'a putut realiza. Cei ce-au îndeplinit o functie. timpul si efectivele ce trebuiau angajate pentru actiunile propuse. astfel organizat.Astfel oraanizat. In cuibul central s'au luat toate deciziile. . Functia de Sef. ajutat de Micu Augustin.O sintezã a rapoartelor saptãmânale ale sefilor de cuib . a activat pânã la autodizolvarea din 1938. erau discutate mijloacele.propunere de noi initiative si cererea de aprobare pentru executarea lor . cerându-se eforturi in plus. .ca urmare. cu atât mai mult acel ce ocupã si îndeplineste o functie. a lui însusi si a celor din jur . fiind Mircea Dimitriu. Firul conducãtor pentru aceasta organizare. adicã exemplu. Se rugau Dumnezeului pãrintilor nostri sã le dea putere ca sã ducã la bun sfârsit misiunile încredintate si sã fie vrednici de încrederea ce li s'a acordat. limitata numai la o lunã de zile. .de a comanda. cu maximum de randament. Raportul cuprindea: . . auto-dizolvarea a 8-10 cuiburi. constienti de obligatiile ce luau fata de camarazii lor. Amintesc sefii de cuib din aceastã perioadã. Seful cuibului central.Legionarul trebuie sã depuna maximum de efort. pentrucã (ei) considerau misiunea lor ca o incercare extrem de grea.o expunere scurtã a realizarii initiativelor proprii sau eventualelor ordine primite . atât ca sa-si insuseasca bine meseria ce a ales. intr'un timp relativ scurt. într'un timp relativ scurt. pe meterezele cele mai înaintate. raportul de activitate. Sa fie prezent in permanenta in lupta de transformare spre omul nou. au fãcut-o in toatã umilinta. 1938. Tipul acesta de organizare a fost supus Sefului Regiunii Banat. al cuibului central. Horia Sima care apoi a obtinut aprobarea Cãpitanului. Centrul Studentesc Legionar constituia o unitate de luptã in cadrul Regiunii Banat. respectiv Sef-ajutor. as zice in termeni tehnici.De a fi comandat.Functia pe timp limitat permite fiecaruia sa o îndeplineasca. pentru ca sa nu fie periclitatã pregãtirea profesionalã. 1932. Putem spune cu mândrie cã in Centrul Studentesc Legionar Timisoara nu s'au cunoscut nici certuri.observatii personale . fie ca erau initiative proprii sau cerute de autoritatea superioarã. Mircea Dimitriu.

stãpân pe el si pe propria lui soartã. este momentul de reculegere.Bibitã Lacea Tuliu Basiu Petru Fleschin Eugen Necrelescu Gheorghe Constantin Petrus Stãnescu Ion Constantin Marin Bãrbulescu Dragomir Streinu Daba Muicã Curuleac Icã Tãnase Gheorghe Brahonschi * Educatia se fãcea in cadrul cuibului. reuniune de prieteni. -omului de cafenea îi opune omul de muncã. unde romanului i se facea educatia capitulãrii.. 42 ed 71). îi opune omul cu bun simt floarea virtutilor românesti. si sã încerce sã potentializeze pãrticica aceea bunã.. Elementele dinamice. împlinind si functia de Sef (Sef de cuib sau al cuibului central). Fiecare. In cuib. cum zicea el. a lasitãtii si a iresponsabilitatii. -disciplina. Si mai departe spune: . constient cã se pun cãrãmizi la înãltarea României Noi. de responsabilitate pentru grupul in subordine când era sã fie angajat in diverse actiuni.In timp ce încrederea in sefi si camaraderia vin de jos in sus. sã cumpãneascã bine posibilitãtile fiecãrui camarad. de inchinare si de jertfire. de vesnicã nemultumire si de desbinare îi opune: -încrederea in sefi. aici in cuib. aplecat in adâncul sufletului sãu. -omului de învârteli si afacerist îi opene omul cinstit in toatã acceptiunea cuvântului. Dintr'un început. cel ce aspirã spre omul nou. el învatã cã nu are decât un singur drept. ce este in fiecare din noi. Comanda unui grup mic cere eforturi. S. la implinirea ei. de cunoastere proprie si a celorlalti. * Sedinta de cuib. maximum treisprezece. acela de a da totul. aduce mica lui ofrandã. Cãpitanul opune: -Omul viteaz. a unei alte întelegeri a rostului si datoriei fiecãruia. normal odatã pe sãptâmânã. insã si întelepciune ca sã poata modela caracterele atât de diferite. pentru a asigura întelegere si importanta unei actiuni. -camaraderia. îsi completau educatia si in sensul de comandã. -si nu pregetã sa ardã cu fierel rosu miselia si trãdarea. astfel este asiguratã unitatea indispensabilã si luptei si victoriei. pag. Divinã. gen -capul plecat sabia nu-l tae-. minimul trei. acea fortã a sufletului care uneste într'o sfântã frãtie pe toti luptãtorii. -spiritului negativ. ce au aceleasi aspiratii si preocupãri pentru viitorul tãrii. Seful de cuib trebue sã aibã multã rãbdare. de a sacrifica totul pentru a asigura infãptuirea unei tãri «ca soarele sfânt de pe cer».. face primii pasi de cunoastere a unei alte lumi. C. dar mai ales conlucrarea unitarã cu tot elanul. 16 din 18 . disciplina vine de sus in jos. -omului imberb si plin de el. sacrificiu de timp. In aceastã tarã. acea fortã exterioarã care armonizeazâ toate vointele in vederea realizãrii aceluias scop (Vezi C. -omul ce rãspunde cu capul de actele lui.

adevãrate universitãti de educatie spre devenire a omului nou. originar din Bucovina. proaspãt ridicati la gradul de Comandant-Ajutor Legionar. Seful Regiunii Banat. dincolo cãrãmizi.. si apoi urmasul sãu. atât a pregatirii pe plan profesional cât si a capacitãtii de a se integra grupului. fie pentru o scoalã. sã confrunte cu ceilalti sefi de cuib problemele ce se iveau in unitatea lui. in cuibul central. dã la luminã toatã filozofia taberilor: . Aici. pentru a marca simbolic si trãirea fenomenului legionar si gradul de daruire. unde se fãceau cãrãmizi. se scoate piatrã si din pãduri se taie brazi si'n cântece legionare. seful unui cuib avea posibilitatea. originar din Galati. au mai fost ridicati la gradul de Instructor Legionar. TABERE SI SANTIERE In vara anului 1935 este o înflorire nemai întâlnitã pânã aici de santiere si tabere de muncã voluntarã. pe mãsura umilintei lui in fata uriasei sarcini ce sia luat pe umeri. ceiace exprimau prin cântecul «Dealul Negru». fie pentru o casã a unei vãduve sau o casã de odihnã. In cadrul centrului studentesc. dãruirea si dragostea cu care o îndeplineste. Petru Fleschin si Curuleac. mai putin sau mai bine. cât si Seful grupului FDC (Frãtia de Cruce) din Timisoara si imprejurimi. puterea de sacrificiu. de Misu Gaftoiu: . seful taberii dela Chintãu. Mircea Dimitriu si Augustin Micu. Dumitru Crihanã. Si bardul tineretii legionare. in afarã de sefii cuiburilor existente. eventual si a altora. Planul unei actiuni era pregãtit astfel.Cu bratele suim in soare catapetesme pentru veac. la sedintele cuibului central. organizarea si executarea lor sau a initiativelor pentru cari se obtinuse aprobare. In sistemul specific de organizare. însã in cadrul FDC. muncitori si intelectuali. lucreazã dragii camarazi.Se stinge var. incepând cu toamna anului 1936. in versuri de o simplicitate rarã. a justificat aceastã putinatate de ridicãri in grad. Aici. Se fac aici o fântânã. si dârz le tencuim cu sânge dac. Iar Stefan Curcã. Se discutau. * 17 din 18 . dar mai ales. Onofrei Ungureanu. iau parte si cei doi vechi Sefi de cuib. însã cu cea mai mare eficacitate. indispensabil in drumul ce au de strãbãtut pentru a clãdi un viitor demn neamului lor. din foc. clãdim pe piatra unghiularã. Horia Sima. din rapoartele sefilor de cuib. în tabere. ce încep sã emane cu intensitate tot mai mare in aceastã regiune.El va reusi. 8. Le zidim din stânci. altarul vrerii românesti.Am propus pentru ridicãri in grad un numãr extrem de redus de legionari. tineri si bãtrâni. Se discuta solutia datã de fiecare sau se preconiza una.. cam in felul urmãtor: . Acestia doi au fost ridicati la gradul de Instructor Legionar. se câstigã încrederea si se întãreste spiritul de unitate. prin cunoasterea si respectul reciproc. mãrturiseste: . cu suflet de crin si fruntea ca un iezer carpatin. ordinele sosite dela autoritatea superioarã. Radu Gyr. din mare. La sedintele cuibului central. ca sã fie realizat cu cel mai mic numãr de elemente.Clãdim din zori si pânã'n searã. noutatile culese de fiecare. in bunã dispozitie si cu drag. lângã Cluj. clãdim ca'n vremuri strãmosesti. se constata evolutia fiecãrui element încadrat.

vom învinge si vom iesi pe drumul cel bun. cu credintã.. pe Zguroiu. pentru educatia omului nou: . La Arnota am avut ocazia sã-i cunosc pe Crânganu si pe cei trei muschetari Stângã. am adus cu noi roadele experientii trãite. Istrate. Comanda o avea Andonescu dela Iasi . . Petru Fleschin. Ion Constantin a participat. in iad de vom ajunge. Lucia Trandafir. Eugen Ionicã. -. «Omul nou» trebuie sã aibã constiinta faptelor lui.«Sper cã: niciun legionar nu se va face vinovat de un astfel de act necugetat. Vasile Posteucã... Dintre cei originari din Oltenia. in parte.Lupta cu noi însine si cu ceilalti este grea. Pãrintele Doara.. Ing.. de vom fi uniti chiar pe drum gresit.. aici se tãia in stâncã drum spre mânãstire.. cu voie bunã si strâns uniti vom birui. cei câtiva cari am participat in vreuna sau alta din tabere.. Neamul romanesc este sãtul de lipsa de rãspundere. Gh. pe cari le-am împãrtãsit si celorlalti camarazi. au adus noutãtile din tabãra dela Chintãu sub comanda celui ce va fi printre «Decemviri». Stefan Curcã. farmacistul Popovici. Victor Belici. in luna Iulie. sub comanda Cãpitanului. -. comanda santierul. astfel: . Caratãnase. Petrus Stãnescu a lucrat in tabãra dela Drãgãsani. care a venit in «inspectie» si ne-a tinut o conferintã. La Arnota am mai cunoscut pe Bozântan. in tabãra dela Arnota. Gheorghe Constantin. Ceahlãi si Parângi. Alexandru Cantacuzino. însã cu dragoste. Ilie Radu. pentrucã poate angaja chiar rãspunderea grupului de care apartine. initiatã si condusã de advocatul Dr. unde s'a construit o casã culturalã. Amintesc dela Carmen-Sylva pe Tudose. îi priveam cu toatã admiratia. lungã.. cuartetul Hoinic. Legionarul angajeazã Legiunea prin actele lui. Nicu Pârâu a lucrat in tabãra dela Bãrãteaz-Banat. si.. citez. Nicoleta Nicolescu.. Pãrintele Cucuetu..Astfel. din preocupãrile Cãpitanului. Polihroniade. unde se fãceau cãrãmizi pentru Catedralã.. apoi primele zece zile din luna August. dupã caz. poate si Costicã Constantinescu. Eu am luat parte. Eugen Necrelescu. advocatul Leatu.Dacã ai gresit trebue sã plãtesti. in tabãra din Carmen-Sylva. Remus Tincoca. fatã de care trebuie sã rãspundã. în tabãra dela Carmen-Sylva. El insista ca fiecare legionar sã dea toatã atentia si sã mãsoare bine consecintele actelor sale. . Manta si Strugaru. in toamnã.» Marin BÃRBULESCU 18 din 18 .. in luna August. Din cele ce mi s'au întipãrit in minte si am asternut pe hârtie în «Mãrturii despre Cãpitan».Unitatea este esentialã. Vasile Marin. Sofica Nicolete... ne vom bate. Monoranu. De aceea.. feti frumosi coborîti din negura istoriei. volum apãrut cu ocazia semicentenarului Miscãrii. chiar rãspunderea întregei organizatii legionare. din grupul iesenilor. Olimpia Zeana.. Radu Gyr. lipsa de rãspundere în mânuirea banului public sau in conducerea politicã a intereselor vitale.