You are on page 1of 10

Paul Krugman, este un economist, autor, ziarist si eseist evreu american, detinator al Premiului Nobel pentru economie in anul

2008. Paul Krugman este profesor de stiinte economice si relatii internationale la Universitatea Princeton, fiind din anul 2000 cronicar al bi-saptamânalului The New York Times. Krugman este adept al teoriei lui John Maynard Keynes "Teoria generala a ocuparii fortei de munca, a dobânzii si a banilor". Keynes sustine combaterea crizelor de lichiditate prin injectie de lichiditate.Keynes este cel care spunea ca rezolvarea problemelor pe termen scurt conteaza, caci "pe termen foarte lung vom fi toti morti". Dincolo de keynesianism, cartea aduce o privire documentata asupra crizelor economice recente, inclusiv cea din 2008 si câteva abordari inedite. In anul anul 2003, Robert Lucas lanseaza o noua ideologie in ceea ce priveste macroeconomia. In ciuda faptului ca, in ultimii 150 de ani s-au declansat mai multe recesiuni, a sustinut ca alternanta neregulata a acestor perioade a fost imblanzita, fiind momentul ca lumea sa se focalizeze asupra cresterii economice pe termen lung. Tot in primele pagini ale acestei carti, este conturata ideologia prin mentionarea discursului “Marea moderatie” sustinut de presedintele Rezervei Federale, Ben Bernanke. El mentioneaza ca problema ciclului economic a fost redusa la stadiul de neplacere si ca nu mai reprezenta o prioritate. O prima cauza importanta a actualei crize economice o reprezinta ignoranta oamenilor, intrucat optimisiul prin care este tratata aceasta problema nu face decat sa mascheze adevaratul demers. Acest optimism este incurajat de capitalismul triumfator, avand in vedere ca in anii ’90, socialismul era rapus, fiind inceputul colapsului Uniunii Sovietice. In momentul in care are loc aceasta cadere, o noua era este disponibila pentru economie, avand in vedere cele cateva sute de milioane de oameni care au fost eliberati si au devenit cetatenii unor state pregatite sa acorde pietelor o sansa. Desi Statele Unite ale Americii se aflau in progres, multe state erau inca in dificultate economica. Japonia spre exemplu inca nu se regenerase dupa explozia economiei hipervenilate din anii ’90, sau cum Europa de Est suferea in continuarea de persistenta ratelor inalte ale somajului, mai ales in randurile tinerilor. Krugman prezinta in aceasta carte o teorie simplificata asupra crizelor economice. El prezinta modelul prin intermediul cooperativei de babysitting.
1

Nici nu este important motivul. chiar daca sistemul decreteaza ca oricare valoreaza un cupon. Consumul poate fi stimulat iarna doar daca participantii stiu ca vara vor putea cumpara mai putine sedinte de babysitting cu un cupon. orice membru poate cumpara o seara de babysitting de la cineva dispus sa ofere acest serviciu. stimulând pe unii membrii sa consume iarna (când este mai ieftin). la fel cum o banca centrala emite bani Sistemul asigura la schimbul echitabil de babysitting. pentru a obtine cupoane. Chiar daca exista persoane dispuse sa faca babysitting.Totusi. pentru a sta seara cu copiii pe rând. Respectivul va putea In alta zi sa primeasca la rândul lui servicii de babysitting contra cuponului câstigat. Solutia ar fi emiterea de cupoate suplimentare (ca In teoriile lui Keynes). sistemul se blocheaza. Pentru a controla jocul. pot aparea situatii In care majoritatea participantilor Incearca sa câstige cupoane. de exemplu vara un babysitting consta 2 cupoane. Daca cineva a consumat cele 5 cupoane initiale nu mai poate primi babysitting fara sa presteze la rândul lui. De exemplu iarna participantii ar prefera sa nu iasa In oras ci sa strânga cupoane pentru vara când pot sa mearga la picnic. când alte familii ies In oras. Cu ajutorul acestor cupoane. fiecare participant primeste initial un numar de cupoane. Cine doreste sa paraseasca din joc trebuie sa returneze cupoanele. ele nu pot intermedia schimbul fara cupoane. preferinta de a nu consuma poate sa apara la un moment dat In orice economie. si sa faca posibil ca vara sa existe totusi ofertanti de stat cu copii 1 . ei fac babysitting de calitate dar economia nu merge. In momentul In care foarte multe cupoane se acumuleaza la participanti care nu vor sa "consume" (din orice motiv).In ce consta in acest lucru? Un anumit numar de familii organizeaza o cooperativa de babysitting. "Fundamentele economice" sunt bune. Problema este ca orele de babysitting de vara sunt mai valoroase decât cele de iarna In preferintele de consum ale participantilor. si foarte putini doresc sa cheltuiasca cupoane. si unele sa si primeasca. deci cupoanele sunt practic imprumutate. dar asta nu rezolva fondul problemei. Astfel de asteptari inflationiste pot debloca economia.

in mare parte. cum aceste piese au evoluat extreme de mult. Rezultatul acestui sistem era o tara capabila sa adopte o perspesctiva pe termen lung sis a dezvolte una cate une ramurile ce puteau servi drept motoare ale cresterii economice. Intre anii 1953 si 1973. somaj scazut. aducand sistemul bancar al Argentinei aproape de prabusire. Aceste firme favorizate erau organizate sub forma unor companii din cadrul gruparilor “keiretsu”. profituri ridicate. In 1989. lucru ce determina o hiperinflatie. Reintoarcerea la aceasta forma politica a venit cu o moneda sanatoasa si pietele libere. care s-au dovedit extreme de eficace si au fost pastrate intacte pana cand tara a revenit la democratie. Cresterea economica a a fost. Astfel. Acest lucru a fost o mare prostie deoarece esecurile Japoniei nu erau cu nimic mai nesemnificative decat succesrurile ei. statul latin solicitand in mod constant imprumuturi la banci. Japonia a inregistrat o creste economica sustinuta. cunoscuta sub denumirea de “Criza Mexicana”. Sistemul nu trebuie sa intre Insa Intr-o bucla inflationista. speculatii 1 . Aceasta intotdeauna a fost supusa crizelor valutare si unei economii subdezvoltate. orasul Tokio devenind cea mai insufletita metropola din lume. Aceasta criza s-a raspandit in toata America Latina. Insa ca o ironie a sortie. Primul avertisment semnificativ este constituit de ignorarea crizelor existente in America Latina. a aplicat reforme economice brutale in Chile. ceea ce le conferea un grand mare de independent fata de actionarii din exterior. America Latina se reformase: s-au privatizat intreprinderile de stat. Aceasta crestere a dus la o “economie de cazan in fierbere” ceea ce presupune crestere rapida.altora acasa (pentru ca se câstiga mai bine).firme aliate organizate in jurul unei banci principale. toate aceste elemente castigand increderea interprinzatorilor straini. prin intermediul creditelor bacare si al licentelor de import indreptate in directia ramurilor industriale si a firmelor favorizate.care detineau pachete substantiale de actiuni fiecare din capitalul celorlalte. restrictiile la import fusesera ridicate. In 1994 deja se vorbea despre o noua America Latina si despre “miracolul Mexican”. dar cu timpul interesul acestora a pierit. o natiune preponderant agricola devenind cel mai mare exportator mondial de otel si automobile. considerandu-i pe japonezi nu chiar asa de grozavi si ajungand sa-i ignore. cupoanele câstigate vara trebuie sa ramâna suficient de valoroase iarna viitoare. Augusto Pinochet. Era o vreme cand succesele industirei Japoniei inspirau americanilor deopotriva admiratie si teama. inflatia era tinuta sub control. canalizata de planurile de strategie ale guvernului. O alta invatatura ar fi putut fi deprinsa din situatia intampinata si in Asia. 3 luni mai tarziu Mexicul a intrat in cea mai grava criza financiara. insa neputand fi returnate sumele solicitate.

Rezolvarea crizei datoriilor Americii Latine a facut ca investita in Lumea a Treia sa devina iar respectabila. a incecat sa-i recupereze din alta parte. Datorita creditelor neporformante acordate in timpul economiei hiperventilata. iar economia a plonjat in recesiune. Ingrijorata de excesele speculative. banca nationale obligata a Thailandei. bahtul. Banca Japoniei a inceput sa majoreze ratele dobanzii. Evadarea Japoniei din capcana era insa provizorie. An dupa an. iar daca recesiunea este una profunda. numai ca dezvoltarea din anul 1997 a monedei nationale. prim-ministrul Ryutaro Hashimoto a majorat impozitele pentru a reduce deficitul bugetar. in principal. la inceput fata rezultat dar din 1991 incolo preturile imbiliare si cele bursiere au scazut abrupt. hazard moral si astefel bancile Japoniei au creditat mai mult decat ale altor tari cu mai mult dezinteres fata de calitatea debitorului. ceea ce a incurajat un nou val de investii. Efactul asupra acestor tari a fost o expansiune masiva a creditului. deoarece multe bunuri fabricate acolo aveau componente produse in Japonia. ci si cu orice estimare rezonabila a capacitatii de crestere. Relasarea Japoniei s-a realizat in jurul anului 2003.imobiliare. La inceputul anilor 1990. In ciuda unei cresteri economice rapide in anii 1980 si 1990. In anul 1998. dar cu toate acestea. probelema fiscal nu a incetat sa existe. economiile dinAsia de Sud-Est dobandisera trasaturi asemanatoare cu “economia de cazan in fierbere”.ratele dobanzii din tarile avansate erau foarte mici din cauza ca bancile central incercau sa-si impinga economiile afara. ritmul de crestere a fost mai scazut. a declansat o avalansa financiara care a ingropat mare parte din Asia.5% in momentul scrierii cartii. Dar aceasta operatie a determinat cresterea ralelor locale ale dobanzii 1 . Japonia va cadea la loc in capcana din care a iesit. In anul 1997. prin vanzarea de actiuni. Pentru a preveni devalorizarea monedei nationale. iar multi investitori s-au orientat catre Lumea a Treia acum. a stragnarii care a urmat si a multor imprumutri care initial nu pusesera problem. acestea fiind “piete emergente”. obligata sa vanda bahti pe piata valutara. prognozandu-se un deficit de 10% din PIB si un raport intre datori publica si PIB ce depaseste nivelul de 100%. iar la inceputul anului 1996. Japonia a cazut in capcana lichiditatii. cu ajutorul exporturilor facute in Statele Unite si datorita dezvoltatii Chinei. nu doar in comparatie cu experitenta anterioare a economiei. dobanda acesteia la imprumuturi revocabile era de numai 0. Japonia a implementat un masiv program de investitii in lucrari publice. ajungand la nivelul de 60% din varful anterior. Thailanda ramane o tara destul de saraca.

PIB-ul real s-a prabusit cu 11 procente in 2002.ceea ce a facut creditele din strainatate mai accesibile. Majorarea ratelor dobanzii ar fi fost o noua lovitura data investitiilor. astfel ratele dobanzii au creste si ar reaparea interesul pentru creditele in valuta care ar urma sa fie reinvestita in bahti. iar rupia indonesiana se depreciase cu 30%. criza asiatica era in toi: Thailanda avea mari necazuri. In toamna anului 2005 marele boom al pietei imobiliare din Statele Unite a inceput sa se dezumfle. De indata ce preturile au scazut. Preturile imobiliarelor a inceput sa creasca foarte mult. aparitia unei crize nu a fost prea surprinzatoare. Pe la sfarsitul primaverii lui 2006. si astfel preturile au inceput sa scada lent. Singurul mod de a sutine valoare monedei national ear fi fost prin reducerea numarului de bahti aflati in circulatie. economia argentinei si-a revenit in forta. dupa o scadere cu 4% in 2001. Prima probelma a fost rigididatea sitemul de schimb valutar. moneda nastionala a Malayesiei fusese zdrobita. dar si aceasta obtiune era neatragatoare. Nenorocirea economiilor asiatice s-a produs din cauza ca noile datorii erau in dolari. apoi cu viteza tot mai mare. care probabil ar fi impins economia spre o depreiune clara. dar ea facea mai mult comert cu Uniunea Europeana si Brazilia. In acest moment a iesit la 1 . La inceputl lui octombrie 1997. Investitiile speculative care fusesera finantate prin credite ieftine in valuta au devenit nereturnabile ceea ce i-a determinat pe creditorii straini sa devina din ce in ce mai reticenti sa dea alte imprumuturii. iar sitemul valutar al acestei nu asigura un curs de schimb stabil nici fata de euro nici fata de realul Brazilian. Cu ajutorul unui angajament in cadrul caruia guvernul Argentinian a platit doar 30 de centi pentru fiecare dolar din datoria externa. care a demostrat cum politicele economice laudat de toata lumea pot duce la dezastru. incat devenise imposibil pentru multi americani achizitia unei noi locuinte. Aceste tari au devenit mai vulnerabile la “panica finainciara” pentru ca s-au transformat in economii de piata mai bune si pentru ca au profitat de popularitatea lor in fata creditorilor ca sa se indatorerze substantial catre lumea din exterior. si casele au inceput sa fie mai greu de vandut. Fiindca multe firme si persoane fizice aveau datori in dolari. care fixa pesoul la paritate de unul la unul cu dolarul american. iar numarul situatiilor de neplata a inceput sa creasca. Argentina a avut o criza de tip Asiatic in 2002. cresterera costului in pesos a unui dolar a dus la cazuri de falimente. iar alternative ar consta in lasarea libera a monedei. Avand in vedere toate acestea. lumea a inceput sa-si dea seama de slabiciunea pietei. Poate ca nu ar fi foast mare proiblema daca Argentina si-ar fi desfasurat majoritatea schimburilor comerciale cu Statele Unite.

asa cum s-a intamplat in Indonezia si Argentina. cladiri spatioase si pe un singur nivel pentru fabrici. lasand in urma lui. Valorile mobiliare cu dobanda licitata. Alan Greenspan a fost presedintele Consiliului Guvernatorilor. Raportul dintre preturile de vanzare ale actiunilor si castigul realizat si Raportul intre preturile locuintelor si chirii. preturile actiunilor au crescut. o era linistita. Au avut loc pierderi prin prabusirea valorii activelor financiare riscante. au scazut la un nivel de furnizare a creditului in valoare de 1. Rezultatul acestui proces a fost. si anume ratele dobanzii la biletele de tezaur americane au scazut aproape de zero. care a provocat o contradictie puternica a sistemului bancar din umbra. rata somajului a scazut. calculatoarele care au dus la cresterea productivitatii. o retragere masiva de fonduri banesti. dar in octombrie 2008 existau tot mai multe dovezi ca si cartile de credit intrasera in colimator. investitorilor li s-a luminat brusc mintea ca obigatiunile cu rang subordonat vor suferi niste pierderi serioase. Prin februarie 2007. Dar aceasta buna stare se datoreaza si tehnologiilor informationale si inovatiei folosite de marile firme. Acest lucru se datoreaza anilor Greenspan senini. ceea ce a dus impreuna cu eliminarea unei surse importante de cerere pentru locuinte. Insa vorbim de fapt despre doua baloane. Acest lucru a pus capat intregului proces de creditare substandard. Mandatul lui Paul Volcker. predecesorul eroului nostru. a preferat sa avertizeze unde duce entuziasmul pietei.iveala un adevar neplacut: executarea silita nu-i doar o tragedie pentru cei aruncati in strada. si nu prin prabusirea valorii monedei nationale. “se supraincalzea”. Primul moment al adevarului a venit in partea de inceput a anului 2007. Economia care se dezvolta repede. Creditul de consum a afost ultimul care s-a dus pe copca. s-au volatilizat. un alt sector bancar cu facto. un declin economic. deoarece in timpul erei sale au predominat vestile economice bune. Cateva exemple fiind electricitatea.2 trilioane de dolari la numai 700 de miliarde. iar preturile acestor titluri au plonjat vertiginos. insa Alan Greenspan in loc sa infraneze “balonul” prin majorarea ratei la dobanzi. Efectele comerciale garantate cu active. ci este si o afacere tare proasta pentru creditor. la numai 3 ani difrenta. la declinul de pe piata imobiliara. asteptand ca balonul sa se sparga. organul suprem al Sistemului Bancilor Rezervei Federale. din mai 1987 pana in ianuarie 2006. Economistii si expertii financiari stiau 1 . a fost unul greu. Dupa retragerea sa in glorie. cand a devenit vizibil ca imprumuturile substandard au dat de necaz. Au inceput sa se intample chestii absurde pe pietele financiare. dar povestea a fost in esenta aceeasi. numele sau era tarat in noroi. locuri de munca se gaseau usor. in fapt. iar cele doua recesiuni din aceasta perioada au fost scurte. putea duce la inflatie.

cu adevarat. iar in acest moment banca anunta faliment. un fost profesor de economie de la Princeton. In 2008 Fed-ul a anuntat ca va incepe sa cumpere si efectele comerciale. sa gestioneze ratele dobanzii si. Zvonul despre alte banci care au suferit retrageri masive de fonduri poate afecta si celelalte banci iar acest fenomen se numeste Panica bancara. cat si in economie vazuta ca intreg. si reprezinta un dezastru inedit pentru sistemul financiar al lumii. Doar ca se intampla la o scara mai inalta. duce imediat la retragerea in masa a fondurilor. pe data de 15 septembrie 2008. In 1990 cand balonul actiunilor s-a spart SUA a cazut in recesiune. Dar cu timpul si-au dat seama ca daca iau o parte din banii primiti in custodie si ii dau cu imprumut contra unei dobanzi vor castiga mai mult. Orice banca isi poate avea sfarsitul intr-un mod foarte usor. dar cand balonul actiunilor s-a spart. in urma curbei. acesta a intampinat mari dificultati in a obtine vreun efect de tractiune. nu prea pare sa fie asa. Toti stiu ca bancile isi au originea in aurari. Insa Greenspan a redus rata dobanzii. la nevoie. In vremurile normale. Dar acestea nu sunt vremuri normale. guvernele tarilor afectate au incercat sa se protejeze de repetarea pe viitor a experientei. 1 . criza incheindu-se dupa opt luni. poate uneori fals. Totul seamana teribil cu crizele valutare precedente-Indonezia in 1997 si Argentina in 2002. aceste miscari ar fi condus la un credit mult mai facil. Dat fiind faptul ca aurarii aveau seifuri bune. Din nefericire. atat pe pietele financiare. Insa balonul imobiliar cand s-a spart a avut repercursiuni rele datorita faptului ca sistemului financiar se schimbase si nimeni nu l-a apreciat la valoarea lui. cum ca banca nu mai are suficiente active sa ramburseze depunatorilor. Aceasta este. iar precedentele istorice n-au mai fost valabile. Cu toate ca era un savant al Marii Crize. sa le puna bancilor la dispozitie lichiditati. Alan Greenspan nu mai conducea Rezerva Federala. Evenimentul declansator se pare ca a fost caderea bancii de investitii Lehman Brothers. ei si-au gasit o activitate secundara si anume “pastratori de bani pentru altii”. Un zvon. a caror ocupatie era sa faca bijuterii. Dupa crizele financiare din 1997 si 1998.ca cel mai bun mod de a investi banii este in actiuni. iar si iar. Atunci cand criza financiara a izbit cu toata forta. Inca una dintre victimile colaterale ale celei mai recente runde de panica a fost domeniul “carry trade”. mama tuturor crizelor valutare. Menirea Fed-ului este sa realizeze doua lucruri principale. In locul lui a fost obigat sa se descurce Ben Bernanke. a fost inlocuit cu balonul imobiliar. Fed-ul lui Bernanke a mai suferit si de neajunsul de-a se afla. practic propunand sa preia activitatea de creditare pe care sistemul financiar privat nu vrea sau nu poate sa o faca.

Daca licitatia esua rata dobanzii crestea pana la un nivel penalizator. La intervale dese. cu toate ca acesti bani sunt investiti in active ce nu pot fi imediat lichiditate. cum suna titulatura sofisticata a fondurilor de heding. si din lume ca intreg. “Stapanii Universului” este un capitol in care autorul explica modul de functionare a fondurilor de investitii cu capital protejat sau fonduri de investitii cu acoperire contra riscului. ravagiul ecomonic s-a transformat in “dimineata fasta pentru America”. Un titlu cu dobanda licitata insemna ca imprumutatului i se asigura finantare pe termen lung. institutia financiara tinea o mica licitatie in urma careia noii investitori luau locul investitorilor care voiau sa-si retraga banii. toate vin sa indice recesiunea cea mai grava din istoria Statelor Unite. potentiala amenintare a armelor nucleare. firmele de hedging s-au retras dar si protestele lor au fost pe masura. Dar ceea ce ar trebui s ane ingrijoreze cel mai mult este lipsa de tractiune a politicii deliberate. Dar aceste riscuri crescande ale unei crize au fost ignorate in permanenta. daca valoarea activelor cumparate in pozitiile “lungi” creste sau si una si alta.O banca se defineste prin accesul imediat la lichiditati celor care au banii depusi. Guvernul a cumparat actiuni autohtone producand. Apoi guvernul a restrictionat tranzactiile “in scurt”. Intensitatea crizei creditului dupa caderea bancii de investitii Lehman. astfel. Mecanismul de functionare a fondurilor de hedging este explicat de autor in felul urmator: “Ceea ce fac fondurile de hedging este tocmai ca incearca sa profite la maximum de fluctuatiile pietei. Modul in care ele realizeaza acest lucru este prin a-si deschide niste pozitii “scurte” cu niste active […] si pozitii “lungi” cu altele. In ceea ce priveste economia potemkinista.” Hong Kong practica modelul consiliului monetar. Banii puteau fi blocati timp de 30 de ani. iar imprumutatorul avea acces imediat la banii lui. Cu o viteza incredibila. adica bancile aveau in deposit echivalentul in dolari americani al monedei locale in circulatie. Titlurile cu dobanda licitata aveau o dobanda mai mare decat cea primita de pe urma unui depozit bancar (insa acest sistem s-a prabusit la inceputul anului 2008). cresterea preturilor lor. “Titlurile cu dobanda licitata” reprezinta un tip de instrument financiar tranzactionabil inventat de banca de investitii Lehman Brothers in anul 1984 si consta in creditarea cu bani de catre persoane fizice institutia imprumutatoare. detinute de Rusia 1 . Profiturile apar daca pretul activelor din pozitiile “scurte” scade. o prabusire a increderii consumatorilor din clipa cand amploarea nenorocirii financiare a a ajuns pe prima pagina a ziarelor. criza subita de pe pietele emergene. incepand din anii 1980 incoace. Doua dintre cele cinci mari banci de investitii din America au dat faliment si una a fuzionat cu o banca comerciala.

prevedea pertubatia masiva a pietei. ar trebui facute. Unul dintre acestea ar fi. Totusi. intrucat pentru a profita de pe urma acestor crize valutare este necesar sa fi omul potrivit la momentul potrivit. Si-a atras. Pentru a face cat mai inteleasa importanta acestor fonduri de hedging autor ne prezinta exemplul economistului de nationalitate maghiara. Consideram ca pe langa avantajul foarte mare pe care il ofera aceste fonduri de hedging si anume posibilitatea de a obtine castiguri colosale. pe motiv ca nu efectueaza cheltuieli suficient de mari. totusi. Un exemplu este tranzactia sub forma unui imprumut pe care o companie aflata sub controlul apropiatii presedintelui acordat de catre o banca straina. oprirea scaderii cererii agregate prin cheltuieli publice finantate din deficit. fonduri de hedging. la licente de import. cum am amintit deja. Krugman de asemenea prezinta in cadrul capitolului “Crahul Asiatic” cum ca afacerile de familie erau deghizate in corporatii modern. In 1998 insa. Rezerva Federala a salvat LTCM. George Soro. intreprinderiile de stat au fost privatizate. câteva lucruri pot si. O alta soluie 1 . Mecanismul in sine il reprezinta specula. devalorizarea rublei a lovit operatorii financiari ceea ce a condus la efecte ridicol de mari in restul lumii. astfel. Krugman enunta ca acele crize s-au finalizat intotdeauna prin aparitia unor noi investitori. lansat de administratia Obama. intrucat ele joaca un rol important in ceea ce priveste economia unei natiuni. care prin infiintarea fondului Quantum a reusit sa contribuie la devalorizarea lirei sterline. kintesenta genului modern ai carei savanti nu puteau. In 1998 a aparut o concurenta acerba intre fondurile de hedging. intrucat in momentul in care “Criza Mexicana” s-a terminat. fiind interdependente. ai caror proprietari ofereau un tratament preferential: acces privilegiat la credite. la subventii din partea statului. Nu putem spune ca o societatea actuala este dominate de marile corporatii.mostinitoare a fostei URSS. Krugman critica programul de stimulare a economiei americane. ci mai degraba ca intre acestea exista o relatie directa. acest tip de fonduri de investitii prezinta dezavantajul ca poate duce foarte usor la pierderea capitalului investit. unui fond de hedging poate sa-I inghita rapid tot capitalul. Spre exemplu. Consideram ca societatea actuala este influentata de marile corporatii ale lumii. in primele capitol ale acestei carti sunt prezentate crizele intampinate de America Latina. in opinia lui Krugman. Unele fluctuatii ale pietei care s-ar putea sa nu le para prea mari unor investitori obisnuiti. insa acest lucru nu era posibil daca statul nu intervenea si nu scadea rata inflatiei. a determinat SUA sa implice FMI in ajutorarea cu bani a Rusiei astfel incat aceasta si-a folosit armamentul nuclear ca garantie la imprumuturi.

nu ofera totusi solutii definitive si clare. este o carte pentru cei care vor sa Inteleaga rolul fluxurilor internationale de capital In producerea crizei. In concluzie analiza lui Krugman. Din acest punct de vedere. oricât de bine ar clarifica contextual macroeconomic In care s-a produs actuala criza. nu pentru aceia care cauta rezolvarea situatiei.propusa de Krugman este punerea din nou In funciune a mecanismului creditarii deoarece populatia nu dispune de lichiditatea necesara pentru a crete cererea agregata care ar porni din nou motorul economic. 1 .