You are on page 1of 24

România literar

\
®
Revist\ a Uniunii Scriitorilor din România Director: Nicolae Manolescu

anul XLIII 2 septembrie 2011 24 de pagini 2,5 lei

35

Acest num\r apare cu sprijinul

Finan]at\ de Consiliul Jude]ean Alba

interviu realizat de Ilie Rad\ Eveniment

Festivalul [i Concursul „George Enescu”
Dumitru Avakian: A început o nou\ edi]ie z Avanpremir\ editorial\: H. C. Robbins Landon: Ultimul an al lui Mozart Christopher H. Gibbs: Via]a lui Schubert z Un nou trio pe scena muzical\ româneasc\
z

Tema lunii iulie: C\r]ile colegilor mei semneaz\: GABRIEL CHIFU [i IULIAN BOLDEA Dou\ povestiri de BEDROS HORASANGIAN

Vasile Voiculescu – noi contribu]ii biografice

e Manolesc3u la o ic N e d II p. r]i Via]\ [i c\m chinezoaic\ – ]a u ic i [ c .3 Balza iel Chifu – p r b a G e d le z z Pu lectur\ Terapie prin – p. 4 ea Iulian Bold l p , p Ion Po oetu Mircea Mih\ie[ – p. 5 ) e Contrafort ed dincolo de mormânt (IV eanu orn Memorii d , Lumini]a C a c r Ia a li Iu e Recenzii d anu – p. 6 tlo[ – p. 7 e v o [ o C l ie r b Cio [i Ga r\ de Cosmin a r e t li a ic n o Cr Negru pe alb 8 on – p. im il F a n ia r a Poeme de M r de Sorin Lavric – p. 9 ilo Cronica iddee t Gustul fi is dure Mihaela Mufe eie – p. 10 m e d , 16 l a n r Ju icu rafice – p. 11 g ln e io t b s o ii P ] u e h ib g r t r n Gheo . 12-13 scu – noi co Vasile Voicule Bedros Horasangian – pp . 14 i de Dou\ povestir r de R\zvan Voncu – p di]iilo u Tudoran? Cronica eia i Rad p. 15 Resurec] luiei de Horia Gârbea – ac] in culoarele timpului Po[ta red d pr 15 Via]\ zorn\in ii de Rodica Zafiu – p. b m P\catele li ezam\gire – p. 16 Am\gire [i d \toare de Mihai Zamfir Tropice sur`z . 17 Clim\ itru Avakian i „George Enescu” – p m u D e d l\ a zic lulu Cronica muo i]ie a Festiva a – p. 18 d e \ u o n t A începu T\n\soaic e r t e P e d r e eli de culori ie t u Arti[ti `n a[tu c o e p l ca ici – p. 19 v ie h c it Iubind ora M lo e lui de Ang Cronica filmu la Paris andon Un american ditorial\: H. C. Robbins L e Avanpremier\ i Mozart – p. 20 lu Gibbs Ultimul an al ditorial\: Christopher H. e Avanpremier\ rt – p. 21 ube Via]a lui Sch eard – p. 22 Magda Grigonrlecturii, dup\ Pierre Bay easc\ – p. 22 Meritele no scena muzical\ român pe Un nou trio 23 p. Meridiane –

România literar\ ®
Revist\ editat\ de Uniunea Scriitorilor din România [i Funda]ia România literar\ Redac]ia: NICOLAE MANOLESCU – director GABRIEL CHIFU – director executiv IONELA STANCIU – secretar general de redac]ie MARINA CONSTANTINESCU – redactor LUMINI}A CORNEANU – redactor ANA CHIRI}OIU – redactor COSMIN CIOTLO{ – redactor asociat SORIN LAVRIC – redactor asociat ANGELO MITCHIEVICI – redactor asociat Corectur\: VICTOR GODEANU (pag. 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13), NINA PRUTEANU (pag. 1, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24). Concep]ia grafic\: MIHAELA ßCHIOPU rii `ntr re vâr rste” ”) (varia]iuni pe tema „c\l\tor Fotoreporter: ION CUCU Tehnoredactare computerizat\: IONELA STANCIU GEORGE MAXIMILIAN IONESCU Prelucrare imagine: VALENTINA VL|DAN Coresponden]i `n str\in\tate: RODICA BINDER (Germania), GABRIELA MELINESCU (Suedia), LIBUŠE VALENTOVÁ (Cehia) Funda]ia România literar\ , Calea Victoriei 133, sector 1, cod 010071, Bucure[ti. Director administrativ: VALENTINA VL|DAN Secretariat: SOFIA VL|DAN , GHEORGHE VL|DAN Cont `n lei: BRD-G GSG Agen]ia {incai, RO91BRDE441SV59488894410. Cont `n valut\: BRD-G GSG Agen]ia {incai RO87BRDE441SV59488974410 (USD), RO37BRDE441SV59489004410 (EUR) Conform prevederilor Statutului, Uniunea Scriitorilor din România nu este responsabil\ pentru politica editorial\ a publica]iei [i nici pentru con]inutul materialelor publicate. România l iterar\ este membr\ a Asocia]iei Revistelor, Imprimeriilor [i Editurilor Literare (A.R.I.E.L.), asocia]ie cu statut juridic, recunoscut\ de c\tre Ministerul Culturii [i Patrimoniului Na]ional. ISSN 1220-6 6318

re, i litera t e i n â un Rom nului”, s A Premiile a e t r a ul t [i „C cu sprijin e t de debu a d r o ac ul i Anonim ie ] a d n u F

Din decembrie 2010, revista România literar\ apare cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii [i Patrimoniului Na]ional
e-m mail: romania_literara@yahoo.com; revistaromanialiterara@gmail.com; http://www.romlit.ro; tel.: 021.212.79.86; fax: 021.212.79.81 Imprimat la FED PRINT Revista apare cu sprijinul Administra]iei Fondului Cultural Na]ional. Pre] de vânzare: 2.5 lei

2................................................................................................................................................................................................. România literar\ num\rul 35 / 2 septembrie 2011

Pentru rubrica Po[ta redac]iei, textele vor fi trimise pe adresa: posta.romlit@gmail.com

. dar [i dintre postcomunismul din cele dou\ ]\ri. traduse cu ani în urm\..” Rezumând. Am apelat la Don Quijote. unul. Cartea îmbrac\ forma corpului uman. fiu al unei poete cunoscute. Nu-mi era str\in\ limba lui. drept „o relicv\”. implicarea este intens\ [i dureroas\. iar unitatea de ton. Pop dimensiunea moral\ trece în metafizic extrem de u[or.. habar n-avusesem c\ exist\.. cu însu[iri remanente.... ea s-ar situa. Nu [tiu s\ fi scris vreun rând. când exist\. chiar. vreme de vreo s\pt\mân\... r\mâne str\in.. scris în francez\ [i publicat la Paris în 2000. episod f\cut public de curând. am primit de la p\rin]ii mei... ca exemple str\vechi de foloase trase de pe urma c\r]ilor. când acest lucru mai era îng\duit.. Romanul lui Dai Sijie con]ine câteva extraordinare metafore ale rostului cititului în via]a omului. la rândul lui....... De aceea.. la desp\r]ire.. rod al unei lumi precum aceea în care tr\im [i care seam\n\ prea pu]in cu lumea lui Cervantes sau chiar Borges. cu ceva din m\re]ia unui biserici de lemn.. În închisorile comuniste române[ti. ca s\ nu mai vorbim de aceea a arabilor din anul 1000. dar în loc de asta/ stau [i tremur în fa]a unei sticle pe jum\tate goale/ [i m\ gândesc deja la urm\toarea ca la singura salvare.. cu densitatea peste 5.. Mih\ilescu). Eu am luat cuno[tin]\ de ea în 2002. iar efectele ei sunt benefice.. Existau. cheltuial\ [i suspin.... nepotrivirea fundamental\ dintre ins cu interioritatea sa ultragiat\ [i loc . Unul dintre ei se îndr\goste[te de o frumoas\ croitoreas\........ „Frumuse]ea unei femei este o comoar\ nepre]uit\”.... gr\bit [i nemeritat... poetul datând-o...... de care aminteam. cartea lui Mircea C\rt\rescu. M-a chinuit mult\ vreme gândul de a g\si argumente în favoarea utilit\]ii de a citi c\r]i. dou\ c\r]i po[tale. Poezia sa este. [tiam destul de multe despre „revolu]ia cultural\” din China ca s\ nu fiu uluit (c’est le moins qu’on puisse dire!) de simpatia de care Mao se bucura printre intelectualii de la Tel Quel . acestea î]i las\ tot o impresie... b\iatului pe care îl p\r\se[te. nimic. ca [i romanul de debut al lui Andreï Makine. dat\ fiind problematica volumului meu de memorii din 2002. Unul dintre ei. f\r\ vreo hart\ la îndemân\. ca înveterat cititor de poezie. tonalitate perfect g\sit\. tinzând probabil spre limita de sus. cu c\ru]a [i pe jos. o fat\ de vârsta lor. cum ar fi Philippe Sollers. citindu-i numele în publica]ii foarte serioase sau pe coperta unor c\r]i apreciate de critic\.. Pop. un anumit episod nepl\cut din biografia lui Ioan Es. [i.... ba cu trenul...../ iar de moarte nu se [tie. Î[i descoper\ cu aceast\ ocazie talente de povestitori orali. În aproape trei ani. concluzia posibil\ dup\ lectura romanului lui Dai Sijie este mult mai ambigu\.. Pop.. de un firesc deconcertant........ nu-mi putuse. Corpul uman ia forma c\r]ii. la fel de ostenit precum pornisem.... Scindarea e v\dit\ la tot pasul... cartea lui Ioan Es.. urmat de acela intitulat chiar Via]\ [i c\r]i. Dezacordul...) B\ie]ii ob]inuser\ îng\duin]a unor zile scutite de munca obligatorie în min\ sau în orez\rie gra]ie talentului lor de a le povesti localnicilor filme [i c\r]i.. f\r\ bucurii.. C\l\torisem la-ntâmplare..... scriind eu însumi un volum de poezie.... Chiar cei trei critici literari. nu m\ uit în l\turi sau în sus. care înso]esc cu frazele lor de pe coperta a patra aceste poeme... Micu]a croitoreas\ se dovede[te la fel de sensibil\ ca [i Doamna Bovary la sugestiile c\r]ilor... 3 . din închisoare... nu înainte de a o îmbr\ca pe ea îns\[i cu balzaciana blan\. recunoscând izbânzile. Nu aveam cum s\ cunosc romanul lui Dai Sijie când lucram la cartea mea Cititul [i scrisul..... autor al romanului Balzac [i Micu]a Croitoreas\ chinez\. Ca [i scrisul.. un biet intelectual din Est. de-a lungul timpului. Se l\sase seara când am ajuns la prima cas\. Mi se pare singura atitudine acceptabil\. le îndeamn\ pe tinerele doamne s\-[i prezerve în mod egoist comoara dat\ de Dumnezeu? C\ frumuse]ea fizic\ trebuie a[ezat\ mai presus decât aceea a sufletului? Sau c\ frumuse]ea trupului î[i are ra]iunile ei pe care morala nu le cunoa[te? În]eleag\ fiecare ce vrea. cu al c\rei st\pân m-am în]eles mai mult prin semne ca s\ primesc g\zduire.. poate [i fiindc\. c\ci nici via]\ n-a viat. f\r\ regrete. valabile mai cu seam\ pentru cei care n-au dobândit deprinderea cu pricina [i care sunt....... Mi-au lipsit exemplele recente. de asemenea interzise. de departe. pe care de fapt îl citeaz\.. Lectura. M\ întreb ce anume o face s\ mi se par\ astfel... unde informa]ia era cenzurat\ drastic. Faptul c\ Havel putea citi [i scrie în închisoare marcheaz\ o diferen]\ considerabil\. M-am întrebat din prima clip\ [i continui s\ m\ întreb [i ast\zi cum au citit-o Sollers [i tovar\[ii lui de drum.).... Terapie prin lectur\ C Nici ast\zi.. Era prima carte a cineastului chinez cu acela[i nume. Citeam „Carnetele” lui Mauriac din „Le Figaro” (la înapoierea în ]ar\ le-am [i comentat) în care le gauchisme à outrance al celor de la Tel Quel era ]intuit la stâlpul infamiei. cuceritoare prin minimalismul ei asumat. de poezie. desigur.... unul dintre cei mai puternici pe care îi avem../ unde timpul [ade înc\ ghem [i nedesf\[urat. în stare s\ te vindece de depresia [i de intoxicarea pricinuite de mald\rele de plachete proaste. dintre ins [i el însu[i ./ vom vâsli spre începuturi...... Între experien]ele lirice de azi.. trei adolescen]i expedia]i la reeducare într-o regiune muntoas\ [i înapoiat\ din vestul Chinei. dintre ins [i ceilal]i ori... de la Polirom. grani]ele dintre cele dou\ teritorii sunt desenate cu linii foarte sub]iri [i aceasta e înc\ una din calit\]ile lirismului s\u de ast\zi... chiar [i atunci când poetul emigreaz\ din versuri în pagini de proz\. Halima. iar asumarea gre[elii. cu haina [i îi cite[te micu]ei croitorese textul.. în speran]a de a o cultiva. dar care.... Unul dintre b\ie]i transcrie o proz\ de Balzac în interiorul hainei din blan\ de oaie pe care o purta..// nu.. Prefacerea operat\ de lectur\ nu mai e o frumoas\ abstrac]ie. parc\ de la sine. Dac\.actualitatea „ via]\ [i c\r]i II de nicolae manolescu „ puzzle de gabriel chifu Balzac [i micu]a chinezoaic\ ând am fost prima dat\ la Paris.... din scriitori occidentali [i ru[i clasici. la lumina l\mpii cu gaz... nu doar dintre comunismul românesc [i acela cehoslovac.... care va lansa câ]iva ani mai târziu un manifest promaoist.. în urm\ cu patru ani. cartea era interzis\. care descre[te mai ceva ca untdelemnul/ într-o lamp\ dup\ miezul nop]ii. convins c\ a opta zi m\ voi întoarce în tot mai îndep\rtata capital\ f\r\ amintiri.. [i ea a fost întâmpinat\ cu entuziasm de Bernard Pivot la emisiunea lui de televiziune Bouillon de culture [i de al]i critici. Dac\ am compara-o cu metalele.. sau „nuan]ele acestei nenorociri... ca înspre un fund de sac.. îi spune ea....: „printr-un geam îngust de ghea]\ strecura-ne-vom în veac.. a[ zice c\ sunt caracteristicile acestei etape de pronun]at\ dimensiune moral\: „o.. Iar austeritatea stilistic\.. c\ e capabil de virtuozit\]i stilistice în sine.. ci un transfer concret de la carte la om. î[i schimb\ semnul în chip spectaculos..... Pop a fost bucurie pentru mine.. nu-mi pot re]ine un sentiment de stupoare. ba cu autobuzul. m-am ferit s\ ascult alte voci. dar sunt sigur c\ mi-ar fi folosit.. dar interzise.. aduce cu el un geamantan vechi plin ochi de c\r]i. micu]a croitoreas\ se las\ „corupt\” de lectur\ asemenea Doamnei Bovary. una programatic\. de origine burghez\... coeren]a se p\strez\: „Pân\ s\ ajung în a[ezarea asta. Ce s\ în]elegem de aici? C\ Balzac.. o a[tep]i ca pe o form\ de terapie.. povestirile orale... austeritatea stilistic\ [i o anumit\ tonalitate a confesiunii.” De fapt. dac\ a putut s\ provoace asemenea literatur\!) Economia de mijloace ornamentale sare în ochi.. În ce m\ prive[te.. în esen]\.. Testamentul francez. Nimic nu-i putea îns\ clinti din admira]ia lor pentru „revolu]ia cultural\” care trimisese la reeducare în „comunele populare” milioane de intelectuali [i de tineri. Faptul c\ regimurile comuniste blocau accesul la lectur\.... total\.. poezia scris\ de Ioan Es. pe furi[. Cum a fost mai înainte [i volumul lui Ion Mure[an. unde se reg\sesc platina [i osmiul.(. de fapt. (În ochii mei.. în toamna lui 1967..) cum s\ mai speri la mântuire/ [i f\r\ mântuire cum s\ mai crezi c\-ntr-o zi/ duhovnicul va reveni [i te va lua de mân\/ [i te va duce acolo unde/ nu-i dependen]\. când se anun]\ apari]ia unei c\r]i semnate de un poet a[a cum este Ioan Es. Poetul subliniaz\ acest lucru în capitolul potriviri dup\ alecsandri & co. În mod ciudat..... „ E o misiune deosebit de ingrat\ s\ fii obligat s\ cite[ti.. Printre ace[tia dinurm\ s-a aflat [i Dai Sijie.. ce e drept. dar eu.. Prietenul lui se îmbrac\..... este.. cât a[ dori acum s\ m\ rog... puzderia de produc]ii lirice anoste cu care diver[i autori asalteaz\ redac]iile. Cât adev\r este în aser]iunea c\ scriitorii români nu se citesc între ei? Nu [tiu al]ii cum sunt. Pop este o poezie dens\. la Borges [i la al]i autori de opere celebre. s-a speculat pe tema criticii îndreptate de Flaubert contra nocivit\]ii romanelor romantice de dragoste... o poezie grea.. sau „o geografie hipnotic\ a mor]ii vii [i a agoniei ca tr\ire substan]ial\” (Dan C. m\ str\duiesc s\ uit de mine din când în când [i s\-i descop\r pe ceilal]i cu bun\ credin]\. dar nu e sigur c\ transformarea ei trebuie considerat\ neap\rat negativ\.. cei mai numero[i. în leg\tur\ cu Madame Bovary. Romanul e povestea a doi. noaptea. irecuzabil. a fost luat\. într-o m\sur\ mai mare sau mai mic\.... la Ioan Es.. dar de în]eles n-o-n]elegeam.. ar fi sursa acestui lirism dens. cu totul regretabil......... studen]i [i elevi. simplu.. în stare s\-i lase cu gura c\scat\ pe ]\ranii aproape s\lb\tici]i în mijlocul c\rora îi adusese soarta... care tr\ia într-un sat vecin [i c\reia îi cite[te din Balzac. las\ impresia c\ vorbesc la unison: „o puritate excep]ional\ a tragicului” (Nicolae Manolescu)... le modific\ b\ie]ilor în]elegerea vie]ii... dup\ ce s-a vândut doar în Fran]a în o jum\tate de milion de exemplare.. (În parantez\ fie zis.. negre[it.. pân\ nu termin lucrul. am citit unelte de dormit [i m\rturisesc c\ a[tept\rile mi-au fost r\spl\tite: [i acest nou titlu al s\u îmi înt\re[te convingerea c\ ne afl\m în fa]a unui poet extraordinar. bun\oar\.... n-a avut un ecou public pe m\sur\. discursul este alb. despov\rat. cartea alcool.” În rest. îl p\r\se[te pe prietenul ei [i evadeaz\ la ora[. m\ uit doar la lichidul din\untru.. Nu pot s\ cred c\ era mai pu]in la curent cu ororile din China decât eram eu. cu o jum\tate de an înainte de evenimentele din mai 1968... ale dezastrului individual” (Daniel Cristea-Enache). ca redactor la o revist\ literar\..... critica a remarcat-o. poezia unei ap\s\toare negativit\]i pe care..... à la manière de.... unde face demonstra]ia c\ st\pâne[te tehnici subtile. fire[te. stabilit în Fran]a în 1984. În fiecare poem avem sentimentul c\ asist\m la desf\[urarea unei dramatice confrunt\ri între aceste p\r]i.. „ România literar\ num\rul 35 / 2 septembrie 2011. De altfel. în traducerea Danielei Boriceanu [i cu postfa]a temeinic\ a lui Alexandru C\linescu. Cu oarecare întârziere (explicabil\... de altfel. în zona metalelor grele. tradus\ în numeroase limbi.. dup\ ea.... ca [i prin lipsa de emfaz\ autoriceasc\. m\ mul]umesc s\ recitesc cartea... fiindc\.

E drept.... Reac]ia la elementele mundanului. în fond... România literar\ num\rul 35 / 2 septembrie 2011 . pur [i simplu.1929 ...s-a n\scut Grigore Grigore 5. prin spiritul livresc care le anim\...09.// Al]ii îns\/ au fost ferici]i.. asimilând creator. codificat\ în grila memoriei culturale recuperatoare. o capacitate incontestabil\ de reînnoire a timbrului liric. Un portret sugestiv al lui Ion Pop ne ofer\ Petru Poant\: „Poet în critic\ [i critic în poezie. Multe dintre versuri au alura unei arte poetice in nuce.. cu reverbera]ii afective oarecum diminuate.tema lunii: c\r]ile colegilor mei „ iulian boldea r eflexivitatea. în grila teatralit\]ii... modalit\]ile optime de racordare la sensibilitatea cititorului.1963 .. cu ritmurile dereglate [i cu metamorfozele ei nelini[titoare.09. Elegii în ofensiv\.. Viziunea poetic\ traduce un echilibru fragil: între angoas\ [i înseninare../ ce de subtil\ hermeneutic\... pur din lipsa complica]iilor suflete[ti./ m-am hot\rât.s-a n\scut Nicolae Georgescu 6... între dizarmoniile fenomenalit\]ii [i utopiile muzicale ale poeziei.09. con[tiin]a efemerului [i a fragilit\]ii propriei condi]ii. cultura. cum scrie Mircea A. dar [i inefabile. semnifica]ii [i medita]ii asupra lumii [i a textului ce o încorporeaz\. cu fiecare volum publicat. lirica lui Ion Pop ni se reveleaz\ atât din perspectiva registrului livresc al imaginarului. dovedind.1817 ..1921 . 2002) 6..s-a n\scut Spiridon Popescu 4.. concis [i pregnant.09. îns\.s-a n\scut Alexa Gavril Bâle 4...09.. sunt. Gramatic\ târzie (1977) [i Soarele [i uitarea (1985) sunt volume în care imersiunea în imaginar cap\t\ accente livre[ti tot mai pronun]ate.. acela al literaturii..... 1994) 5. redându-le o statur\ afectiv\ reculeas\ [i deloc arbitrar\. asumarea realit\]ii sub spectrul gravit\]ii [i al unei etici subliminale pune în chestiune îns\[i alc\tuirea precar\ a lumii.09.. dotat cu un foarte fin umor al ideii”.1950 .. cuprinde versuri în care sensibilitatea ultragiat\ a eului liric se repliaz\ în amintirea cu contururi livre[ti..1819 ... de echilibru [i de construc]ie ra]ionalizant\.... de revitalizare a inspira]iei [i de refic]ionalizare a toposurilor predilecte. –/ ce de ars combinatoria.s-a n\scut Victor Valeriu Martinescu (m. 1937) 7.09. galant din timiditate [i din nevoia de a fi sociabil..../ cum.. C asumându-[i o voca]ie exorcizant\: „în col]ul de sus al ferestrei/ v\d frunze de nuc tremurând/ în boarea amiezii/ [i-o pan\ de graur c\zând. Nicolae Manolescu observa.s-a n\scut Alexandru Dobrescu 5. 1865) 6../ s\-mi încerc [i eu norocul/ [i s\ m\ geometrizez”)./ cu atâtea centre peste tot/ [i cu circumferin]ele nic\ieri? (S\ fii [i Tu o piatr\ aruncat\-n ap\?)” (Psalm). Ion Pop g\se[te. pe de alt\ parte.09.s-a n\scut Nicolae Filimon (m.. În volumul Litere [i albine (2010). dimensiunile simbolice [i mitice... într-o ambian]\ scriptural\ ce îl al\tur\ pe Ion Pop de al]i reprezentan]i ai genera]iei sale.. în care propensiunea spre elementaritate este transpus\ într-un peisaj citadin..s-a n\scut Ionel Ciupureanu 5.1996 . care este îns\ o deprindere.s-a n\scut Dumitru Corbea (m... în beneficiul amplitudinii meditative de care se resimt aceste versuri cu t\ietur\ ferm\. printr-o hermeneutic\ ce extrage sensurile unei existen]e agonice din perimetrul unei lumi carnavale[ti („M\ recitesc. poate. Ion Pop subliniaz\.09. 1981) 5.. Al...s-a n\scut Adrian Marino (m... cu sensurile ei dezafectate. subminându-[i. tratate.. De altfel..s-a n\scut Emilian B\l\noiu 5.....s-a n\scut Mihail Kog\lniceanu (m. a revela]iilor r\nii.. cum s-a mai observat. cu deschidere spre idee.... într-un univers marcat de aleatoriu... Existen]a sa pare un ceremonial desf\[urat dup\ un cod anume..s-a n\scut Alexandru Dumitru 5. iar livrescul [i existen]ialul se întrep\trund („un fel de emblem\.09./ dintre via]\ [i text. dincolo de înf\]i[\rile [i chipurile ei în aparen]\ banale. punând un conven]ionalism manierat. mai ales. Un melancolic.... mâncând versuri.. adesea. de fapt. O prezen]\ recurent\ în acest volum este ideea evalu\rii realit\]ii prin reversul ei. resursele ordonatoare ale instrumentelor intelectului sunt cele care induc o stare de armonie [i de securizare a fiin]ei.1902 . toate acestea sunt relativizate de o con[tiin]\ autoironic\ a condi]iei umanului sau a transcenden]ei.s-a n\scut Ion Arie[anu 4. 1922) 6. despre intertextualitate..09. uneori cu o ironie atins\ de un u[or sarcasm („Când s-au trezit cu un pumn în gur\.. –/ atât de de[tept [i de inventiv..09... Prudent [i mig\los. între zgomot [i armonie....s-a n\scut Gheorghe Mih\il\ (m. Cistelecan are dreptate s\ scrie c\ „Litere si albine e un volum ce st\ sub semnul sanc]iunii. Fic]iunea sau.... conjugat\ cu spasmele singur\t\]ii („Iat\ [i ora/ când nici o durere/ nu m\ mai doare.. [i-ntr-un târziu.09. deconstruc]ie!// Când nu voiam. copil\ria... care confer\ versului o t\ietur\ decis\ [i. circumscriu un univers de sorginte blagian\..09...../ pentru foarte pu]ini/ îmi va fi [i moartea”. Ion Pop are un singur «viciu»....a murit Dan De[liu (n. totu[i. Cistelecan remarca modul în care poetul se transform\ dintr-un „prizonier al conven]iei” într-un „rentier” al acesteia./ de-atâta luminoas\ osteneal\/ uitând încet./ a comunic\rii. Al. dar [i u[or amuzat în toate gesturile sale../ ce de construc]ie.1957 . un «viciu» superior.. E un gând/ care m\ consoleaz\ cumva/ [i-mi explic [i de ce/ îmi revin în minte... Poemul însu[i....1910 ./ mul]i dintre ei/ au amu]it pe vecie.....09..s-a n\scut Catinca Ralea (m.1948 ..s-a n\scut Alexandru Vlahu]\ (m..s-a n\scut Gheorghe Neagu 4... a unei asceze a tr\irilor derulat\ dintr-o perspectiv\ cartezian\ („Dup\ cincizeci de ani nu po]i fi/ decât poet postmodern. în acela[i timp. recurente în poemele lui Ion Pop sunt timpul... Ion Pop este un ingenuu inhibat de universul c\r]ilor. de orice didacticism: „Ah.. Cuvântul devine o tem\ obsedant\.1930 . iat\. 1927) 5.a murit Gavril Scridon (n.. cu un titlu situat sub semnul paradoxului oximoronic. s\ v\ spun/ decât/ c\ sunt un biet om/ care moare încet/ printre atâtea chermeze [i d\n]uiri”). accidentele fenomenalit\]ii sunt retran[ate în relieful sinelui poetic...1944 .. resursele de originaritate./ abia mai pâlpâind. Diaconu..s-a n\scut Mioara Cremene 6.1947 ./ pu]inul aur:/ poate c-o s-o fac s\ cad\ mai încet” (Moment). din poemul Cactus expune. Primele volume publicate de Ion Pop..... riguros-axiomatic\: „Pe obraji m\ ardeau înc\ urmele pietrei/ din b\rbia zdrelit\ se mai prelingea câte-un strop negru. nu se îngra[\ totu[i.. poetul e mult mai atent la detaliile realului..09. tot a[a. s\-i prind în vârful/ creionului. alt\dat\. temele obsedante... 1891) 6. c\ poemele lui Ion Pop tr\deaz\ ceva din voca]ia critic\ a autorului.1923 ./ ci. atât din perspectiva referen]ialit\]ii. pozi]ionarea eului fa]\ de propriile limite. a durerii... reflexele mitice ale realului etc. ce nu exclude dialogul intertextual: „Cum te vei fi sim]ind.... Nu întâmpl\tor.09. într-un orizont intertextual prin care contamin\rile [i interferen]ele culturale sau livre[ti î[i dovedesc din plin viabilitatea [i sensul constructiv ce configureaz\ simbolica unei memorii poetice din care transpar interoga]ii. cerc cum e[ti..... Reflexivitatea. 1919) 5... un volum de exerci]ii cotidiene de «înseninare» [i acomodare”.s-a n\scut {erban Cioculescu (m. în care natural\ nu-i decât pudibonderia.. Doamne. articulat\ sub specia unei ra]ionalit\]i asumate plenar. iar tema cuvântului sau cea a dezr\d\cin\rii eului sunt articulate într-o ambian]\ ce nu refuz\ prozaismul sau resursele referen]iale ale cotidanului.. 2005) 5..1947 . jocul..09. cât [i din unghiul unei ironii ce relativizeaz\ ceremoniile limbajului. produce un sânge nou”.../ Au g\sit totu[i/ un os de ros/ pentru din]ii lor/ de lupi tineri”)..1910 . sau de „înseninare”... în negrul de c\rbune.. are însu[iri revelatorii.... cu o ironie simpatic\ ingenuitatea.... Propuneri pentru o fântân\ (1966) [i Biata mea cumin]enie (1969).a murit Nicu]\ T\nase (n. 1988) 7. s\-i zicem viscerale. prin voca]ia autoreferen]ialit\]ii [i prin detenta imaginativ\ auster\.. banca înnegrit\.... imperativul nevoii de ordine.. Amânarea general\ (1990) [i Elegii în ofensiv\ (2003) – marcheaz\. poetul hiar dac\ nu las\ impresia c\ poemele sale ar fi tributare modelor [i modelelor curente într-o anumit\ etap\ a poeziei române[ti. c\ „poetul e un caligraf. Iat\ de ce cotidianitatea î[i dezv\luie. inspirat.09.. din nelini[ti geometrizate”.. 1957) 4. iar angoasa î[i atenueaz\ rezonan]a afectiv\. dimensiunile simbolice sau tenta de parabol\ a versurilor.1859 ....... omul î[i regizeaz\ pân\ [i spontaneitatea.1930 .09.. Reverbera]iile livrescului nu sunt lipsite de accente etice subiacente.s-a n\scut Cornelia Maria Savu 4.. cu o mare îng\duin]\. în care absurdul [i ambiguitatea se infiltreaz\ insidios [i tenace....1949 ../ O or\ în care/ printre atâtea singur\t\]i/ nu m\ mai simt singur”) e înso]it\../ în aur tot [i pentru totdeauna”)..1992 .. a autoreferen]ialit\]ii. al c\rui mecanism e demontat cu gra]ie lucid\. drept care/ a [i fost aleas\ apoi/ pentru coperta c\r]ii mele Via]\ [i texte”). „ CALENDAR 4. Volumul poate fi privit [i ca o sum\ de „exerci]ii de supravie]uire”.09.... Desenul cu amprent\ tragic\ [i autoironic\... de o conciliere cu propria condi]ie [i cu elementele firii. îns\... 1924) 6.09.. via]a îns\[i e citit\/ deconstruit\ sub forma unui text../ iar eu vorbeam deja.// Tot ce pot face pentru ea/ e s-o notez aici..1952 ..09. prin care chiar sacralitatea este interogat\ sub spectrul unei instan]e parodice.. din care îns\ nu lipsesc ecourile unei naturi cvasibucolice sau nevoia unei geometriz\ri a afectelor. prin care existen]ialul e transpus în ecua]ia reculegerii [i contempla]iei.. Ion Pop. Consemnarea suferin]ei.a murit Damian Necula (n.1954 ... în cele din urm\.. 2011) 7.. rela]ia instabil\ dintre conven]ie [i revolt\.. sobru din ambi]ia discret\ de a impune respect.09. o revan[\ a referen]ialt\]ii.. în acela[i timp....1942 . dimensiunile simbolice sau tenta de parabol\ a versurilor. pe drept cuvânt..... uitându-se în toate.s-a n\scut Gheorghe Zincescu 4. la recuperarea senin\t\]ii („Ca de un centru risipit/ în pulberi de lumin\... prin care biografia e alimentat\ de fic]iune..s-a n\scut Dorin Baciu 6.09. eul liric cunoa[te subterfugiile [i dilemele acestei paradoxale al\tur\ri..09..1939 . prin aceasta. în ordinea crea]iei. Dumnezeule.....s-a n\scut Ioan Culi]\ U[urelu 5. poezie pentru foarte pu]ini..1946 .. despre felul/ cum versul.. Situat între via]\ [i text.. cât..09.. provocându-[i uneori manifest\ri de efuziune. dimpotriv\.. Poezie hr\nit\ „din apolinice înfior\ri... fa]\ de propriul s\u destin. care conduce [i la o reg\sire a spiritului contemplativ.. Interesant e modul în care poemele lui Ion Pop intr\ într-un dialog fecund cu marile texte ale lumii./ via]\ a mea. toate acestea sunt relativizate de o con[tiin]\ autoironic\ a condi]iei umanului sau a transcenden]ei.1986 .2009 .../ florile albe ale salcâmilor. f\r\ îndoial\.. epurat\. În acela[i timp.. foarte poetic\. în sfâr[it. în fond.1881 .09./ fânul de curând cosit/ Dup\ înc\ o lectur\ a poemului Falduri de Ion Barbu...s-a a n\scut George Bacovia (m. o provocare”. înainte de toate.09..

. deloc literaturizant.. toate acestea au un aspect clinic cât se poate de real..s-a n\scut Doru Munteanu 10..” Din nefericire.b oala nu i-a dat pacientului nicio [ans\.09...... Bolile neuronale motorii nu sunt ceva rar: boala lui Parkinson.. mi[cat... a tuturor patru. Situa]ia sa se circumscrie categoriei „clear and present danger”.. în cazul meu o variant\ a sclerozei amiotropice laterale (SAL): boala lui Lou Gehrig. la început.09...09.1930 ...... cinic [i nemilos –. Blecher (m...09..09. [i aproape inevitabil... Absen]a iluziei – fie [i una circumstan]ial\ – îl transform\ pe cititor într-un martor în egal\ m\sur\ implicat [i neputincios. 1943) 8...s-a n\scut Tudor Popescu (m.09.s-a n\scut Dana Dumitriu (m. inevitabil... nici s\-[i autoinduc\ vreun sentiment... de a te apleca.2008 ... E doar r\zbunarea aparatului locomotor asupra min]ii [i spiritului.09.1972 . de o „lupt\ cu boala sau cu moartea”..09.s-a n\scut Aurel {orobetea 8. stadiile unei suferin]e iremediabile.1946 ..1978 .s-a n\scut Petre S\lcudeanu (m. nu se poate vorbi de o confruntare. 1994) 10. de a sta în picioare sau a[ezat sau s\ fugi sau chiar de a face exerci]ii.09..s-a n\scut M... Confesiunea e cu adev\rat o spovedanie. ci e [i aproape intolerabil\ din punct de vedere psihologic... Îmi pot mi[ca pu]in mâna dreapt\ [i pot s\-mi aduc bra]ul stâng câ]iva centimetri peste piept..s-a n\scut Teodor Tihan 7.. Acela[i lucru e valabil pentru trunchi. 1841) 8..1946 . Boala – a[a cum o vedem ac]ionând. fie el unul de autocomp\timire sau vreo fals\ speran]\: „În timpul zilei pot m\car cere s\ fiu sc\rpinat.... Ceea ce e neobi[nuit în cazul SAL – cea mai pu]in comun\ din aceast\ familie a bolilor neuromusculare – este c\.. nu m\ pot sc\rpina dac\ am vreo mânc\rime.... Argintescu-Amza (n. parte.... Un om lipsit de farmec.. 2010) 9.09. Cu o diferen]\ major\: în cazurile citate era vorba de fic]iune.1951 ... iar autorului nu-i r\mâne decât s\ consemneze...1884 ...1912 ... n\scut\ din combina]ia dintre identificarea detaliului medical [i asumarea st\rii de suferin]\: „Suf\r de o boal\ neuronal\ motorie. apoi a unui membru. 1994) 10. Tonul alb...s-a n\scut Eugen Evu 10.1999 . Vocea care vorbe[te e calm\. vorbirea [i chiar controlul f\lcii [i al capului devin imposibile.1958 .......a murit Victor Ernest Ma[ek (n..1946 ...2002 . ce te înfioar\ mai mult: boala în sine ori felul de-o directe]e brutal\ în care e descris\... nu pot s\-mi potrivesc ochelarii.s-a n\scut Marius St\nil\ 10. în felul acesta.s-a n\scut Petru Livius Bercea 7.a murit Iosif Vulcan (n. o astfel de stare nu poate fi numit\ decât într-un singur fel: co[maresc\.. nu se pierd sim]urile (o binecuvântare discutabil\)..09. deoarece n-a[ fi capabil s\ dictez acest test..1944 . dar o spovedanie care arat\ nu disperarea celui bolnav..09. înghi]itul. seria confesiunilor..... pe când la Tony Judt ne afl\m în plin infern tr\it cu ochii deschi[i.09......09.” Nu ai ce s\ spui. la Tony Judt..09.....1907 ...09.. nepasional\.. Nu suf\r (înc\) de acest aspect al bolii.1944 ... ceea ce creeaz\ o problem\ din punctul de vedere al digestiei. Din acest motiv.1708 . nu ai cum s\ comentezi aceste fraze.09.... ale lui Gogol sau dostoievskienele Însemn\rile din subteran\..1973 . M-au p\r\sit puterile [i nu mai sunt în stare s\ suport toate chinurile astea. 1924) 7...s-a n\scut {tefan B\nulescu (m.s-a n\scut Horia Stamatu (m. la lectur\.. 1938) 8.....a murit Eugen Barbu (n....1943 .09...... care transcriu cu o deta[are incredibil\ o tragedie care nu are în ea nimic în\l]\tor.1940 .. ci de o însp\imânt\toare înaintare.a murit N.” Stilul direct al m\rturisirii.1950 .” Nu [tii...2002 .s-a n\scut Antioh Cantemir (m. cu o deta[are atroce. Nu-]i trece prin minte c\ fie [i cel mai neînsemnat cuvânt ar putea fi pus sub semnul dubiului.s-a n\scut Lucia Mantu (m. Mu[chii trunchiului decad pân\ aproape de letargie...s-a n\scut Viorel Mirea 9. 1937) 10.1993 . 1971) 9.. Cred c\ sunt bolnav de la ficat..s-a n\scut Gabriel St\nescu (m. pas cu pas [i zi cu zi..09.. În formele extreme ale bolii. deoarece.1909 .s-a n\scut Lucia Negoi]\ 9.... Ca s\ m\ exprim re]inut. renun]area la orice fel de iluzii privind vindecarea [i absen]a total\ a strategiilor amân\rii ne trimite înc\ de la primele faze într-un regim al severit\]ii absolute.... la nebunie.. Dar atunci când î]i vine dorin]a...... scleroza multipl\ [i o varietate de boli de mai mic\ gravitate fac parte din aceea[i familie. C „ Rubric\ realizat\ de Nicolae Oprea Delirurile lui Popri[cin sunt urmarea unor fr\mânt\ri interioare care conduc.... Nu în sensul c\-]i pierzi dorin]a de a te sc\rpina.. 1921) 7. adic\ la anihilarea complet\ a ra]iunii fiin]ei umane: „Pentru ce m\ chinuie? Ce vor de la un nenorocit ca mine? Ce le pot da eu lor? N-am nimic..s-a n\scut Paul P\un (m. în primul rând.în felul acesta.1887 . cu consecin]a c\ datorit\ presiunii [i iner]iei durerea de spate constituie o iritare cronic\... ci curajul nemaiauzit de a-[i înfrunta destinul. de[i se îndoaie când sunt în pozi]ie înalt\ cât s\-i îng\duie infirmierei s\ m\ mute de pe un scaun pe altul..... iar povestea suferin]ei îl reduce pe lector la postura unui receptor neputincios al tragediei la care ia. Astfel încât atunci când picioarele sau bra]ele sunt puse într-o anumit\ pozi]ie. În contrast cu oricare alt\ boal\ grav\ sau mortal\...s-a n\scut Constantin Beldie (m..a murit Eugeniu Co[eriu (n.. s\ înl\tur firimiturile de mâncare dintre din]i [i nimic altceva care – a[a cum ne d\m seama dup\ un moment de reflec]ie – facem fiecare dintre noi de nenum\rate ori pe zi....s-a n\scut Dionisie Duma 8..s-a n\scut Gheorghe Izb\[escu 8.. a esen]ei umane în direc]ia neantului..” Oricât ]i-ai c\uta cuvintele.s-a n\scut George Ulieru (m... nu pot s\-mi suporte greutatea [i doar într-unul a mai r\mas o mi[care autonom\... 1912) 9..a murit Romulus Vulc\nescu (n. sunt absolut dependent de amabilitatea str\inilor ([i a oricui)..09. neurm\rind nici s\ câ[tige compasiunea cititorului...1926 . de fapt.09.09... Singurul lucru care-]i r\mâne e s\ iei act de oroarea la care împrejur\rile te-au f\cut p\rta[ ori m\car participant mut. în cazul lui Tony Judt. neimplicat....09.. SAL e o form\ progresiv\ de pu[c\rie.09. Sunt un om r\u. apoi.1930 ... Tony Judt e primul care a în]eles evolu]ia [i consecin]ele bolii [i se ab]ine de la orice fel de specula]ie.. Salva]i-m\! Lua]i-m\ de aici! Da]i-mi o troic\ iute ca viforul!” Nici revolta anarhist\ a „paradoxalistului” din microromanul lui Dostoievski nu e scutit\ de sugestia distrugerii lumii prin for]a devastatoare a maladiei: „Sunt un om bolnav. Nu e nimic pedagogic [i nimic întrem\tor în suferin]a de acest tip..09. al confesiunii induce îns\ – et pour cause! – o tensiune insuportabil\. 1999) 8.... nu po]i face nimic – nimic – înafar\ de a g\si un mic înlocuitor sau s\ g\se[ti o modalitate de a suprima gândul [i amintirea muscular\ care-l înso]e[te.09.s-a n\scut Dan Mircea Cipariu 7.09.. 1935) mircea mih\ie[ Memorii de dincolo de mormânt (IV) apitolul cel mai greu de îndurat (acesta e cuvântul: îndurat) e cel care deschide.... [i în al doilea c\ nu e dureroas\.... iar povestea suferin]ei îl reduce pe lector la postura unui receptor neputincios al tragediei la care ia. 1998) 8....s-a n\scut Markó Béla 9. sunt practic cvadriplegic.. parte: „În faza actual\ de involu]ie.. 1954) 8. 1940) 8... printr-un aparat sub forma unui tub cu pomp\. r\mân a[a pân\ le mi[c\ cineva... dar e [i o amenin]are la adresa vie]ii.1935 . „ România literar\ num\rul 35 / 2 septembrie 2011. 2005) 8.. 1744) 10. 1987) 9.s-a n\scut Liviu C\lin (m..09.. Cred c\ n-am mai citit ceva atât de atroce de la Însemn\rile unui nebun .. Mai întâi pierzi capacitatea de a-]i folosi unul sau dou\ degete.09... Boala nu i-a dat pacientului nicio [ans\.... Neputând s\-mi folosesc bra]ele... asociate cu disfunc]ii ale neuronilor motorii superiori (restul corpului fiind condus de a[a-numi]ii neuroni motorii inferiori). ]i se d\ libertatea s\ contempli în voie [i cu un minim discomfort progresia catastrofic\ a propriei tale deterior\ri.. actualitatea „ contrafort de 7.. 1989) 9...... pot cere s\ beau sau s\ mi se mi[te dup\ voie membrele – deoarece nemi[carea for]at\ timp de mai multe ore nu e doar inconfortabil\ din punct e vedere fizic..1930 .1916 . f\r\ dreptul la gra]iere..1951 .a murit Mihail Sabin (n.a murit Vintil\ Iv\nceanu (n. implacabil\: „În fapt....09.. nu ne înva]\ nicio lec]ie.... 5 .. Picioarele. 1904) 7....1944 .09. respira]ia devine dificil\ [i finalmente imposibil\ f\r\ ajutor exterior. capul îmi arde [i totul se învârte[te înaintea ochilor.......09..09.1888 ..

supravie]uitor prin minune din cele mai neverosimile situa]ii.. implicând o cerneal\ produs\ din urin\... imagini deocheate.. […] Nu exist\ standarde absolute dup\ care s\ ne ghid\m. unde-[i dezvolt\ „afacerile”.. desfrâul se desf\[oar\ indiferente la marea tragedie a istoriei care zguduie lumea.. hârtie de bumbac.recenzii Curs de filologie clasic\ Ioana Costa.. al celor care elogiaz\ solidaritatea uman\ în momentele de cl\tinare a stabilit\]ii acelei alc\tuiri ex-puse.... este ini]iat în tehnicile de întocmire a edi]iilor. care...... de la Samarcand.... în ultimele decade. boieri sc\p\ta]i... zborului ori mersului pe ap\.. cu posibilit\]i restrânse de corectare a textului/rescriere.. când nesuferit. De la idealul antic sau renascentist comentariul merge la investigarea tendin]elor tot mai accentuate de interven]ie în „desenul” divin. universit\]i... o artist\ francez\.... odat\ cu r\zboiul. spectacolul de un horror critic [i metafizic al urâ]irii ca activitate anticonsumerist\. un Mic Paris agonizând. chit c\ analizarea reprezent\rilor corpului te-ar trimite cu gândul prioritar la artele plastice. aceea în care oamenii sunt spulbera]i zilnic pe str\zi de bombe ce cad la întâmplare.... care nu face parte din suita speciali[tilor... ori pot fi reconstituite.. dau seam\ de faptul c\ ne cunoa[tem trupul într-o m\sur\ mult prea mic\ în raport cu ceea ce ar vrea el s\ ne comunice. Cititorul pe care autoarea îl are în fa]a ochilor este. transcrieri ale înregistr\rilor cu tehnic\ operativ\.. un – s\-i spunem – civil..” Este apoi detaliat fenomenul de p\strare a textelor..... hârtie de stuf/lemn pân\ la inventarea tiparului? Care erau avantajele [i dezavantajele fiec\rei din aceste forme.. un personaj viu care anim\ întreg romanul.. 146 p. Ca rezultat al acestei examinatio. [i-a „cioplit” S corpul. Trebuie s\ verific\m tradi]ia uniform\ a cazurilor în care ele sunt în acord pentru a descoperi dac\ reprezint\ originalul. totul dând o impresie simfonic\.. examinatio [i emendatio.. Vrabete merge la un medic care ar trebui s\-i sec]ioneze u[or tendonul lui Ahile pentru a-l face s\ [chioapete temporar. aceste seturi de variante confer\ textului statutul de arhetip numai atunci când concord\ între ele....” „ Iulia Iarca Stelian T\nase. r\mase o amintire. un portret grotesc... Î n Moartea unui dansator de tango. Papirus. în codice. critica literar\ la origine: „Critica de text se împline[te în trei momente distincte: recensio.. c\ci niciodat\ nu se [tie dac\ va mai exista înc\ o zi.. Între timp. ori la r\zboi.. mul]ime de cuno[tin]e.. îns\. amestec de sordid [i elegan]\. Problema este: îl l\s\m? Sau îl trimitem... „Doctorii – ne relateaz\ autoarea – printre multe alte proceduri. {i mai ales. mai degrab\..... Recensio const\ în luarea în considera]ie a tuturor m\rturiilor care servesc la reconstituirea unui text. deoarece transpare peste tot supersti]ia acordului perfect.. Scopul este alc\tuirea unui text cât mai pu]in diferit de exemplarul de autor. hârtie... Din nou. f\r\ îndoial\.. armonios. adic\ la corectarea erorilor r\mase în urma recensiunii codicelor. care.. îns\ care este interesat de evolu]ia în timp a c\r]ii.. Editura Brumar. pergament. ori în laboratoare ce produc.. Dar eu nu voi face nici una.. în func]ie de vremuri... producea picturi cu degetul înmuiat în propriul sânge sau alegea buc\]i de scalp pentru a le expune în galerii [i a le vinde ca suveniruri autorilor de exotisme”.. pân\ la body building. un veritabil imn dedicat friabilului [i vanitosului trup...... Detaliile sunt abundente [i pertinente. este personificarea universului romanesc din care face parte: mereu pe muchie. Pân\ la urm\... Bucure[ti. crimele pasionale.... amator de „feti]e” de pe Grivi]ei-Buze[ti [i.. nu ca metafore revelatorii... Timi[oara.... Moartea unui dansator de tang go Bucure[ti.. este recomandabil\ concentrarea aten]iei asupra stilului operei.. prin satelit.. câ]i dintre cititori [tiu cum a evoluat cartea (fie ea literar\ sau de interes practic.. din arti[ti [i exege]i aparent f\r\ comunicare între ei.... Gogu Vrabete e când simpatic. artista. Termenii de specialitate sunt tradu[i în detaliu.... fie la un arhetip care se poate reconstitui cu un grad mare de precizie..... cum au influen]at. arti[ti rata]i... de Vitruviu sau de Leonardo da Vinci. Dragostea fulger\toare a lui Vrabete pentru dansatoarea Larisa men]ine perspectiva „la firul ierbii”. era u[or de reutilizat (textul scris putea fi [ters cu u[urin]\). scris f\r\ punctua]ie. dar acceptabil\.. de pe coperta a patra: „ […] acea [tiin]\ a Antichit\]ii greco-latine. Dincolo de magnitudinea violent\ a unor atare cazuri – un scriitor de talia lui Joyce nu [i-a f\cut. fie la dou\ seturi de variante.. iar cariera de dansator profesionist pe care o visa Gogu Vrabete zis Tango va r\mâne un vis. hârtie.... Romanul este construit ca un „dosar” al Siguran]ei.. Scris\ cu r\bdare. închegat [i care se cite[te cu pl\cere. aproape deificat.. Reu[e[te în schimb s\ r\mân\ în Bucure[ti.. din epoci diverse..... cu preciz\ri bibliografice. potopul de cosmeticale [i magia pernicioas\ a chirurgiei estetice. vioaie [i fericit\. Dramele m\runte.. Papirus.. Începuturile c\r]ii promite o lectur\ pl\cut\. hârtie. sau este inacceptabil\. dansator de tango cunoscut în saloanele din jurul G\rii de Nord... Editura Humanitas. se trece la emendatio. […] Dup\ recensio [i examinatio. sau.... Începuturil le c\r]ii. lumpen bucure[tean din perioada interbelic\.. prizonierii chinezi [i-au r\scump\rat libertarea prin livrarea secretului fabric\rii hârtiei...... în chestiuni de con]inut.. dispus oricând s\ joace cu via]a ruleta ruseasc\. 2011.. dând.. i-au t\iat o ureche. combinat\ cu excrementele... semn c\ autoarea nu apeleaz\ la vreo form\ de apropiere anterioar\ a cititorului de acest domeniu.. din notele unor informatori. interlop „învîrtit” care reu[e[te s\ scoat\ bani din orice...... desprins parc\ dintr-un tango al lui Carlos Gardel.. România literar\ num\rul 35 / 2 septembrie 2011 .. Trama epic\ este destul de simpl\: ca s\ nu fie luat pe front... Începuturile c\r]ii reprezint\ încercarea f\]i[\ [i asumat\ a Ioanei Costa de a extinde cuno[tin]ele literelor clasice înspre via]a cotidian\. aspira]ii nobile [i gânduri alese”. Vrabete... i-au str\puns obrajii cu ace. sediu misterios al suferin]elor [i pulsiunilor noastre cele mai înfrico[\toare. a[adar.... pergament. Stelian T\nase ne ofer\ o perspectiv\ inedit\ asupra secolului XX prin ochii lui Gogu Vrabete. unde cititorul este plimbat prin cele mai importante biblioteci. pierzându-[i nop]ile prin acelea[i saloane de dans [i bordeluri ca înainte de r\zboi... E versiunea anti-eroic\ a epocii cea pe care ne-o ofer\ aici Stelian T\nase.. Ideea de modificare a datum-ului a putut conduce la experien]e precum acelea ale lui Orlan. reperele pot fi informa]iile pe care le avem asupra autorului sau a punctului lui de vedere. Apoi rolul copi[tilor în transmiterea textelor. extins\ [i în spa]iul european.. Hr. „ Lumini]a Corneanu pumoas\ [i. Marele s\u merit e redarea culorii epocii [i a locului. ofi]eri nem]i sau ru[i.... cartea se prezint\ ca un manual de ini]iere în domeniul limbilor clasice [i al cercet\rii lor. pergament.. f\r\ desp\r]ire în cuvinte. Ioana Costa iese din circuitul închis al speciali[tilor de filologie clasic\ [i se adreseaz\ publicului larg prin ultima carte publicat\... intrumentele cu care se scriau [i organizarea textelor pe „foaie”. cu toate subcategoriile lor. Ghidarea lui se face prin explica]ii simple. declara]ii etc. a[a cum anun]\ perspectiva asupra filologiei.. 311 p.. spre exemplu..... dimpotriv\.. i-au disecat buzele [i i-au inserat dou\ umfl\turi caraghioase în frunte.. f\r\ trimiteri bibliografice. Pergamentul. Pia Brînzeu..... în ce m\sur\ au modificat acestea textele din momentul crea]iei lor pân\ în prezent.. Tonul are prospe]imea primei întâlniri.... Un profesionist îi poate repro[a c\ încearc\ s\ inventeze roata.. ca obiect.... la mare c\utare? Pia Brînzeu [tie.. Papirus.. 2010. de la contraband\ la prostitu]ie [i la comer]ul cu cadavre – menite s\ aline durerea familiilor care nu mai aveau pe cine îngropa. Cu dou\ t\i[uri îns\: un receptor amator o poate vedea ca pe o modalitate de introducere într-un domeniu îmbietor... instructiv\.... perg gament.. „ Gabriel Co[oveanu 6.. în judecata chestiunilor de form\.. c\ nici o form\ de dezbr\care a trupului nu se compar\ cu „îmbr\carea sufletului prin rug\ciuni.. excursia Piei Brînzeu în magmaticul teritoriu al corpului uman ne ofer\ toate motivele s\ admir\m o abordare integrat\. absurdul mor]ii f\când indivizii s\ tr\iasc\ intens clipa. autoarea are un imaginar muzical.. De altfel. social) de la papirus...... trecând la pergament. 168 p. nici alta. Papirusul era dificil de manevrat fizic din cauza volumului. Editura Trei...... lipsit de scrupule. în Finnegan’s Wake.. 2011....... frenetic.. Inven]ia [i popularizarea hârtiei sunt explicate printr-un episod foarte interesant: în timpul r\zboiului din 751 d. Numai c\ mutilarea va fi pe via]\..... Dup\ ce afl\m despre materiale pe care se scriau textele. care ori au supravie]uit... Începuturile c\r]ii.. descoperim c\ tradi]ia respectiv\ se afl\ într-una din situa]iile urm\toare: este cea mai bun\ cu putin]\ ori la fel de bun\ ca alte tradi]ii ori mai rea decît alte tradi]ii. Citim. dac\ ne gândim la ce se `ntâmpl\ ast\zi pe strada Buze[ti.. simultan. Eroul. Papirus. Re]eta a fost apoi preluat\ de arabi [i. Bodysong g Postfa]\ de Adriana Babe]i. pe de alt\ parte. Moartea unui dansator de tango este cu siguran]\ un roman antrenant. f\r\ fandoseli. transformarea de-a lungul timpului.. grea de cultur\. Traduc\toare a ultimei edi]ii a Septuagintei – proiect care i-a adus Premiul Cartea anului al României literare în 2004 –.. geloziile. în care î[i are locul cuvenit tot ceea ce alc\tuie[te via]a omului... î[i g\se[te singura pagin\-gazd\.. autorul fiind un excelent cunosc\tor al epocii. în timp.. dar cu durabilitate mai mic\ în timp [i mai friabil... al\turi de gangsteri. respectiv propriul corp? – respir\ poezia unor transform\ri care sugereaz\ [i lucruri dincolo de fizic.... una în care se succed.. Iat\ ce era. Descrierea levita]iei. hârtie..... […] Procesul de recensio conduce fie la un codex unicus care a supravie]uit.

. mai recent... Nu îns\ [i de inventarul lexical al acestora. lui Vasile Lovinescu... farsa e mai ampl\.. a[ ad\uga... al scriitorilor.. ]\ranul r\spunde în limbajul lui buruienos... 66).. între metode. spuneam.... criticul prefer\ Povestea lui Ionic\ cel prost...... Adic\ literatura. „În absen]a autorului..... Ion B\ie[u a fost un vizionar.. Subiectul tuturor acestor. Întrebat de Hristos ce seam\n\. con]ine premisele unei desf\[ur\ri. Eugen Simion pare s\ oscileze între prima [i a treia..... dac\ destinul nu s-ar fi opus. E vorba... alt\ dat\ zdrav\n\ bâzoet\.. [i clasificarea.) Iat\.. Observa]ia e valabil\ indiferent c\ avem în vedere un debutant din deceniile de dup\ r\zboi.. plecat dintre semeni la 21 septembrie 1992.. de metode [i de rezultate.. Ia[i.. Minus exager\rile fiec\reia dintre ele... pân\ s\-[i dea seama. iar Hristos. (De ce nu prima [i a doua? Sunt mai în spiritul criticii literare adev\rate. Ora[ul a dat. de pild\. e sus]inut\ de Ion Negoi]escu [i. Dar. Pe de alt\ parte... De aici... cu adev\rat. Î[i propusese. (Ceea ce arat\ cât se poate de clar c\ n-avem de-a face cu un oarecare artificiu teoretic la mod\.. Fiindc\ perifrazele lui Eugen Simion sunt de un umor irezistibil. când vine vorba de cules.. criticul î[i repune în drepturi personalitatea. renumit\ mai ales prin titlul ei alternativ. în Povestea pove[tilor. în existen]a unui sens al literaturii. drame. o autofic]iune. Prefa]\ de Mihai Cimpoi... sau c\ ne raport\m la un clasic în toat\ puterea cuvântului... poate p\rea lax. 165) Prob\ a talentului mobil. nea[teptat la un critic de obicei atât de sobru.. [i meritul principal al c\r]ii. Cu ocazia aceasta. fac [i trecerea de la problemele de am\nunt la gros plan. într-o extraordinar\ carte..” (p. ca în seria de Scriitori români de azi.. care va s\ zic\.. (E de-ajuns s\ m\ refer. Prioritar\ r\mâne stabilirea liniilor de for]\. Al c\r]ilor. Cruzimile unui moralist jovial . „ „ cronica literar\ de cosmin ciotlo[ Negru pe alb robabil cel mai surprinz\tor am\nunt al acestei c\r]i îl reprezint\ felul în care Eugen Simion se apropie de a[a– numitele pove[ti corosive ale lui Creang\. Asemenea tuturor celorlal]i critici importan]i din genera]ia lui.. Ion Creang\.. O prejudecat\ curent\ în istoriografia literar\ face ca biografiile scriitorilor s\ includ\ orice altceva decât orele în care ace[tia scriu. {i... Prima e aceea radical etic\ (ilustrat\ str\lucit de Valeriu Cristea.. Creang\ opre[te Amintirile în momentul în care ajunge la [coala de la Socola. în realitate....... Ibr\ileanu este prea categoric.... nu numai cre[tetul lui. MIERCURI... Cea de-a doua.. 69) O observa]ie nu numai de o mare noble]e. de Mihai Zamfir (într-un remarcabil eseu publicat la finele anului trecut).) Ce m\ nedumere[te un pic este principiul dup\ care Eugen Simion î[i stabile[te actualitatea alian]ele intelectuale.. evoluând spectaculos.. Important e c\ pentru el opera unui autor. cum [tim... Se vede c\. }\ranul m\sc\ricios la gur\ culege. F\r\ preconcep]ii.. Editura Princeps Edit... o constituie tematismul ponderat. portretul sângeros care se ascunde sub imaginea unei etan[e jovialit\]i. Negociaz\ acordurile între zecile de date contradictorii ob]inute anterior...... S\pt\mâna viitoare.... O constant\.. fascina]ia gratuit\ a limbajului întrece cu mult orice instinct epic. Înclin s\-i dau dreptate.. Eugen Simion ajunge în mod natural la o concluzie extrem de interesant\. La el. f\r\ îndoial\. România literar\ num\rul 35 / 2 septembrie 2011. recunosc. ca în eseul de fa]\. Eugen Simion crede. aici. câte sunt... odat\ cu viciile lor generice. 182 p. Opera]ii mai degrab\ de rutin\. [i.. Conform acesteia.. Î[i afirm\ dubiile.. cum sun\ Povestea pove[tilor pe scurt: „Personajul central al povestirii nu-i nici ]\ranul neru[inat [i negustoros. proze de idei îl reprezint\. Ion Creang\.... cum am v\zut c\ este Eugen Simion.. Cu risip\ de efort chiar. îndeob[te. dou\.. [i înc\ unul pur. mai mult decât via]a aceluia[i. foarte bine o întreag\ plaj\ de interese. Toate sunt consemnate minu]ios.. 7 septembrie... În fine... am impresia. Din aceast\ disociere oportun\ decurge..... În fond. de la schi]\ la piese de teatru [i roman. prefer la rândul meu aceast\ viziune.” (p. Eroul acestei fabule negre este un produs câmpenesc pe care prozatorul îl nume[te o dat\ co[cogemite mascara.. Trei ar fi direc]iile mai noi ale exegezei lui Creang\.. i se datoreaz\. al cititorilor. agricol ie[it în urma unei vorbe obraznice aruncate de un ]\ran în timp ce seam\n\ p\pu[oi. s-o recunoa[tem. Celelalte sec]iuni ale c\r]ii con]in [i ele numeroase nuan]e fertile interpretativ.. la c\r]i cum este masiva Fic]iunea jurnalului intim (în trei volume) sau Genurile biograficului.. destinul. Iar obiec]iile.. Conceptul Eugen Simion. F\r\ anvergur\. declan[eaz\ un mecanism infernal.. mai presus de orice. invers propor]ional\ cu coeficientul de inteligen]\ al acestora....... Amintirile ar fi..... succesiunea întâmpl\rilor prea aduce a demonstra]ie. De aceea.. cu care poart\ o polemic\ plin\ de respect: „G..... dovad\ net\ a în]elegerii. ceea ce spusese în deriziune c\ seam\n\.. va ap\rea cel de-al 128-lea volum din colec]ia Biblioteca pentru to]i editat\ de Jurnalul Na]ional. G.. ceva lui Creang\. Ba chiar. criticul renun]\ tacit la op]iunea ini]ial\. totu[i. Dincolo... {i s-o sanc]ioneze atunci când e cazul..... Date. personajele literaturii sale..... ultima. de exemplu. sunt exclusiv de natur\ estetic\. simplu. st\ri.. decât un prozator. ({i. dar [i de o evident\ acurate]e logic\.. nici cucoana pofticioas\... mai mult decât atât. desp\r]ind cele dou\ biografii. Declarativ. Subtil în fa]a paginii tip\rite [i elegant în fa]a celei albe. pe care nu se fere[te s\ le indice la locul potrivit. trecând de partea este]ilor [i numind inspirat cutare nuvel\ „o istorie de limbaj” (p. Uneori... dac\ exist\.. Propozi]ia lui Ibr\ileanu («tot ce e or\[enesc la Creang\ e inferior») impune o nuan]\: tot în afar\. de faptul c\ el î[i scrie. desigur... Urmeaz\ descrip]ia. Dar o pudoare cumva co]c\reasc\.. (Lucru corect semnalat [i de Gabriel Dimisianu în interven]ia sa din num\rul trecut al României literare... Via]a lui de or\[ean ne este cunoscut\ din documente. negre[it... faptul c\ niciodat\ Eugen Simion nu emite ipoteze [i nu lanseaz\ verdicte înainte de a epuiza investiga]ia obiectului.. Întregul capitol al nou\lea aduce argumente solide în favoarea acestei inedite propuneri.. putem vedea aisbergul în întregime. ambele incapabile s\ ofere un r\spuns la problemele omului în societatea de atunci [i de acum” scrie Lucian Chi[u în Prefa]\.. E firesc ca un partizan neînduplecat al acesteia.. un produs.. în treac\t.. în totului tot... în contemporaneitate. o imagine verosimil\. Cu atât mai mult în ce-l prive[te pe Creang\..... N-am s-o rezum.. riguros estetic\. În pu]ine vorbe. s\ scrie o nou\ carte cu titlul }ara lui Papur\-Vod\.. opera literar\ într-o pr\p\dit\ mahala din Ia[i în compania [i. intens simbolic\... de pudoare. dac\ ne uit\m pu]in în urm\....... o sintez\ unificatoare despre via]a românilor în cele dou\ sisteme politice. Devine intuitiv. continu\ s\ ne re]in\ aten]ia. 2011. Aici. dar de cele mai multe ori îl nume[te cu numele lui de ru[ine.. [i anume dorin]a de a fi scriitor [i. reconstituind-o. con[tiin]a de a fi scriitor.. poate........ mai presus de orice. În ordinea aceasta. romanul Balan]a de Ion B\ie[u.) Fiindc\ în]elegându-l pe Creang\ a[a.. C\ci. a[a zicând. în cele din urm\.. Dintre aceste dou\ istorii licen]ioase. s\ fie sensibil la o asemenea inadverten]\.. C\linescu i-a dat. odat\ ajuns aici.... la ierarhia demonilor....... în Despre Creang\ [i Dic]ionarul postum al personajelor lui Creang\ ). Anume acela de a oferi Amintirilor din copil\rie o interpretare inovatoare conceptual. în opinia criticului.. În]elegerea. studiile criticului creeaz\ totdeauna o anume tensiune narativ\.a P semenea tuturor celorlal]i critici importan]i din genera]ia lui.. Cronologie [i referin]e critice de Mihai Iov\nel Coperta reproduce un detaliu din Extras de Dan Voinea..) De altfel. acum. în existen]a unui sens al literaturii... Ce înseamn\ asta? Pe de o parte. Nu spun o noutate.... Cruzimile unui moralist jovial. acestea nu i-au displ\cut deloc. {i ceea ce blagoslove[te se [i întâmpl\. Numai c\ el acoper\.. cu real\ simpatie.. Care înglobeaz\ f\r\ remu[c\ri faptele meschine de care e capabil\ via]a. deci.. atunci când înainteaz\ în corpul eseului.. Ce lipse[te.) În fapt îns\.. iar subiectul mai realist.. sub impulsul unor spirite cultivate... acesta este scopul proiectului critic al lui Eugen Simion. Comentând corosivele. În rest...... cum sunt acelea de la societatea Junimea. oricum... 7 .. nici popa care. din punctul meu de vedere.. criteriul folosit e acela al identit\]ii manifeste dintre narator [i autor. nu o condamn. cel din totdeauna Eugen Simion.. ca s\-l pedepseasc\ (se poate b\nui) îl blagoslove[te.... ca pe un om a[ezat la masa de lucru. Creang\ ar fi mai degrab\ un poet. La Ibr\ileanu. iubiri. e tocmai esen]ialul.. Eugen Simion crede.. anecdote. Eugen Simion se las\ purtat de spiritul lor. Nu insist asupra acestei u[oare inconsecven]e metodologice.

.................................................................... România literar\ num\rul 35 / 2 septembrie 2011 ...............................................................poezii Mariana Filimon Zi peste zi Ca [i cum am tr\i în agora cu adev\ruri ce doar se [optesc am\nuntele anuleaz\ întregul îl sfâ[ie cu nimicul pitindu-se în fiece gest zi peste zi verbele îmbrac\ haina neantului nici lacrima serii nu le poate alina într-un parc periferic tufi[ul devine palid ca o n\luc\ a[ putea atârna de el un steag inutil a[ putea rescrie povestea ora[ului-umbr\ a unui popor mie tot mai str\in a[ putea dac\ a[ [ti s\-nfloresc m\car o singur\ zi ce [ti]i voi ce poem a[ fi scris mi se face [i fric\ Pastel de iarn\ M\ aplec peste fereastra înflorit\ de ger dup\ amiezile seam\n\ una cu alta se suprapun f\r\ mil\ se întunec\ foarte devreme [i nori fabulo[i adulmec\ viscol cu lacome guri [i gheare înv\p\iate perla ce str\luce[te înc\ pe geam e o lacrim\ uitat\ acolo precum toate cuvintele pe care nu vreau s\ le rostesc precum toate silabele lor înghe]ate oase bolnave triste]ea de a te fi întâlnit prea târziu undeva în lume un dig singuratic geam\nul meu mai sper\ s\ se aprind\ o stea cât de mic\ Ceva se întâmpl\ Ceva se întâmpl\ dincolo de toate aparen]ele când marea se odihne[te somnoroas\ la ]\rm ca o uria[\ pisic\ ce toarce domol când gânduri fugare te poart\ spre grija zilei q!e mâine – o eternitate un alt fel de a-]i asmu]i nervii substan]a lichid\ ce în via]\ te ]ine aceea[i ]i se face urât s\ contempli doar malul alb ca o cerere c\tre oarbe divinit\]i încerci îndoiala o veche hain\ de cas\ de-a c\rei c\ldur\ nu te mai po]i desp\r]i po]i s\-]i spui c\ mâine nici nu exist\ Noapte alb\ Spune-i îngerului s\ se apropie culorile a]ipesc [i grija zilei de mâine cre[te pe umeri cu neputin]a ascuns\ în cutele nedefinite ale pielii ale sângelui ce scânce[te f\r\ ]inte precise o mâzg\leal\ î]i a]ine privirea de foarte aproape un vertij pe care nu-l recuno[ti te strângi în tine te acoperi cu o p\tur\ ce nu absoarbe c\ldura altminteri noaptea î[i depune icrele negre peste ora[ Claviatur\ Navighez printre litere ruginite b\trâna mea Olivetti nu mai vrea nu mai poate scrâ[ne[te din carul ei obosit se închide în sine încerc s-o îmbun îi fac reveren]e degetele mele îi înc\lzesc înghe]atele-i margini ce [tie ea hârtia s-a rupt – o coal\ imaculat\ a[ fi putut scrie acolo mai mult ca poemul ce mai o capodoper\ tot ce visase ea s\ scrie ca o b\trân\ în]eleapt\ ca un tovar\[ nedesp\r]it a[teptarea a ros-o poate i-a stins clopo]elul clapele au îng\lbenit sub gerul ner\bd\tor poate abia acum a[ fi scris capodopera la patru mâini cu un înger dar degetele mele se agit\ în van Acas\ Din acest loc chiar din locul acesta lipsit de forfota zilei pot privi în lini[te cerul lumina petelor lui bleu violet strivite cu argintiul speran]ei cerul întreg locul e singuratec un mic petec de eternitate pentru boarea fiin]ei un loc oarecare numi]i-l acas\ eu a[a îi spun când t\cerea umerii mi-i împresoar\ [i-mi mai spun c\ mi-e bine chiar când stelele nu vor s\ se arate chiar când furtuna transfer\ culori du[m\noase în arbori cerul `ntreg [i m\rile lui plutitoare pân\ `n str\funduri privesc lacrima lacrimei lui „ 8.......................................................................................

...... Delectarea vine din rafinarea pe care o pun în argumentele menite a închide gura adversarilor. Credin]a ]ine de sistemul nervos vegetativ.. atunci nu putem vorbi de o alegere propriu-zis\.... Ce este uimitor e c\ ateul are înclina]ia de a-l privi cu dispre] pe credincios. Îl parcurgi cu pl\cere [i cu curiozitatea de afla c\rei spe]e spirituale îi apar]ii tu însu]i. O dezbatere Templeton. De fapt....... din francez\ de Adrian { erban. În fine. Din încruci[area tiradelor.. r\spund obiec]iilor venite din tab\ra opus\.. Ia[i.. Gustul aceasta nu poate fi justificat. iar logica min]ii sale va fi amprentat\ a priori de dispozi]ia ini]ial\. aceea c\ op]iunea de a crede sau nu în Dumnezeu nu poate fi argumentat\ ra]ional. a[a cum nu sîntem liberi s\ hot\rîm dac\ inima trebuie s\ bat\ sau nu. tenta final\ a volumului nu e încurajatoare: în materie de sensibilitate religioas\ nu suntem liberi. ci prin pr\pastie de premise.... în volumul de fa]\... Cursul a fost ]inut la Universitatea Liber\ din Bruxelles în intervalul 1962-1963... cele trei radicalit\]i existen]iale care fac obiectul volumului (Thoreau. transcendentalistul epicurian. O contraisto România literar\ num\rul 35 / 2 septembrie 2011.. Schopenhauer.. Dar cea mai mare gre[eal\ e s-o explic\m vulgar-pozitivist prin secre]ia în exces a unui neurotransmi]\tor: cine are mult\ serotonin\ are sentiment fiduciar (de încredere în misterul cosmic)..... trad. l\udînd dispari]ia religiei sub asaltul apolinic al cunoa[terii.. I a[i. ca pe un naiv c\ruia sl\biciunea îl sile[te s\ ia drogul consolator al himerei divine...... Se vede limpede.. Jankelevitch arat\ spirit didactic.. „ au mai ap\rut Vo ol.. ... [i atunci sunt eretic sub anatema de deism (divinul nu e ceva supranatural.. ciocnirea fiind inexorabil\. în vreme ce credinciosul vede în cunoa[terea lipsit\ de credin]\ o zbatere absurd\ îndreptat\ spre nimic. în care [ase dintre autori. trad.... Cum autorii sunt cul]i [i bine a[eza]i în lumea [tiin]ei. Nimeni nu alege s\ cread\ sau s\ nu cread\. Radic calit\]ile e existe en]iale e..... De pild\.. din englez\ de Adina Aleman. fizicieni... e ateu.......... De aici încolo accentele se în\spresc.... [i atunci pîn\ [i pledoaria estetic\ se usuc\....... la al]ii gustul e senin [i optimist. cine n-are..... de unde [i imboldul de a compara ideile din curiozitatea de afla c\rei categorii apar]ii tu însu]i. Ateul deplînge supersti]ia [i fanatismul. o concluzie se desprinde cu prec\dere. z Michel Onfray.. credin]a e o reac]ie final\ în fa]a unor impresii acumulate pe drum... Va uita de maniere cordiale.. dac\ vrei s\ omori un intelectual. cere-i s\ renun]e la „ideile preconcepute“ [i s\ gîndeasc\ liber: vei face din el un robot docil care va intona la comand\ regulile în vog\ ale ultimei ideologiii......... 2011.... orie e a filo oso ofie ei.. cearta intelectualilor e nea[teptat de încordat\. În schimb.. ei sunt încredin]a]i în sinea lor c\ tab\ra advers\ e în deriv\ complet\. gînditorul unicit\]ii incandescente) preg\tesc terenul pentru apari]ia lui Friedrich Nietzsche.. E un sentiment de fond altoit pe un temperament. O cale de mijloc ar fi s\ accept c\ textele sacre sunt o întocmire precar\ mustind de infantilisme crase. deosebirea dintre ei nu se face prin prestan]\ de nuan]e.. în loc de cai [i armuri.. E ditura P olirom.... ci prin pr\pastie de premise. pofta de a-l reduce pe cel\lalt la t\cere împrumut\ cuvintelor o elocven]\ grea..... inventatorul unei ontologii tragice...... cel mai bun argument în favoarea lui Dumnezeu e frumuse]ea sideral\. împerechea]i dup\ criteriul incompatibilit\]ii de spirit (ateii fa]\ în fa]\ cu credincio[ii). Estetic vorbind.... Toat\ arta e ca. altul e agnostic sarcastic (Pervez Amirali) care biciuie[te supersti]ia prosteasc\ a firilor religioase.. Iar dac\ apeten]ele ascunse îi împing pe unii spre o optic\ de deschidere evlavioas\... Rezultatul este o carte vie al c\rei nerv polemic se transmite citiorului prin contagiune înceat\...... La unii gustul e amar [i lucid. ca un intelectual s\ nu fie plicticos e îndeajuns s\-l sile[ti s\ mediteze la ideile vr\jma[ului. recurgînd la con[tiin]\ ca la ultimul bastion al existen]ei lui Dumnezeu.. amintindu-]i c\ galaxia Andromeda se afl\ pe o traiectorie de coliziune cu galaxia noastr\.. În fond.... sub unghi moral... Editura Curtea Veche. E o vibra]ie cu putere concluziv\. refugiindu-se în precepte Funda]ia John Templeton. moment în care astronomii te trezesc la realitate.. {i chiar dac\ polemica nu ia niciodat\ forma alterca]iei.. Ateul nu uit\ c\ abera]iile explicative din textele sacre sunt tot atîtea argumente ar\tînd neputin]a religiilor de a explica universul.. î[i g\se[te consolarea în reglajul extrem de fin al actualelor constante cosmologice. c\ci voi ajunge s\ cred într-un Dumnezeu al naturii pe care nici o dogm\ religioas\ nu îl poate prinde... [i Stirner. de încredere în misterul cosmosului. Oricît le-ai spune amîndurora c\ existen]a lui Dumnezeu nu poate fi nici infirmat\ [i nici confirmat\ de [tiin]\. 2 48 p . dintre datorie [i fericire sau dintre via]a moral\ [i cea religioas\. 140 p.. În ciuda subtitlului care aduce a bro[ur\ frivol\... Editura Polirom. Ce-i distinge e dispozi]ia de baz\ pe care via]a le-a întip\rit-o în suflet. Acest gust precede orice judecat\ valoric\.. To]i au un ton afectiv care le impregneaz\ am\nuntele [tiin]ifice pe care le deap\n\... u rs d e z Vladimir J ankelevitch.. biologi sau filosofi) culmineaz\ în trei polemici propriu-zise.... 9 .. cele 13 minieseuri despre Dumnezeu [i cosmos (semnate de clerici. Restul e acroba]ie discursiv\.. psihologi.... credinciosul repudiaz\ scientismul [i hedonismul.. actualitatea de „ cronica ideilor sorin lavric Gustul fideist o delectare plin\ de cruzime s\ vezi cum min]ile docte se stîlcesc între ele din ambi]ii de hegemonie doctrinar\.. iar pe al]ii spre o luciditate de timbru ateist. recurgînd la o prezentare sistematizat\ a temelor sale predilecte: raportul dintre moral\ [i timp... [i cine e pus în fa]a întreb\rii „de ce crezi?“ nu poate decît s\ ridice din umeri. Bucure[ti. la fel cum nu po]i explica de ce te-ai îndr\gostit de cutare fiin]\ sau de ce un chip oarecare ]i-e irevocabil antipatic. unul e filosof optimist (Mary Midgley)... . recunoscînd precaritatea revela]iilor scrise.. religia cultiv\ altruismul. iar printre ele se afl\ [i gustul de tip fideist: respectivul crede sau nu crede. 2011.. iar credinciosul.. iar altul e ateu indulgent (Robert Sapolsky)....c E um autorii sunt cul]i [i bine a[eza]i în lumea [tiin]ei... ateul e convins c\ o cunoa[tere cu r\d\cin\ în credin]\ este o aventur\ alterat\ în chiar esen]a ei......... Privesc noaptea stelele [i simt armonia cosmic\ [i îmi spun c\ toat\ ordinea lor fascinant\ e prea frumoas\ ca s\ fie rodul unei întîmpl\ri oarbe.. Iar cînd m\rul discordiei st\ în clasicul contencios dintre religie [i [tiin]\. E ca într-un turnir în care. ci e totuna cu legile naturii).. plin de umor [i dispus a face cu ochiul naivilor care se aga]\ de umbra lui Doamne-Doamne. deosebirea dintre ei nu se face prin prestan]\ de nuan]e... gra]ie fermentului de controvers\ care la anim\ repulsiile. 304 p.. ci de o dospire mergînd spre un deznod\mînt interior. fiind o prejudecat\ cu rang de principiu ordonator.. s\ ]ii la ale tale f\r\ s\ la[i impresia asta. turnirul argumentelor pro [i contra e inepuizabil...... nimeni nu poate convinge pe nimeni [i to]i se despart la fel cum erau înaintea dialogului... vezi cum probele chemate a sprijini o nuan]\ sunt înc\rcate cu sarcasme [i aluzii mali]ioase.... adic\ de partea ira]ional\ pe care o purt\m în sînge prin [tafet\ congenital\.. din francez\ de Tereza Culianu-P Petrescu.... atîta doar c\ sîngele care curge în lume din cauza religiilor spulber\ eleva]ia poruncilor divine.. Curios este altceva: odat\ ce un intelectual [i-a fixat gustul fideist (credin]\ sau necredin]\).. o organiza]ie filantropic\ care încurajeaz\ dialogul f\r\ prejudec\]i între cercet\tori americani apar]inînd unor domenii îndep\rtate... tocmai de aceea... unul e fizician euforic (William Phillipis) care separ\ jurisdic]ia [tiin]ei de cea a credin]ei.. Ca sentiment ivit în prelungirea unei traseu biografic. unul e ateu virulent (Stephen Pinker).. volumul are densitate de sensuri [i profunzime de vederi... 2010. morale... Adunate sub egida Funda]iei Templeton. Ateul e tot atît de dezarmat în privin]a inten]iilor intime ca [i credinciosul. acoperind de deriziune prejudec\]ile celuilalt.... dovedind c\ nimic nu-l învioreaz\ mai mult decît temele care îi provoac\ o înveninat\ antipatie.. argumentele pe care le va invoca vor fi selectate anume pentru a-i înt\ri gustul de baz\. altul e cre[tin în defensiv\ (Christoph Schönborn). VI.. de trufie care vrea s\ aib\ mereu ultima replic\......... Ce înseamn\ asta? C\ preten]ia unui dialog f\r\ prejudec\]i e liter\ inept\: orice intelectual î[i sprijin\ mintea pe un m\nunchi de premise vitale..... ca pe un mutilat c\ruia îi lipse[te o coard\ în strunele emotive.. . cum [i credinciosul îl prive[te cu compasiune pe ateu.. e t\ria gustului pe care ]i l-a l\sat via]a... Potrivit autorului... Oare din cauza [tiin]ei a ajuns desuet\ credin]a în Dumnezeu? trad..... În plan cognitiv. Cu filo oso ofie e moral\ . p\truns de scepticism fa]\ de semeni [i de revolt\ fa]\ de absurditatea destinului. lipsa unui motiv plauzibil retezîndu-i imboldul de a aluneca într-o enumerare de justific\ri inutile.. dar c\ litera lor nu e obligatorie pentru a crede în Dumnezeu..

. Autoarea ne avertizeaz\ chiar prin poetica titlului despre o voit\ discre]ie în dezv\luirea tr\irilor intime ale eului feminin [i/ sau despre o anume imposibilitate de a da cortina cu totul la o parte. „Evit pe cât pot programul împreun\ [i dresajul penibil.... familia care trebuie s\ tr\iasc\ aceast\ existen]\ frânt\. Între poeta rafinat\.... În rest.... Constan]a Buzea a fost mai tare decât Sylvia Plath.. Jurnalul Cre[tetul ghe]arului reconstituie avatarurile unui spa]iu matrimonial consumat cu fervoare [i disperare de c\tre ambii protagoni[ti. Vera C\lin sau Lucia Demetrius.. textul Constan]ei Buzea este remarcabil [i prin portretul partenerului de via]\ [i matrimoniu.. ca pe o prad\ pe care s\ nu o extermine fizic. Miracolul na[terii ar putea `mpinge diarista spre sentimentalism. Micile mizerii ale vie]ii notate consecvent sugereaz\... la nevoie chiar maltratat\. dar nediferen]ate din spitalele epocii... De la Maria Rosetti/Mary Grant care ne-a l\sat un interesant jurnal aflat în stare de manuscris în Biblioteca Academiei Române [i pân\ la Alice Voinescu. femeia continu\ s\ r\mân\ vita de povar\ a tuturor.... Cumplit este episodul violen]ei domestice consumat. al\turându-se celorlalte jurnale feminine române[ti.. se construie[te `n aceste pagini o critic\ oblic\ a unui regim care nu [tie s\ fie generos nici atunci când pretinde a-[i dep\[i meschin\ria obi[nuit\ acordând o libertate temporar\.. „Copiii ace[tia ar fi meritat s\ ne fi iubit [i noi pân\ la cap\t. Doar mijloacele cruzimii b\rbatului sunt altele.... Sublimul se învecineaz\ cu bicisnicul. [i femeia de serviciu care poveste[te sp\[it\ cum o calc\ b\rbatul în picioare. Se N între b\rbat [i femeie... Faptul c\ tu însu]i ai experimentat concret existen]a ca femeie nu supline[te con[tiin]a teoretic\. Diarista subliniaz\ cu profund\ triste]e conflictul dintre orgoliul personal [i d\ruirea p\rinteasc\.. abandonul de dup\ extenuare. [i în indiferen]a unui sistem la limita dezumaniz\rii. nu e fapt unic.. în paralel cu lupta (aproape stahanovist\) pentru ocuparea unui loc cât mai frunta[ în literatura agreat\ a timpului. Este vorba. Vine somnul de dup\ na[tere.. Nu este admisibil ca ea s\ i-o ia înainte Lui. 2009...... indiciu tot mai sigur al bucure[teniz\rii [i al ascensiunii sociale. Discursul autobiografic feminin românesc î[i caut\ înc\ teoreticianul sau teoreticiana. rivalit\]ile pentru a urca tot mai sus în ierarhia scriitoriceasc\ (el).. experien]ele intelectuale într-un spa]iu în care banul sprijin\ cultura [i creaz\ marile temple ale studiului: bibliotecile de cercetare.. Poeta noteaz\ cu luciditate nemiloas\ detaliile sistemului taylorist al asisten]ei medicale generalizate... ofer\ un nou material de analiz\........ nota]ia diaristic\ este întrerupt\ de pasaje poetice care sublimeaz\ [i esen]ializeaz\ suferin]a zilnic\ a autoarei.. „Gr\bit s\ înving\. u exist\.... Cu toate acestea... Remarcabil\ este partea din jurnal dedicat\ na[terii. S\-i r\mân în permanen]\ la îndemân\. dup\ [tiin]a mea. Lipsurile.. 59). Mai rar s-a descris în române[te acest moment al vie]ii femeii cu atâta brutal\ sinceritate care nu exclude. „Ore [i ore se trage ca la ham. invit\ compara]ia cu America ogarului cenu[iu. De la aceast\ con[tiin]\ a cotidianului familial vine [i preocuparea. Problema este de a teoretiza particularit\]ile diarismului românesc feminin.......... Ca femeie [i ca cititoare de jurnale.. amestecul nefericit al familiilor (mai ales a lui). ineditul unei societ\]i dezinhibate. îns\. Cuplul este subminat din interior de o surd\ rivalitate între cei doi.. elocvent...... s\-i cople[easc\ pe naivii investitori de suflet printre care m\ prenum\ram” (p.... Ob]inerea unei locuin]e devine un soi de rit de trecere prin care se ob]ine tot mai mult spa]iu de locuire într-o zon\ tot mai central\. cu greu. mama e ridicat\ la cer. N-a fost s\ fie!” (p.. ea are mai mult succes decât El. ridicol..... fiecare....... La aceasta se mai adaug\ o anume competitivitate surd\.. adesea. Se urc\ greu..... C\ doi scriitori lega]i prin matrimoniu nu s-au putut în]elege... s\ satisfac\ cerin]ele minime de confort ale membrilor ei... Apoi se a[terne lini[tea.. goana dup\ magazinele cele mai ieftine unde se pot cump\ra.. în cerul toxic al fericirii ei absolute” (p... Jurnal l 1969-1 1971. în care el trebuie s\ câ[tige. Indirect.. „ 10.. într-o cazn\ de neînchipuit [i de o parte...eseu „ mihaela mudure o retr\iesc anii de început ai matrimoniului... Patul cu denivel\ri sau realit\]ile salonului de l\uze cu cele cincisprezece paturi surprind esen]a unui sistem care reu[e[te s\ ofere asisten]\ medical\ tuturor doar cu pre]ul unui discomfort [i al unei s\r\cii generalizate.. a vorbi despre o a[a-zis\ natur\ feminin\. care nu mai credeai c\ exist\.. de a nota [i dimensiunile materiale ale voiajului: pre]urile. socotite inevitabile... de dou\ personalit\]i accentuate care au g\sit un momentan r\gaz în erotic. la urma urmei. 76).. i se iart\ p\catele acolo.. îns\..... [i de cealalt\........ u[oar\. la Iowa City: „mi-a frecat de peretele grunjos podul palmei [i mi s-au luat pielea [i carnea pân\ la os…” (p.. nota]ia diaristic\ este întrerupt\ de pasaje poetice care sublimeaz\ [i esen]ializeaz\ suferin]a zilnic\ a autoarei. iar discursul diaristic va fi câ[tigat înc\ un teritoriu în care eul feminin a construit o alt\ fic]iune despre marginalizarea [i cruzimea în doi... nu pot s\ nu observ.. Pove[tile despre abuzuri [i violen]e domestice narativizeaz\ o societate în care. scriitoarele de limb\ român\ au oferit destule jurnale. de exemplu. România literar\ num\rul 35 / 2 septembrie 2011 . Oper\ de poet\. 234).. Specific jurnalului Buzea este marea absen]\ a copiilor.. Cre[tetul ghe]arului.. feroce evoc\ adev\rurile unui cotidian care este [i lupt\ pentru putere per\ de poet\.. Desigur c\ se reg\sesc în cele dou\ texte diaristice o serie de teme comune: întâlnirile cu diaspora româneasc\............. un soi de fantasm\ pe care nimeni nu reu[e[te s\ o prind\ în no]iuni ori concepte [i care pân\ la urm\ se desface într-un verbiaj lipsit de consisten]\. intimidat\.... Jurnalul exceleaz\ în nota]ia nemiloas\ a alunec\rii.. nu conta prin ce mijloace. Bucure[ti: Editura Humanitas.. desenat cu precizia [i sagacitatea unui specialist clinician. exemplificând din plin modalit\]ile în care eul feminin se poate autoreprezenta.. victim\ a meschin\riei [i torturii morale. prin specificitate [i sim] al nuan]ei. 40). inegalit\]ile [i frustr\rile nerezolvate invit\ patologicul în toat\ aceast\ construc]ie diaristic\........ Gr\bit s\ parvin\.... Jurnalul Constan]ei Buzea.. greut\]ile financiare.. dac\ n-ar fi [i crâncen” (p.. mult mai pregnant\ la Constan]a Buzea. în ciuda egalitarismului ideologiei oficiale... greu de evitat. intitulat O poetic\ a autobiografiei femeilor: marginalitate [i fic]iunile auto-reprezent\rii (A Poetics of Women’s Autobiography: Marginality and the Fictions of SelfRepresentation ). a unui cuplu în lehamite [i ur\. Nota]ia precis\. în acela[i spa]iu... experien]a cuplului Buzea-P\unescu în America.. precum societatea american\. Alice Nelson Dunbar [i Paul Dunbar au alunecat [i ei. jurnalul care reconstituie experien]a unui alt cuplu de scriitori. Ca pe o band\. Portretul so]ului este remarcabil..... o societate pauper\ care reu[e[te.. din acest punct de vedere... copii [i p\rin]i topindu-se unii de dorul altora. S\ m\ ocroteasc\ pentru a m\ supune. materialul de analiz\ nu lipse[te..... scrâ[nit\. rezultat al parcurgerii unei bibliografii care exist\ la nivel interna]ional.. istoria literar\ va pune totul la locul cuvenit la momentul cuvenit.... Cum jurnalul Constan]ei Buzea cuprinde [i o sec]iune american\... {i dac\.. Cre[tetul l ghe]arul lui... Cât doarme.......... Blandiana-Rusan.. micu]ii vin pe lume în dureri.. prin intermediul binecunoscutului programului cultural de la University of Iowa coordonat de Paul Engle.... 237). Rezultatul este un soi de discurs dublu care traduce cotidianul în construc]ii metaforice de un dureros imponderabil. în literatura român\ o analiz\ sistematic\ a discursului autobiografic feminin de talia demersului lui Sidonie Smith din 1987...... Ca text care dubleaz\ istoria literar\ cu o biografie par]ial\ a dou\ personalit\]i... Solu]ia feminin\ este oblicitatea. poate ca pe o victim\ ideal\. nu ca pe un partener..... crud\.. Fiecare fu[tei al sc\rii succesului trebuie binemeritat.. spre vie]i paralele – ca s\ ne m\rginim doar la exemple din spa]iul anglofon. Floren]a Albu. Nu e cazul.. Teoreticienii din zona de cuvânt românesc s-au m\rginit.... mizeria.... mai u[or. lipsite de pre]iozit\]ile europene.. Jurnal 1969-1971.. totu[i.... micile cadouri pentru familie.. Jurnal de femeie Constan]a Buzea.... un omagiu adus femeii pentru menirea ei biologic\. atunci ea trebuie admonestat\. diferen]a e nul\.

... Irenim Maidlinger.. Cum s-ar spune.... A[adar. a mo[tenit pr\v\lia [i a mai ridicat un salon de nun]i între cas\ [i cl\direa vechii prim\rii. atr\gându-[i. Altoiul transilvan cre[tea bine în matca valah\. r\mas burlac [i pe Constantin. Dumitru.. 1894) [i-a unit via]a cu Ioan Georgescu.. ci [i mo[ia....... care a fost subofi]er.. „orele 2 dup\ amiaz\”.. lovi]i în amorul propriu de dragostea nea[teptat\ fa]\ de un mocan cam motolog [i cu lac\t la gur\....... E momentul ca biograful s\ dezv\luie informa]ii noi. istorie literar\ firma]ia unui contemporan. În trecutul familiei nu am întâlnit nume boiere[ti sau de domni.. moart\ în 1909.. acela[i Filip a cump\rat de la Ion Ilie Moraru opt pr\jini de p\mânt (1670 de metri p\tra]i). [i „dejug\toarea de care” aflat\ între iazul morii [i cele dou\ [osele.. Nu e locul aici s\ scriem istoria cre[terii mo[iei [i a încerc\rii autorit\]ilor de a o diminua prin hot\râri de expropriere pentru cauz\ de utilitate public\. Filipache (Filip).. nu avem de unde s\ [tim... Nu se confirm\ c\ a mai existat un fiu. Iat\-l pe fiul cel mare al b\canilor sporindu-[i cu râvn\ nu numai familia.... ne-a confirmat existen]a unor negustori care au dus din tat\-n fiu nobila îndeletnicire pân\ în 1955 în locul numit „La Cristache”.. Filipache a tot cump\rat [i nu a vândut nimic... Vasile. Voicu [i Maria i-au avut pe Costache. Vasile Voiculescu – noi contribu]ii biografice abatere fonetic\ sau chiar a fost socotit hoge (hogiu)... Ion Ionescu a fost cam boln\vicios...... Cristache (n. Pe lâng\ Sibiu [i Bra[ov mai tr\iesc rude ale celor doi „b\cani”. Tot din }ara P\durilor trecuse în Muntenia [i Ion Hagiu. împreun\ cu tot locul.. Urma[ii ciobanilor de peste mun]i nu s-au pierdut în legend\. XI... tân\ra nu era mai prejos decât fl\c\ul tomnatic Costache (36 de ani). 1955). sub]irel [i pl\cut ochiului.. nici material.. promovat\ constant de urma[ii lui Voicu. nici cultural. I... Biografii nu trebuie s\ caute str\mo[i prin Albania sau Palestina.. s-au crezut îndrept\]i]i s\ cear\ în c\s\torie... Anastasia. tot la Pârscov. A v\zut lumina zilei pe 2 martie 1871 [i s-a stins din via]\ în stran\ în timpul slujbei de Boboteaz\ (6.. S-a c\s\torit târziu. În decembrie 1903 Filipache a cump\rat cu 3000 de lei de la c\pitanul Ion Gheorghescu din Bucure[ti. C\ s-a închinat sau nu la locurile sfinte. Cei doi fra]i au l\sat cel pu]in 14 mo[tenitori cu numele de familie Ion. Curiozitatea voiculescologilor fa]\ de familia poetului a înclinat mai mult spre latura patern\. dac\ numai i s-a spus printr-o Costache care st\pâneau 1870 de hectare de livezi spre Runcu [i Ole[e[ti. dar cu ceva tot s-a ales: cu un nume nou. datorit\ marii asem\n\ri fizice. Pandele [i Si]a au fost ceilal]i copii ai lui Ghi]\ [i ai Ilenei. pe Ion (1841-1895). Vasile Voiculescu s-a mândrit cu noble]ea ]\r\neasc\ [i cu statutul ulterior de b\cani al bunicilor stabili]i în Pârscov într-o vreme de eroism economic. la vârsta de 80 de ani. Ei pot fi întâlni]i pe uli]ele satului [i în registrele de stare civil\..... În septembrie 1908.. Se contura un centru civic [i comercial de o parte [i de alta a pârâului S\r\]el (B\l\neasa) [i proprietatea funciar\ a b\canilor era tocmai potrivit\ pentru mutarea târgului s\pt\mânal de vite [i alimente. afacerile românilor erau sugrumate de autorit\]ile austro-ungare. ajungând la }arigrad [i în Ora[ul Sfânt. c\ Voicule[tii ar avea origine albanez\ a fost o extravagan]\ balcanic\. la 53 de ani.. devenit\ Iv\nescu. cei doi fl\c\i cutreieraser\ cu folos ]inuturile din sudul Dun\rii... XI. 1939) [i pe Gheorghe/Ghi]\ (n. Prin 1845 a pus pe roate transportul de persoane cu po[talionul de la Buz\u la Bra[ov... A stat din 1926 cu Maria Petrache Stoicovici din Râmnicu S\rat [i nu a avut urma[i. Nu s-a c\s\torit niciodat\. Daravera nu a mers.. [i-a pierdut ambii copii: fiul de 16 ani s-a înecat în Borcea... Pogoanele [i la Ploie[ti... (continu uare e `n pagina 16) „ Gheorghe Postelnicu România literar\ num\rul 35 / 2 septembrie 2011.. casa [i toate dependin]ele existente din anul 1864” [i aflate între vatra Voicule[tilor [i han. a fost educatoare în Pârscovul de Sus. La 19 ani ai s\i...... pe 27. Bine sf\tuit de b\trânul Costache. în jargonul epocii. cu func]ionarul Leon I.. fiica unui speculant din cunoscuta familie Cocenescu. Nimeni nu [i-a pus întreb\ri cutez\toare în leg\tur\ cu familia Sultanei. generând dispute biografice... ajunsese cu samsarlâcul pân\ în Palestina. pentru ridicarea unei fabrici de marmelad\. Ana. A murit în 1901. stilistul nep\s\tor la posteritate a ascuns detaliul pre]ios pentru istoria literar\. ci de proprietari de turme [i de negustori. 1881) s-a m\ritat cu un desenator din Ia[i... 1911.... I. na[terea lui Vasile (Dile) a fost consemnat\ mai târziu (27. De mai mul]i ani se afla aici unchiul Nedelea (n..... 1948) [i rebela Veronica (n.. Domni[oara Venica/Eugenia Ghi]\ Ionescu.. cam în acela[i timp (1830-1837).. veni]i pe lume în 1906. pentru construirea c\minului cultural.. Clara Ioan (n.... {tefan.. când. nimeni din familie nu a fost numit „hangiu”. cu Marioara U]a din Tecuci [i nu a avut urma[i. Sl\bu] [i discret... Lambru V. Se pare c\ a fost urmat de un nepot de frate.... „proprietari”. Teodor (Dorel) [i Teodora (Dorina) au fost gemeni.. S-au cunoscut Ion Hogea [i Voicu B\canul pe drumul Bizan]ului? Agonisind ceva bani.. în c\utarea unui loc potrivit negustoriei sedentare.. fiica unor oameni înst\ri]i din Pârscovul de Jos. îndoit prilej de mândrie genealogic\. „negustori”.. în Transilvania tinere]ii lor. Se întâmpla de Sfânta Maria Mic\........ apoi Florica (18761968). S-a cununat cu Maria (Marghioala).... Dorel a crescut cu mari constrângeri sociale pe cele dou\ fiice.. Ceea ce se [tia pân\ acum se va schimba oarecum.. 1760) [i v\rul Stan cu fiii Enache [i În pu]inele sale dest\inuiri. porecla de hagiu . Filipache a mai avut o fiic\.... n\scut în 1842.. dup\ 1903.. Ion din Ardeal nu a început o afacere în Pârscovul de Sus.. care a avut împreun\ cu Lucica (Ruxanda). Cât prive[te Pârscovul. Totu[i un gr\unte salvator se rostogole[te din m\rturisirea c\ Voicu B\canul venise pe Valea Buz\ului din c\tunul Vale. mocanul ungurean Ion Voicu î[i trecuse turma de 1671 de oi.. Vizitiu.... fete cu zestre din Pârscov..... 1962)... [ase copii..... 1979). „împreun\ cu pomii.. Întors cu bani [i speran]e în Muntenia..v A asile Voiculescu s-a mândrit cu noble]ea ]\r\neasc\ [i cu statutul ulterior de b\cani al bunicilor stabili]i în Pârscov într-o vreme de eroism economic... Cel dintâi a fost b\iat. Voicu nu a ajuns întâmpl\tor la Pârscov... În 1832. în 1937. Nicolae a fost agronom pe lâng\ Bucure[ti [i a locuit o vreme în casa de pe strada dr. 1896 cu inginerul bucure[tean Ilie {tef\nescu... Am putut astfel afla c\ Ion Hogea (Hagiu.. 1884). n\scut\ în 1881 în Râmnicu S\rat.. fiica a murit de congestie pulmonar\ la 8 ani..... faimosul han cu învelitoare de [indril\ veche. cum s-ar putea crede.. Ionescu (n. func]ionar în Buz\u.... ca [i 20 de ani mai târziu. iar Sultana... C\ut\rile noastre au fost accelerate de originea comun\: vatra satului Pârscovul de Sus. Niculiu din Palazu. S-a însurat cu Stoiana (Ana).... adic\ înv\]at. Singura b\c\nie unde se g\seau ulei [i gaz era „La Cristache”. e plin de Ione[ti trecu]i bini[or prin starea binef\c\toare a marii propriet\]i agricole. renun]ând împreun\ cu Nicolae [i Constantin........ 1850).. Constantin Filipache Voiculescu a fost medic la F\urei. la vârsta de „2 ani 5 luni [i 23 de zile”... înc\ vie în latura ei uman\. ca [i cu o suferin]\ a inimii care l-a r\pus dup\ patru ani. 1891) s-a însurat în 1923 cu o moa[\ comunal\ (Rodica Dima din Zili[teanca). iar\[i nu avem informa]ii. favorizat\ de informa]iile incoerente referitoare la str\mo[ii scriitorului... Dup\ cum se cunoa[te. so]ia înv\]\torului Ilie Pl\ia[u din P\n\t\u... despre care se [tie c\ a consim]it s\ se m\rite la un an dup\ ce r\m\sese orfan\ de tat\.... Elena (n. Voicule[tii f\cuser\ ghe[eft în propria pr\v\lie. miezul geografic al satului era populat pe viitoarea [osea a g\rii. Dar unde a fost b\c\nia Hagiului? La 1835. 11 . c\s\torit în 1856 cu Ana-Ileana lui Sterie Rizu. ci a continuat-o pe cea a socrului s\u. Costache. mai cu seam\ c\. pe Vasile (n. cu locuin]\ în apropierea hanului cu ur[i.. Ana (1883-1969) a ajuns la Constan]a prin c\s\toria. pân\ sub râpele Târcovului.. în vremea în care nimeni nu mai rostea numele poetului. apoi func]ionar la Oficiul Telegraf Po[tal din Pârscov. „la orice bun mobil [i imobil din Pârscov”. c\s\torit\ la Pârscov în ziua de 10.. Staicovici. destoinica Maria (n. Arhivele existente la consiliul local [i la biseric\ atest\ na[terea a cinci copii în familia „muncitorului” Costache Voiculescu. S-a întors de la ghiauri [i a cump\rat o pr\v\lioar\ în Buz\u...... Ion... Ionescu sau B\canu.. a magazinului universal [i a blocurilor de locuin]e.... Costache Voiculescu a p\r\sit aceast\ lume pe 10 octombrie 1916.. adic\ un pogon de livad\ care îl înconjura.. în favoarea fratelui geam\n care a negociat inteligent cu organele de stat comuniste reconstruirea casei memoriale. Hogiu).. În cele din urm\ toate au fost realizate abuziv pe proprietatea familiei Voiculescu. n\scut\ în 1896. I. Ioan.. însurat cu Safta Costoiu [i mort în 1913 la Spitalul Nifon. apar]inând S\li[tei Sibiului... {i-a consumat în singur\tate frumuse]ea stranie [i decep]ia unei mari iubiri pariziene.. 1907........ la 20. Dorina [i-a luat licen]a în Medicin\ veterinar\ în Fran]a. O pr\v\lie trebuia s\ aib\ vad comercial [i cine îl putea conferi mai bine decât vecin\tatea cu institu]ia numit\ prim\rie? Arhiva oral\.... de preo]i sau de înal]i dreg\tori. De exemplu. Pân\ atunci. Efimi]a l-a urmat în satul Meteleu pe p\rintele Dumitru Vl\sceanu.. Este [i motivul pentru care. dup\ care s-a gândit c\ ar fi bine s\ o ia spre mun]i.... 1844).. d\t\toare de energie [i de imbolduri sociale. 3 cai [i 3 m\gari în Turcia.. B\c\nia [i cea mai mare parte a p\mântului din Pârscov au fost mo[tenite de fiul cel mare.. plecat din }ara Bârsei. înainte de a-[i g\si mirese la Pârscov. În actele de stare civil\ ei sunt trecu]i „muncitori”. Ion [i Stoiana au avut pe Sultana (n.. Au urmat Maria (1873-1966). prin punctul vamal Br\ila.. dar niciodat\ „hangii”. în Cornet [i foarte pu]in spre Afuma]i [i B\dila.. Florica. în Bucure[ti. poetul a luat-o înaintea memorialistului..... P. 1880) a fost func]ionar [i negustor.... pentru extinderea depozitului de ambalaje al acesteia. Petrea (cf. tân\rul de 27 de ani...... Hagiul s-a îndreptat spre Valea Buz\ului. era uneori confundat cu unchiul. Era în\ltu].. Porecla de „b\cani” nu mai putea fi clintit\.. iar.

o fi crescut. {i fuma ca un turc.. Stai [i te rogi. O s\ încerce s\ pun\ [i pepeni.. prizonier... mai [tii. mai trage cîte unul o b\[in\... cum se nimere[te. Acum e [i al lui.. – Bun\ diminea]a…. ~i aducea de mîncare în crucea nop]ii.. Cum. nici cai.. Palmat.. Alt\ belea pe timp de r\zboi. altfel.. pentru Rege.. nu l-a v\zut nimeni. puah.. Recolta în anul \la chiar a fost bun\.... S-a chircit [i acolo a r\mas.. Dou\ ]ig\nci m\tur\ [i vorbesc tare. Cînd o ai.. El mai [ade ni]el. Jale mare.. Cine dracu mai st\ s\ numere secundele cînd trebuie s\ o iei la fug\ înainte. mai are juma de pachet. Mai o pas\re. Pe unde [i cînd apuc\. {i a dormit în pat cu Florica lui f\r\ s\-l mai deranjeze unul. Bine c\ nu plou\. s\ te arunci în vreo groap\ dac\ începe vreun bombardament de avia]ie. Alteori pleac\. N-a v\zut niciun turc cum fumeaz\. D\ mereu exemplu pe alde Purcaru. Prima dat\ în via]\ cînd a sim]it [i el c\ e cineva... ger. Copiii cresc repede... întuneric.. Toamna e frumoas\ oriunde. Un b\rbat între dou\ vîrste. Doarme pe apucate. Una cu p\mîntul.. Iar ale de prin lume.. St\ în tran[ee al\turi de ceilal]i camarazi [i a[teapt\ semnalul.. patru clase.. I s-a acrit. r\spunde sec [oferul. St\ în tran[ee [i fumeaz\. ce c\prar care s\ zbiere la tine ordine pe care le ai de executat. Vin gîndurile peste tine. Florica se duce s\ dea mîncare la animale. Adormise în lanul de grîu. adic\ de pe la Craiova. ajuns mili]ian în locul lui nea Paraschiv.. [i mama soacr\ cînd î]i este lumea mai drag\. n-a fost nevoie de prea multe ging\[ii. Ce via]\ mai e [i asta? parc\ st\ cineva s\ te întrebe. Care a murit. în vara de dup\ moartea lui Stalin. nu care cumva s\-l vad\ cineva.. Restul? Mor]i. S\ nu calci pe o min\ ca un prost.. Doamne fere[te. to]i sunt obosi]i. m\car o data-n via]\.. A[tep]i s\ vezi ce se întîmpl\. Bedros Horasangian Eroul R \zboiul continua cu înver[unare pe Frontul din Est. E un om simplu... un erou. se apropie de un taxi.. nu moare de foame... De la asta i s-a [i tras. Femeile se cam tem de chestii din astea.. Florica lui era mîndr\ c\ n-a r\mas v\duv\. au zis c\ e plecat pe front. În sat a fost întîmpinat ca un erou.. Ce s\ mai socote[ti acum? {i nu se mai [tie ce s-a întîmplat cu el.. ca s\ nu se rup\ frontul în dreptul lor. {i acum avea un sentiment aparte.. al]ii f\r\.. a auzit [i el destule de cîte blestem\]ii [tiu s\ fac\ ru[ii \[tia.. Lui îi place la marginea p\durii. Poate n-o mai dura mult r\zboiul. Nu e mult\ munc\ pentru ei. Dezertor. A[a s-au pricopsit ei [i cu ceva p\mînt.. Lini[te..... numai în ei aveau încredere.. n-a v\zut nimic. ce [i cum la românii lui. cu haina pe umeri.. [i te rogi [i apoi vezi ce se mai întîmpl\... tot Plugar [i bunicu’.. N-au mai g\sit nimic din el. jandarmul... zestrea nevestii. Nu era nici cald. Un om fericit O ra[ul se treze[te la via]\. mereu zbiar\ la ei.. nici Vasile a lu’ Toader. c\ nu se descurc\ [i el ca cei din jur.... }igara e bun\. Domnul înv\]\tor Ardeleanu fuma M\r\[e[ti.. Domnul C\pitan din Craiova... Sergentul e aspru. Cînd a fost dup\ oarece acte. o s\ înceap\ [coala. nimic. to]i plugarii din familie fumeaz\ Plugar. e jale mare. Iliu]\ a stat toat\ ziua [i noaptea cu m\-sa-mare. Ie[ea doar nop]ile s\ fac\ doi trei pa[i în aerul rece [i s\ fumeze. dar nici m\car la Bucure[ti nu a ajuns vreodat\. Toamna se num\r\ bobocii [i încep nun]ile.. Dup\ Stalingrad totul a fost dat peste cap. {i nu mai vine nimic. Nimic nu e la locul lui. pîn\ s\ te obi[nuie[ti cu gospod\ria.. fasole [i fasole... De Ada Kaleh.. ~ntoarce capul spre vocea care-l scoate din amor]eal\... încotro s-o iei.. a fost mult mai r\u.... care a sc\pat... Tocmai a primit o scrisoare c\ b\iatul cel mic. îi place s\ roboteasc\. ce mai. se aud [oapte. Clipe r\zle]e [i atît. Nu prea avea treab\ cu ele. ce po]i s\ spui mai mult. Taximetristul pare înc\ tîn\r. {i a dormit.. L-au citat prin ordin de front [i decorat cu medalia „Pentru }ar\. comuni[ti. Nici în biseric\ nu-i r\u. Domnul c\pitan are mai mult\ minte.. C\ e muncitor.. {i cu italienii la fel era. Nevasta tot îl bomb\ne [i zice c\ e lene[.. Nu [tia nimeni de el.... Cînd n-ai.. Vorba vine.. cu muierea [i copiii. R\posatu’ tata socru le tr\gea tare la m\sea. harnic [i om gospodar.... ce hart\. ce puncte de reper. St\ [i fumeaz\ în tran[ee. Cîteva vite [i cîteva capre. Comuni[ti f\r\ fric\ de Dumnezeu. s-a [i dus... Mama ei de via]\! Vine. de citit. se poate tr\i [i în România... Ce grele sunt [i pu[tile astea. a înviat din nou.. necum faptul c\ a r\mas în via]\ a fost apreciat. Poate s\ aranjeze [i o slujb\ cu Popa T\nase pentru frati-su... necomuni[ti.. Cum treci de Sf. nu erau prea grozave. Iliu]\. Din tot plutonul lui n-a sc\pat decît el.... Acum e lini[te. Ce-o fi vrînd la ora asta. Aerul curat al dimine]ii te face s\ te sim]i bine. {oferul 12.. Nu are de ales. Are [i o ran\ la mîn\. Îi place s\ leneveasc\ la marginea p\durii de salcîmi [i s\ priveasc\ cerul. vin..... Atunci de ce i-a tot dus [i pe am\r\]ii de români [i italienii \[tia la mama dracului de casele lor? La Cotul Donului a fost pr\p\d. A[a.. dar e balamuc pîn\ îi dai. apoi o ia la goan\ [i. Poate ajunge [i colonel sau. de la el din sat. N-a auzit nimic. Unii cu decora]ie. Dumnezeu cu mila. nici nu [tia bine încotro s-o ia.. Pfff. Se pare c\ a murit în 1953. Ploaie.. Marie deja vara s-a dus.. Ptiu. cîte unul mai tu[e[te.. Mai bine mort decît prizonier la ru[i.. Domn sergent e din Filia[i. a adormit.. Mereu `l boscorode[te nevasta c\ nu face mai nimic... Nu se [tie exact ora atacului... toamna se încheie prost pentru el.. Cînd vin. chiar dac\ mai f\ceau pierdut cîte un porc unguresc din vagoanele nem]ilor. Ea duce casa [i are grij\ de copii.. Dar erou ar putea ajunge.... E parcat la marginea bordurii.. {i toat\ lumea era bucuroas\ s\ dea mîna cu el...... Pe Iliu]\ l-au f\cut pionier anul urm\tor. Florica voia s\ se m\rite s\ nu-i treac\ vremea. De[tep]ii în patul lor la c\lduric\... necum. Dar nimeni nu-i putea scoate din cap c\ a fost [i el... a stat ascuns.. frig..... Prima dat\ în via]\ cînd a sim]it [i el c\ e cineva. Nu l-a mai l\sat s\ plece pe front. dar are deja o burt\ considerabil\.. nici el nu [tie bine unde... E a[a cum e [i basta.. |[tia cum poate?. mai un nor. Nu se vede mare lucru în jur cînd stai în tran[ee. A avut noroc. Singur la p\rin]i.proz\ [ Dou\ povestiri de i i-au dat trei zile de permisie. {i nici mai tîrziu n-a avut parte de vorbe bune. m\car de i-ar bate odat\ Hitler Adolf.. i se face cam somn. Doar Florica [tia. }ig\ri Plugar.. nedezertor l-a prins sfîr[itul r\zboiului în via]\.. Nu e pe alese. Cînd e pace.. nu se aude mai nimic.. Nu mai sunt nici vite. Bucuria lui. mama ei de via]\! Doamne ajut\. s\ bagi baioneta în vreun prost care st\ în fa]a ta. ~ncepuse seceri[ul [i l-a c\lcat un tractor. prima dat\ cînd nu l-a mai boscorodit nimeni. Mai ai [i grija lor! Ai uitat pu[ca pe undeva. nu poate omul nici s\ bea o cafea.. muni]ie pu]in\.... A v\zut [i în gar\ la Slatina.. a sc\pat.. {i în pu[c\rie o fi la fel.... Nici m\car un r\nit? Nu.... Dou\ rachete albe si una ro[ie.. Mîncare proast\. ai belit-o. a b\lm\jit ceva c\ a pierdut oarece acte.. A auzit el de ora[e din astea. greu de tot s\ te fere[ti s\ nu te vad\ lumea... a dus [i dou\ g\ini [i trei sticle de ]uic\ la comisariatul militar. C\zu]i la datorie.. de mîncare [i ]ig\ri ce s\ mai vorbim. oamenii mor ca pro[tii. Cînd dracu o începe atacul.. N-are [coal\. e bine...... Nu l-a v\zut nici mama soacr\. vîrî]i mereu `ntre dou\ regimente nem]e[ti. E bine...... Lui nu-i place s\ se gr\beasc\. nu se d\ în l\turi de la nimic.. – Bun\….. {i a ar\tat cum a c\zut la p\mînt... N-au de ales.. Ceva neamuri pe la Vînju Mare. Erau [i ei înghesui]i.. vai de mama lor. de unde ]ig\ri dac\ mori sau dac\ e s\ cazi... era deja noapte. la interval de 20 de secunde.. Fasole. Un erou r\mîne apreciat orice s-ar întîmpla. fereasc\ Dumnezeu! Sau ca duminica în pat.. general. e frumos pe lumea asta cînd stai degeaba. a murit.. Cînd s-a trezit. greu. ai dracu nem]i. pe urm\. {i tata fumeaz\.. Îi surîde ideea. Î[i aprinde o ]igar\. Oare cum mai arat\. Apoi a ie[it [i el din ascunz\toare. El a adormit sprijinit în patul ZB-ului.. Pe front nimic nu e frumos. Cu acte. Via]a a mers înainte. dac\ scap\ întreg o s\ dea [i el acatiste la M\n\stirea Bistri]a [i ni[te bani pentru pictura bisericii. Oriunde te-ai afla. Frunzele copacilor au început deja s\ se înro[easc\. de unde carne sau brînz\ sau ro[ii cum îi place lui s\ m\nince cu pîine.” {i i-au dat trei zile de permisie. nici frig. ce dracu’ s\ înve]i cînd toat\ ziua faci treab\ prin gospod\rie. Fum [i frig. Iar bucuria Mare[alului c\ a trecut Prutul [i a eliberat Basarabia nu mai înc\lzea pe nimeni. El face de toate.. nem]ii nu le mai dau nici un sprijin de artilerie.. A zis c\ a plecat la atac [i apoi a c\zut de la suflul unui proiectil de artilerie. se apleac\ spre [ofer clientul.. La ce bun? Trage un scuipat cu n\duf în p\mîntul uscat... Au trecut anii... La [coal\ nu a prea înv\]at bine.. dar a[a vine vorba.. Ve[tile proaste veneau de peste tot.. Pe cine s\ intereseze existen]a lui? Marin Hinoveanu.. ascul]i pe preot cum le tot zice.. Iliu]\ deja împlinea opt ani [i mergea la [coal\.. Pîn\ la sfîr[itul r\zboiului a stat ascuns într-o [ur\ din spatele casei. Nu aveau multe. E r\zboi. pe silabe. nu l-a mai v\zut de un an.. altul.. neam]u’ \sta cu mutra aia de brînzar din zona Sibiului [i s\-i termine cu totul... nu de decora]ii.. c\ mai nu [tie ce. ce treab\ s\ aib\ el cu Berlinul [i Moscova. Ce s\ faci cînd nu ai ce s\ faci [i trebuie s\ faci ceva? Nimic. de cînd era b\ietan [i mergea cu vitele la p\scut. cer f\r\ lun\ cînd url\ lupii [i latr\ cînii a jale [i moarte. e obosit. Au luat-o nem]ii pe coaj\.. Dar nu-i place s\ se bat\ cu pumnii în piept.. Nu faci nimic. Are nevoie de b\rbat. Ea a decis c\ a[a e mai bine.. vine încet. Dac\ te mul]ume[ti cu pu]in. strig\ [i Florica. D-aia e c\pitan. N-o s\ mai rîd\ de ]iganii care iau mucuri de pe strad\.. Are locul lui acolo. Ce rost are s\ te dai peste cap dac\ nu te doare capul? Nici pe front situa]ia nu era mai grozav\. de ce nu.... Greu. a murit anul trecut la Odesa. {tie doar c\ vor trebui s\ atace ca s\ ias\ din încercuire..... Cum. ce mai... Nici de mîncare nu prea mai aveau. A[a a ajuns Marin la colectiv.. Culcat soldat! Drep]i! Culcat soldat! Drep]i! Ce ai dracu sunt [i grada]ii \stia! A nimerit printre liniile frontului... dar mamei soacre îi place de el c\ e t\cut [i nu prea bea. În sat a fost întîmpinat ca un erou. Altele pe la Vînjule] [i Calafat. Nici cele de acas\..... s\ te fere[ti de gloan]e. bune ]ig\ri fac turcale]ii de acolo... ardea mocnit cîte ceva. dar nici nu face moarte de om pentru doi saci de porumb. Un b\rbat de isprav\ al satului... Restul? Nu se [tie.. Nu a auzit nimic din ce s-a întîmplat în jurul lui. nici la români nu le-a mers mai bine. Ru[ii îi toac\ cu katiu[ele. N-a [tiut nimeni. El nu poate ajunge. a dat [i de un neam acolo. Florica. Se face porumbul [i toat\ lumea rîde. Abia dac\ poate s\ semneze. [i la Craiova. România literar\ num\rul 35 / 2 septembrie 2011 . asta a fost. Erou de r\zboi din R\zboiul cel Mare.

Unii spun c\ în China. El e mai pu]in voinic. {oferul asculta plictisit [i f\r\ chef. R\spundea monosilabic cînd mai punea întreb\ri despre familia lui.. Ion Ion. trage un scuipat pe el.. N-are mîna prins\ în u[\ [i nici n-a pus botul.. deja a a]ipit. D\ ma[ina înapoi...... nu degeaba a intrat [i în partid..... merit\ s\ bem pentru t\r\[enia asta”. Î[i scoate ochelarii de vedere [i îi [terge..... – Nu. Despre el [i familia lui. îi trec prin minte fel de fel de pove[ti întîmplate mai demult? Nu se duce cu ma[ina lui cînd se vede cu Marcela ca s\ nu fie v\zut de cine [tie ce dobitoc din minister. Szeretlek. un om c\ruia nu i se putea repro[a nimic [i toate îi mergeau din plin.. m\. De ce oare.. {i pu]in p\r la f\f\loanc\ nu stric\.a fr`nat brusc. o ia pe bulvardul 1 Mai spre Pia]a Chibrit.. Ce mai. adaug\ în gînd rapid clientul. La doi pa[i de ei se g\se[te un Non-stop. L-a tot pis\logit pe [ofer care nu avea chef de vorb\. Bulat M\rg\rit – purta verighet\. nici m\car foarte dezbr\cate.... Nu se [tie de ce s-a sinucis. Au ajuns deja la Cimitirul Bellu. Lumina dimine]ii începe s\ se fac\ sim]it\.. ie[ea cu mare scandal... Dac\ te iubesc [efii. accelereaz\. Pe drum tot a turuit vrute [i nevrute.. s-a apucat s\-i citeasc\ [i via]a. Din instinct. Abia dac\ apuc\ s-o vad\ pe Marcela. trebuie s\ ne bucur\m cu to]ii de via]\. Detaliul \sta nu-l [tie decît povestitorul care face ce vrea cu via]a eroilor lui. Puteau s-o fac\ lat\. cursul dolarului. omenire.. Situa]ia economic\ a României îi permite s\ vin\ la orice or\ vrea. L-a prins odat\ taic\-su cu ni[te reviste cu femei... Are o privire nu foarte prietenoas\.. E doar demnitar. Se [terge pe frunte cu o batist\ de hîrtie.... Copiii sunt deja mari. se îmbrac\ mereu sport f\r\ s\ practice nici un sport. Abia încape pe scaunul lui.. dar îi place de Marcela... întreab\-r\spunde vag plictisit [oferul. tr\nc\neal\. E bun la sînge. Ce s\-i spun\ dobitocului \sta? Uite ce picioare frumoase are muierea aia… Îi `ncep cracii de la sub]iori… h\h\h\h\… Dl.. ce naiba. Via]a lui. A fost recent [i la Ierusalim. uria[e. Mda.. Ion Ion... un om fericit. Doar vin negru. ce mai. dar informa]ia ar trebui verificat\. Dar era cu fotografia lui Nicolae Ceau[escu [i a so]iei lui Elena pe prima pagin\... A tras [i frîna de mîn\. cred eu… A[a mare cum e[ti. dac\ o s\ fie criz\ sau nu în România [i cum evolueaz\ economia chinez\.. travers`nd tot Bucure[tiul.. înfundat.. proz\ în NATO [i UE. îl apuc\ de g`t.. e cam urî]ic\.. Are chef de vorb\. Oameni harnici [i gospodari. De la femei înve]i multe. mult\ ]ig\nime. ~n vila lui din Mogo[oaia to]i dorm.... E bine dotat din punct de vedere al m\dularului.. cî]i copii are fiecare dobitoc. înapoi spre Bucure[ti. Kosenem sepe. 13 . r\spunde moroc\nos [oferul cel voinic.. Surîde mîndru de el.. cu vedere la palatul Marthei Bibescu. Mai ales cînd e[ti cadru de conducere în minister. se întreab\ în gînd dl.. despre via]a mea… ‘Tu-]i gura m\-tii de bozgor cu tot neamul tau de jidani… Ptiu! Un om fericit. Stau la stop. Ion Ion. ceva foarte grav. fir-ai al dracu de dobitoc. confesoarea lui... A fost uimit cînd a aflat c\ [oferul a fost economist. [oferul exasperat de atîta pis\logeal\ îl love[te cu cotul un cap. – A]i f\cut haltere….. cum se spune acum.. Vr\biu]a lui.. ailalt\ e sa[ie. Îl a[tepta la hotel. ~l excit\ chestia asta. Cînd se suie Marcela pe Ion Ion. – De la Athos sunt m\t\niile? – Nu. A fost. Începe lumea s\ mearg\ la serviciu. Acum el este director. Trebuie s\ lu\m numai ce-i bun. El e ardelean [i ]ine la originea lui.. n-am f\cut sport la via]a mea... Abia dac\ apuc\ s-o vad\ pe Marcela. {i pu]in tenis nu ar fi chiar inutil. unde mergem….. {i ungure[te [tie pu]in... brunet\. Îi poate cere orice...... Mereu s-a tot întrebat de ce se spune se crap\ de ziu\.. director în Ministerul de Finan]e... Cum naiba poate conduce \sta?.. – Ai [i copii matale.. Are vila pe malul lacului.. Desigur. avansezi oricum... Marcela care îl iube[te [i se simte bine cu el are.. Cum dracu de a uitat s\ încuie u[a? Taic\-su. to]i suntem români. Se aude vocea lui Florin Salam. Un om fericit.... cînd se întoarce acas\ de la Marcela. o-neregul\major\. sunt un om lene[… Burta e de la bere… ~mi place…. copii.. r\spunde clientul în timp ce se a[eaz\ comod lîng\ [ofer. a înv\]at o gr\mad\ de cuvinte de cînd a fost numit în minister la Bucure[ti.. Suntem doar {i tot asa... Lîng\ trupul ei uria[ se simte ca la Zidul Plîngerii. tocmai a fost la amanta lui din Berceni. ea transpirat\ toat\... Responsabilit\]ile... întreab\ clientul... Amanta... d-aia n-are chef de vorb\. Pîn\ te m\ri]i o s\-]i treac\. Noroc c\ el este atent la tot ce e legat de slujb\ [i bugetul statului. {oferul lucreaz\ acum la o misiune diplomatic\ româneasc\ din Asia.. E bine c\ acum sunt mul]i ardeleni în administra]ia central\. Director Ion Ion e în verv\. Ion Ion este ardelean. nu se vede… Liber. Clientul zace pe marginea [oselei....... director `n Ministerul de Finan]e. Abia a[teapt\ s\ bea o cafea în lini[te. ce naiba.. Au fost în concediu [i în Malta. Nimeni nu mai spune nimic.... Se vede c\ nu-l iube[te nimeni. Via]a e frumoas\. Restul vine de la sine. Mai acum o s\pt\mîn\. [i în Creta [i la Covasna. ~nalt\ [i cu ochelari. Asta nu-i place. bucuros de via]\.. îl love[te cu capul de parbriz p`n\ ce aude un zgomot sec.. l-a b\tut zdrav\n.. A tras [i frîna de mîn\.. Uneori mai [i sfor\ie. are o nevast\ zdrav\n\ c\reia îi place s\ joace canasta. La [trandul de la Str\ule[ti nu a fost niciodat\... Era doar secretar de partid la Uzina Mecanic\ din Sadu.. director în Ministerul de Finan]e. I-a citit [i numele pe bucata de carton din fa]a lui...... iubita. o namil\ de om. Dlui Ion Ion nu-i displace muzica asta nou\ de Bucure[ti. întreab\ clientul bine dispus [i jovial. Reg\]enii \[tia vorbesc parc\ turce[te. E un gest reflex. ~l arunc\ din ma[in\ pe clientul \sta nenorocit care l-a scos din min]i.. {oferul conduce lini[tit. din Berceni pîn\ în Mogo[oaia. Doja sau Horia. lucra la prim\rie. Marcela e divor]at\ de ani buni [i acum via]a ei este el. Surîde.. altul... ce [i-ar mai putea dori dup\ ce a dat bani pentru pictur\ [i la M\n\stirea Nicula? L-a felicitat [i dl.. „~]i dai seama în ce chestie ne b\gam… Bravo.. Ce vrea dobitocul \sta de la el [i via]a lui de c\cat? „‘Tu-]i mor]ii m\-tii de nenorocit! Ce [tii tu. În dreptul st\vilarului... pozate la nu [tiu ce conferin]\ pe ]ar\ a femeilor. Nu conteaz\ care. îi tot [opte[te la ureche... {i tace iar. m-ai enervat ca un prost ce e[ti. ei da. dar altfel e s\n\tos tun. – P\i. S\ nu se gîndeasc\ la aiureli. Dou\. post bun are.. El de ce nu mai poart\ verighet\? Mai bine s\ nu se mai întrebe atîta. [i a[a toate sunt aiurea în via]a asta. Ioane. E omul însurat... îi mai d\ una în burt\. Mereu e pe drumuri [i mereu i-au pl\cut femeile plinu]e.. îl apuc\ de g`t. dar a început s\ fac\ burt\. {i cînd clientul îl `ntreab\ dac\ e un om fericit.. bani are... ~n tromb\. Lumea a devenit rea [i invidioas\.. Î[i aprinde o ]igar\.. {i so]ia lui e de calibru greu... de la Cernica… S-au angajat deja pe drumul spre Mogo[oaia. Apoi se întoarce spre el. dou\ automobile. Poza unui copil atîrnat\ de un [ir de m\t\nii. e mîndru de femeile lui plinu]e... lui îi plac doar brunetele. cu un doctorat dat la Cluj. Înc\ nu au apucat s\ bea pentru descoperirea lui.. îi tot spune m\-sa. Poate o s\-l avanseze [i pe el Secretar de Stat.. g\te[te cam s\rat.. – Mda. dl.. Se lumineaz\ bine. nu po]i l\sa corpul în voia sor]ii.. – De unde sunt m\t\niile… Sunt foarte frumoase… Cam cum cî[tiga]i voi taximetri[tii… Ap\i se spune c\ o duce]i bine! {oferul tace [i se uit\ urât la el. A mai avut parte de una cam la fel cînd se tot ducea în delega]ii la Oradea.. O s\ înceap\ s\ mearg\ [i el la sal\. mam\ ce scandal a ie[it............ pe b\iatul cel mare Robert.... unde a cerut s\ fie dus clientul. De atunci n-a mai luat reviste în baie. suspin\ din greu [oferul.. Tat\l lui era Ion. Doar tu m\ faci fericit. chiar [i atunci cînd [tie c\ nu mai are nici o via]\ a lui. – Nu.. El nu-i spune nimic. Au dep\[it [i Pia]a Universit\]ii. Obliga]ii de serviciu. E prieten\ cu so]ia lui Marko Bela. nu stric\ o rela]ie în plus în ziua de ast\zi. Toat\ lumea se fere[te de toat\ lumea. cum i-ar sta lui s\ fie acum taximetrist. 5 hectare intravilan. Nu pu]ine.. `nfundat.... Pîn\ se întoarce el. a f\cut multe femei fericite. doi… – Ai b\ie]i.. drumul are prioritate... Care apoi s\-l toarne nici nu mai [tii unde. Se cunosc demult. îl love[te cu capul de parbriz p`n\ ce aude un zgomot sec... Pleac\ în tromb\... Director Ion Ion are dou\ fete.. ce s\ caute el acolo. nu. doar sunt ceva neamuri între ei.... Mai cuno[ti pe unul.... ce mai! Asta îl face s\ se simt\ bine. Nu st\ bine cu vederea. {i Marcela.. Iar ancheta poli]iei nu a dus la nici o concluzie... Cam sl\b\nog de felul lui. Pia]a Victoriei. cînd e s\ faci matrapazlîcuri...... pe cel mic C\lin. Apoi se întoarce spre el.. {i pleac\ accelerînd. Dac\ mai [i bea un p\h\rel. – O curs\ la Mogo[oaia…. Are multe pe cap.. Din instinct. care a[teapt\ politicos s\ primeasc\ acceptul de a urca în ma[in\.. A mea.. Nu ca reg\]enii \[tia lene[i [i ho]i.. ‘}-ai dracu d\ be]ivi! A[a a sf`r[it dl.. Ion Ion.. Nu e lume mult\ pe str\zi. Nevasta e greco-catolic\. El n-are timp de citit. situa]ia economico-financiar\ a ]\rii e dificil\. De acolo pe la Laromet nu mai e mult pîn\ acas\. {i cînd te gînde[ti c\ în adolescen]\ se tot juca în baie cu partea din corp care acum [ade cuminte în pantaloni. La mofete. {oferul îl întoarce cu piciorul. Prin]esa s-a încurcat cu mul]i b\rba]i. Clientul nu mai mi[c\... într-un raport care trebuia s\ mearg\ la Primul Ministru. ai!” Frîneaz\. Chiar nu-l intereseaz\ pe unde mi[un\ clien]ii. parc\ simte greutatea pamîntului [i uit\ de toate obliga]iile de serviciu. Nu-i r\spunde.. Doar a lui. ~l arunc\ în ap\ în dreptul [trandului. dar Gheorghe Turda e deja altceva. dar acum e moart\ [i dup\ re]ete mediteraneene.. Consoarta e foarte fudul\ pe chestia asta. Uneori îi mai scap\ din mîn\ [i nici el nu [tie ce-o s\ se întîmple cu propriile personaje. îi [opte[te [i ea la ureche... m\i s\ fie. m\ rog chestii simple... Îi z`mbe[te iar [oferului. cînd se scoal\ [i se duce s\ fac\ un du[.. Î[i scoate ochelarii de soare [i-i pune pe cei de vedere... precis ai doar b\ie]i… Dl.... Nu are de ce s\ se plîng\.... un b\iat [i o fat\…. {i la bazin.. Una face [coal\ american\. dar are trecere la femei. A fr`nat brusc. Bucure[tiul pare foarte interesant cu bulevardele astea goale. Marcela l-a f\cut un om fericit.... ce a fost înainte de a fi taximetrist. Clo[ca [i Cri[an... El e mîndru. Nu e treaba lui. Nu ar fi pentru prima dat\ cînd vine la o asemenea or\.... marea criz\ mondial\. – Sunte]i liber….. Ptiu. Ministru. Ar merge [i aici o statuie cu Gh. „ bea cafea [i fumeaz\... era evident.. nu? România literar\ num\rul 35 / 2 septembrie 2011. piciorul s-a dus p`n\ în fund.. Ce tot vrea dobitocul \sta de la el? {oferul deschide radioul... cînd a descoperit o eroare. piciorul s-a dus p`n\ în fund.. Nimic.

. spa]iul.. s\ îl reintroduc\ pe Radu Tudoran într-o istorie vie a vie]ii literare din perioada comunist\. doar din marea proz\ rus\... Nemaifiind însufle]it\ de vigoarea tinere]ii. fundalul cultural precar.. nici un scriitor f\r\ valoare..... Una Din]ii coasei de argint Cuvintele poeziei sar calul de atâtea ori s\ ajung\ la fructele pârguite din vârf poate n-am ales calea cea dreapt\ m-am împiedicat de indicatorul [ters de iarba crescut\ în poteci de vre]i s\ m\ g\si]i c\uta]i-m\ în scâncetul frunzei c\lcate de [arpe îmi a[tept plec\rile în gara pustie din câmp flutur\ri de batiste plutesc în deriv\ de ve]i veni la întâlnirea cu gu[terii pe nisipul cald al verilor trecute ve]i afla cheia sipetului din carapacea molu[tei n\sc\toare de perle oboseala cuvintelor n-o pute]i în]elege decât prin odihna pe [ezlongul c\r]ii sunt al\turi de voi în c\derea în sine plasa de siguran]\ o am prins\ de oblâncul roibului de foc din vintre opri]i oxidarea silabelor în frazele goale cuvintele poeziei pot lecui [tirbirea din]ilor coasei de argint. {tef\nescu. Apari]ia........ Reeditarea celebrului s\u roman de aventuri. Revizitarea literaturii sale poate oferi multe bucurii de lectur\ unui critic capabil s\ se mi[te în interiorul noului cod literar.... c\ci Tudoran nu este nici un autor de literatur\ de consum.. fratele lui Geo Bogza) nu a reprezentat o garan]ie a succesului social.. în prima lui faz\.. Succesul romanului l-a readus. s-a dat un impuls exegezei literaturii noastre clasice... c\ci postmodernismul a impus fantasma textului originar. ceea ce a resuscitat interesul pentru literatura acestui scriitor cu un destin destul de ciudat.. pân\ [i men]ionarea lui în exegezele consacrate lui Radu Tudoran comportând mari riscuri.. care nu sunt reu[ite. el reap\rând de-abia în 1991.... îns\.. Bucure[ti. ci invit\ conving\tor la o nou\ evaluare istorico-literar\ a scriitorului. dar lipsit de succes la critic\. trans-genic.. în care totul – timpul.. în general.... pur [i simplu..... dup\ cum spune Alex. într-o edi]ie care. prefa]\ de Alex... 487 p... ceea ce criticilor de alt\dat\ li s-au p\rut a fi defecte în proza lui Tudoran. iar rela]ia de familie (a fost. în care s-a instalat temeinic dup\ ce a constatat acest divor] între critic\ [i public. nu în ultimul rând.. în care Bogza a fost unul dintre liderii incontestabili ai „literaturii alienate” (Eugen Negrici).. [i frate al oficialului Geo Bogza –... Nici exigen]a fa]\ de respectarea normelor de gen nu mai este la fel de mare.. cumva.... Cititorii actuali – câ]i mai sunt – Radu Tudoran – Un port la R\s\rit........ colec]ia „Biblioteca pentru to]i”. lirismul excesiv.. el nu a ocupat niciodat\ func]ii [i nu a fost implicat în b\t\liile. Oricum. nici m\car în anii ’50. ca urmare a apari]iei în BPT. E limpede c\ scriitorul merit\ s\ fie recitit [i a[ezat în ierarhia literar\.. Alex.. c\ receptarea incomplet\ este rezultatul unui destin literar aparte. {tef\nescu)... 14.)..... Spre deosebire de autorii de literatur\ popular\ scris\. a contribuit [i ea la e[ecul tentativei de repunere în circula]ie a romanului.. volumul din colec]ia BPT este o reu[it\ nu numai din punct de vedere filologic. au un nivel cultural mai sc\zut [i s-au întors c\tre o literatur\ cu mai pu]in me[te[ug [i cu la fel de pu]in livresc.. pe o pozi]ie superioar\ celei ocupate pân\ acum.... 2011. nu doar un autor de literatur\ pentru adolescen]i: Fiul risipitor (a c\rui prim\ edi]ie ap\ruse. marcat... în 1954.. Au v\zut lumina tiparului. Opinia mea este c\ modificarea codurilor de lectur\ îl va avantaja pe Radu Tudoran. Cu tot antirusismul afi[at de regimul Ceau[escu. din care ideologia comunist\ lipse[te (ca s\ nu mai vorbim de prezen]a dominant\ a ideilor de libertate [i evaziune.... Sfâr[it de mileniu (19781994) – [i. de fapt. survenit\ în 1992.... a produs câteva surprize editoriale ce dep\[esc mizele anun]ate ini]ial. prin multe detalii. pân\ la Radu Tudoran... lipsa de succes critic este..... a fost simultan\ cu apari]ia în format digital a excelentului serial de televiziune cu acela[i titlu... care au f\cut din Uniunea Scriitorilor.... pentru prima dat\ dup\ 1989. în 1947) [i. [i a circula]iei scriitorilor români.. [i nu numai pentru c\ a fost editat de BPT într-un tiraj de mas\.... s\ opereze o nou\ ierarhizare a crea]iei sale – c\ci romanele din prima parte a carierei sale. care l-a „aruncat” pe orbita literaturii populare... Resurec]ia lui Radu Tudoran? P opulara colec]ie „Biblioteca pentru to]i”....... literatura sa [i-a ar\tat defectele: roman]iozitatea..România literar\ num\rul 35 / 2 septembrie 2011 ....... Un port la R\s\rit (din 1941). cât [i a conjuncturii politice. Aceast\ din urm\ edi]ie este.. în formula relansat\ de „Jurnalul Na]ional”. sunt mult mai reu[ite decât ciclul de senectute. în ciuda faptului c\ autorul lui era un scriitor acceptat de regim – totodat\.... Întrucât e limpede. poate din cauza împrejur\rilor politice trepidante de atunci.. a c\rui relectur\ a romanului nu numai c\ scoate la iveal\ noi aspecte ale literaturii lui Radu Tudoran.. una dintre ultimele institu]ii democratice din România.. Cu atât mai mult cu cât cerberii ideologici nu a[teptau decât un asemenea pretext spre a scoate de la naftalin\ [i articolele antisovietice ale autorului.. Între 1948 [i 1954. mai ales.. Ast\zi..... nu în ultimul rând.. c\r]ile lui au avut succes de public.... prozatorul revine îns\ în actualitate.. c\ci. Situarea lui politic\ nu este u[or de cuantificat... este Radu Tudoran.. regulile sociale – este bulversat de uria[ul sentimentalism [i de încremenirea spiritual\ pe care le cuno[team... înainte de toate. a trecut complet neobservat\. în ultimele dou\ decenii ale regimului comunist.. spre deosebire de mai întreprinz\torul s\u frate.. chiar dac\ nu neap\rat focalizat asupra romanului.. Unul dintre scriitorii care au beneficiat de o „a doua tinere]e”. Din fericire.. au fost repu[i în circula]ie scriitori uita]i [i. Toma Grigorie care s\ îl scoat\ de sub zodia „autorului popular”.actualitatea cronica edi]iilor de r r\zvan voncu adu Tudoran s-a aflat într-o postur\ ingrat\: aceea de autor cu succes la public.. [i-a pus amprenta asupra romanelor sale din ultima parte a vie]ii... nemeritat\.. prin prefe]ele semnate de critici [i istorici literari cu autoritate...... de obicei.. de[i critica – în special criticii importan]i – l-a cam ocolit. Într-un anume sens. cum spuneam.... dar lipsit de succes la critic\. Toate pânzele sus!... nici o carte de Radu Tudoran nu a mai fost tip\rit\.. în ciuda faptului c\ reeditarea din 1991 a fost una de un foarte bun nivel filologic. Au urmat dou\ reedit\ri care au atras aten]ia c\ Radu Tudoran este [i un scriitor „serios”. printr-o fericit\ coinciden]\... Pe scurt... Spre deosebire de reeditarea din 1991. {tef\nescu. cititorului obi[nuit de azi s-ar putea s\ i se par\. trebuie pus\ indubitabil în leg\tur\ cu contextul politic de dup\ moartea lui Stalin: „micul dezghe]” dintre 1953 [i 1956. Un port la R\s\rit vine cu o tem\ [i o atmosfer\ aparte.... mai degrab\ de experimente. nu a mai putut fi niciodat\ reeditat dup\ 1944... a romanului Toate pânzele sus!..... 1941-1954....... Prin urmare. de proza calp\ a realismului socialist.. conectându-se în chip propriu la ni[te teme impuse de Gib Mih\escu (în Rusoaica) [i chiar Mircea Eliade (cel din La ]ig\nci. în bun\ m\sur\. C\ci Un port la R\s\rit... din perioada în care acesta a fost concentrat ca gazetar de r\zboi..... Un port la R\s\rit a r\mas o necunoscut\ pentru publicul românesc. deopotriv\ literare [i politice... cu titlul Întoarcerea fiului risipitor.... [i anume stimularea lecturii.. gen Mihail Drume[ sau Octav Dessila. într-o perioad\ în care edi]iile sufereau cumplit din cauza l\comiei [i incompeten]ei unor editori improviza]i. Este unul dintre cele mai interesante romane ale deceniului ’40-’50... cea care a atras aten]ia asupra recept\rii incomplete de care a beneficiat Radu Tudoran. consecin]\ atât a succesului romanului Toate pânzele sus!. la oficioasele „Evenimentul zilei” [i „Curentul”.. Radu Tudoran este un nea[teptat precursor al a[a-numi]ilor dou\mii[ti. în particular. iar numele scriitorului a disp\rut din presa literar\... texte interzise sau cenzurate........... ale lui Pamfil {eicaru.. Psihologia de „lup de mare” singuratic... textul beneficiaz\ de prefa]a unui critic cu autoritate.... calit\]i...... Radu Tudoran s-a aflat într-o postur\ ingrat\: aceea de autor cu succes la public.. iar în cea de-a doua. Radu Tudoran a continuat s\ publice cu o anumit\ regularitate [i. e cert c\ Un port la R\s\rit merita recuperat mai demult [i deplin. S\ mai adaug [i c\ edi]ia de fa]\ ofer\ [i un util repertoriu critic al recept\rii scriitorului. veleit\]ile conceptualizante. pe scriitor în via]a literar\. Jurnalul Na]ional/ Editura Art... din cauz\ c\ ac]iunea lui este localizat\ aproape în întregime într-un port din sudul Basarabiei... Trecerea scriitorului la cele ve[nice. Clasica tem\ a cuplului este [i ea inserat\ într-un cadru absolut unic în proza româneasc\: spa]iul de contact cu lumea slavo-asiatic\ de la hotarul de Est al României......... romanul din 1941 a fost complet scos din circula]ia public\.. poate din cauza numelui editorului. dimpotriv\...

a folosirii argumentative a cuvintelor. iar acum. în zadar î[i încerca cheile în]elegerii în vederea ie[irii din acea încercuire.. în epoca noastr\) s\ se comporte la fel.... ci le-au prezentat ca pe un continuum. Cunoa[te]i p\rerea mea pozitiv\ despre înzestrarea dvs..... pentru c\ se opunea am\girii..... Litera D.. 32).are un sens contrar bazei sale.. a deziluziona.. partea a 5-a. în timp.. chiar dac\ aduc schimb\ri majore fa]\ de sensurile înregistrate ini]ial de dic]ionare. devin uneori foarte prolixe.. acum îns\ m-am dezam\git cu totul”... a decep]iona”.. Alerga]i dup\ iepuri cam mul]i [i textele dvs.. a am\gi (c\ruia i s-a atribuit un etimon grecesc sau latin) e un cuvânt vechi în limb\. abandonând o iluzie.... Exist\ în român\ numeroase perechi antonimice (ca a aproba vs. de nimeni... [i s\ dezam\ge[ti. nostalgie pe atunci visam [i eram ireali ca extremit\]ile m\rii v\zute de o siren\ pe timp de furtun\.. atât de ireali deveniser\m.... România literar\ num\rul 35 / 2 septembrie 2011. Via]\ zorn\ind prin culoarele timpului Ion Andrei Vasilescu... oscilând adesea în jurul unor no]iuni ambigue... surpriza este de a descoperi verbul a dezam\gi folosit în construc]ie reflexiv\....... Ezita]i între mai multe formule.. Iluzia. în secolul al XIX-lea. din singur\tatea înmul]it\ cu doi.. seam\n\ cu tine... A patra putere: Caragiale (2011).... Au tulbureala unui vin care nu a fost l\sat s\ se decanteze... Proza nu m-a mul]umit deocamdat\... pomii aveau s\ cad\ pe p\mânt chiar dac\ nu îi retezase nimeni iar cerul f\r\ de început p\rea mai trist... multe dintre calcurile actuale (din englez\... dezam\girea asociindu-se prototipic cu sentimente de frustrare [i întristare. [i acestea au cunoscut de fapt.......... „singur\tatea înmul]it\ cu doi” etc. a în[ela”. dar sînt locuri comune: „cerul f\r\ de început p\rea mai trist”. via]\. c\ visurile noastre se materializaser\.. pentru a exprima sau a implica aprobarea ori dezaprobarea.. devenind prim\var\.. Trebuie s\ recunoa[tem c\ sensul vechi al verbului derivat este întrucâtva mai logic.. seam\n\ cu tine. c\rora li se atribuie când un rol pozitiv (ca ideal).... În DEX 2009.. 2007). cu tot ce v\ trece prin minte... explica]ia era „a scoate pe cineva din am\gire”. s\ se trezeasc\ la realitate.. Reproduc totu[i unul liric mai reu[it... care a c\p\tat o orientare semantic\ predominant negativ\: a dezam\gi pe cineva înseamn\. Fostele antonime a am\gi [i a dezam\gi [i-au îndep\rtat îns\ sensurile. sub influen]a unor modele str\ine.) auzi pe un Socrate.. Cineva putea..... Reproduc partea cea mai rezistent\ a unui text [i a[tept lucr\ri mai concentrate [i periate responsabil.. chiar dac\ autorii nu au sim]it nevoia s\ le despart\.. a doua zi. pe de o parte... iluziile. f\r\ s\ în]eleg ceva dup\ care... oscila]ii [i schimb\ri semantice.. p\catele limbii de rodica zafiu actualitatea Am\gire [i dezam\gire n citat reprodus în frumoasa carte a Ioanei Pârvulescu. fixându-se deopotriv\ în sfera negativit\]ii: e r\u [i s\ am\ge[ti... Pe de alt\ parte. utopia sau fantezia sunt exemple perfecte de ambivalen]\. a verbelor din francez\ care stau la baza sinonimelor sale actuale: désabuser (a dezabuza) [i désillusionner (a deziluziona).. Evolu]ia sa semantic\ s-a produs. c\ vezi pe un Brutus. pe care imagina]ia... necunoa[tere [i cu tine seam\n\.. tomul I.....po[ta redac]iei de horia gârbea Alexandru Ionu] Nicoar\.. la imperativ [i având un sens pozitiv.... Nu sînte]i destul de exigent cu textele dvs.. când unul negativ (ca minciun\).... mai ales cele accelerate de calchierea unui model str\in. Lumea ca ziar... chiar dac\ nu murise nimeni iar norii erau mai grei chiar dac\ nu îi ap\sa nimeni [i luna p\rea mai întunecat\ chiar dac\ nu o umbrea nimeni iar soarele. serie nou\......... De fapt. E vorba de un fragment din articolul lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. în primul rând. într-o speran]\ necontrolat\ de nimeni... în româna de azi.....romlit@gmail.. pentru c\ dovede[te cât de rapide [i de puternice pot fi evolu]iile semantice... ne atrage aten]ia asupra unei schimb\ri semantice destul de profunde.... în materie de poezie..... mi se par emisia unei sensibilit\]i reale ce nu g\se[te o form\ adecvat\ în care s\ se exprime.... la adresa e-m mail: posta.... e sc\ldat în corup]iune.. cu sensul „a vr\ji. În acest loc nu pot s\ v\ ofer decît ocazia de a publica un scurt text [i speran]a de a promova în viitor într-un spa]iu mai generos.. mai previzibil decât cel actual. f\r\ nici un motiv r\mase închis într-un nor nu a[teptam nimic [i nu a[teptam pe nimeni: m-am n\scut singur.. într-o zi. a dezaproba) în care derivatul cu prefixul dez. lauda sau blamul. petrecute în intervalul unui secol. e înecat în abisuri!” (p. fiind deductibil din elementele sale componente....... în[el\rii. în ciuda criticilor [i a protestelor....... atestat din primele texte române[ti.com..... lipit\ de singur\tate de pom m\ întreb: de ce [i îmi r\spund: de ce azi iar nu scriu nicio poezie ura! strig\ imaginea mea din oglind\ ura! strig\ pantofii c\ ast\zi nu îi voi înc\l]a ura! strig\ prietena de pe mess folosind o mie de emoticoane pe care o s\ le visez la noapte ura! a[ striga [i eu dac\ a[ fi într-o camer\ de hotel (la mare sau la munte cui îi pas\) ascultând ca pe un concert de mozart muzica t\lpilor ei sus]inându-i trupul gol pe mocheta aspr\ A[tept în continuare textele literare [i opiniile dvs.. ajuns\ între timp la vârsta maturit\]ii.. devenind soare [i închizându-se în jurul nostru cu ni[te creneluri inexpugnabile.... produce]i uneori pasaje confuze. de nimeni.. devenind culoare... fi îndemnat s\ se dezam\geasc\ .... fiind acceptate pe nesim]ite de vorbitori. E interesant c\ dic]ionarele actuale nici nu mai pomenesc sensul vechi al cuvintelor a dezam\gi [i dezam\gire. E de a[teptat ca. Pentru cititorul de azi..... a dezam\gi este definit ca „a face pe cineva s\-[i piard\ speran]ele... „a-i în[ela a[tept\rile”. a[adar.. publicat în Satyrul din 13 februarie 1866: „ai crede c\ (..... Conota]iile [i sensurile pe care le asociem unor cuvinte nu pot fi mai stabile decât valorile. sensul pozitiv al dezam\girii era clar mai ales pentru forma reflexiv\ a verbului.... U Eram aveam s\ privesc florile devenind fruct [i fructele devenind pom.. adic\ s\ se dezmeticeasc\.. Poemele dvs.... firesc. A dezam\gi a fost atestat mult mai târziu. atitudinile [i aprecierile noastre...... iar exemplul oferit era tipic pentru acest sens: „Am fost mult am\git...... fuga dintre gratiile copil\riei seam\n\ cu un salt în afara ramei tabloului. probabil. 15 ..... evolu]ia verbului este ilustrativ\ pentru dinamica unei anumite zone semantice a limbajului: cea a evalu\rii. c\ci. devenind floare... C\uta]i s\ v\ st\pîni]i pornirea de a le înc\rca atît. în Dic]ionarul limbii române al lui Laurian [i Massim (1871)... Dezam\ge[te-te! Ziaristul nostru el însu[i e înoroiat în vi]iuri. Or. neîn]elegere....... {i grupajul trimis confirm\ opinia mea anterioar\. „Ziarele în România”. citatul de mai sus ne arat\ c\ pe la jum\tatea secolului al XIX-lea dezam\girea era (înc\) o ac]iune benefic\. în ambiguitatea dezam\girii.. zorn\ind prin culoarele timpului mai dezordonat decât o moned\ {tefan C iobanu..... Ambiguitatea am\girii se reflect\ astfel. singur\tate de om..... Distan]a dintre cele dou\ accep]ii e vizibil\ [i în exemplele cuprinse în Dic]ionarul limbii române (DLR. Exemplul verbului a dezam\gi este interesant. precum aveam s\ fi v\zut... În secolul al XIX-lea.. [i v\ l\sa]i sedus uneori de lucruri ce par poetice „în sine”.... Niciuna dintre aceste tr\s\turi nu mai caracterizeaz\ utilizarea actual\ a verbului...

. temperatura de cuptor se cupleaz\ cu nenorociri ale excesului de ap\. Dar în Amazonia brazilian\ [i pe litoralul Atlantic de Nord.. avea crengile pline de flori galbene..... Unul din martori a fost Lambru V. Familia num\ra cinci b\rba]i. de brum\ groas\... dreptatea [i nedreptatea stau al\turi. era blând\ [i în]eleg\toare. P\rul negru...... Ionescu. va domni asupra Întregului. pe podi[ul numit Planalto din centrul Braziliei. Tulburat. pe Gorgane”. Ion.. Duceau un trai îmbel[ugat.. Filipache pusese pe picioare [i un depozit de pres\. Prin urmare..... Nasul proeminent [i buzele strânse.. B\trânul Voicu i-a p\r\sit în 1887. ~n Asia de Sud-Vest.. inflorescen]ele mov [i albe f\ceau concuren]\ frunzelor. se ajungea la 37 grade Celsius...... care administrau p\mântul. ~n acela[i timp.. Ideal pentru protejarea florilor din jur..... Contrar modelului clasic al familiei muntene[ti. ap\reau pe el cî]iva nori[ori albi.... Minunându-se.. Slugile. Singura fotografie care se p\streaz\ înf\]i[eaz\ o femeie cu ovalul fe]ei neted conturat. doi b\ie]i [i trei fete... Cump\ra c\r]i.... ploi fierbin]i de mai multe ori pe zi... Filipache.. F\cânduse mai mari. Clim\ vitreg\ se semnala [i în America de Nord.. iubit\ de to]i..... publicistul. în nordul Fran]ei. pe al]ii. Mai presus de anistorie... I-au sem\nat fizic fiicele Ana [i Maria [i.. Ziarele soseau cu colet\ria CFR.... acolo unde frigul e regul\. î[i g\seau loc în magazii. A fost cunoscut\ ca „Bufetul vechi”. dou\-trei când se pornea velni]a.. din ce cauz\. Dup\ r\zboi.... atunci am putea r\spunde [i la întrebarea privind clima. probabil. dar [i al]i copaci gemeau de flori. de aparen]e uscate.. Gabriela.. L Gheorghe Postelnicu (din volumul în preg\tire Via]a [i opera lui Vasile Voiculescu) Concomitent. Cerul str\lucea f\r\ pat\. Celebrul „han cu ur[i” care i-a încântat copil\ria lui Dile a avut o activitate neîntrerupt\ pân\ la cutremurul din 1940. cum se întâmpl\ întotdeauna. caldbinef\c\tor la prînz.... pe certificatul de c\s\torie al tinerilor Vasile Voiculescu [i Maria Mitescu (nr. unde valuri succesive de c\ldur\ ardeau cîmpurile.. Poetul.. metafizic\ [i ortodoxie.. ajungînd... De pild\... suflete[te vorbind. Fra]ii Mihai Gheorghe [i Cali]a Dumitru distribuiau „ca la carte” jurnalele centrale în c\tunele de pe Valea Pârscovului.. doi ani mai târziu.... recita poezii... temperaturile caniculare se uneau îns\ cu furtuni [i ciclonuri.. din diferite motive. 16. se va minuna... aerul se prezenta [i el în consecin]\: u[or r\coros diminea]a.. Credem.. acolo unde se afl\ capitala ]\rii.. mai apropiat\ de numero[ii nepo]i d\rui]i de Vasile [i de Ghi]\ Ionescu. în ansamblul ei. ro[ii sau mov. iar incendiile de p\duri atingeau teritorii care nu avuseser\ nicicînd parte de a[a ceva... ci p\rea emana]ie direct\ a Infernului..... Noaptea.. cl\direa a trecut în folosin]a Cooperativei de Consum... Costache [i Constantin.. mai ales pe faimo[ii ipé.. Erau a[tepta]i în fiecare zi de cititorii din Trestia. ca o mic\ distrac]ie a naturii.... va dobândi Repaosul”. Între str\vechea locuin]\ a Voicule[tilor [i han.. iar v\duva lui s-a spânzurat în 1931.... umbla dup\ vânat. trunchiul gol. Sultana i-a d\ruit lui Costache cinci copii.. Giurgiu [i Constan]a... L\sa de multe ori h\rnicia casnic\ pe seama Sultanei. C\ut\rile noastre viitoare [i nelini[tea care le va înso]i vor corecta.. Pîn\ [i în Brazilia „tropicele surîz\toare” nu surîdeau în permanen]\. umezeal\ ridicat\.. eufonie. Informa]iile scriitorului despre p\rin]ii s\i sunt pu]ine. natura a p\strat cele mai multe gene pentru una din nepoate. s-au identificat onomastic cu celebrii bandi]i Coroiu [i Cu]oi. combinate cu rafale de vînt. G\sind se va tulbura. Era mic\ de statur\. infernuri [i paradisuri climatice? Dac\ am [ti din ce cauz\ întîlnim pe lume fericire [i nefericire..... primind musafiri la zile mari. pe bun\ dreptate. Peninsula Indochina... Cozieni. dea dreptul insuportabil\.... Dominând.. c\ fatalitatea [i nu vreo suferin]\ psihic\ ce s-ar fi infiltrat în neuronii descenden]ilor hagiului a produs drame zguduitoare... îns\ robust\. de parc\ acea parte a lumii ar fi fost destinat\ pîrjolirii totale... cu alfabet latin [i chirilic. pentru mul]i din locuitorii ei.. promova]i în gazetele de atunci... de asemenea. ceea ce pentru Brazilia reprezenta echivalentul unui înghe] polar. desp\r]it prin c\rare. Ceilal]i copii au sem\nat lui Costache: b\l\iori. ]ara noastr\ a avut astfel tristul privilegiu de a deveni polul c\ldurii. Mai este oare necesar\ o precizare – sau ea a devenit superflu\? Dreptatea. ziua. ploaia c\dea cu regularitate distrugînd vacan]e greu ob]inute [i costisitoare: ni[te biete +15 grade Celsius. în Europa vremea c\p\tase aspecte paranoice. una în permanen]\.. ca [i fra]ii Ion [i Constantin. Lambru a deschis un magazin pentru materiale de construc]ie. Pe mul]i dintre ei. Americanii se întrebau... Afacerile proaste [i problemele de s\n\tate l-au determinat s\ se împu[te în zorii zilei de 19 august 1936. nepot de frate al Sultanei. intra de acolo o z\pu[eal\ care nu mai avea nici m\car scuza soarelui arz\tor. Nu numai oleandrii [i bougenvilia erau în maxim\ înflorire. privirea ferm\ nu caracterizeaz\ un temperament vis\tor.... chiar mai pu]in... B\trânii Voicu [i Marghioala... unele afirma]ii [i interpret\ri.. iar mama-mare Marghioala. sub cer senin [i soare str\lucitor. Cel mai sec sezon al anului era [i cel al maximei înfloriri.. în ciuda unei umidit\]i de doar 30%..... Cu aerul s\u bonom [i sportiv.... pân\ când a f\cut loc blocurilor cu trei nivele. B\l\ne[ti.... ci mai curând statornic [i neobosit. rece noaptea.. Costache [i-a purtat inteligen]a înc\ 5 ani.. dup\ care s-au m\ritat în Bucure[ti.. Sultana [i Costache Voiculescu nu au semnat cu mâna lor niciun document de stare civil\. aflat\ acum în mintea noastr\............. doar rareori. 11) Vom dezvolta aceast\ poveste [i multe altele în lucrarea Vechi familii pârscovene... ab\tut peste ]ar\ ca pedeaps\ pentru cine [tie ce vini colective..... întov\r\[indu-se cu umiditate [i ploi musonic. cu ochii negri sub o frunte stâncoas\. fericirea [i paradisul terestru se afl\ [i s-au aflat mereu într-o trist\ minoritate statistic\. de[i [tiau s\ scrie. „Cel care caut\ nu are odihn\ pân\ nu g\se[te. cum o fi supravie]uit omenirea înainte de inventarea aerului condi]ionat.. filozoful [i omul nu se pot separa f\r\ s\-i fragment\m imaginea. De ce – la sfir[itul lui iulie 2011 – temperatura din zona ora[ului Brasília era paradisiac\. s-au înregistrat incredibilele temperaturi de 3 [i 4 grade. doinea. Sosise sezonul sec. umpleau singuri casa înalt\ [i cam p\tr\]oas\ de la capul podului... prozatorul.. înso]ite de înghe] la sol. iar pentru mam\.. la cele 13 grade. situat la peste o mie de metri deasupra nivelului m\rii... S\rman\ cultur\ care se salveaz\ prin sacrificiu… tropice sur`z\toare de mihai zamfir Clim\ a sf`r[itul lunii iulie a acestui an. Chiar [i documentele de arhiv\ p\c\tuiesc uneori prin imprecizie. Voiculescu a devenit o stare [i un model care au salvat destine literare..Vasile Voiculescu – noi contribu]ii biografice (urmare din pag.... vremea avea cu totul alt chip. început în luna mai [i terminat de obicei în octombrie.. dramaturgul.. Arabia Saudit\. tat\l avea porniri sentimentale... ca [i multiplumartirizata Japonie sufereau inunda]ii în serie: atunci cînd vrea.. Iordania etc.. cum au fost înc\ dou\ sinucideri: Ghi]\ s-a împu[cat în 1905. termometrul urca doar pîn\ la 27 de grade... notarul Constantinescu... pe acela[i glob p\mîntesc.. sifon\rie..... nu se putea dormi f\r\ o p\tur\ groas\. Dile [i-a petrecut prima copil\rie al\turi de bunicii din partea tat\lui. veni]i pe lume între 1871 [i 1884. în acel final de iulie.... într-o zon\ a Europei [i a[a lovit\ de ar[i]\. Bozioru.. „cu dou\ lovituri de pistol. Sultana. Iu]eala [i lipsa de odihn\ puteau fi cauza leucemiei care a r\pus-o la 61 de ani. ~n exact acela[i sfir[it de iulie... Bulgariei [i Greciei la un loc. Ambi]iile p\rinte[ti nu au dep\[it veniturile b\ne[ti..România literar\ num\rul 35 / 2 septembrie 2011 . detestabil\? De ce coexist\.) termometrul afi[a la umbr\ între 40 [i 50 de grade. Indonezia...... La grani]a de sud a continentalei ]\ri. se repeta istoria din Statele Unite: temperaturi caniculare.... pentru tat\ a semnat fiul. locuiau în pol\]i. vitele [i pr\v\lia: Voicu. a[a încât fetele au înv\]at câ]iva ani la pension..... frizerie. dac\ nu cumva vor îmbog\]i aceast\ lucrare cu informa]ii noi....... Nop]ile bucure[tene deveniser\ mai insuportabile decît zilele: dac\ deschideai la miezul nop]ii fereastra spre strada întunecat\. Mamaia Anica „de peste Gârl\” a fost.. în Rusia nordic\... gestionat de Stelian Grigorescu. Cu timpul. nesigure. de mii de ani. Intrase în familia B\canilor cu zestre frumoas\ [i cu mult\ tinere]e.. iar ale familiei. Sau poate tocmai datorit\ ei – cine [tie! Planalto fiind un podi[ de m\rimea României.. îns\ zile la rînd cele mai înalte temperaturi ale Continentului s-au înregistrat în România. în Orientul Mijlociu (Irak. ad\postind un bufet s\tesc [i mai multe ateliere de prest\ri-servicii pentru popula]ie: cizm\rie. 17 din 21 februarie 1910). în regiunile muntoase s-au atins chiar fatidicele zero grade. s\pt\mîn\ de s\pt\m`n\. în timp ce pe majoritatea suprafe]ei Terrei ea ajunsese. mai ales pe Coasta de Est [i în Sudul Statelor Unite.... sub]irei [i cu tenul mai deschis...

în perioada teribilei dictaturi.. precum Tiberiu Olah. dintre contemporani lipsesc nume importante... condus\ de maestrul George Georgescu.. Felix Mendelssohn Bartholdy.. sub aceea[i baghet\ evolueaz\ [i tinerii muzicieni din Orchestra Român\ de Tineret. cum este actuala edi]ie. dirijorii Antonio Pappano. Vom avea bucuria.... David Garrett. condus\ de Lawrence Foster..... Concertele forma]iilor de muzic\ contemporan\ – forma]ii române[ti [i nu numai – acoper\ [i acestea un spectru stilistic foarte larg... Fred Popovici… Iar aceasta în timp ce unii autori – evident în via]\ [i neati[i de aripa geniului – apar [i de cinci ori pe afi[ele Festivalului! În edi]iile anterioare Uniunea Compozitorilor a echilibrat cu totul onorabil acest aspect... Concerte camerale de dup\-amiaz\. muzic\ cu caracter de divertisment mai mult sau mai pu]in sofisticat. Nu sunt sigur dac\ prin reciprocitate arti[tii din ]ar\ sunt la rândul lor promova]i în contextul vie]ii muzicale interna]ionale.. concerte simfonice de sear\ grupate în ciclul „Mari orchestre ale lumii”.... Violoni[ti români precum Liviu Prunaru. nu trebuie s\ audiem tot... Mihai Mitrea Celarianu….... condus\ de Christian Badea... o face cu mare abilitate directorul executiv. genialul muzician-poet al pianului.... româneasc\ [i universal\… formeaz\ florilegii de sporit\ atrac]iozitate... ce e valabil.... marele amfitrion al întregului eveniment.. arti[ti cum sunt Valery Gergiev.. ca la nimeni! A[ zice… În adev\r.. dintre cei recent disp\ru]i lipsesc crea]iile lui Hora]iu R\dulescu. Ce au toate acestea din urm\ cu personalitatea marelui Enescu? S\ o recunoa[tem. mai ales în anii ’80. Mihaela Ursuleasa [i Patricia Kopatchinskaja. sec]iune care ar pune în lumin\ cântul cultivat promovat înc\ de la primele edi]ii. printre primele cincisprezece-dou\zeci de colective simfonice se situeaz\ doar câteva. de a asculta mai mult.. mult mediatizata clarinetist\ Sabine Mayer. Sigur. Mul]i impresari str\ini câ[tig\ de pe urma banilor care au recompensat particip\rile arti[tilor sosi]i de peste hotare.... în continuare...... s-a dorit a fi deosebit de consistent\. spectacolul muzical-artistic de special interes este reprezentat de A început o nou\ edi]ie a Festivalului „George Enescu” „marile orchestre ale lumii”.. Bianca [i Remus Manoleanu în compania actorului Victor Rebengiuc. li se al\tur\ un ansamblu de special\ factur\ cum este „Orchestra of the Age of Enlightenment”.. fa]\ de circula]ia modest\ a valorilor din timpul stagiunilor obi[nuite.. etalate sub bagheta dirijorilor Horia Andreescu [i..... domnul Mihai Constantinescu. Hélène Grimaud..... piani[tii Murray Perahia. domnul Ioan Holender. Un cuplu muzical cameral unic: George Enescu [i Yehudi Menuhin. momentul de deschidere a fost încredin]at Orchestrei Filarmonice daneze. forma]ii conduse de mari personalit\]i ale artei dirijorale... conduse de dirijorul Cristian Mandeal.. ce a r\mas din tradi]ia edi]iilor anterioare. S-a dorit a fi un brand cu totul reprezentativ `nc\ de la prima edi]ie...... Zilele acestea. adunate pe marile meridiane interna]ionale ale muzicii. la Wiener Philharmoniker. la „Orchestra dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia” din Roma.. cele „în nocturn\”. muzic\ din lumea cea larg\.. oferite sub genericul „Concertele de la miezul nop]ii”. apoi concertele de muzic\ actual\ [i contemporan\.. dar lipse[te înc\ cea de canto. seri dedicate în întregime crea]iei marelui romantic al începutului de secol XIX. de a urm\ri multe dintre aceste concerte. Fire[te. „Concursul Interna]ional George Enescu” s-a îmbog\]it cu o sec]iune nou\.. actualul director al Operei vieneze.. Festivalul dispune de evenimente cum nu sunt multe. m\ refer în mod special la Constantin Silvestri.. În aceast\ perioad\ în care lumea muzical\ s\rb\tore[te împlinirea a 130 de ani de la na[terea lui George Enescu [i Béla Bartók. Urmeaz\ multe concerte! Foarte multe! S\ nu ne plângem! A[ îndr\zni s\ spun c\ ni se ofer\ de toate pentru to]i. Muzica româneasc\ în concertele Festivalului este numeroas\..... de asemenea forma]iile Operei Na]ionale din Bucure[ti. arte e e nou. ale culturii neamului.. Capela de Stat din Berlin condus\ de Daniel Barenboim.. la Israel Philharmonic.. ~n acela[i context amintesc prezentarea celor dou\ mari opus-uri mahleriene. m\ refer la London Symphony Orchestra. fostul director al Operei vieneze... se dovede[te a fi.... violoncelistul Antonio Meneses. precum [i celebrul trio Itamar Golan. Asta s\ fie marea problem\! Avem de unde. Costin Cazaban... Ca [i în septembrie 1958.. nu de azi...f C a]\ de circula]ia modest\ a valorilor din timpul stagiunilor obi[nuite. dirijorul Gennady Rozhdestvensky.. Nimeni. La noi. dar [i la Mihail Jora. sunt dedicate în întregime crea]iei lui Robert Schumann. ultimele dou\ ansambluri aflate pentru prima oar\ în programele Festivalului enescian... pe bun\ dreptate... pianistul [i dirijorul Zoltán Kocsis [i pianistul Boris Berezovski. momente pe care.. apoi prezentarea Concertului de Edward Grieg sus]inut de pianistul Dan Grigore. Alexandru Tomescu apar îns\ în pozi]ii pu]in reprezentative..... Pe atunci momentul festiv al deschiderii Festivalului a fost încredin]at Orchestrei Filarmonicii bucure[tene.... ce e discutabil în actuala edi]ie a festivalului ce poart\ numele celui mai important muzician român? cronica muzical\ de dumitru avakian Este o edi]ie jubiliar\. este spectacolul cu care – în urm\ cu 90 de ani. anume cultura în zona expresiei vocale... Termenul este foarte elastic..... adunate pe parcursul a peste trei s\pt\mâni de concerte [i spectacole. care vor relua cu sens de aducere aminte spectacolul wagnerian Lohengrin. România literar\ num\rul 35 / 2 septembrie 2011... la Orchestra Simfonic\ a Teatrului Mariinski din Petersburg. le vom urm\ri cu interes.. programul Companiei bucure[tene de balet... o are! Nu e nou faptul c\ Festivalul enescian al muzicii.. de asemenea câteva renumite forma]ii camerale cum sunt ansamblul de la „Saint Martin in the Fields”.... supranumit\ „Eroica enescian\”. nici m\car marile figuri ale istoriei.... O face cu anume diploma]ie directorul artistic.. seri de oper\ [i de balet.. un veritabil brand de ]ar\. dar nu întotdeauna reprezentativ\. lipsesc autorii pe care Enescu însu[i i-a pre]uit... din genera]ia urm\toare lipse[te un creator... Trebuie s\ alegem... Isabelle Faust.. respectiv.. concertul-spectacol „In memoriam Marin Constantin” sus]inut de Corul de Camer\ „Madrigal”. Luiza Borac [i Viniciu Moroianu... 17 . cu totul semnificativ îmi apare faptul c\ unicul ansamblu care dedic\ în exclusivitate un întreg program celor doi mari muzicieni ai secolului XX este Filarmonica Na]ional\ Ungar\. Gary Hoffman.. nu puteau face concuren]\ cuplului dictatorilor... nu de ieri... Dup\ numeroase insisten]e. Importante agen]ii media fac reclam\ evenimentelor din aceste zile.. Trebuie s\ recunosc. de la Bucure[ti.. Ilya Gringolts. Jean Bernard Pommier.. pianistele Katia [i Marielle Labeque.... Bravo lor! Dau o bun\ lec]ie organizatorilor vie]ii noastre muzicale! Alte evenimente ale actualei edi]ii? Amintesc cele trei concerte ale forma]iei Kamerata Salzburg. va fi animat\ de prezen]a unor puternice personalit\]i ale vie]ii muzicale actuale.... Concerte simfonice [i camerale..... mai tân\rul lor coleg Yundi Li.... Filarmonica Regal\ din Liverpool condus\ de Vasily Petrenko.. ni se ofer\ o sporit\ diversitate....... Zubin Mehta... [i în aceste zile....... ni se ofer\ acum posibilitatea de a vedea. Gidon Kremer… Vom urm\ri cu special interes Orchestra Simfonic\ „Gulbenkian”. amintesc... faptul c\ cele trei concerte ale Orchestrei de Camer\ din Lausanne.. str\lucirea evenimentelor a p\lit. Mihaela Martin… Alte evenimente? Este cu totul captivant ciclul de momente sus]inute sub genericul „Enescu [i contemporanii s\i”. de la neoclasicismul [i expresionismul secolului XX la aspectele ce privesc natura experimental\ a actului muzical... Nicolae Brându[... simfoniile a 6-a [i a 9-a.. precum Theodor Grigoriu... în perioada „epocii de aur”. avem în schimb [ansa de a revedea o coregrafie semnat\ de minunatul Gigi C\ciuleanu... cea de violoncel. nu e u[or de echilibrat. membrii Cvartetului de coarde „Fine Arts”. La fel se întâmpl\ [i cu produc]iile multiple franco-spaniole de balet. prezente. o asemenea structur\. Marii absen]i a[tepta]i de câteva edi]ii sunt piani[tii Valentin Gheorghiu [i Radu Lupu… E drept.. concerte conduse de Christian Zacharias. spre bucuria noastr\.. de asemenea personalit\]i consistente ale vie]ii muzicale actuale.. [i la Bucure[ti..Theodor Rogalski. cu timpul... desigur. fa]\ de seceta. chiar de la primele edi]ii.. la Orchestre National de France... violoni[tii Vadim Repin.... Totu[i... de asemenea. Adam Fischer [i Franz WelserMöst.... perseveren]a. s-a dorit a avea un plus de str\lucire.. Daniele Gatti...... de a asculta mai mult.. cea de-a XX-a [i... momentele de spectacol în concert prilejuite de seria „World Music”. aflat sub conducerea maestrului Voicu Popescu. Este o cu totul alt\ concep]ie decât cea care a st\ruit chiar [i cu un deceniu în urm\..... muzicieni afla]i în top-ul circula]iei actuale.. concertul de debut a fost inaugurat de Simfonia I-a.. „Festivalul arat\ felul în care muzica poate dep\[i barierele de limb\ [i de istorie” nota cotidianul britanic „The Telegraph”.. ni se ofer\ o sporit\ diversitate… Chiar dac\ „El Ballet Nacional Chileno” are pu]in de-a face cu spiritualitatea enescian\. sub conducerea lui George Enescu – a fost inaugurat\ prima stagiune a Operei bucure[tene înfiin]at\ drept organism institu]ionalizat.... anume evolu]iile camerale ale unor minuna]i coechipieri.. Kremerata Baltica... Michael Roll. Sunt a[teptate cu v\dit interes câteva celebre ansambluri camerale de muzic\ baroc\... ni se ofer\ acum posibilitatea de a vedea.. în Mi bemol major....

.... melancolic\. aflat cumva într-o mi[care erotic\. de aici. ora[ul e o abstrac]ie geometric\. de care noi..... Sub toate „protestele” se ascunde o mare iubire de universul în care tr\ie[te.. din inventarul retrospectivei.............. este asediat de infernul motorizat al str\zii [i totul. Imaginea Turnului Babel e [i ea senin\ [i nu duce cu gândul la spaime [i pr\bu[iri. dincolo de acesta alte contururi ale unor dep\rt\ri cu în\l]imi peste care se pr\v\lesc norii! Poate fi începutul lumii. Constantin Prut ori pe Magda Cârneci....... în inocen]a lor. lucrând direct pe filele de atlas sau alteori punând pe toc\tor ghemotoacele h\r]ilor cu acelea[i ]\ri [i ]inuturi aduse. Modelul Leonardo.. în lini[tea atelierelor lor continu\ s\ cread\ în calit\]ile plastice ale operei?”.... Între cele dou\ pasaje despre care am scris pân\ acum a[ mai plasa un film. din prima perioad\ a operei sale [i cele ale Marilenei Preda Sânc...... dau sentimentul c\ nu se poate întâmpla nimic r\u. N-a[ spune. E greu de presupus în ce direc]ie se duce umanitatea.... despre care scriem [i ne-am conturat... Marilena Preda Sânc...... Marilena Preda Sânc recontureaz\ provincii [i ]\ri. toat\ opera doamnei Marilena Preda Sânc. de studiu asupra fenomenelor [i a mecanismelor ce le pun în mi[care. unde se plaseaz\ autorul despre care scriem.. în care trupul aceleia[i femei.... aproape ca întrun joc pe care. care este dominat de câteva linii ale unui trup femeiesc. tot pe detalii. ritual pe care-l stric\.. acesta din urm\ fiind [i ultimul.... Nu exist\ nici un sfâr[it în aceste lucr\ri. îns\.. a[a cum zice autorul s\u. oamenii maturi. Culorile ireale. de un albastru violent. referitor la noul academism.......arte m v\zut un filmule] care... într-o desf\[urare cromatic\ pe secven]e emo]ionale continui. Toate.... pe lâng\ impresiile pe care leam cules în atelierul s\u.. undeva între blocuri. acela[i trup se afl\ în fa]a vâltorii întunecate a timpului.. celelalte p\s\ri. la dereglajele ei [i prin semne aparent mici le amprenteaz\ cu întreb\ri grave....... în orice caz.. la sfâr[itul acestui text..... P\s\rile aflate în cu[tile de sârm\.. pentru c\ simplificarea prin care 18. dar este [i departe... culcat pe orizontal\.. întrebarea noastr\ care se leag\ de ideea perisabilit\]ii artei.. intersectat de trepte [i c\i ce se afund\ în labirint...... la sacrificiul final...... de Horia Bernea..... în exerci]iu.. iar. într-o abstract\ imagine. ironic.. desf\[urat\ pe câteva sute de metri p\tra]i. Artista vine din genera]ia anilor ’80. se simt în largul lor.. autorul ocupându-se de epoca modern\ î[i încheie capitolul s\u.. subtil revendicat de situa]ie.... {i îmi vine în minte una dintre lucr\rile artistului. se mi[c\ aproape brownian pe cei câ]iva metri p\tra]i. ca [i când acesta n-ar fi fost de ajuns pentru a ne salva...... c\ temele Marilenei Preda Sânc sunt inocente. fie-ne iertat\ repeti]ia.. reluând obsedant acelea[i mi[c\ri... Marilena Preda Sânc cuantific\ singur\t\]i urbane prin siluetele uneori întunecate ale aglomer\rilor de blocuri. câteva idei pe care vrem s\ le not\m. tandre]ea... De ce spun asta? Pentru c\ am v\zut ast\ var\ o retrospectiv\. ciugulesc gr\un]e de pe jos...... editat\ în prestigioasa colec]ie Larousse.. înl\untrul c\reia... vr\biile care se abat prin ochiurile cu[tilor s\ ciuguleasc\ la rândul lor gr\un]e [i se elibereaz\ apoi spre înalturi. Traseele lui nu au ie[iri.... unde contururile Europei [i Americii sunt desp\r]ite de un ocean de sânge. din când în când. dar artistul e sensibil la agresiunile istoriei. a unui comportament plastic îndelung studiat.... f\r\ s\-[i piard\....... preluat într-un anume sens de conceptuali[ti....... ori doar o nespus\ eliberare de conven]ii culturale [i civilitate urban\. dup\ repetate rectific\ri. copiii îl conduc spre r\spunsuri uimitoare... Este aproape. În edi]ia din 1995 a Istoriei Artei. contureaz\ sintetic universul unde se construie[te dezinvolt [i controlat. cele libere. nu este str\in acestei artiste. poate fi un poem.. trec lucr\rile de pe pânz\ conduce la impresia sigur\ c\ ne afl\m în fa]a unei viziuni sintetice.. ci doar la o ascensiune temeinic organizat\ arhitectural.. secven]ializeaz\ în r\stimpuri mari spectacolul de-a închisoarea [i libertatea.... care nu ajunge niciodat\ s\ dea pe afar\: Iubind ora[ul ca pe o cutie de culori o consemneaz\ [i atât.... o cosmicitate incredibil\: imagina]iv\ un prim-plan. o întoarcere în primordialit\]i de care parc\ ne-am aduce aminte. se întâmpl\ ca într-o oglind\ retrovizoare.... folosit\ mereu pe combina]ii antinomice. Un personaj feminin a[ezat în fotoliu.... nici nu trebuie decriptat... Tot astfel î[i obiectiveaz\ ideea sacrific\rii globului p\mântesc r\nindu-i carnea cu piroane ce amintesc de alt sacrificiu... Camera focalizeaz\ pe un detaliu de curte închis\.România literar\ num\rul 35 / 2 septembrie 2011 ..... sau îi va asigura soarta pompierilor din secolul al XIX-lea... ca într-un ritual. la un loc... îmb\trânind continuu. Dar mai are [i un alt sens........ aproape cosmic...... toate vin una dup\ alta... dar trecerile de la experiment la lucrul definitiv e aproape insesizabil ochiului comun.. ci doar sugereaz\.. Feminitatea se exprim\ prin for]\ [i concizie... poate f\r\ sens la prima vedere. chircit precum f\tul în pântecul mamei sale. Alteori.... o însingurare. Am ad\uga. îns\.. ora[ul e o abstrac]ie geometric\.... în acest al treilea film.... Nu lipse[te... Graficele lui Horia Bernea erau o ironic\ parodie la cuantificarea vie]ii în ziarele comuniste.. dar. Ciudat este c\ paleta de culori. dau acesteia un dramatism..... pe care îl imprim\ trupului femeii.. transmite doar starea unei nevroze... de exemplu... A arti[ti `n atelier de petre t\n\soaica m arilena Preda Sânc cuantific\ singur\t\]i urbane prin siluetele uneori întunecare ale aglomer\rilor de blocuri. Marilena Preda Sânc [i-a înv\]at bine lec]iile. intersectat de trepte [i c\i ce se afund\ în labirint.. ce se instaureaz\ în lume. se opresc în sensuri giratorii de unde mi[carea se întoarce la început. nici studiul efectuat asupra trupului omenesc. revelat\ ca un plonjeu cu trimiteri ironice la istoria vremii. a operei plastice [i a experimentelor vizuale ale artistei. f\când s\ reapar\ în fa]a scenei pe cei care.. iar în acest caz de epuizarea filonului modernist. Mesajul filmului este simplu. Uneori [i temele sunt parc\ voit alese ca s\ sublinieze lucrul acesta [i m\ gândesc la o compara]ie ce s-ar putea face între h\r]ile lui Horia Bernea. subliniem din nou. pe care-l joac\ p\s\rile mari [i p\s\rile mici...... Artistul [tie foarte bine c\ experien]ele vizuale perisabile trebuie contrapunctate prin munca la [evalet. Un alt film construie[te. de[i nu avem orgoliul de a spune mai mult decât au spus al]ii înaintea noastr\ – [i îi putem cita aici deja pe Alexandra Titu. la Muzeul Na]ional de Art\ Contemporan\... pe direc]ia despre care vom vorbi în continuare. nu suntem în stare...... o mare parte dintre componen]ii ei pot s\-[i revendice r\d\cinile din Horia Bernea. cu o întrebare dramatic\: „Îl va recunoa[te oare viitorul..

... Gil nutre[te dorin]a de a fi mai mult decât un scenarist de duzin\.. ne r\mâne amintirea unui om elegant. eu sunt un om normal.. un fel de Dulcinee degradat\. una dintre pu]inele emisiuni din care r\zb\tea libertatea filmului în Epoca de Aur... dar o via]\ care îmbr\]i[eaz\ tandru cli[eele dragi... la subtilitatea pove[tilor. (Midnight in Paris.. Gil se va retrage pentru a descoperi dragostea în Paris al\turi de o fat\ care vinde lucruri de anticariat. Buñuel [i Dali. iar carnavalescul lui are puterea s\ dezlege izvorul ascuns al fanteziei. ni[te fanto[e..) România literar\ num\rul 35 / 2 septembrie 2011... 2011) Un american la Paris {i am apreciat mai ales faptul c\ spre deosebire de Godard. Cole Porter (Yves Heck) etc... nu am reflectat la ceea ce imaginea îmi propunea ca subversiv. dar cu toate acestea r\zbate dinspre ele o urm\ de teatralitate... chiar retro-kitschizat cum apare. mai precis.. (auto)ironie amestecat\ într-o doz\ farmaceutic\ cu tandre]e [i cu un fel ridicol asumat. lumea boemei pariziene. Braque.. nostalgia care proiecteaz\ o lume cu pove[tile ei devenite Istorie. în mod cert îi d\ gust. De fapt. lipsesc câteva quiproquo-uri [i re]eta de succes este asigurat\..... ci aceea din Parisul anilor ’20..... Ceea ce n-am [tiut mult timp.. dar cu aplomb. Viitoarea mam\-soacr\ pare blocat\ în expresia de marketing [i publicitate: Cheap is cheap. care simte c\ laboratorul crea]iei se afl\ cu Toulouse Lautrec în cabarete.. la un moment dat.. Hemingway etc. la mesajul lor subliminal. un scenarist de duzin\ cu oarecare succes hollywoodian. [i anume în La Belle Epoque al\turi de Gauguin. Gala Desenului animat ne propunea o lume a bucuriei [i a libert\]ii. Pablo Picasso (Marcial di Fonzo Bo).. Gil nu ob]ine cu certitudine acreditarea literar\. Man Ray (Tom Cordier)... ne r\mâne triste]ea dispari]iei ei premature... Louis Buñuel (Adrien de Van)... Prorom. so]ia acestuia. Toate ingredientele unei comedii spumoase se afl\ aici. Filmul se transform\ într-un fel feerie marca les années folles . se cânta acolo jazz pe rupte [i cheful era în toi.... conven]ional al familiei burgheze. Impredictibil\.. devenind captiv\ într-unul dintre pliurile lui.... {i aceast\ idealitate fragil\ ne este servit\ cu un surâs ironic în col]ul buzelor în timp ce camera îi fixeaz\ pe cei doi îndr\gosti]i care se îndep\rteaz\ roman]ios în Parisul nocturn [i pluvial. Dialogurile sunt spumoase. dar care tr\iesc clipa f\r\ morga viitoarei celebrit\]i.. este (auto)ironia intelectual\ care r\zbate din filmele sale.. [i romanul s\u corectat de Gertrude Stein! Parisul nocturn apare ca o lume magic\ ]inând ascuns\ între pliurile ei parfumul altor timpuri. luminos [i discret.... nostalgia care proiecteaz\ o lume cu pove[tile ei devenite Istorie. unde dragostea apare sub forma frumoasei Adriana (Marion Cotillard) înnobilat\ de lungul [ir de aman]i celebri. Personajele în lumea c\rora intr\ nu sunt ni[te simple caricaturi... Nu am [tiut c\ pân\ [i acest spa]iu al bucuriei era cercetat cu priviri p\trunz\toare pentru a detecta acolo posibile subversiuni.... Dragoste..... Iar criticul de film Viorica Bucur f\cea oficiile de gazd\ la intrarea în }ara Minunilor... Hemingway (Corey Stol). para[utat într-un ora[ vulcanic unde arta [i dragostea fac corp comun este [i tema filmului Vicky Cristina Barcelona (2008). ale c\rui ecouri sunt detectabile [i în acest nou film al regizorului.. un istoric de film..... Paul (Michael Sheen). în emo]iile lui Gil. chansonete [i blues... amfitrionul care te introduce în povestea de dragoste.. socrii nu reu[esc s\ le vad\.. cli[eul romantic se insinueaz\ în lumea lui Gil. 19 . Parisul era vesel... Pisicile erau aristocrate. Motivul turistului american.... mai ales c\ pe scen\ apare un competitor cultural precum Paul..... Champs Élysée.. iar regizorul face trecerea dintr-un timp în altul f\r\ zdruncin\turi. Fiecare noapte îl poart\ în cercuri artistice în compania celor care aveau s\ devin\ mon[tri sacri ai culturii universale. prietenul logodnicei.... Este drept.... Gil împ\rt\[e[te ale sale chagrins d’amour primind replici în cheia unei estetici cu care este familiar... ori Parisul epitomizeaz\ toat\ aceast\ libertate [i frumuse]e pe care cei din anturajul s\u. Salvador Dalí (Adrien Brody).. Nu am [tiut c\ desenele cu Popeye marinarul au fost scoase..M. În noul s\u film spiritualitatea celor dou\ lumi Fran]a [i America se întâlne[te la Paris. logodnic\..... schimbul de replici de un ludic delicios [i mali]ia unor replici t\iat\ pe m\sura personajelor.. În final.... probabil. acompania]i de ragtime.. {i ea este o c\l\toare în timp.. Numai c\ aici Woody Allen împinge lucrurile mai departe jucându-se cu fantasmele f\r\ a le acredita întrutotul.. î[i înso]e[te logodnica bovaric\. eea ce m-a atras întotdeauna la acest minunat regizor.. Caricatura americanului venit s\ târguiasc\ la Paris mobil\ rococo sau empire [i obiecte de anticariat la mâna a doua este doar un aspect al comicului lui Woody Allen.... de o mare fine]e...2011... Durata: 100 minute. Rachel McAdams.... unde Gil (Owen Wilson). Ca [i Cenu[\reasa care a[teapt\ miezul nop]ii. zdren]ele în rochie princiar\ etc.... ToulouseLautrec etc. Woody Allen a reu[it din nou s\ fac\ dintr-un ora[ un personaj.. în încântarea autentic\.. Acest gust al Parisului.... obiectiv de pu[c\ cu lunet\. Îns\.......... Legend\... Literatur\... iar ursul Baloo f\cea apologia lui dolce farniente etc.. cum va ar\ta romanul s\u r\mâne un mister..... Sau c\ secven]a de început extras\ din Parisul vesel al lui Abe Levitow unde motanul Jones Tom fixeaz\ prin obiectivul privirii. doi americani boga]i [i obtuzi.... Mowgli tr\ia în libertatea junglei ca acas\. pentru c\ Olive cea l\b\r]at\.. Romantic.. Produs de: MediaPro Pictures.. (A.. Legend\....... pedant. ci nostalgia... Începutul filmului deruleaz\ nostalgic imagini de carte po[tal\ din Parisul turistic: Montmartre.... Picasso. cu Fitzgerald [i Hemingway în cafenele... Copil fiind.n C u istoria Parisului anilor ’20 vernisat\ furtiv [i vodevilesc îl intereseaz\ pe regizor... din albumele de art\. Pân\ [i numele ei intr\ în rezonan]\ cu lumea magic\ a bucuriei pe care o ofer\ filmul de anima]ie.... Acel „tr\it” din spatele frazei tip\rite.. pentru a-i deschide por]ile Parisului d’antant. Îns\ cu adev\rat subversiv\ era chiar bucuria [i evadarea pe care desenul animat o propunea. îns\ el reprezint\ un mulaj al experien]ei sale unde cu flerul s\u de scriitor Hemingway puncteaz\ mali]ios infidelitatea logodnicei...... câ[tigându-[i libertatea de a confrunta scrisul cu via]a. separându-se de logodnica infidel\ [i de universul fad. Domul Invalizilor etc. arta corecta o existen]\? Magia Parisului înclin\ spre un r\spuns afirmativ. Modigliani.. ceea ce ne probeaz\ for]a cu care decupajul mitic. se f\cea art\.. Cu: Marion Cotillard. Idila dintre Gil [i Adriana nu se consum\ a[a cum scrie în cartea ei pe arte cronica filmului de angelo mitchievici Miezul nop]ii în Paris Regia: Woody Allen... [leamp\t\ [i cam n\tâng\..09.. cu un str\vechi reflex puritan.. De data aceasta Parisul. Owen Wilson. nu cea din anii 2010... dar [i f\r\ a le imprima deplin\ consisten]\... Adriana alege s\ tr\iasc\ în trecutul care-i place.. Inez (Rachel McAdams).. Genul filmului: Comedie. In memoriam Viorica Bucur Cum altfel a[ putea-o evoca pe Viorica Bucur decât prin „Gala Desenului animat”... Gil este întâmpinat de Scott Fitzgerlad (Tom Hiddleston)... Turnul Effel. Feeria retro ragtime & la belle époque a nocturnelor pariziene cancaniere la Moulin Rouge sau glamoroase la Maxim’s este capitolul novator în acest film... Pentru cei foarte tineri c\rora întreaga lume a fic]iunii cinematografice le st\ acum la picioare [i de cele mai multe ori acolo [i r\mâne este greu de în]eles ce însemna aceast\ mic\ oaz\ de bucurie pur\ în de[ertul de cenu[\ al inep]iilor politice ale anilor ’80. Catedrala Notre Dame.. Distribuit în România de: Ro Image 2000... În mijlocul lui Man Ray... îl sim]i în uimirile. Viorica Bucur a fost [i un dedicat profesor universitar. aducea cu Tovar\[a Elena.. cu Adriana pe str\zile Parisului nocturn. Cu alte cuvinte. ci nostalgia.... Woody Allen.... nu se ia niciodat\ în serios când pronun]\ cuvântul „cultur\”... Voca]ia neprobat\ înc\ a viitorului scriitor stârne[te mari rezerve în sânul familiei republicane format\ la [coala politicii de sufragerie a Tea Party-urilor. [i Gil î[i a[teapt\ ora care-l extrage dintr-un menaj plicticos [i fragil pentru a-l reda unei aventuri nocturne. el vrea s\ fie un adev\rat scriitor... victima resemnat\ ca în fa]a unui pluton de execu]ie a dat de gândit Tovar\[ului nevrotic sau politrucilor lui. Nu istoria Parisului anilor ’20 vernisat\ furtiv [i vodevilesc îl intereseaz\ pe regizor.. Poate literatura.. la cump\r\turi al\turi de viitorii socri..” Ori tocmai aceast\ normalitate îi este contestat\ de spiritul micburghez al familiei republicane pe m\sur\ ce fantezia începe s\ lucreze creator pentru Gil. care scap\ mereu este ceea ce dore[te s\ întâlneasc\ Gil.. din spatele culorii de pe pânz\. Premiera în România: 02...... Gertrude Stein (Kathy Bates). Iar Gil remarc\ cu triste]e: „Voi sunte]i suprareali[ti. Sacré-Coeur... Ne r\mân emisiunile ei despre film. informat lacunar. pentru ca bostanul s\ se transforme în calea[c\ aurit\.... Zelda Fitzgerald (Alison Pill).. ea [i func]ioneaz\ în paralel cu dezvoltarea nou\ pe care regizorul o d\ cursului evenimentelor introducându-l pe Gil în lumea din care dore[te s\ fac\ parte... dalma]ienii f\ceau figura]ie într-un univers burghez [i nu unul proletar.. Literatur\..... urmând s\ ]in\ un curs la Sorbona etc. când o ma[in\ de epoc\ îl culege de pe una dintre str\zile pe care se r\t\cise la miezul nop]ii care o va descoperi la buchini[tii de pe malurile Senei..

tocmai când Mozart introducea noua sa oper\ în catalogul lui tematic (cu excep]ia uverturii [i a mar[ului preo]ilor.... confirmat sau infirmat.. Exist\ dou\ lucruri care fac ca aceast\ teorie – considerat\ foarte atr\g\toare în anumite cercuri chiar [i ast\zi – s\ fie nu doar improbabil\. pentru Stat [i pentru to]i supu[ii s\i......... compus\ de Mozart pe un libret de Schikaneder (actor. ci s\ reformeze masoneria.. iar Mozart a fost clar la în\l]ime în scenele care glorific\ Iluminismul (In diesen heil’gen Hallen. mai ales dup\ „Patenta” lui Iosif din 1785. are un suflet la fel de negru ca pielea (discriminare rasial\. Un secretar pensionar de provincie. Mozart prime[te vizita unui personaj enigmatic care îi comand\ un Recviem.. Leopold al II-lea nu era nicidecum du[manul masoneriei. spune c\ sclavul lui. ca [i într-o mi[care similar\ din Austria. e locul s\ spunem c\ s-a lansat cu mult timp în urm\ ipoteza reluat\ înc\ mai hot\rât de trei medici germani (într-o carte intitulat\ Moartea lui Mozart... Feldhofer voia nu s\ desfiin]eze... începutul sfâr[itului marii perioade a masoneriei din Austria ([i începutul c\derii lojii lui Born [i.. compus\ de Mozart chiar înainte de a muri.. întrucât au încetat oficial s\ existe în 1795. dup\ care Forman a f\cut filmul de mare succes... „Deci... iar aceast\ team\ devenea groaz\ aproape paranoic\ în intensitatea sa.. murind în 1812 (nebun. Robbins Landon. dup\ ce compusese mare parte din Flautul fermecat.. Scopul ordinului era de a-i educa pe cet\]eni s\ fie mândri de statutul lor [i s\ lupte împotriva puterii excesive de]inute de nobilime. nu e perfect [i nu se încearc\ ascunderea laturii antifeministe a masonilor (un aspect pe care [i Leopold al II-lea îl considera ridicol)... H. Dimpotriv\. Abili. Traducere de Doina Lic\ (Volum în curs de apari]ie la Editura Humanitas. Pericolul acut era acela c\ francmasoneria din Austria se afla pe punctul de a disp\rea – cât de acut se poate judeca pe baza faptului c\ masonii [i-au închis de bun\voie lojile în 1794.... Trebuie s\ fi existat un alt motiv pentru care lui Mozart [i lui Schikaneder li s-a permis s\ aleag\ un subiect de oper\ ce glorifica masoneria.. a lui Born ca mare maestru mason..... Masonii puteau spera c\ ordinul a fost poate chiar salvat de la pieire. astfel încât s\ devin\ inofensiv\ pentru Maiestatea Sa. a[a cum s-a observat mai sus. au plecat profund satisf\cu]i. masoneria. înfiin]at\ la 12 martie 1781.... Una sugera cum „putea fi comb\tut pericolul sistemului francez în cadrul lojilor masonice“ [i voia s\ creeze o federa]ie (Bund) cet\]eneasc\ folosind trei oameni din Pesta (Budapesta). Zur gekrönten Hoffnung .. de pild\ Franklin. care a aderat în februarie 1785.... a scris un memorandum cu privire la francmasonerie pe 15 august 1790......... Astfel... Dar Born avea [i defecte omene[ti – era vanitos [i prea pu]in tolerant fa]\ de alte idei decât ale sale (care se [tie c\ erau în]elepte [i influente).... Masonii Sfântului Ioan [i chiar (dac\ e adev\rat c\ f\cea parte din el) fostul s\u ordin rozicrucian... Dar asta nu s-a întâmplat....... a tip\rit principalul discurs rostit cu acea ocazie. pân\ la urm\. cum avea s\ fie masoneria protejat\? Cum aveau s\ fie prezentate marelui public m\re]ia [i universalitatea ei? Cei doi masoni. Born a tr\it pân\ în iulie 1791... fie au în]eles-o gre[it. unul dintre cei mai celebri speciali[ti în Mozart.. dar masonii nu puteau fi vinova]i pentru asta. În fa]a unei asemenea suspiciuni [i ostilit\]i.meridiane n vara anului 1791... Acest lucru era cunoscut nu doar de membrii francmasoneriei din Europa.... Dar. Pe 30 septembrie 1791 are loc la Viena premiera operei Flautul fermecat. Schikaneder a tr\it pân\ la ceea ce era pe atunci o vârst\ înaintat\.România literar\ num\rul 35 / 2 septembrie 2011 . toate li se p\reau acum mult mai periculoase împ\ratului [i consilierilor s\i. A fost. Ideile de baz\ ale masoneriei sunt prezentate cu mare simpatie.... dar în 1789 cu siguran]\ nu au avut idei de regicid în adâncul inimii lor.. func]ionari guvernamentali – [i pe Joseph Haydn.. a[a cum sus]ine legenda romantic\.. colec]ia „Contrapunct”) 20. în plus.. pe nume Anton Feldhofer. Heil sey euch Geweihten! ). în 1794. mar[ul preo]ilor [i mai ales imensele orizonturi din corul final. inclusiv. desigur. Mozart [i Schikaneder nu [i-au asumat prea multe riscuri. l Avanpremier\ editorial\ a Viena. Avea s\ moar\ patru luni mai târziu.. Washington. Dac\. e adev\rat. Este o problem\ pe care mul]i cercet\tori fie au neglijat-o. ca [i Born.... maestrul lojii lui Haydn Zur wahren Eintracht . ca [i negustorii... am spune ast\zi). masoneria a disp\rut în timpul Terorii: Marele Orient din Paris [i-a închis por]ile în 1791....... f\r\ s-o desfiin]eze... 61 de ani. Aceast\ adoptare a ideilor revolu]ionare dateaz\ dinainte de anul 1789. de fapt. publicat\ în 1971.. care era la fel de vinovat de „tr\darea secretelor masonice” ca [i Mozart... iubire [i respect – ca ni[te fra]i autentici –... La începutul domniei sale. Primul este c\ nimeni nu l-a omorât pe Schikaneder. desigur.623). Amândoi erau francmasoni..... Robbins Landon Ultimul an al lui Mozart (K. ei au tratat întregul subiect în dou\ moduri: cu demnitate.... dac\ am ajuns la acest subiect. s-a dovedit – a b\nuit-o. iar moartea lui Schikaneder a survenit [aptesprezece ani mai târziu... prin care încerca o centralizare a lor [i o limitare a puterilor de]inute de ei. mul]i dintre membrii importan]i ai acelor grupuri ce se declarau în favoarea unui guvern republican în Fran]a erau masoni..... organiza]ii precum Illuminati.. au hot\rât s\ scrie prima oper\ masonic\ – Flautul fermecat. Mozart [i Schikaneder..... o mare parte din oper\ a fost o distrac]ie veritabil\. [i chiar cu o not\ de satir\ mali]ioas\.. ci imposibil\. cunosc\torii. (Nota editurii ) rebuie s\ fi existat motive foarte puternice pentru ca Mozart [i Schikaneder s\ încalce aceast\ regul\ a t\cerii [ impus\ de francmasonerie ] . culminând cu Amadeus. {i.. el a p\r\sit ordinul în 1786...... Când a preluat noua loj\. cânt\re] [i director al Freyhaustheater. dar [i cu umor.. iar în 1795 un împ\rat nou [i tân\r a interzis toate societ\]ile secrete.. în]elepciunii [i drept\]ii. piesa lui Peter Shaffer. Era acolo câte ceva pentru toat\ lumea... iar pân\ în 1794 francmasoneria din Fran]a a încetat practic s\ existe.. a organizat un serviciu comemorativ pentru compozitorul s\u. ci [i de suverani [i de poli]ia lor...... Sarastro îl are pe Monostatos... Iar atribuirea misiunii de a o p\zi pe Pamina lui Monostatos... Jefferson (care a redactat Declara]ia de Independen]\.. dar care poate fi rezolvat\ prin examinarea dosarelor masonice ]inute de poli]ia austriac\ în acea perioad\. dac\ nu [i mai conving\tor: loja lui Mozart.. pân\ la urm\... Mul]i dintre masonii francezi au dorit un guvern republican.. în câ]iva ani... începutul Revolu]iei Franceze: în deceniul anterior... În orice caz...... Î H. a f\cut din ea loja de elit\ a Vienei.. Au existat numeroase încerc\ri de a-l convinge pe Leopold al II-lea s\ reformeze francmasoneria. Leopold al II-lea privea cu team\ crescând\ evenimentele din Fran]a.... ce suna extrem de masonic) etc. O Isis und Osiris. Born a fost consultat în leg\tur\ cu detaliile operei [i dac\ [tia c\ Sarastro avea s\-l simbolizeze pe el însu[i ca esen]\ a toleran]ei..... îl condamn\ la [aptezeci [i [apte de lovituri la t\lpi. mul]i masoni de seam\ erau aristocra]i [i/sau membri în guvernul regal....... precum [i cantata masonic\ T având ca membri scriitori.... Fra]ii asiatici. S-a spus întotdeauna c\ figura lui Sarastro îl avea ca model pe marele om de [tiin]\ Ignaz von Born. care au fost terminate abia înainte de prima reprezenta]ie din septembrie)... C..” Feldhofer credea c\ „patenta masonic\” instituit\ de Iosif al II-lea în 1785 nu mergea destul de departe pentru a-i aduce pe masoni sub control strict.. reconstituind cu mult\ fine]e o epoc\ [i o lume muzical\ – [i ne demonstreaz\ c\ adev\rul e mai straniu [i mai interesant decât mitul. Masoneria [i-a avut informatorii [i tr\d\torii ei.. oameni de [tiin]\. nimeni nu va putea spune vreodat\... iar opera e plin\ de simboluri masonice.. La Viena.. ajutându-l aproape s-o violeze pe când ea dormea... când un mason curajos a reu[it s\ reconstituie Marele Orient în 1795. nu s\ se dizolve aceast\ societate cu totul. Aceasta era cu aproximativ [ase luni înainte ca Iosif al II-lea s\ dea celebrul [i devastatorul decret pentru masoni (11 decembrie 1785)........ în condi]ii pe care mul]i le-au considerat suspecte – [i de aici o legend\ care a crescut vreme de dou\ secole... a inten]ionat s-o transforme într-un fel de societate de [tiin]e [i.....) Al doilea motiv este la fel de conving\tor... masoneria din Austria a încetat s\ existe... majoritatea americanilor de seam\ care s-au rupt de Anglia [i [i-au declarat independen]a fuseser\ masoni... maurul Monostatos.... Dar publicul din septembrie 1791 a plecat acas\ cu sentimentul c\ masonii erau întruchiparea Iluminismului iosefinian – [i. în mintea poli]iei secrete [i a altor membri ai guvernului austriac.. unde ei folosesc efectiv cuvintele „crim\ ritual\”) c\ masonii l-au ucis pe Mozart. a descoperit c\ majoritatea membrilor s\i erau mor]i. când se punea în scen\ Flautul fermecat..... nu e tocmai gestul unui maestru în]elept....C.... sub numele „Ordinul lui Leopold”.. Respectarea strict\. În 1789. pe care poli]ia secret\ – pe bun\ dreptate.. Motivul pentru care masonii s-au pomenit brusc în acest pericol a fost presupusa lor implicare în Revolu]ia Francez\ [i iacobinism.. Dar Sarastro. d\ la o parte v\lul mitic ]esut în jurul mor]ii compozitorului [i urm\re[te în detaliu ultimele sale luni de via]\.... Leopold al II-lea privea cu team\ crescând\ evenimentele din Fran]a. când se punea în scen\ Flautul fermecat . care a g\zduit spectacolul)... ci s\ i se impun\ ni[te limite.... loja sa fiind desfiin]at\ în ajunul Cr\ciunului din 1785). iar contele Zinzendorf a auzit chiar c\ Leopold a fost membru al ordinului rozicrucian al principelui suveran din Italia – un lucru ce nu poate fi. în care afirma categoric c\ „roata gre[elilor actuale [i a revolu]iilor din Europa este ac]ionat\ de fr\]ia masonilor”... Dar exist\ câteva detalii ale caracterului lui Sarastro care nu stârnesc tocmai simpatie [i care nu sunt cu siguran]\ masonice: el are sclavi. clerici catolici [i protestan]i..

... a povestit în 1860 c\ Schubert [i editorul Diabelli i-au înmânat personal varia]iunile lui Beethoven. Descrierile acestui splendid eveniment nu concord\ în privin]a num\rului de participan]i care s-au al\turat procesiunii de la biserica parohial\ din Alsergrund pân\ la cimitirul Währing............... Josef Hüttenbrenner a relatat.... mo[tenitorul care a dus pe înalte culmi faima nepieritoare a lui Händel [i Bach... Nefericit în dragoste... probabil. al c\rui cuvânt nu este tocmai demn de încredere [i care îi cuno[tea pe ambii compozitori. Alte relat\ri sunt mai pu]in precise.. sicriul lui Beethoven e cople[it de mul]ime – alt semn al importan]ei acestei zile în care teatrele au fost închise [i ora[ul a deplâns pierderea celui mai de seam\ artist al s\u... Cu primul.. iar cu al doilea... Schubert nu este deloc pomenit în cartea lui Kiesewetter. Schubert [i Schwind pân\ aproape de ora unu noaptea. Heinrich Anschütz (un prieten al lui Schubert)...... aceast\ poveste sentimental\ e apocrif\..... dar dovezile sunt pu]ine [i contradictorii... se spune.. poate.. Prietenul lor comun.. afectuos cu prietenii [i...... Viena din perioada Biedermeier îndr\gea înmormânt\rile fastuoase..... când protectorul lui Schubert..... a caracterizat pe bun\ dreptate perioada drept „Epoca lui Beethoven [i a lui Rossini”.... interpre]i [i cuno[tin]e. iar noi plângem pe corzile rupte ale harfei care a t\cut.. Timp de câ]iva ani... Schubert se afla deseori acolo. vocea unei armonii emo]ionante. care abia împlinise treizeci de ani [i avea el însu[i o s\n\tate precar\. dar Beethoven nu era acas\ în clipa aceea..... Dintre numeroasele relat\ri despre întâlnirile personale dintre ei. dar în 1827 nimeni nu s-ar fi gândit s\-l compare pe relativ obscurul compozitor cu Beethoven [i s\-l a[eze în rândul arti[tilor exemplari ai epocii.. Anton Schindler. De[i au existat pu]ine leg\turi între prietenii lor apropia]i [i în ciuda retragerii lui Beethoven din aten]ia publicului dup\ Congresul de la Viena. Când Schubert [i-a publicat prima compozi]ie instrumental\ important\ – cele Opt varia]iuni pe tema unei roman]e fran]uze[ti... Beethoven s-a între]inut cu admiratorii s\i...... S-a dus împreun\ cu prietenii s\i. în vremea din urm\.. nerecunoscut... Anselm Hüttenbrenner.. Gibbs Via]a lui Schubert cu el”. Deloc surprinz\tor.... Hüttenbrenner a afirmat c\ varia]iunile „au primit deplina aprobare a lui Beethoven” [i c\ „Beethoven le-a interpretat aproape în fiecare zi cu nepotul s\u luni de zile”... c\ Schubert a încercat s\-i dea compozi]ia. care sunt înc\ în via]\.. nu mai este de acum.... peste [apte ani..... iar a lui Beethoven a fost una dintre cele mai impun\toare. de[i. Cuvântarea plin\ de elocin]\ deplânge dispari]ia unui mare om care încheie o epoc\ m\rea]\: „Ultimul maestru al cântecelor melodioase. Apoi.d D e[i este aproape de neconceput c\ Beethoven [i Schubert nu s-au întâlnit niciodat\.. peste un an. Pe de alt\ parte. în 1857.. oricum..... Schubert a participat ca purt\tor de tor]\ la înmormântarea lui Beethoven.. s\rac.. nici un compozitor n-a avut o via]\ pe care s\ se poat\ cu mai mult temei aplica toate cli[eele romantice ale unui destin tragic. cum nu a f\cut-o nimeni altcineva (cu excep]ia fratelui lui Anselm...... desigur... dou\ se refer\ la aceast\ pies\.. unde eu am r\mas cu Schober.. Relatarea cea mai derutant\ despre contactul dintre ei se refer\ la ultimele zile ale lui Beethoven. Josef) [i.... mai ales la moartea lui Beethoven.. al c\rui fiu spiritual a fost....... a auzit o întrebare – o provocare... Rezultatul e o imagine mult mai nuan]at\: un artist care s-a bucurat [i de succes. natura rela]iilor lor personale r\mâne neclar\.. Kreissle [primul biograf al lui Schubert] a men]ionat c\ „mai mul]i dintre prietenii apropia]i ai lui Schubert. povestea a ap\rut doar la câteva decenii dup\ ce avusese loc presupusa întâlnire. Chiar dac\ întâlnirea dintre Beethoven [i Schubert la patul de moarte nu a avut loc niciodat\.. participarea lui Schubert la funeralii trebuie s\ fi produs o profund\ impresie asupra sa.... A avut oare o premoni]ie c\ în curând avea s\-l urmeze pentru a se odihni al\turi de el?” ând.. la taverna Mehlgrube. [i-a f\cut loc un nou portret: un Schubert homosexual [i eminamente depresiv... senzual [i timid. cel mai mare actor al Vienei. Ferdinand Schubert [fratele compozitorului] a afirmat c\ Schubert „l-a întâlnit [pe Beethoven ] frecvent”.. în genere........ având aceia[i protectori.. desigur – a fi fost Schubert.. c\ timiditatea l-a împiedicat pe Schubert s\ vorbeasc\ cu maestrul [i c\ „s-a pierdut cu firea”.. Spaun [i-a amintit mai târziu c\ „moartea [lui Beethoven] l-a [ocat [pe Schubert] foarte puternic. în martie 1827..... în a celui dintre ei trei menit s\ moar\ urm\torul – care avea s\ fie..... ca s\ spunem a[a... Totu[i.... dar mai ales un compozitor dominat de figura lui Beethoven.. ca o prezen]\ t\cut\.. colec]ia „Contrapunct”) România literar\ num\rul 35 / 2 septembrie 2011. auzind cuvintele prietenului s\u literat citite drept omagiu adus eroului s\u muzical? Grillparzer a invocat numele din panteonul geniilor muzicale germane care îl primeau pe Beethoven în mijlocul lor.. a închinat în amintirea lui Beethoven. nu am vorbit decât despre Beethoven.. s-a oprit la intrare pentru a ]ine discursul scris de Grillparzer. mort la 31 de ani – iat\ imaginea simpl\ [i rezistent\ pe care posteritatea [i-a f\cut-o despre el. în acela[i timp. Dar Schindler nu [i-a amintit de nici o asemenea întâlnire.. natura rela]iilor lor personale r\mâne neclar\.. Marele merit al c\r]ii lui Gibbs este de a da la o parte cli[eele [i de a cerceta atent m\rturiile privindu-l pe Schubert – de altfel contradictorii [i. Ce a în]eles Schubert din aceast\ întrebare legat\ de urm\torul compozitor nemuritor? {i totu[i.. 10.. muzicologi [i melomani. printre participan]ii la înmormântare. Der Sammler a anun]at 10 000...... sociale [i profesionale din Viena ofereau numeroase prilejuri de întâlnire.. Dup\ ce s-a mutat la Viena. iar Schindler a triplat-o. De[i este aproape de neconceput c\ Beethoven [i Schubert nu s-au întâlnit niciodat\. Biografia lui Kreissle spune povestea atât de des istorisit\ despre ce a f\cut Schubert în acea zi. Raphael Georg Kiesewetter... ba chiar ignorat.. de fapt – pus\ în celebrul discurs al lui Franz Grillparzer: „A fost un artist… Cine va sta al\turi de el?” La ce trebuie s\ se fi gândit Schubert.. În binecunoscuta acuarel\ a lui Franz Stöber. muzicienii Franz Lachner [i Benedikt Randhartinger. în 1822...... cine va împ\r]i cu el gloria epocii –...... pentru pian la patru mâini –... mai ales dac\ ]inem seama de propria sa boal\ epuizant\. r\spunsul viu se afla chiar acolo. [i avea el însu[i s\ piar\ curând.. [i anume Schubert însu[i.. câteva dimine]i pe s\pt\mân\ la Editura Steiner & Co.. Condi]iile geografice.. Evident. Doi oameni care erau dintre cei mai îndrept\]i]i s\ [tie acest lucru au oferit relat\ri opuse. orbitele lor s-au intersectat totu[i.. unde a umplut dou\ pahare cu vin.. lucrarea a fost înso]it\ de o dedica]ie plin\ de efuziune pentru Beethoven: „din partea adoratorului [i admiratorului s\u Franz Schubert”. Beethoven a r\mas acolo pentru tot restul vie]ii. despre lucr\rile sale [i despre binemeritatele onoruri aduse memoriei sale ast\zi”.. Schubert [i cu mine l-am vizitat pe Beethoven aflat pe patul de suferin]\ cu aproximativ o s\pt\mân\ înainte de a muri”... 21 .. retras –... meridiane Avanpremier\ editorial\ e aproape dou\ secole figura lui Schubert îi fascineaz\ pe muzicieni...... Vreau s\ spun c\ doar un singur om care a participat la înmormântarea lui Beethoven putea [ti cine îi va urma. a insistat: „E un fapt de net\g\duit c\ profesorul Schindler... (Nota editurii ) Christopher H. Cu excep]ia lui Mozart. când Beethoven a indicat cu delicate]e o gre[eal\ de armonie. Abia în secolul XX a ap\rut o însemnare din jurnalul lui Fritz von Hartmann care ofer\ informa]ii sigure: „Ne-am dus la Castelul Eisenstadt [Taverna].. Cum numai preo]ii aveau voie s\ vorbeasc\ pe p\mântul sfin]it al cimitirului.. Într-adev\r.. în timp ce întrebarea era rostit\. a scris o important\ istorie general\ a muzicii. ap\rute târziu dup\ moartea lui. Haydn [i Mozart........ în 1792. op.. Cei doi compozitori au tr\it [i au lucrat într-o cultur\ muzical\ compact\.. nu-[i pot aminti decât de o discu]ie întâmpl\toare între cei doi compozitori”........ cât regret\ c\ acesta a fost inaccesibil [i c\ nu a vorbit niciodat\ C Traducere de Doina Lic\ (Volum în curs de apari]ie la Editura Humanitas. Schubert.” Un alt pasaj men]ioneaz\ un geniu care „mai este în via]\ – [i fie ca via]a s\-i fie cât mai lung\!” S-a considerat mai târziu c\ acest artist nenumit – Goethe. editori. nu neap\rat s\rac.... Aveau s\ treac\ mul]i ani pentru a fi numit\ „Epoca lui Beethoven [i a lui Schubert”. în vreme ce Gerhard von Breuning a dublat cifra.. în vreme ce Spaun [ un prieten apropiat al compozitorului] a povestit c\ „Schubert s-a plâns adesea.

Rep.: De unde a venit ideea acestui concert într-un spa]iu atât de atipic? L loc... analoage amintirilor-ecran de care vorbe[te Freud......... l-am rugat pe Alexandru Tomescu s\ ne spun\ câteva cuvinte despre noul proiect muzical [i despre evenimentul tocmai încheiat.. c\tre toate posibilit\]ile sale de crea]ie.... alta ar fi obliga]ia de a citi în întregime (de la o anumit\ pozi]ie/func]ie în cultur\ e imposibil.... unde s\ cânt\m muzic\ pentru pl\cerea noastr\ [i pentru a acelora care s-ar fi întâmplat s\ fie prin jur.... adeseori amestecate între ele [i.T.. desigur.......... Dorim s\ ne asum\m în mod foarte serios acest rol de pionieri ai muzicii clasice [i suntem mai mult decât ferici]i s\ cânt\m pentru prima dat\ muzic\ clasic\ în cât mai multe locuri... S\ încet\m s\-i mai min]im pe cei din jurul nostru.... cititorii lui (efectivi). de un anumit curaj s\-]i propui s\ împ\rt\[e[ti experien]a ta aprofundat\ de noncititor [i de a ini]ia reflec]ia asupra acestui subiect tabu... iar a treia parte însumeaz\ câteva sfaturi simple... în Vama Veche. To]i trei avem ceva în comun: am studiat în str\in\tate. considerat\ esen]ial\ în mediul pe care il frecventeaz\ sau în care vor s\ se integreze.. s\ o recenzeze.. La Bucure[ti se mai întâmpl\ s\ sune celulare în timpul concertului. iar dac\ vrem s\ ie[im cu bine din acesast\ situa]ie trebuie s\ înfrunt\m culpabilitatea incon[tient\ pe care o suscit\ m\rturisirea de a nu fi citit anumite c\r]i [i s\ contracar\m cu dezinvoltur\ aceast\ culpabilitate. iar profesorul s\ fie pus în încurc\tur\.. Animat de asemenea observa]ii [i de bun\ inten]ie. pe 28 august... ci [i s\ ui]i........ S\ cite[ti nu înseamn\ numai s\ te informezi.. la cap\tul unui drum pe care el singur îl hot\r\[te.. traducere de Valentina Chiri]\. Cale de mijloc.. Primul concert de muzic\ clasic\ din Vama Veche a fost sus]inut. ba chiar s\ n-o fi deschis deloc.... Ascultarea atent\ [i nuan]at\ a textelor. ~l [tiu pe Toma Popovici de peste 10 ani.....: Un început excelent! V\ dorim mult succes! Reporter 22. orice cititor riscând. Aceea[i idee o împ\rt\[e[te [i autorul francez Pierre Bayard.........meridiane Meritele nonlecturii... s\ reflect\m într-o manier\ mai nuan]at\ [i mai obiectiv\ la feluritele raporturi pe care le avem cu c\r]ile. Editura Polirom.... Aceasta în paralel cu riscurile. Aveam de mai mul]i ani în minte acest A..... în cele din urm\.. Ia[i... Eseul are trei p\r]i constitutive: prima identific\ tipurile principale de nonlectur\ (diferite: c\r]i pe care nu le cunoa[tem/c\r]i pe care le-am r\sfoit/c\r]i despre care am auzit vorbindu-se/c\r]i pe care le-am uitat). Asta.. înc\. Rep... ne-a oferit o scen\ [i un loc în care s\ ne desf\[ur\m cu adev\rat în fa]a unui public [i îi mul]umim pentru asta. în care s\ fie la fel de greu s\ ob]ii informa]ii sigure ca în acela al c\r]ilor... iar peste alte dou\ zile în Coreea de Sud. Cei mai incrimina]i de autor sunt ipocri]ii care nu recunosc nici în sinea lor faptul c\ nu au citit cutare carte.în via]a monden\/în fa]a unui profesor/în fa]a unui scriitor/cu persoana iubit\impresionabil\ ). dup\ ce suntem în m\sur\ s\ stabilim o distinc]ie clar\ între a citi [i a nu citi..... dar am început cu dreptul: într-o s\pt\mân\ avem un concert în cadrul Festivalului „George Enescu”. s-a auzit duminica trecut\ muzica lui Mozart [i a lui Beethoven cântat\ live.. Între o carte citit\ cu aten]ie [i una care nu ne-a trecut niciodat\ prin mâini [i/sau de care nici m\car nu am auzit. a[a cum ambaleaz\ iluzia mul]i critici. ce servesc mai ales s\ le ascund\ pe altele. în America........ adunate de-a lungul unei vie]i de noncititor (atitudini: s\ nu-]i fie ru[ine/impune]i ideile/inventeaz\ c\r]i/vorbe[te despre Pierre Bayard.. reconfigurate de fantasmele noastre personale: frânturi falsificate din c\r]i. iar întâlnirea cu cartea necitit\ îl îmbog\]e[te pe cel care o tr\ie[te [i va putea fi împ\rt\[it\ [i cu al]ii.. în care ne putem vedea nevoi]i s\ vorbim despre c\r]i pe care nu le-am citit (discursuri. cu atât mai mult.. a carei prim\ func]ie este aceea de a-l elibera pe cel ce apeleaz\ la ea de constrângerile sale interioare [i de a-l deschide astfel.... A. Nimeni nu p\streaz\ în memorie c\r]i omogene. Un [ir lung de interdic]ii [i obliga]ii duc în consecin]\ la o ipocrizie general\ în ceea ce prive[te c\r]ile citite efectiv.. dup\ Pierre Bayard arafrazând o ironie inteligent\ a lui Oscar Wilde.... Prin urmare.... ci [i cu pierderea memoriei..: Ne spune]i câteva cuvinte despre colegii dumneavoastr\? Un nou trio pe scena muzical\ româneasc\ a Vama Veche..... spun aceasta prin prisma tuturor ]\rilor [i locurilor în care am mai cântat pân\ acum...: Debutul nostru ca trio aici. când afirm\ c\ exist\ o form\ de antinomie între lectur\ [i crea]ie........ ru[inos sau de-a dreptul compromi]\tor s\ recuno[ti c\ ai frunz\rit.. a doua parte este consacrat\ unor situa]ii concrete. frecvent subestimate.. Noi ne gândeam la un cort pe plaj\... Rep. {i am g\sit aici un public absolut fantastic.. Dup\ concert. C\r]ile au leg\tur\ nu doar cu ceea ce înseamn\ cunoa[terea... activitatea creatoare presupune s\ nu z\bove[ti prea mult asupra c\r]ilor.. pentru a vorbi în mod just despre o carte e de dorit câteodat\ s\ n-o fi citit în întregime.. nu e nici locul unei cunoa[teri transparente de sine.. de vreme ce el însu[i nu citise textul cu pricina! E nevoie.... 2008. cu atât mai mult cu cât acesta se va baza pe ceea ce are el mai profund. Minciuna semnalat\ este general\.... s\ se îndep\rteze de universul s\u personal...... no]iuni între care exist\ numeroase forme de întâlnire cu textul pe care trebuie s\ le analiz\m cu grij\.... odat\ pierdut în cartea altcuiva.. Magda Grigore s\ po]i admira orizontul...România literar\ num\rul 35 / 2 septembrie 2011 . Obiectivul propus este acela de a demonstra c\. obiectul unei forme de sacralizare).... s\ te confrun]i cu ceea ce în noi e uitare de sine..... pe care le presupune lectura pentru cel ce vrea s\ vorbeasc\ despre o carte sau. tine). îi vom da dreptate tot lui Oscar Wilde. exist\ multe situa]ii intermediare pe care merit\ s\ le examin\m cu aten]ie. Cum vorbim despre c\r]ile pe care nu le-a am citit.. nu este o întâmplare.... a[adar. necesitatea de a citi cartea dac\ vrei s\ vorbe[ti cu o oarecare precizie despre ea (cum s\ între]ii o conversa]ie pasionant\ despre o carte dac\ n-ai citit-o sau cu cineva care la rândul lui n-a citit-o!).. e doar un spa]iu obscur bântuit de frânturi de amintiri cu valoare creatoare. dar [i a noastr\ în[ine o aminte[te pe aceea pe care o a[tept\m în mod ra]ional de la psihanaliz\.. Mobilitatea inepuizabil\ a textului literar se inspir\ inclusiv din transformarea perpetu\ a noastr\ ca cititori.. iar acesta este un element care nu trebuie omis în orice reflec]ie asupra lecturii............. n-ar trebui s\ citim niciodat\ o carte despre care vrem/trebuie s\ scriem – ea ne-ar influen]a atât de u[or.: R\zvan Suma la violoncel [i Toma Popovici la pian. opera lui Proust. în plin „Stuffstock”.... dac\ a vorbi despre c\r]ile necitite este o adev\rat\ activitate de crea]ie. dar iat\ c\ {oni ne-a oferit mai mult decât un cort. în Bucure[ti... Suntem la început de drum. R\zvan Suma (violoncel) [i Toma Popovici (pian)... s\ sim]i briza m\rii [i aroma… Este un loc absolut unic.. Pierre Bayard scrie un eseu amuzant [i lucid despre rela]ia pe care o între]inem cu c\r]ile... Autorul m\rturise[te. pe celebra teras\ „Papa la {oni” de un grup muzical aflat la debut în aceast\ Trio Strad”. Rep.........exist\ ([i) de aceast\ dat\: o evolu]ie psihologic\ ce ne ajut\ s\ ne p\str\m calmul [i s\ accept\m o transformare esen]ial\ a rela]iei noastre cu c\r]ile. S\ stai pe scen\ [i s\ cân]i [i în acela[i timp s\ po]i vedea marea......... ca psihanalist...: Cum a fost pentru dumneavoastr\ acest prim concert în Vama Veche? Cum a]i sim]it publicul? Alexandru T omescu: A fost un concurs foarte fericit de împrejur\ri. altfel spus. dar mai ales s\ încet\m s\ ne min]im pe noi în[ine s\ recunoa[tem c\ leg\tura noastr\ cu c\r]ile nu este un proces continuu [i omogen...... fiindc\ în lipsa lui ea nu ar lua în considerare decât partea pozitiv\ [i acumulativ\ a frecvent\rii textelor.. Aceast\ atitudine se love[te de o întreag\ serie de constrângeri interiorizate care ne opresc s\ abord\m problema: una ar fi obliga]ia de a citi (în societatea în care lectura r\mâne... dac\ nu chiar a identit\]ii.... Concluzia general\ a eseului reclam\ ca no]iunea de carte citit\ s\ fie ambigu\. de exemplu) [i.. ne complacem în aceast\ form\ a tabuului care apas\ asupra nonlecturii [i a re]elei de angoase. c\ exist\ pu]ine domenii ale vie]ii P private (cu excep]ia banilor [i a sexualit\]ii). Grani]a sensibil\ semnalat\ de Pierre Bayard între lectur\ [i nonlectur\ ne oblig\ pe noi. ci fragmente desprinse din lecturi par]iale... În mod paradoxal..T. Am g\sit aici o atmosfer\ fantastic\.. în plus. mai ales c\ sunt atât de pu]ine texte care laud\ meritele nonlecturii......... alc\tuit din Alexandru formul\: „T Tomescu (vioar\).... iat\ c\ de anul acesta grupul s-a constituit.. Aici n-a sunat nici un celular.. care observ\ (în timp ce comenteaz\ c\r]i la cursul de literatur\ din Universitate) c\ ajunge ca un singur student s\ fi apucat s\ citeasc\ textul pentru ca acest lucru s\ afecteze cursul..

. în ciuda scepticismului interna]ional. Teatrul Evreiesc de Stat a fost invitat de Funda]ia Shalom... expozi]ii de fotografie...... în zona str\zii Próżna [i a Pie]ei Bernard-Henri Lévy despre Libia O nou\ proz\ de Haruki Murakami n edi]ia sfîr[itului de august a revistei „The New Yorker” se g\se[te o proz\ ampl\ semnat\ de Haruki Murakami: Ora[ul pisicilor ... „c\rora patruzeci [i doi de ani de dictatur\ nu li se p\ruser\ prea lungi. vestimenta]ia... boala.. Festivalul „Var[ovia lui Singer” se dezvolt\ de la an la an tot mai mult. Foto: Mircea Stru]eanu.. vizite ghidate prin zonele locuite cândva de evrei.. iar lumea evreilor polonezi.” I ~ n rubrica sa s\pt\mânal\ din „Le Point” filosoful francez Bernard-Henri Lévy face. Al\turi de scrierile nonfic]ionale (coresponden]\.. un bilan] avântat al ac]iunii ONU în Libia.. avertizeaz\ Habermas..... Se [i rugase s\ nu mai vin\ duminica... de la Rousseau la Annie Ernaux. din discursul despre sine... întâlnire cu rabinul Matti Pawlak – primul rabin polonez aflat în fruntea comunit\]ii dup\ 1989. c\tre aviatorii sub ~ mandat ONU [i.. Dar pentru Tengo duminica n-a fost niciodat\. îns\ pe o buc\]ic\ salvat\ a lui. imaginea lui de odinioar\.... iat\. Bush.. România literar\ num\rul 35 / 2 septembrie 2011.. dup\ aceste cuvinte................ de[i nu primise niciodat\ r\spuns la rug\ciuni.. István. corespondent\ a ziarului la Berlin... cu mult elan la guvernare. Judy Dempsey. Cu excep]ia unei alte proze ap\rute cu [ase luni în urm\... Manifestarea este organizat\ sub patronajul ministrului Culturii [i Patrimoniului Na]ional. 4) nu exist\ statut de scriitor f\r\ poz\.... lâng\ Monumentul Eroilor Ghetoului. gestica... desen. c\ înc\ una dintre dictaturile planetei [i-a g\sit sfâr[itul..... Ajuns în 2011 la cea de-a VIII-a edi]ie.. Faptul s-a v\zut deja în state. ba chiar spiritul polemic. publicate la Geneva de Editura Slatkine. Transparen]a [i resorturile democratice sunt absente din ni[te structuri în care demnitarii comunit\]ii europene sunt ale[i în spatele u[ilor închise.... la scurt timp dup\ înfrângerea regimului Gaddafi. grafic\. pân\ la cap\t.... în fine... proiec]ii de filme. al\turi de rebelii regimului Gaddafi. s\ prezinte spectacolul Teibale [i demonul ei de Isaac Bashevis Singer [i Eve Friedman. o adopt\ orice scriitor.. pân\ deun\zi recunoscut\ pentru politicile cump\tate. Se pare c\ exist\ un cvadruplu postulat al pozei.... care n-au reu[it ([i nici nu [i-au propus) s\ aduc\ Europa aproape de cet\]eni.... face un rezumat al celui mai recent discurs apar]inând lui Jürgen Habermas. „a reu[it s\ adauge o pagin\ magnific\ în istoria mondial\ a rezisten]ei”.. cu scriitori.. Textul din 25 august – cu titlul Unde se demonstreaz\ înc\ o dat\ c\ dictatorii sunt tigri de hârtie –. Assouline porne[te de la dou\ eseuri ale lui Jérôme Meizoz.. în care filosoful octogenar lansa un veritabil atac împotriva elitelor politice europene... vrând-nevrând......... Aceast\ absen]\ – a dialo- gului.. organizatorii încearc\ s\ recreeze atmosfera... se stinge „un concept învechit de suveranitate potrivit c\ruia toate crimele sunt permise cu condi]ia s\ se desf\[oare în interiorul grani]elor unui stat”...... c\tre pre[edintele Sarkozy.. în care autorul.. de literatur\ francez\ la Universitatea din Lausanne. Postures littéraires [i La Fabrique des singularités.. o dat\ cu aceast\ mi[care.. de la cantori pân\ la klezmer [i jazz.. o poveste despre cruzimea conven]iilor [i puterea milei care în cele din urm\ triumf\.. unul la care accesul online este gratuit.. notând c\. nu exist\ actor f\r\ masc\...... organizatorii c\utând [i g\sind noi [i noi contexte în care se poate exprima bog\]ia culturii evreie[ti.... tot corpul începea s\-i fie inert [i s\-l doar\. care se desf\[oar\ între 27 august [i 4 septembrie 2011 la Var[ovia. le d\ cu tifla criticilor interven]ionismului.. con[tient\ sau nu. profesor P Grzybowski... a ie[it pe locul al treilea în preferin]ele aleg\torilor [i particip\...... prinde iar via]\.. E greu s\ nu-]i vin\ în minte..... studiaz\ poza.. dar e greu [i s\ nu te bucuri.. în regia lui Szabó K. ateliere pentru copii.. Murakami n-a mai publicat fic]iune în „New Yorker” de mai bine de cinci ani. entuziast... iar pofta de mâncare îi disp\rea. Iat\ o scurt\ mostr\ din text: „Majoritatea oamenilor privesc duminica drept o zi de odihn\..... Pentru el..... precedat de o lung\ c\l\torie a lui Lévy în teatrul de opera]iuni.... duminica sem\na cu o lun\ diform\ care nu-[i ar\ta decât partea întunecat\. ateliere de buc\t\rie evreiasc\.. 23 . apari]ia în sine a unui scriitor face parte.. autobiografie).... o zi în care s\ se simt\ bine.. Vechiul cartier evreiesc al Var[oviei a fost distrus.. primarului ora[ului Var[ovia [i ambasadorului Israelului. la alegerile de anul trecut.. Eugen Negrici... aproape o ac]iune civiliza]ional\. Pentru cei care resping din principiu orice poz\.. Programul festivalului cuprinde concerte din cele mai diverse genuri.. discursul........ 2) orice autor manifest\ o poz\.. excursie cu bicicletele prin Var[ovia evreiasc\. festivalul se va încheia cu intonarea unui „cântec de leag\n pentru memorie”. personaj. Felicit\rile lui Lévy se îndreapt\ c\tre Consiliul Na]ional Interimar al Libiei care.......meridiane Participare româneasc\ la Festivalul „Var[ovia lui Singer” CR Var[ovia sus]ine participarea Teatrului Evreiesc de Stat din Bucure[ti la Festivalul Culturii Evreie[ti „Var[ovia lui Singer”..... În aceast\ ac]iune militar\ încununat\ cu succes Lévy cite[te... prelegeri.. cunoscut mai ales pentru critica furibund\ adus\ imigra]iei. a[a c\ apari]ia Ora[ului pisicilor este un adev\rat eveniment – [i înc\..... de-atunci.. descris\ atât de pitoresc de Isaac Bashevis Singer... pentru Bosnia îmbuc\t\]it\”.. risc\ s\-i împing\ pe cet\]enii europeni în bra]ele populi[tilor....... precum Olanda. avem o veste proast\: aceast\ respingere radical\ este considerat\ cea mai strategic\ dintre „poze”.. celebrarea comun\ a [abatului – o mas\ imens\ întins\ în Pia]a Grzybowski.............. Somnul democra]iei na[te mon[tri ~ ntr-o „scrisoare din Europa” publicat\ în „New York Times” din 22 august. dar o sut\ de zile pentru salvarea unor vie]i nevinovate li se p\reau prea mult”. Când sosea weekendul. „Poza” de scriitor ierre Assouline scrie pe blogul s\u de pe site-ul „Le Monde” despre „poza” ( la posture ) pe care... În seara zilei de 4 septembrie.. întâlniri cu reprezentan]ii comunit\]ii...... pentru c\ „a f\cut pentru Libia ceea ce un François Mitterrand refuzase s\ fac\. 3) nu exist\ poz\ f\r\ poetic\...... Indicii „pozei” ar fi: utilizarea unui pseudonim. în care. care le creeaz\ iluzia c\ sunt asculta]i [i c\ vorbesc aceea[i limb\.. conform c\ruia: 1) poza este parte constitutiv\ a oric\rei apari]ii pe scena literar\... în întreaga sa copil\rie. organizatorul Festivalului..... Partidul pentru Libertate al lui Geert Wilders. „exportul de democra]ie” proferat cu ani în urm\ de George W.. la care vor participa o mie de persoane... în fond –.

prin vocea mo[tenitoarei L’Oréal.jude]. . . rezervându-[i dreptul de a-[i lua prin surprindere cititorii la apari]ia viitoarelor volume. . . fragmente din c\r]ile la care lucreaz\. . au gustul s\ fac\ o nunt\ atât de strident\. . . . . .18. acuzat de furt. în ciuda formei. . . lipsa unor elementare dot\ri. campania de sus]inere a mineritului la Ro[ia Montan\ e prea insistent\ ca s\ nu ne îndoim [i de faptul c\ ea [i-ar propune s\ ne informeze în mod echitabil.60 lei abonament un an (52 numere) . . Îns\ cei care scriu poezii despre acela[i subiect. . Andrei Ple[u citeaz\ câteva titluri de tabloid extrase din publica]ii cu preten]ii. . Ne convingem înc\ o dat\ c\ b\n\]enii sunt harnici. ./ (Acolo-i azi un bloc cu nou\ etaje/ În care locuiesc doar muncitori/ Iar la parterul cu pere]ii de cristal. dar. . inboxurile redac]iei ([i presupunem c\ România literar\ n-a fost un caz singular) au fost asaltate de mesaje venite de la diferite organiza]ii [i funda]ii. cod 010071. . . . probabil. . . telefon . et. .120 lei Nume .. . ea [i al]ii ca ea caut\ cel pu]in s\ salveze aparen]ele. sector. [i publicarea textului lui Sa[a Pan\. Funda]ia România literar\. Lucian Alexiu. totu[i. în numele unei polite]i care în partea noastr\ de Europ\ înc\ nu s-a ab\tut. ce scriu Cornel Ungureanu. 6. Chiar dac\ gestul va r\mâne doar o abil\ campanie de imagine.. . cer impozitarea suplimentar\ a afacerilor lor pentru a ajuta la echilibrarea bugetului. . . . sector 1. ~ (Lumini]a Marcu.): de pe prima pagin\ ne întâmpin\ dou\sprezece portrete color (în general. . . sînt pe prima pagina [i se numesc Mihai Beniuc [i Maria Banu[. ci mai ales f\când afaceri sigure [i b\noase cu statul. . . . adm.) Dar prima pagin\ a num\rului (. Postul respectiv de televiziune a pus în aplicare o idee simpl\: [i-a trimis reporterii în absolut toate v\mile române[ti. . . . .. . . . . . . . Bor[ [i încheind turul la Giurgiu. . . . v\ rug\m s\ completa]i [i s\ trimite]i talonul de abonare pe adresa: Zirkon Media S. . . Poezia lui Mihai Beniuc se nume[te Slav\. str. . Acela[i Mircea Mih\ie[ precizeaz\ tema acestui num\r estival cu texte scrise „pe un ton relaxat”: „De[i i-am rugat pe mult mai mul]i dintre colegii no[tri s\ ne ofere. prin opulen]\ recent\ [i indecent etalat\. mimarea solidarit\]ii sociale îi face pl\titorului francez de taxe o impresie mai pl\cut\ decât sfidarea sau indiferen]a cras\ cu care-l trateaz\ pe cel român afaceri[tii locali. . Tabloidizare În editorialul din penultimul num\r al „Dilemei vechi”.BCR . Mizerie crunt\. Bucure[ti. .. Bucure[ti. . . afirmându-[i bucuria [i sus]inerea fa]\ de mesajul pre[edintelui. Plata se face prin mandat po[tal sau prin Ordin de plat\ `n contul: RO14 RNCB 0089 0037 2253 0001 . . .R. nu? Salv\m bugetul – sau m\car aparen]ele Obi[nui]i cu oameni de afaceri care î[i ridic\ averile nu din practica ortodox\ a regulilor capitalismului pe care altfel îl cânt\ la fiecare ie[ire în public. . . Marcel Tolcea./ Un iure[ de miresme [i culori:/ Garoafe. . . abonamentele se `ncheie exclusiv prin Zirkon Media! ~n acest scop. [i Bettencourt a fost acuzat\ la vremea ei de evaziune fiscal\. a nun]ii lui Cristian Borcea. . . crini. . clubul era într-o cas\ veche. . . 022195. . Daniel Vighi. . redactorul-[ef. dezastru. . au decis «s\ p\streze secretul opera]iunilor». ceea ce vorbe[te despre nivelul negativ f\r\ precedent la care se afl\ mentalitatea societ\]ii române[ti ast\zi. indiferent cine ar fi ele. . La acestea l-a dus cu gândul pe Cronicar Abonamente Talon de abonare `ncep`nd cu .32 lei abonament [ase luni (26 numere) . . luni. {i grav e c\ poporul a ajuns s\ cread\ asta. cod po[tal. Cronicar pagina de internet a postului Realitatea TV.Trezorerie/sector 3. Cititorii din str\in\tate sunt ruga]i s\ trimit\ mandat po[tal `n valoare de 230 euro sau 300 USD pentru un an. la ora 14. Proiectele anun]ate sunt promi]\toare. . . . se puteau citi urm\toarele [tiri [i „[tiri”: Remus Cernea. care. f\r\ patim\. . iri[i. . . cum au f\cut [i capii altor ]\ri europene. catedral\ [i Norvegia. . . . . .: (021)-255. . aceste imagini au un impact teribil. Oric\rui turist îi vine s-o ia la fug\ din asemenea ]inuturi. Faptul c\ ni[te persoane. fie prin intermediul formatorilor de opinie public\. Prenume . . unde pân\ ieri n-ai fi b\nuit c\ se acord\ atâta aten]ie comunic\rii on-line. . . nr. „Literatur\ [i ideologie. unii. afl\m. . . . . se fac vinova]i [i de data aceasta de un p\gubos exces de zel. . . . . . . . O avalan[\ devenit\ pu]in suspect\. r\m`ne valabil\ adresa: dir. . zâmbitoare). . fie prin spoturi tv. . . . Concluziile le trag telespectatorii `n[i[i. Tino Villanueva (în dialog cu Cristina Chevere[an). . în avanpremier\. . . . .. . din 22 august. „ale membrilor «grup\rii Orizont»”. care public\ o poezie partinic\ în mesaj. . nu pu]ini. dar foarte interesant\ în procedeele sale care amintesc de începutul de secol sincronizat cu tot ce avea Europa mai nonconformist. de la 14. Radu Pavel Gheo. . . Ceea ce ar trebui s\ ne dea frisoane.. . . . . . atrage aten]ia prezen]a unui personaj mai pu]in prezent în peisaj. Pentru institu]iile bugetare contul este: TREZ 7035 069X XX00 1197 ./ O hardughie cu pere]ii co[covi]i de ani [i ploi. despre ecologi[ti. . . . . V\ rug\m s\ trimite]i prin po[t\ o copie a mandatului [i adresa dumneavoastr\ complet\. Liliane Bettencourt. nu s\ le viziteze. . bujori/ Tot pentru muncitori. . tandre]e în public cu na[a lui. . a[a-zis\ de [tiri. Valentina Vl\dan. . .. . . . ambi]io[i [i au motive s\ se cread\ „fruncea”. . Sandra Stoicescu s-a întâlnit noaptea cu un politician însurat!. . un reportaj foarte bun. str. . trecând prin Cenad. . . Credibilitatea bunelor inten]ii ale investitorilor scade cu fiecare mesaj venit de la prim\rii din sate. Ga azeta a litera ar\. care s-au dat [i pân\ acum peste cap s\ ne conving\ de oportunitatea demersului Ro[ia Montan\ Gold Corporation. . . transmite un con]inut legat de începuturile partidului). . pe unde. sc. pe TVR Info. . ferindu-se s\ trag\ concluzii. . . Dac\ ad\ug\m acestora transmisia live. Sfâr[itul capitalismului? Profetul crizei: Lumea va fi cuprins\ de revolte. f\r\ politiz\ri inutile. PictorHârlescu. localitate. . . Campionul mondial la skanderbeg Ion Oncescu. . Nu-i vorb\. Poezia se nume[te La clubul socialist. Calea Victoriei 133. . . .L. Adriana Babe]i [i Mircea Mih\ie[ însu[i. . . . . fostul avangardist Sa[a Pan\. este un fel de reportaj retrospectiv [i începe a[a: „Pe-atunci. Se vede treaba c\ exper]ii în comunicare ai antreprenorului privat. România literar\ ~ncep`nd cu 1 ianuarie 2011. . abonament trei luni (13 numere) .Th. . . 8 se deschide cu un exerci]iu de narcisism simpatic (c\ci este un exerci]iu cu o nuan]\ precizat auto-ironic\.actualitatea România la televizor Am urm\rit. Sexy-educatoarea Elena Chiril\ [i Ionu] Popa vs Bonnie & Clyde. din elicopter [i de la firul ierbii. . . . . OP 22. .)” (. cu cuvintele lui Mircea Mih\ie[. NASA neag\ studiul cu extratere[trii: CNN [i FOX au în]eles gre[it. . . . fie prin studii. . . Subiectul: prima impresie a unui c\l\tor român sau str\in când intr\ în ]ar\ pe la diversele puncte de trecere a frontierei. Excesul de zel Timp de o s\pt\mân\ de la afirma]ia pre[edintelui Traian B\sescu privind demararea proiectului minier de la Ro[ia Montan\. 00. .00. . 195 54-1 1968” ”) Un exerci]iu de narcisism simpatic ORIZONT nr. . . Ochiul magic S\ ne cunoa[tem trecutul n num\rul 19 [ din anul 1961 ] al Gazetei . . chiar ale celor care fac revista sau. . câini vagabonzi. Grav e c\ televiziunile s-au întrecut s\ transmit\ acest spectacol plicticos [i jalnic prezentându-l poporului drept o mare izbând\. Pallady. . . . pornind de la Calafat [i DrobetaTurnu Severin. . chiar [i în vremuri de criz\. . . . . . ne „l\murim” perfect cum e cu starea na]iunii [i a mapamondului. afl\m cu mirare din „Ziarul financiar” de joia trecut\ c\ boga]ii Fran]ei. n-ar fi tocmai grav. Pentru abona]ii din ]ar\ [i din str\in\tate care au `ncheiat `n anii trecu]i abonamente direct la redac]ie. dup\ al [aptelea mesaj de acest fel primit într-o singur\ zi. Alina Radu. * Scumpa noastr\ patrie este zguduit\ în aceste zile de un eveniment mai ceva decât un tsunami: nunta de un milion de euro a finan]atorului dinamovist Borcea cu domni[oara Alina. . . . nr. . . . . Lindsay Lohan aproape a eclipsat-o pe Kim Kardashian la propria nunt\. . Adelina Pestri]u. . . . . . . drept un model de a fi în lume. . drumuri impracticabile. Viorel & Gabriel Marineasa. Din acela[i num\r al revistei am re]inut [i alte semn\turi interesante: Andrei Oi[teanu. Tel. Topul senatorilor genero[i cu angaja]ii: Voiculescu [i Antonescu. . T\riceanu. . . . . prin kitsch. .” L\sându-i deoparte pe cei rezerva]i. .18. iar Sarkozy va lua pielea tot de pe francezul de rând. . ap. din nou mireas\. . . . . Cine sunt femeile cu care s-a însurat T\riceanu. într-o formul\ securizat\. sector 2. Ace[tia au înregistrat situa]ia la fa]a locului. . . De[i nu ne îndoim de oportunitatea cre\rii de locuri de munc\ în zona Apusenilor. . . Vladimir Tism\neanu. PDL câ[tig\ alegerile în Neam]. .) este ocupat\ în întregime de texte care pream\resc 40 de ani de la înfiin]area Partidului Comunist din România (de aici. bl. .00. . Prin cumulare. ca [i de la primari din comune pe care proiectul le vizeaz\ mai mult sau mai pu]in. .19. . . în frunte. (021)-255. de disponibiliz\ri [i de reduceri salariale. Marta Petreu. . . USL se impune în Maramure[ .