You are on page 1of 29

TEMA LUCRĂRII

MIJLOACE DE MĂSURARE DIMENSIUNI LINIARE

1

CUPRINS
CUPRINS.........................................................................................................................................2 ARGUMENT...................................................................................................................................2 CAPITOLUL I.................................................................................................................................3 1. Măsurarea pieselor cu rigla gradată.............................................................................................3 CAPITOLUL II................................................................................................................................5 2. Măsurarea pieselor cu şublerul....................................................................................................5 2.1. Şublerul.............................................................................................................................5 2.2. Clasificarea şublerelor......................................................................................................5 2.3. Şublerul de exterior şi interior...........................................................................................5 CAPITOLUL III............................................................................................................................10 3.Măsurarea pieselor cu micrometrul............................................................................................10 3.1. Micrometrul.........................................................................................................................10 3.2. Clasificarea micrometrelor....................................................................................................10 CAPITOLUL IV............................................................................................................................15 Măsurători cu comparatorul cu cardan..........................................................................................15 4.1. Generalităţi.........................................................................................................................15 4.2. Clasificarea comparatoarelor cu cadran................................................................................15 CAPITOLUL V.............................................................................................................................19 Utilizarea măsurilor terminale la măsurarea dimensiunilor...........................................................19 liniare şi unghiulare ale pieselor....................................................................................................19 5.1. Cale plan-paralele...................................................................................................................19 5.2. Cale unghiulare.................................................................................................................20 5.3. Calibre de interstiţii................................................................................................................22 CAPITOLUL VI............................................................................................................................23 Măsurarea unghiurilor şi conicităţilor............................................................................................23 6.1 Generalităţi...............................................................................................................................23 Norme de sanatate si securitate in muncă......................................................................................28

ARGUMENT

2

pe lângă măsurare. Certificarea unor mijloace de măsurare duce la mărirea preciziei măsurărilor executate cu ajutorul mijloacelor respective. De menţionat că. CAPITOLUL I 1. sub aspect dimensional. noţiunile de măsurare. Astfel. cu ajutorul unui mijloc de măsurare (măsura. presupune în plus si un proces de comparare a valorii dimensiunii cu o valoare de referinţă. se consideră că se execută o certificare (de ex. de obicei. orientării suprafeţelor. De cele mai multe ori. Noţiunea de verificare este mai apropiată de noţiunea de control. Obiectivul principal al industriei metalelor cu toate domeniile adiacente este produsul finit care îndeplineşte toate cerinţele funcţionale în raport cu precizia de execuţie a dimensiunilor. se înregistrează într-un certificat.Măsurarea este o operaţie sau un proces metrologic prin care. Măsurarea pieselor cu rigla gradată 3 .) şi în anumite condiţii. Controlul în schimb. se execută sau nu o măsurare propriu-zisa. etc. deoarece. ele folosindu-se în mod egal. control. în sensul că. geometric. adică determinarea şi înregistrarea abaterilor efective ale lungimilor calelor în raport cu lungimile nominale ale lor). al caracteristicilor fizico-mecanice si de structura chimică. în ultimă instanţă. exprimată printr-o unitate de măsură dată sau în raport cu o unitate de măsură corespunzătoare. Pentru depistarea si detectarea in timp util a defectelor interioare ale produselor metalice se folosesc atât metode distructive. poziţiei. prin măsurare se determina diametrul unei piese cilindrice sau lungimea unei piese oarecare. determinată cu o precizie mare. Precizia de prelucrare impune un grad cat mai mare de apropiere a unei piese executate fata de modelul sau teoretic. măsurarea se termina odată cu aflarea valorii dimensiunii date si are mai mult un caracter cantitativ. certificarea calelor planparalele. include şi ideea de calitate. În cazul cant măsurarea se efectuează cu o atenţie deosebită şi valoarea efectivă sau abaterea efectivă. proces care trebuie să stabilească. cat si metode nedistructive. formei geometrice.. aparat etc. scopul final este tot de a se stabili dacă valoarea determinată corespunde valorii sau valorilor impuse. de exemplu. în practica de producţie de zi cu zi. instrument. se determină valoarea unei mărimi date. daca valoarea mărimii respective corespunde conditiilor initiale impuse. verificare nu sunt bine delimitate.

1-1 mm). din punct de vedere constructive riglele gradate pot fi:  Rigle rigide scurte STAS 5024-69 cu secţiunea 20x5mm şi limita superioara de măsurare 300 mm ( figura 1). Se utilizează. cât şi în timpul prelucrării şi al controlului final. la măsurarea dimensiunilor pieselor a căror precizie dimensională este relativ scăzută ( 0. 500 si 1000 mm(figura 2).  Rigle flexibile STAS 5199-69 cu secţiunea până la 30x0.7 mm şi limita superioara de măsurare de 300. 4 .Este destinată măsurării dimensiunilor pieselor atât la trasare.  Rigle rigide normale STAS 2426-69 cu secţiunea 30x6mm şi limita superioara de măsurare 500 mm. în general. În afara riglelor gradate pentru măsurarea dimensiunilor se mai pot folosi metrul metalic şi ruleta ( pentru construcţii mecanice de dimensiuni mari şi foarte mari).

02 mm.2.3. două inverse pentru interior (fig.b) . Vernierul este o scară gradată suplimentară. .1.cu patru ciocuri de măsurare. Şublerul de exterior şi interior Acest şubler este prezentat în fig.3 a) . două pentru interior (tip fig. Clasificarea şublerelor Din punct de vedere al dimensiunilor pieselor care se măsoară.şublere pentru roţi dinţate 2. şublerele pot fi: .CAPITOLUL II 2.cu două ciocuri de măsurare (fig. Măsurarea pieselor cu şublerul 2. .c) 3 a. . . fiind executat în diferite variante constructive: .şublere combinate.3.şublere de exterior şi interior.şublere de adâncime. 5 .05 şi 0.şublere de trasare. cu ajutorul căruia se măreşte precizia de citire a fracţiunilor de diviziune de pe scara gradată principală.3.3. Şublerul Şublerul este un instrument cu scară gradată şi vernier utilizat pentru măsurarea lungimilor. 0.1. 2. În funcţie de vernier. din care: .două normale pentru exterior.două normale pentru exterior. precizia de citire la şublere poate fi de 0.

.cursorul 3 deplasabil în lungul riglei. 3c. solidar cu rigla. . .se deplasează cursorul cu ciocul mobil până când dimensiunea de măsurat este cuprinsă între suprafeţele de măsurare. 6 . Măsurarea propriu-zisă a unei dimensiuni se face astfel: .ciocul fix 2. a cărei diviziune este de 1 mm. . Şublerul se compune din următoarele părţi: .rigla gradată 1.şurub de blocare 6. .ciocul mobil 4 solidar cu cursorul. . .se blochează cursorul cu ajutorul şurubului de blocare.3 b.vernierul 5.suprafeţele de măsurare exterioare 7 şi interioare 8.

se înmulţeşte numărul ei de ordine cu precizia instrumentului şi se adaugă la numărul întreg de milimetri citiţi anterior. Şublerul de adâncime (fig. .4. 1000.şurubul de blocare. 3.se face citirea valorii măsurate. Citirea instrumentului se face în mod identic cu a şublerului de exterior şi interior. alunecă în cursor până când suprafaţa de măsurare 2 atinge partea interioară a găurii.4 Părţile componente ale şublerului de adâncime sânt : .cursor cu vernier.talpa 4 solidară cu cursorul. 2. . şublerul se aşează cu suprafaţa de măsurare 5 a tălpii 4 pe suprafaţa frontală exterioară a găurii. a formelor interioare în trepte etc.rigla gradată 1. (diviziunea de 1 mm). Citirea valorii măsurate se face astfel: se citeşte numărul întreg de milimetri de la indicaţia 0 de pe riglă. a unor găuri înfundate.suprafaţa de măsurare a riglei. 2. 300. . iar rigla gradată 1 fiind împinsă. Fig. 800. . 1500. 6 a cursorului În vederea măsurării. 200. se caută diviziunea de pe vernier care se găseşte în prelungirea liniei diviziuni de pe riglă. ..2000. 7 . 5. 500. Aceste şublere sînt executate conform STAS pentru următoarele limite superioare de măsurare: 150.suprafaţa de măsurare. . până în dreptul diviziunii 0 de pe vernier.4 ) este utilizat pentru măsurarea adâncimii unor cavităţi. după care se face blocarea cu şurubul 6.

vârful plat 6 pentru măsurarea înălţimilor.5 ) este folosit la lucrări de trasare sau de măsurare a înălţimilor fiind compuse din următoarele elemente: .rigla gradată 1. . 2.consola 4. 2. . valoarea mărimii măsurate se va citi pe riglă şi vernier ca şi la şublerele precedente.6. . Elementele componente ale şublerelor se confecţionează din oţel-carbon de calitate sau oţel carbon pentru scule.vârful de trasare 5. Deoarece lungimea cu care se deplasează tija în interiorul găurii este egală cu deplasarea cursorului.talpa 2.şurubul de blocare. 150. In acest caz. folosită la măsurarea adâncimilor. . . suprafeţele de măsurare trebuind să aibă o duritate de minimum 65 HRC şi o 8 . 300 şi 500 mm a limitei superioare de măsurare.Şublerele de adâncime sunt realizate în variantele: 125. . suprafeţele de măsurare a adâncimii vor fi constituite de către extremitatea 9 a tijei 1 şi capătul riglei gradate. Şublerul de trasare (fig. ciocurile fiind utilizate la măsurarea dimensiunilor exterioare sau interioare. 200. Şublere combinate se caracterizează prin aceea că au rigla gradată prevăzută în spate cu un canal în care culisează o tijă solidară cu cursorul. deci cu deschiderea ciocurilor.cursor vernier 3.5.

. . Şublerul pentru roţi dinţate (fig.rugozitate de Ra = 0. 6) este folosit la verificarea deplasării suplimentare a profilului de referinţă faţă de poziţia normală. 1. 9 . 2.falca de măsurare. Deplasarea profilului se face indirect. 2.cursoarele 3 4.4 mm.7.rigle. prin citirea grosimii dintelui pe vernierul 3 Părţile componente sunt : .

astfel că. . 10 . ştift şi un arc . este folosit la măsurarea dimensiunilor exterioare ale pieselor şi este compus din următoarele elemente (fig. Micrometrul de exterior. Şurubul micrometric este executat foarte precis.nicovala 2 a cărei suprafaţă frontală formează una din suprafeţele de măsurare.contrapiuliţă. .bucşa 3 care ghidează şi în care se înşurubează şurubul micrometric. . .micrometre de interior.1.Măsurarea pieselor cu micrometrul 3.7): .tamburul gradat 5 presat pe capul şurubului micro-metric. 3. la baza cărora stă principiul mişcării elicoidale simple. clichet.micrometre de exterior.mecanismul de limitare a forţei de măsurare format din: corpul 6.micrometre de adâncime.micrometre speciale.şurubul micrometric 4 cu tija a cărei suprafaţa frontala formează a doua suprafaţă de măsurare. conform căruia deplasarea axială a unui punct este proporţională cu unghiul de rotire. .5 mm.potcoava sau corpul 1.mecanismul de blocare 7. cu pasul de 0. 3.CAPITOLUL III 3. la o rotaţie completă el se deplasează în direcţie axială cu o valoare egală cu pasul.2. pentru reglarea jocului dintre şurubul micrometric şi piuliţă. micrometrele pot fi: . Micrometrul Micrometrele sunt aparate micrometrice.3. . . . Clasificarea micrometrelor Din punct de vedere al dimensiunilor pe care le măsoară. .

b).5 în 0. ele formând o scară circulară. a). . alternative de o parte şi alta a unei generatoare. Citirea valorii dimensiunilor măsurate se face astfel: .7.5 / 50 = 0. Dacă la o rotaţie completă a tamburului şi a şurubului micrometric. .0l mm.7.se prinde piesa între suprafeţele de palpare ale aparatului. se citeşte şi jumătatea de milimetru alături de numărul de milimetri întregi (fig.Figura 7. 11 .5 mm.se citeşte numărul întreg de milimetri de la 0 pe rigla longitudinală până la extremitatea tamburului pe care se găseşte scara circulară (fig. Pe extremitatea conică a tamburului 5 sunt trasate 50 de diviziuni. înseamnă că deplasarea corespunzătoare unei diviziuni de pe scara circulara va fi: 0. Pe bucşa 3 este imprimată o scară gradată longitudinal cu repere din 0.5 mm.dacă este cazul. tija se deplasează cu o.

se citeşte numărul de ordine a diviziunii de pe scara circulară care se suprapune cu generatoarea scării longitudinale.tambur gradat 4. 25-50 mm. Micrometrele de exterior se execută cu un domeniu de măsurare de 25 mm. 3.. 3. acest număr reprezentând sutimile de milimetru şi se adună la valoarea citită anterior. Micrometrul de interior tip vergea (fig. 12 .5. Micrometrul de interior se utilizează la măsurarea dimensiunilor interioare ale pieselor şi este realizat în două variante constructive: tip vergea şi cu ciocuri.capul bucşă 6. .4. cu limitele: 0-25 mm. . a) se compune din următoarele părţi: . 8. .şurubul micrometric 1.capul şurubului micrometric 2.piuliţa 5 de strângere a tamburului.vârf de măsurare sferic 3 (o suprafaţă de măsurare).vârf de măsurare sferic 7 (a doua suprafaţă de măsurare) . .mecanismul de blocare 8. . . etc.

lungimea totală putând ajunge până la 1500 mm» Citirea valorilor măsurate se face analog cu regula de la micrometrul exterior. este prevăzut cu două ciocuri 1. dintre care unul este solidar cu corpul bucşă. prin rotirea şurubului micrometric tija 3 se va deplasa perpendicular pe suprafaţa tălpii până în fundul cavităţii pe care o măsoară. micrometrul este prevăzut cu o porţiune filetată 9 în care se înşurubează diferite prelungitoare.Figura 8. blocarea făcându-se cu mecanismul 4.6. Micrometrul de interior cu ciocuri (fig.7. şi 30-55 mm cu menţiunea că pe cele două scări gradate indicaţiile sunt inverse. Micrometrul de adâncime (fig.9 ) este folosit la măsurarea adâncimii găurilor înfundate sau a alezajelor în trepte. 13 . Pentru mărirea domeniului de utilizare. b). 3. celălalt fiind mobil se deplasează odată cu tija Limitele de măsurare sunt de la 5 şi 30 mm. 8. Scările longitudinale şi circulară au indicaţiile în sens invers faţă de micrometrul de exterior. Caracteristic acestui micrometru este aceea că este prevăzuta cu talpa 1 a cărei parte inferioară constituie suprafaţa de măsurare.. Talpa fiind solidară cu bucşa gradata 2. 3.

Figura 9. 14 .

care se roteşte în faţa scării gradate circulare 4. Comparatoarele cu gabarit redus au limitele de măsurare pe scara gradată de 02 mm. .cu gabarit redus Din punct de vedere al domeniului de utilizare comparatoarele pot fi: . De la roata dinţată Z1 mişcarea este transmisă pinionului Z2 = 10 dinţi. Comparatorul cu cadran cu cremalieră si roţi dinţate (fig. .de exterior. 0-3 mm iar cele normale cu limitele de măsurare de 0-5 mm şi 0-10 mm. = 100 dinţi şi datorită arcului spiral 5 contactul dintre dinţi are loc totdeauna pe acelaşi flanc al dintelui. în acest caz ele se numesc cu roţi dinţate şi pârghie. pe axul căruia este fixat acul indicator 3. Cele mai răspândite sânt compactoarele cu valoarea diviziunii de 0.01 mm. 4.de interior. Pentru mărirea preciziei de măsurare a comparatoare-lor cu cadran.l0) se compune dintr-o tijă palpatoare 1.3.normale. Forţa de măsurare este asigurată de arcul 6.1. Pinionul Z2 angrenează cu roata dinţată Z5. prevăzută pe o porţiune cu o cremalieră care transmite mişcarea pinionului Z1 = 16 dinţi. 15 . Clasificarea comparatoarelor cu cadran Din punct de vedere constructiv ele pot fi: . Pe acelaşi ax se găseşte fixată rigid roata dinţată Z1= = 100 dinţi care se roteşte cu acelaşi unghi ca şi pinionul Z1. astfel că se elimină cursa moartă la mişcarea reversibilă. amplificarea semnalului de intrare este completată de un sistem de pârghii. 4. Generalităţi Comparatorul cu cadran este un aparat prevăzut cu roţi dinţate care amplifică deplasarea unei tije şi o transmite acului indicator care se deplasează în faţa unei scări gradate circulare.2.CAPITOLUL IV Măsurători cu comparatorul cu cardan 4. Comparatoarele de interior sînt folosite la măsurarea alezajelor sau altor dimensiuni interioare.

10 Fig.Fig.10 16 .

00l mm. Comparatorul cu cadran cu roţi dinţate şi pârghie (fig.4.5.12) este folosit la măsurarea abaterilor efective ale diametrelor alezajelor. fie cu ajutorul unor piese etalon în aşa fel încât tija palpatoare să se găsească la jumătatea cursei Pentru aducerea reperului zero în dreptul acului indicator Se desface şurubul 7 şi se roteşte rama 8 a cadranu-lui 9. Comparatorul de interior (fig. La reglarea la zero a aparatului. dimensiunea medie prescrisă se materializează în distanţa dintre suprafeţele sferice de măsurare ale tijei 1 (reglabilă) şi a tijei mobile 2. prin intermediul unei pârghii. de la aceasta mişcarea se transmite comparatorului 3 fără amplificare.11) se caracterizează prin aceea că are o amplificare mai mare a deplasării palpatorului datorită unei pârghii. precizia de măsurare fiind de 0. compara-torul se fixează într-un suport şi se reglează la zero fie cu ajutorul calelor plan-paralele. 17 . În vederea măsurării dimensiunilor pieselor. mişcarea se transmite prin angrenajele dinţate cu amplificare simultană datorită rapoartelor de transmitere şi este redată pe scara circulară de acul indicator care se roteşte cu un unghi corespunzător. Gradul de amplificare este dat de raportul braţelor pârghiei. după care se strânge şurubul 7 4. 4.În orice deplasare axială a tijei palpatoare.

ceea ce permite obţinerea unei precizii de 0. ca-re prin tubul 9 face legătura cu carcasa l0.001 mm 18 . este prevăzut în plus cu o pereche de roţi dinţate sau cu o pârghie care măreşte gradul de amplificare.6.Aparatul este montat într-o carcasă protectoare 8. Microcomparatorul cu cadran circular este asemănător cu comparatorul cu cadran. 4.

). când .CAPITOLUL V Utilizarea măsurilor terminale la măsurarea dimensiunilor liniare şi unghiulare ale pieselor 5. sculelor. Calele sunt mijloace de măsurare fundamentale şi se folosesc: la reproducerea.1. etc. la gradarea. 19 . la măsurări de precizie înaltă. Cale plan-paralele Calele plane-paralele sunt măsuri terminale a căror mărime este determinată de distanţa dintre două suprafeţe plane şi paralele. de verificare şi de lucru. la verificarea şi reglarea mijloacelor de lucru (maşiniunelte. etalonarea şi verificarea mijloacelor de măsurare. Aceste cale au formă de paralelipiped dreptunghic şi sunt executate din oţel aliat. la reglarea la zero a aparatelor comparatoarelor. când .dispozitivelor. fie pe una din suprafeţele laterale. păstrarea şi transmiterea unităţii de lungime fundamentală. cu o duritate minimă a suprafeţelor de măsurare de 62 HRC şi cu o rugozitate Distanţa dintre cele două suprafeţe plane şi paralele de măsurare ale calei se numeşte lungimea nominală impusă şi se înscrie fie pe una din suprafeţele de măsurare.

......................... reglare.............................1...... Conform prescripţiilor..............5 mm Restul şi dimensiunea calei de a patra cale .................. care se păstrează în trusă unse.... Cale unghiulare Calele unghiulare sunt măsuri terminale......14.......... calele...................... trasare şi măsurare cu ajutorul calelor plan-paralel se folosesc diferite accesorii care se livrează în truse şi cu care se pot forma dispozitive de măsurare (fig..... Dimensiunea blocului ... Calele cuprinse in clasa 0 sunt cale mai precise........1....... 1.... ale lungimii mediane ....2......................... în funcţie de ultima zecimală..... Lungimea blocului de cale este egală cu suma lungimilor calelor componente...........83.....500 mm Dimensiunea calei de-a treia cale ......) 20 ..84... de abaterea limită de la planparalelismul suprafeţelor ...80........... Pentru mărirea posibilităţilor de lucru şi uşurarea efectuării diferitelor operaţii de cerificare.................... 2...............518 mm Dimensiunea primei cale ....................2 şi 3....................010 mm Restul .......82... în funcţie de abaterile limită ale lungimii efective într-un punct ................... utilizate la măsurarea şi verificarea unghiurilor.............. care practic poate avea orice lungime.008 mm Restul ....... Ele pot să fie prevăzute cu un unghi activ.. Calele componente ale unui bloc de cale se aleg conform următorului procedeu: se cere să se formeze un bloc de cale cu dimensiunea de 84...........................) Înainte de întrebuinţarea....................... se spală cu benzină şi se şterge uşor cu o cârpă moale..... 5......................... calele plan-paralel se clasifică în patru clase de precizie: 0.....518 mm..... de le perpendicularitatea suprafeţelor laterale şi de calitatea aderării..Utilizarea calelor se bazează pe proprietatea lor de a adera una pe alta pe suprafeţele lor de măsurare printr-o uşoară apăsare şi o mişcare tangenţială de deplasare.........510 mm Dimensiunea calei de-a doua cale ......... formate din plăci prismatice cu latura de 70 mm............ sau cu toate unghiurile active (fig. formându-se un bloc de cale..000 mm Deci calele componente ale unui bloc de cale se aleg în mod succesiv.13...

La fel ca şi calele plan-paralele. atât individual cât şi în lanţ (fig. 21 . acestea se vor spăla cu benzină şi se vor şterge cu o cârpă moale. calele unghiulare se livrează în truse.) La scoaterea calelor unghiulare din trusă. mărimile pe care le materializează reprezentând termenii unor serii aritmetice.15. iar după utilizare se vor unge din nou. Utilizarea calelor unghiulare se face analog cu a calelor planparalele.

Dimensiunea caracteristică a unui calibru este grosimea.3. Calibre de interstiţii Calibrele de interstiţii. numite spioni sau sonde. utilizate la măsurarea jocurilor sau a distanţelor mici dintre două suprafeţe plane şi paralele.03 mm şi 1 mm.01 mm şi 0.) Calibrele de interstiţii se execută în clasele de precizie 1 şi 2 şi se livrează în truse de câteva bucăţi. Pentru protejarea lamelor. acestea sunt prinse la unul din capetele cu un ştift într-o teacă metalică. în vederea măsurării jocului alegându-se succesiv adecvată.16. in trepte de 0. ea putând fi cuprinsă între 0.25 mm (fig.5. sunt măsuri terminale formate din lame rotunjite la capete. 22 . cu lungimea de 100 mm.

metoda indirectă (trigonometrică).2. Citirea unghiurilor cuprinse între suprafeţele laterale ale tălpii 1 şi rigla 2 se face în dreptul indicelui 3. 6. echere.17) este construit dintr-un semicerc cu talpa 1 divizată în 180° şi rigla mobilă 2.metoda directă (goniometrică). raportoare optice. Figura 17.CAPITOLUL VI Măsurarea unghiurilor şi conicităţilor 6. 6.1 Raportorul simplu (fig. Metoda directă utilizează cale unghiulare. raportoare mecanice. care se roteşte în jurul axului ce constituie centrul semicercului. 23 . Metoda indirectă foloseşte rigla sinus. Metodele de lucru care stau la baza acestor măsurări sunt: . . bile calibrate şi inlele calibrate.2 Raportoare mecanice – sunt instrumente pentru măsurarea directă în grade şi fracţiuni de grad a unghiurilor de diferite valori.1 Generalităţi Mijloacele pentru măsurarea unghiurilor şi conicităţilor sunt foarte numeroase ca principiu de funcţionare şi ca tipuri constructive. rigla tangentă. şabloane.

2. Suprafeţele de măsurare ale celor două rigle palpează suprafeţele unghiulare ale măsurandului .3.6. rigla 7 care împreună cu vernierul 4 se roteşte în jurul axului 6.18) este folosită la măsurarea unghiurilor exterioare în intervalul 0-320° şi a unghiurilor interioare în intervalul 40°-180°. Raportorul universal (fig. Echere . Rigla sinus (fig.este un instrument de construcţie specială cu ajutorul căruia se determină unghiurile pieselor putându-se efectua şi alte operaţii 24 .19) . iar şurubul 5 realizează blocarea riglei 7. Raportorul optic) este compus din corpul format din două părţi.5. 6. 6.Precizia citirii pe vernier este de 2’ .Valoarea unghiulară măsurată se citeşte la lupa . După reglarea la un anumit unghi.4. ele putându-se bloca cu ajutorul şurubului de blocare .sunt mijloace de măsurare folosite atât pentru măsurarea unghiurilor drepte cât şi pentru executarea unor lucrări de trasare. vernierului se blochează cu ajutorul piuliţei 2. El este compus din rigla curbă 1 cu o scară gradată în grade. cursorul echer 8 şi şurubul micrometric 3 pentru reglarea precisă a vernierului.2. una fixă care face corp comun cu rigla şi una rotitoare care susţine rigla mobilă prin intermediul şurubului de fixare . 6.

de control. Principiul de lucru fiind similar cu cel al riglei sinus. rolele calibrate 2 şi 3 de diametre D şi d între care se aşează blocul de cale planparalele 4. 25 .20) se compune din placa paralelipipedică 1. iar pe ea este aşezat tamponul 4. . Rigla tangentă (fig. rolele 2 fixate cu ajutorul unor şuruburi şi placa de reazem 3. 8. Riglele sinus sunt realizate în două variante: . Sub una din role se aşează un bloc de cale planparalele până când partea superioară a tamponului ajunge în poziţie orizontală. . orizontalitatea constându-se cu ajutorul unui comparator.după lăţimea B a riglei sunt rigle sinus înguste (B=25 sau B=50) şi rigle sinus late (B=100 sau B=200).după lungimea L dintre axele rolelor (L=100 mm sau L=200 mm).6. Ele se compun din rigla 1. Rigla sinus se aşează pe un platou de control.

21).22). Pentru măsurarea conurilor exterioare se măsoară cotele din figură. Metoda bilelor calibrate . cât şi pentru suprafeţe conice interioare (fig.6. Pentru măsurarea suprafeţelor conice interioare se utilizează două bile calibrate de diametre diferite şi cunoscute care se introduc în alezaj conform figurii 22. relaţia de calcul a unghiului de înclinare este α= arctg A2 –A1 / 2 în care este dimensiunea blocului de cale plan-paralele puse sub bilele superioare.7. 26 .se poate aplica atât pentru suprafeţe conice exterioare (fig.

27 .

Se va verifica inaintea lucrului daca admosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte gaze infamabile.Daca pentru spalarea masinilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi imediat apa si sapun.Inaintea de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor. 7. 15. 3. 14.incalzirii si ventilatiei in atelier.Norme de sanatate si securitate in muncă 1.este interzis lucrul cu ciocane.Masinile sa fie echipate cu ecran de proctie conform normelor de protectia muncii. 5. 10.fara noduri sau crapatur.stirbituri.Atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg. 9.sparturi sau deformari in forma de floare 13.Daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie. 4.Atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor.Ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare.a dspozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare.Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.nicovale care au fisuri .Asigurarea iluminatului. 2.In cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de polizat astfel incat sa nu se prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe masina. 11. 8. 12.La terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize.sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in locuri indicate.Sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric. 28 .Muncitorii se vor spala pe maini cu emulsie de racier si se vor sterge pe maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii.La folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa uilizare vor fi asezate in truse speciale.Masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire.Muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat.masinile vor fi oprite. 6.

29 .