PROIECT DIDACTIC Data: 21.05.

2013 Clasa: VI-a Obiectul: Geografia Continentelor şi Oceanelor Subiectul: POZIŢIA FIZICO-GEOGRAFICĂ A AUSTRALIEI Tipul lecţiei: de transmitere şi de dobîndire a cunoştinţelor noi Timp rezervat: 45 minute Profesor: Subcompetenţe: S1 – comunicarea corectă în limba maternă, cu utilizarea adecvată a termenilor geografici. S5 – citirea şi interpretaea hărţilor tematice la caracterizarea componentelor naturii continentelor; S6 – identificarea relaţiilor dintre componentele naturale specifice continentelor ; Obiective operaţionale O1 – să utilizeze corect termenii geografice în descrierea orală şi scrisă a continentului Australia; O2 – să identifice principalele particularităţi ale poziţiei fizico-geografice a Australiei, utilizînd harta fizică a lumii; O3 – să indetifice consecinţele poziţiei fizico-geografice a continentului asupra condiţiilor naturale ale contientului; O4 – să compare poziţia fizico-geografică a Australiei şi Africii analizînd hărţile.

Strategii didactice: • Metode şi procedee, tehnici: conversaţie euristică, lucrul cu harta, lucrul cu manualul, descrierea, algoritmizarea, problematizarea, tehnica”particularităţi şi consecinţe”, aplicatie practica; • Mijloace de instruire: manualul, harta fizică, atlasul, • Materiale necesare: harta fizică a lumii, atlasul, hărţile-contur, calculator, proiector, ecran; PPT; • Forme de activitate: individuală, frontală. • Tipuri, metode, tehnici de evaluare: evaluarea curentă, conversaţie de verificare, evaluare la hartă, lucrul pe harta – contur. 1

Scenariul lecţiei 2 .

Slaidul Nr. 1 (Textul se află în anexa 1) Activitatea elevului Pregătesc necesarul lecţiei Metode şi procedee Evaluare 2I Ascultă şi reflectă asupra celor audiate. Despre celelalte ipoteze ale lui Paganel vom studia în Notează subiectul lecţiei în caite. 3 1 . Munţii Albaştri sau o călătorie prin deşert la stînca Uluru. Australienii îşi iubesc nespus de mult ţara lor deaceea prima întrebare pusă unui turist este: „Cum vă pare Australia? Nu-i aşa că-i extraordinară?” Turiştii nu ştiu la rîndul lor ce obiectiv turistic să aleagă: Marea Barieră de Corali. Profesorul propune elevilor notarea subiectului lecţiei în caiete. Notarea absenţelor Profesorul va citi un fragment de text din J. Caracterizarea poziţiei fizico –geografice a 3 Analiza . După audierea textului ve-ti răspunde la următoarel întrebări: -Despre ce contient merge vorba? Slaidul Nr. Slaidul Nr. Descrierea Conversaţia euristică conversaţie de verificare 3 I Realizarea O2 8I Discuţie asupra textului audiat.Verne „Copiii căpitanului Grant” şi pune în faţa elevilor următoarea sarcină: Ascultaţi monologul lui Paganel care te uimeşte prin cele auzite despre natura acestui continent. 2 Cuvîntul profesorului: Denumirea continentului Australia vine de la latinescul „Austral”. Participă la discuţie -Despre ce continent merge vorba? -Cum v-aţi dat seama? -Ce părere aveţi despre ipoteza lui Paganel despre formarea continentului australian? Cuvîntul profesorului: Australia nu s-a dezvoltat şi format ca continent aparte ci a fost parte componentă a marelui contient Gonwana care mai tîrziu s-a scindat în mai multe contiente sudice.Australia este continentul misterelor şi superlativelor. astăzi cu un avion reactiv din Moscova pîna la Sydnei ajungi în 40 ore. În trecut unui călător îî era necesar de la 7 luni pînă la un an să călătorească pentru a ajunge în Australia.Etapele lecţiei Momentul organizatoric Evocarea Ob Ti mp Activitatea profesorului Salutarea elevilor şi pregătirea necesarului lecţiei de geografie.sudic. capitolul V ”Australia şi Oceania” la lecţiile următoare.

sau mai degrabă o sfidare zvîrlită în faţa naturii!” 4 . Un continent ale cărui margini.Anexa Nr. că acest ţinut e cel mai curios de pe pamint. în care lebedele sînt negre. în care păsărele uimesc imaginaţia prin deversitatea cîntecelor şi aptitudinilor lor. format împortiva naturii! Pe drept cuvînt a putut zice despre tine savantul botanist Grimard: „Acest continent e un fel de parodie a legilor universale. în care umezeală nu există nici in aer nici in pamint. în care oile au capul de porc. în care pădurile sînt joase iar ierburile gigantice. produsele. ale cărui fluvii seacă din zi in zi. miră şi vor mira pe toţi savanţii lumii. ca o verigă uriaşă care închide în partea sa centrală o mare interioară pe jumătate evaporată.. în care una serveşte de orologiu.1 Profesorul va citi un fragment de text din J. în care lemnul adesea nu poate arde.Verne „Copii căpitanului Grant” „. în care copacii ăşi leapădă în fiecare an scoarţa în locul frunzelor. în care animalele sînt ciudate. piatra de construcţie se topeşte la ploaie. în care cangurul sare pe cele 4 labe ale sale inegale.închipuiti-vă prieteni dragi. în care şoarecii îşi fac cuiburi în copac. în care frunzele se arată în profil soarelui nu în faţă şi nu dau umbră. Relieful. natura.. în care patrupedele au rît ca ariciul. au mirat. nu centrul s-au ridicat deasupra valurilor. clima. în care vulpile sar din copac în copac. în care alta rîde dimineaţa cînd răsare soarele şi cealată plînge seara la culcare! Ţinut bizar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful