You are on page 1of 3

Rosia Montana Comuna Roşia Montană (situată în nord-vestul ţării) adăposteşte cel mai mare zăcământ de aur

din Europa (estimat la 10,6 milioane uncii de aur), exploatat de secole în mod tradiţional, Aceasta exploatare se poate face prin folosirea ceanurilor daca este demarat proiectul propus de o firma canadiana. La capitolul avantaje putem trece doar crearea a vreo 2000, pană-n 3000 de locuri de muncă. Numai că o parte importantă a acestora vor fi ocupate de consilieri şi specialişti străini, angajaţilor români revenindu-le lucrările care presupun muncile brute. Durata exploatării este estimată la maximul 14-15 ani. Dezavantaje La sfarsitul perioadei de exploatare a zacamantului zona ar ramane din nou fara locuri de munca, cu un numar mare de someri. Proiectul afecteaza 38% din suprafata comunei Rosia Montana si aproximativ 1800 de persoane, care trebuiesc stramutate, precum si demolarea a 740 case si cateva biserici cu cimitirele lor. Operatiunea a starnit o puternica reactie negativa si nemultumirea a numerosi localnici, chiar daca un numar insemnat au acceptat ofertele atragatoare de compensare financiara din partea firmei. Este lasat in urma un mediul grav afectat de exploatarea cu cianuri, acesta necesitand un timp de refacere de 150-250 ani. Aspecte juridice: Prin metodele folosite este incalcata legislatia europeana: 1. Metoda aplicata in cursul elaborarii proiectului minier. 2. Metoda de separare a aurului cu cianura 3. Masurile de stramutare si relocare impusa, pe care autoritatile romane intentioneaza sa le ia impotriva locuitorilor zonei miniere care refuza sa-si cedeze proprietatile. Canalul Bastroe In 2004, guvernul ucrainean a inaugurat în mod oficial constructia unui canal navigabil în Delta Dunarii, partea ucraineana. Guvernul a ales pentru aceasta canalul numit Bâstroe, care trece chiar prin mijlocul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Acest canal va avea o lungime de 10 km si va permite Ucrainei sa aiba o cale de acces navigabila la mare. Canalul Bâstroe va afecta „fauna zonei, în special pasarile, care vor fi supuse unei perturbari însemnate din cauza trecerii navelor si transformarii habitatului natural, mai ales habitatele marine si costiere, iar impactul asupra populatiei piscicole este foarte probabil sa fie in detrimentul pescuitului, care constituie sursa primara a activitatii în zona”. Un alt efect al canalului Bâstroe va fi „perturbarea habitatului în ansamblu, datorita transformarilor malurilor prin saparea canalului, ceea ce va provoca modificarea sistemului de curenti si un nou mod de sedimentare în zona estuarului Bâstroe, unde se gasesc importante colonii de pasari”. Lucrarile de amenajare ale canalului Bâstroe au provocat deja plecarea unei colonii de chire de mare din zona bancurilor Ptichia. Un alt efect al canalului Bâstroe va fi „perturbarea proceselor naturale, mai precis a dinamicii fluviului”. Ucraina a sistat lucrarile la canalul Bistroe in 2008.

și metodologia folosită de oameni pentru a le extrage. denumita si Summitul Pamantului de la Rio. Apei si solului. apă pentru culturi agricole poluată. -consum imens de apă dulce. Gazele de Sist Gazele de șist sunt gaze naturale obișnuite (metan). problemele legate de productia si transportul deseurilor. -sol și subsol poluat. substanțe radioactive. in urma discutiilor purtate cu cetatenii asupra problemelor de interes major. -apă freatică și apă de suprafață poluată (apă de băut poluată. Se constientizeaza faptul ca dezvoltarea durabila poate fi realizabila fara a face rabat de la calitatea vietii. și mult mai dăunător pentru mediu (se numește fracturare hidraulică). -eliberare în atmosferă de chimicale. Procedeul de a scoate la suprafață gazele aflate în aceste condiții este mult mai complicat. consumul de energie. pentru agricultură. de unde pot fi extrase foarte ușor (dai o gaură. bagi o țeavă. Gazele de șist însă. sărăcirea apelor de suprafață și /sau pânzei freatice (oamenii rămân cu mai puțină apă pentru ei. lași gazu să iasă pe țeavă). reprezentand baza si planul de actiune ale conceptului de dezvoltare durabila. Principiile dezvoltarii durabile trebuie sa constituie o parte centrala a oricarei strategii locale.Agenda locala 21 Agenda locala 21 s-a constituit in anul 1992. Agenda Locala 21 abordeaza tema dezvoltarii durabile ca o preocupare a comunitatilor. -iazuri de decantare cu substanțe toxice. ca o initiativa a Conferintei Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare. și nu se află în mari pungi cu gaz. Efectele exploatarii gazelor de șist: -reducerea suprafeței de teren disponibil pentru agricultură. economic si de mediu si propune solutii la problemele existente prin incurajarea unor practici mai eficiente. Fiecare autoritate locala trebuie sa isi conceapa propria strategie. se află la adâncimi mai mari. De altfel Agenda locala 21 se adreseaza consiliilor locale. . pierderea biodiversitatii. potabilă. -cutremure. economic si de mediu. intreprinderile si minoritatile etnice. ci se găsesc în mici punguțe de gaz prinse în plăci de șisturi sau straturi de cărbune la vreo 2-3km adâncime. pentru animale etc). Agenda 21 ofera un cadru pentru abordarea problemelor sociale si de mediu precum poluarea aerului. Agenda Locala se concentreaza asupra problemelor de ordin social. tendintele demografice. chimicale. saracia. implicand toate sectoarele societatii. sanatatea. Agenda 21 reprezinta modelul de dezvoltare durabila din punct de vedere social. doar că diferă prin amplasarea lor. Gazele naturale obișnuite se găsesc sub pământ în niște pungi imense de gaz. inclusiv grupurile comunitare. substanțe radioactive. metale grele. Punctul de pornire pentru realizarea unei dezvoltarii durabile se afla la nivel local. apă pentru animale poluată). împăduriri sau altă activitate benefică mediului și/sau oamenilor. defrisarile.

in timp ce energetic din tarile Europei Orientale se bazeaza pe carbine de tip nesulfuros. datorita pragului critic al concentratiei de bioxid de sulf pentru ecosistemul forestier.5 mil ha de padure. Sursa principal de emisie este activitatea sectorului energetic. defrisarile abusive. Cauzele acestei reduceri drastice presupun poluarea industrial. cu o pondere de 85%. adica 35-45% din teritoriu. a pacurei si gazelor natural. astfel ca in 1974 ajunsese la doar 6. De asemenea un fenomen caracteristic Romaniei este caracterul “galopant” al uscarii padurilor. . 8. continuu. suprafata care sa redus.Situatia actual a padurilor Romania avea in 1800. SO2 provenind din arderea combustibililor cu un continut ridicat de sulf. energetic din Romania este profilata pe valorificarea carbunilor inferiori. iar acum suprafata impadurita a scazut sub optimul ecologic. in proportie de 20%. iresponsabil si pasunatul abuziv.5 mil ha (27% din teritoriu).