You are on page 1of 12

TIBU ELENA-ROXANA ASISTENTA SOCIALA ANUL 3,GRUPA 2 UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVA

Divortialitatea
Fenomen demografic

1

DEFINIREA CONCEPTULUI II.III. RATA DIVORTIALITATII PE GRUPE DE VARSTA SI SEXE II.I EVOLUTIA FENOMENULUI II.IV.Cuprins I. FACTORI CARE INFLUENTEAZA EVOLUTIA FENOMENULUI BIBLIOGRAFIE 2 . DIVORTIALITATEA IN FUNCTIE DE MEDIU II.II.ANALIZA DE DATE ASUPRA FENOMENULUI II.

Asa cum la incheierea casatoriei este necesar consimtamantul liber al ambilor soti. pe unitati teritorial . pentru ca ea intereseaza nu numai pe cei doi soti. dupa nivelul de educatie. scaderea influientei religiei si a altor elemente legate de traditie. pe religii. cresterea gradului de emancipare a femeii. Desfacerea casatoriei nu constituie numai o problema de ordin personal. pe nationaliatati. Ca indice global de divortialitate se mai foloseste raportul dintre numarul divorturilor si cel al casatoriilor efectuate in cursul unui an. Desi in principiu casatoria se incheie pe viata. fapt pentru care se cere studierea atenta a acestui fenomen si a factorilor care o produc ( urbanizarea . schimbari in atitudinea oamenilor fata de casatorie. din statistica starii civile si anchete prin sondaj.administrative. ea se poate desface prin divort daca exista motive temeinice care au vatamat grav raporturile dintre soti si casatoria nu mai poate continua. Exista insa şi divorturi inevitabile: despartiri indelungate care duc la stingerea stereotipului familial ceea ce duce la desfacerea diadei familiale tulburari de comportament datorate psihopatiei alcoolice plus conflicte şi infidelitate ocazionala sau psihopatologica (la femei e consecinta nimfomaniei. etc. in mod obisnuit. pe mediile urban si rural. dupa durata casatoriei. cresterea duratei casatoriei ca urmare a sporirii sperantei de viata etc). Caracterul social al casatoriei face ca vointa ambilor soti sau doar a 3 .Definirea conceptului Divortialitatea este un fenomen demografic ce exprima intensitatea divorturilor intr-o populatie sau in anumite subdiviziuni ale ei.I. pentru a evita imbolnavirea partenerului sanatos (risc de inductie psihiatrica-“folie a deux”). modificand statutul matrimonial al persoanelor implicate si caracterizeaza multimea divorturilor care s-au produs intr-o populatie in decursul unei anumite perioade de timp. in cazul delirului de gelozie datorat fenomenelor de progredienta a bolii psihiatrice. In prezent exista o tendinta de sporire a divortialitatii. Sub aspect demografic şi moral divortul apare ca urmare a unor conflicte stresante şi consumptive. pe sexe. etc. neurastenizante ce merg pana la agresiuni. modificari in functiile familiei. Analiza divortialitatii se poate efectua pe total populatie. pe varste. ci si societatea. pe baza din recensaminte. Informatiile necesare analizei divortialitatii se obtin. la desfacerea casatoriei vointa acestora trebuie sa fie luata in considerare. iar la barbati e consecinta satiriazisului) divort inevitabil in cadrul patologiei psihiatrice = divort remediu . crime. Divortialitatea are ca indice rata bruta de divortialitate ce se obtine impartind numarul divorturilor dintr-un an la populatia medie si inmultind rezultatul cu 1000. aparut in ciclul de viata familiala. de obicei un an calendaristic. Divortialitatea este un fenomen demografic. care intrerupe o casatorie cu implicatii importante asupra familiei si fertilitatii conjugale.

46 .5 la mie. divortul pronuntandu-se numai atunci cand casatoria nu mai poate continua datorita unor motive temeinice. pag. fertilitatea.in anul 1999 rata divortialitatii a fost de 1.in anul 1990 rata divortialitatii a fost de 1. optandu-se si pentru alte alternative nonmaritale. in care.I EVOLUTIA FENOMENULUI Contextul social actual. 55). De aceea este necesar sa facem distinctia intre destramarea oficiala si cea neoficiala a familiei. a determinat o usoara crestere a divortialitatii. deseori partenerul devenind sot/sotie ulterior. situatia femeii in familie si in societate.42 (la 1000 locuitori) .63 divorturi la 1000 locuitori. Intre casatorii oamenii opteaza frecvent pentru coabitari. In anul 2004. desi cei doi soti nu mai au o viata comuna. 66). iar dupa aceasta data a oscilat in jurul valorii de 1. a profesiunilor sau altor motive. din cauza copiilor.39 .52 (Sursa: Anuarul statistic al Romaniei.Analiza de date legata de fenomen II. este evident. divortialitatea inregistreaza cele mai ridicate niveluri. 2004.Pana in 1965 rata divortialitatii a crescut continuu ajungand pana la 2 la mie.37 . divorţialitatea a rămas relativ constantă în majoritatea ţărilor. acestia nu se despart oficial. Cresterea divortialitatii duce la cresterea numarului de familii reconstituite. statul fiind direct interesat in apararea casatoriei si a familiei. INS. Rata divortialitatii dupa 1989 a evoluat in felul urmator: .in anul 2002 rata divortialitatii a fost de 1.in anul 1993 rata divortialitatii a fost de 1. 2005.in anul 1996 rata divortialitatii a fost de 1.In tarili in care familia a suportat cele mai profunde trasformari:atitudinea fata de casatorie. dar nu intr-o proportie egala. caracterul nuptial. Sunt multe familii. În condiţiile în care tot mai puţini oameni se căsătoresc sau opțiunea amânării căsătoriei este preferată de tot mai mulți.37 .57 . prin particularitatile sale.in anul 2003 rata divortialitatii a fost de 1. rata divortialitatii in Romania a crescut la 1. Imposibilitatea continuarii casatoriei se constata de catre autoritatea de stat componenta.unuia dintre ei sa nu poata constitui un temei suficient pentru desfacerea casatoriei.53 . In Romania acest fenomen nu are o distributie teritoriala omogena. media 4 . Nu totdeauna destramarea grupului familial se face oficial (pe cale juridica). intre despartirea de drept si cea de fapt. pag.Din 1950 pana in 1995 s-a inregistrat o reducere a duratei mediei a casatoriei in mamentul divortului de la 12-15 ani la 8 ani.in anul 2000 rata divortialitatii a fost de 1.in anul 2001 rata divortialitatii a fost de 1. de aceea a reglementat modul in care poate fi admis divortul. Romania are una dintre cele mai scazute rate ale divortialitatii. stimuland in continuare disponibilitatea oamenilor de a se recasatori. II.Dupa 1990 rata divortialitatii a inceput sa creasca dar nu a atins cotele din Europa de Nord. In Europa rata divortialitatii s-a dublat sau chiar s-a triplat in ultimii 30 ani. cea mai ridicata valoare din ultimii 5 ani (Romania in cifre.Prin stabilirea unor reglementari legislative rata divortialitatii s-a mentinut sub 1 la mie pana in 1974.

nivelul divortialitatii se mentine relativ scazut.78 divorţuri la 1000 de locuitori. (Muresan Petru. daca avem în vedere ca rata nuptialitatii în UE-25 a fost în anul 2003 de 4. când a avut valoarea de 1. În 1990 era de 1. Tulcea si Vaslui. Cipru.20 (sau un divorţ la 5 căsătorii). RATA DIVORTIALITATII PE GRUPE DE VARSTA SI SEXE. Arad si Hunedoara. Olt. Galati. Romania are una dintre cele mai scazute rate ale divortialitatii. România se situeaza printre tarile europene cu o nuptialitate mai ridicata decât media europeana.in cea de a doua jumatatea a sec. rata divortialitatii a fost în mod constant de doua ori mai mare decât media la nivel national. iar cea mai scazuta rata a fost în: Botosani. având în vedere ca rata divortialitatii în UE-25 a fost de 2‰ (valoare estimata) în anul 2002.8‰ (valoare estimata).in context European si in context judetean . divortialitatea inregistreaza cele mai ridicate niveluri. Grecia. Totusi.7 mii divorturi. respectiv un divorţ la 4 căsătorii.”Nuptialitatea si divortialitatea in Romania.Elveţia. În ultimele doua decenii ratele cele mai mari s-au gasit în Bucuresti si judetele Timis.7 divorţuri la mie. Rata maximă a divorţurilor a fost atinsă în 1998. Raportat la numărul căsătoriilor. numarul casatoriilor a crescut în anul 2006 ajungând la 146. Spania. În anul 2006 s-au înregistrat 32.51 divorturi la 1000 locuitori. Rata divortialitatii a crescut la 2. situatia femeii in familie si in societate.XX. comparativ cu rata divortialitatii din alte tari europene. Fata de anul 2000. Brasov.6 mii. Cele mai puţine divorţuri se întâlnesc în ţările catolice şi conservatoare precum Italia. Valoarea din România sub media europeană: 1. IN PERIOADA 2002 – 2004 5 . In Europa rata divortialitatii s-a dublat sau chiar s-a triplat in ultimii 30 ani. Ialomita.Prin stabilirea unor reglementari legislative rata divortialitatii s-a mentinut sub 1 la mie pana in 1974. cu 2 mii mai multe decât în anul 2000. Malta (divorţul nu este legal) şi cele mai multe divorţuri în Ţările Baltice dar şi în unele ţări din Europa Centrală sau Nordică: Estonia. caracterul nuptial. Divorţialitatea din România se caracterizează printr-o mare stabilitate în timp. În Bucuresti. fertilitatea.II.4 la mia de locuitori.5 la mie.la nivelul ţărilor UE fiind în jur de 2 divorţuri la o mie de locuitori.Bucuresti 1996) II.Din 1950 pana in 1995 s-a inregistrat o reducere a duratei mediei a casatoriei in mamentul divortului de la 12-15 ani la 8 ani. Cehia. Belgia.In tarili in care familia a suportat cele mai profunde trasformari:atitudinea fata de casatorie. Prahova. ceea ce confirma caracterul de stabilitate al familiei în societatea româneasca. Buzau. In România acest fenomen nu are o distributie teritoriala omogena.Pana in 1965 rata divortialitatii a crescut continuu ajungand pana la 2 la mie. Dupa 1990 rata divortialitatii a inceput sa creasca dar nu a atins cotele din Europa de Nord. Irlanda. divorţurile reprezintă aproximativ 0. iar dupa aceasta data a oscilat in jurul valorii de 1. Lituania. având aproximativ aceleaşi valori din anii 1960 până în prezent (cu excepţia şocului din perioada 1967 – 1970 după celebrul decret care a anunțat debutul politicii socialiste pronataliste). Salaj.

6 . 3. se evidentiaza tendinta actuala a generatiilor tinere cu varsta pana in 25 de ani de a divorta in proportie mai mare. Rata divortialitatii pe grupe de varsta la femei. in crestere fata de anul anterior (tabelul nr. Figura nr. varsta medie a sotilor la divort a fost de 38. pag. 4. Rata divortialitatii pe grupe de varsta la barbati.In 2004. dar in mediul rural cresterea acestui indicator a fost mai accentuata.6 ani la barbati si 35. 8). in perioada 2002-2004 Sursa: Situatia demografica a Romaniei in anul 2004. 2005. Varsta medie a sotilor la data desfacerii casatoriei a fost mai mare in urban. 67-68 Analizand repartitia divortialitatii pe varste. in perioada 2002-2004 Figura nr.1 ani la femei.

In mediul rural. rata divortialitatii se prezinta astfel: .in anul 2002 rata divortialitatii a fost de 1.in anul 2001 rata divortialitatii a fost de 0.84.in anul 2000 rata divortialitatii a fost de 0.80.93.in anul 2003 rata divortialitatii a fost de 0.in anul 1990 rata divortialitatii a fost de 0. .72.4% dintre femei).04. In 2004 ponderea divorturilor in care diferenta de varsta intre soti a fost mai mica de 3 ani a reprezentat 36.96.05.in anul 1990 rata divortialitatii a fost de 2. Frecventa maxima a divorturilor de rang I s-a inregistrat la grupa de varsta 25-29 ani pentru femei si 30-34 ani pentru barbati.67 (la 1000 locuitori). Majoritatea persoanelor divortate in 2004 au avut ca nivel de instruire liceul (40. pentru ambele sexe.Cele mai mari valori ale ratei divortialitatii s-au inregistrat la barbatii sub 20 ani si la femeile intre 20 si 24 ani. . II. In mediul urban numarul divorturilor de rang II a fost de peste trei ori mai mare decat in rural. .in anul 1996 rata divortialitatii a fost de 2. Mentalitatile traditionale privind comportamentul marital sunt conservate cu precadere in mediul rural. pe medii. . desi valorile nu sunt ridicate. pe masura ce diferenta de varsta intre soti creste. Sursa: Miscarea naturala a populatiei.94.in anul 2002 rata divortialitatii a fost de 0.5% din totalul divorturilor.in anul 1999 rata divortialitatii a fost de 2. Frecventa cea mai mare a divorturilor s-a inregistrat la grupa de varsta 30-34 ani la barbati si 25-29 ani la femei.in anul 2003 rata divortialitatii a fost de 2. ele reprezentand.83. .89.in anul 1996 rata divortialitatii a fost de 0. dupa aceasta varsta numarul barbatilor divortati depasindu-l pe cel al femeilor. . numarul scazand treptat.III. 2004.89.86. . . deseori oamenii persista intr-o casnicie nereusita pentru ca nu e prima casatorie si le este rusine sa divorteze din nou.10 (la 1000 locuitori). in 2004 s-au inregistrat cresteri ale ratelor divortialitatii la majoritatea grupelor de varsta.5% dintre barbati si 44.in anul 2001 rata divortialitatii a fost de 1. rate (la 1000 locuitori). .92. dorind sa evite “gura lumii” si dezaprobarea acesteia. . cele mai semnificative au fost la persoanele de 40-44 ani. rata divortialitatii se prezinta astfel: . .7 ori mai mare decat cel al barbatilor. în schimb 7 . 57 Numărul căsătoriilor din mediul rural este mai mic decât în mediul urban.in anul 1993 rata divortialitatii a fost de 1. in Anuarul Statistic al Romaniei. .14. Comparativ cu anii anteriori. . Analiza divorturilor dupa diferenta de varsta dintre parteneri scoate in evidenta faptul ca frecventa cea mai mare s-a inregistrat in cazul sotilor de varsta apropiata. . Divorturile de rang II au afectat cel mai mult barbatii din grupa de varsta 45-49 ani si femeile din grupa de varsta 35-39 ani.in anul 1993 rata divortialitatii a fost de 0. DIVORTIALITATEA IN FUNCTIE DE MEDIU In mediul urban.in anul 1999 rata divortialitatii a fost de 0.in anul 2000 rata divortialitatii a fost de 1. pag. S-a mentinut insa diferenta pe sexe: pana la 30 de ani numarul femeilor care au divortat a fost de aproximativ 1. Divorturile de rang I (primele divorturi) au ramas preponderente. peste 93% din totalul divorturilor.

se manifestă astăzi şi în zona rurală1.sunt înregistrate mai puţine divorţuri. Agricultorii acceptă mai greu o asemenea soluţie. în ansamblul acestei generaţii. dar si cele care nu au reusit sa termine un anumit nivel scolar au o posibilitate mare de divort. atunci când sunt puşi în faţa unor asemenea dileme. In cazul femeilor exista o legatura nonliniara intre scolaritate si divort: femeile cu studii superioare divorteaza in mai mare masura decat celelalte. insa in mediul rural se observa totusi o crestere. sunt cele mai vulnerabile la divorţ. statutul socio-economic (in particular venitul) si rata divortialitatii sunt invers proportionale. rasa si etnia – exista tendinta ca mariajele interetnice sa fie mai putin stabile. FACTORI CARE INFLUENTEAZA EVOLUTIA FENOMENULUI 1. Anuarul statistic din anul 2000 arată că ponderea tinerilor din mediul rural. Tendinţele. Dacă cei care locuiesc în mediul rural. De altfel. populaţia tânără a scăzut atât în mediul rural. religia: divortul in cadrul celor care frecventeaza aceste servicii. Diferenţele dintre mentalităţile din mediul rural şi cel urban au fost mari totdeauna în România. aceste medii de rezistenţă au slăbit în ultimii ani. divorţul apare mai rar la cuplurile unde soţul este mai în vârstă cu 1-10 ani. Rezistenţele cele mai mari la divorţ le manifestă însă pătura intelectualilor. este de 45%. ale cărei trăsături supravieţuiesc în mare parte în mediul rural. Variabile de ordin premarital : scolaritatea : cand scolaritatea sotilor este egala decreste disolutia maritala. dar constanta. “Separarea. divorţul este perceput diferit în funcţie de profesiile de bază ale partenerilor. prezente de multă vreme în ţările occidentale. a fost ataşată de căsătorie. varsta de casatorie – cu cat este mai mica. Situaţia se schimbă brusc atunci când diferenţele de vârstă sunt mai mari. pentru care un rol important îl au conflictele generate de lipsa de afecţiune şi de infidelitate. cât şi în mediul urban. De altfel. divortul si familia”Bucuresti. populaţia tânără a scăzut atât în mediul rural. 8 . este diminuat. este de 45%. mai ales. Totuşi. cu atat posibilitatea de divort este mai mare. la nivel social. De exemplu. Satutul social al parintilor si mediul de provenienta influenteaza chiar daca cei doi au instructie egala.Cuplurile de muncitori. Diferenţele existente între cele două medii ţin de gradul de mobilitate teritorială.IV. Familia tradiţională. Este evidenta diferenta semnificativa intre urban si rural. în ansamblul acestei generaţii. În acelaşi timp. cât şi în mediul urban.Becker (1991) explica acest lucru prin faptul ca cei din clasele de mijloc si superioare se casatoresc mai tarziu. care au creat o disponibilitate mărită la divorţ. cand isi fac o cariera. Tinerii au acceptat uşor noile mentalităţi. a acestui indicator. Editura Alternative 2003) II. Cele mai mari influenţe asupra stabilităţii familiei o au factorii din interiorul ei. resimt controlul social puternic al comunităţii lor. intelectualii percep desfacerea căsătoriei ca având multe implicaţii negative sau nedorite la nivel individual şi. oamenii de la orase divortand mai mult decat cei de la tara. timida. distanta dintre medii sociale de provenienta producand instabilitate maritala. Anuarul statistic din anul 2000 arată că ponderea tinerilor din mediul rural. Sfărâmarea universului ei esteîngreunată de intervenţia rudelor şi chiar a colectivităţii locale. în schimb sunt înregistrate mai puţine divorţuri. Cercetările Institutului de Sociologie al Academiei Române evidenţiază faptul că 90% din populaţia care migrează pleacă din zona rurală (Parkinson Lisa. G. Numărul căsătoriilor din mediul rural este mai mic decât în mediul urban.

5. Heterogenitatea cuplului familial in raport cu mediul de provenienţă al soţilor. Daca sotia este angajata in munca apar determinatii multiple: independenta data de castig. sentimente. Integrarea sociala. Dacă soţia este dependentă din punct de vedere economic faţă de soţ. decat la protestanti ( G. Comportamentele agresive 10. Poziţia femeii în societate şi în familie. Infidelitatea. cuplurile nu se angajeaza psihic in prea mare masura. Incompatibilităţi psihice şi temperamentale ale partenerilor. de prieteni si colegi. vizeaza rezidenta.2. Pe cei care sunt anagajati mai mult intelectual si emotional ii costa mai mult despartirea. Diferenţele mari de experienţă premaritală constituie un factor puternic ce împiedică realizarea solidarităţii familiale. Motivaţia căsătoriei şi modul de încheiere a căsătoriei (căsătorii motivate de avantaje economice. Alcoolismul unuia dintre parteneri. 3. bunurile. sociale sau căsătorii impuse). divorţialitatea este scăzută. 2. Insatisfacţii emoţional-afective şi sexuale. de aceea atunci cand se percep neintelegeri grave si o eventuala ruptura. Atitudinea fata de divort: cei cu atitudine negativa vor divorta mai greu. studiile efectuate au relevat ca nu nivelul absolut al statutului afecteaza divortul. Factori interni ce pot genera divorţul 1. in comunitate in general. cat schimbarile lui rapide. Asupra indivizilor puternic integrati social se exercita presiuni sociale si morale in favoarea familiei integrate. 9. Efectul variabilelor de investitie S-a constatat ca locuinta. trăsăturile psihice şi temperamentale. Creşterea volumului migraţiilor şi urbanizarea. 8. profesiunea. Apariţia şi menţinerea unor dezechilibre demografice între numărul femeilor şi numărul bărbaţilor într-o anumită zonă sau colectivitate. schimbarea rolurilor traditionale in familie. Dacă ea este independentă din punct de vedere economic nu mai acceptă unele relaţii familiale şi astfel cuplul se îndreaptă spre divorţ.Becker . castigurile mai mari ale acestuia consolidand familia. orele de munca ale sotiei pot afecta nivelul de satisfactie al sotului. grija fata de ceilalti membri ai familiei)au mecanisme si efecte asemenatoare investitiilor economice. Factori externi care pot genera divorţul 1. In ceea ce priveste statul socio-economic al sotului. copiii si investitiile de ordin psihologic au influenta asupra ratei divorturilor. 4. Sunt predispuse la divort cuplurile in care sotul este somer sau castiga mai putin. franandu-se astfel divortialitatea. Factorii pietii (fortei de munca si maritale) sunt reflectate in statutul socio -economic al sotilor. 3. 2. Atitudinea fata de divort este corelata cu religia si socializarea: exemplu la americani rata divortialitatii este mai scazuta la catolici. Investitiile psihologice (atasament. 1991). 6. 7. Vârsta la căsătorie şi diferenţele de vârstă între soţi. nivelul de instrucţie. 4. Experienţa premaritală a partenerilor şi atitudinea lor reciprocă faţă de aceasta. 9 . gradul de implicare in retelele de parentalitate (rude).

statul ii ajuta sa incerce o impacare prin institutia medierii: inainte de a ajunge la divort. parteneri care cauta impreuna solutii. Cei doi partenerii urmeaza – fara a da vina unul pe celalalt – sa isi descrie problemele si sa ofere sugestii proprii de solutionare. divortul si familia”Bucuresti. Important este sa se identifice sentimentele. Un mediator nu ofera el insusi solutii. Medierea poate avea succes in evitarea divortului deoarece cei doi parteneri devin din rivali. se analizeaza conflictul – sau conflictele dintre cei doi parteneri. iar prezenta unui mediator profesionist va asigura ca discutia nu se transforma in cearta. ci ii ghideaza pe cei doi parteneri in discutii controlate strict si mentine un punct de vedere obiectiv si neutru. Mediatorul este doar un intermediar cat se poate de neutru. Cel mai important in acest proces este faptul ca actorii conflictului isi cauta singuri solutii. Este esentiala mentinerea discutiei spre viitor. pentru evitarea divortului. In cadrul desfasurarii procesului. urmeaza discutia mediatorului cu a doua parte si se urmeaza aceiasi pasi. daca a avut succes. pastrarea unui optimism si concentrarea nu pe a da vina. se incheie un acord “de pace” intre parteneri care se oficializeaza prin contract. (Parkinson Lisa.). Dupa aceasta. Medierea este printre cele mai eficiente metode pentru evitarea divortului: daca aceasta esueaza. In incheiere. temerile. atunci nu prea se mai poate face nimic. Medierea este o strategie folosita nu doar in cazul cuplurilor. 10 . partenerii fac tot posibilul pentru evitarea divortului din diverse motive: poate inca spera sa faca relatia functionala.3. Condiţiile economice generale pot favoriza indirect disoluţia unor cupluri. 4. astfel ca posibila rezolvare le apartine in totalitate. asteptari diferite de la partener. procesul de mediere poate fi eficient. La inceput. nu sunt influentati sau impinsi de la spate. Diminuarea controlului social care duce la aprecierea că viaţa de familie este o problemă strict personală. neluand partea nici uneia dintre parti. Medierea presupune prezenta unui specialist care intervine intre cele doua parti si le ajuta in solutionarea conflictului. Asadar. ci pe solutii posibile. Factorii externi care favorizează disoluţia solidarităţii familiale nu produc aceste efecte decât dacă acţiune lor se combină cu cea a unor factori din interiorul familiei. “Separarea. se construieste o asa-numita harta a conflictului care prezinta clar si concis problemele ambelor parti. se alege locatia si se programeaza sedintele de mediere. Editura Alternative 2003) EVITAREA DIVORTULUI PRIN MEDIERE De multe ori. Oricare ar fi motivul lor. in evitarea divortului. pentru a solutiona resentimentele victimei. Daca cei doi parteneri gasesc o solutie acceptabila pentru amandoi. etc. nevoile si asteptarile clientului. ci pentru controlul si solutionarea oricarui tip de conflict – se utilizeaza chiar in unele tari dezvoltate medierea victima-agresor. se rezuma obiectiv de catre mediator problema. partenerii sunt sfatuiti (in caz ca se consulta cu o instanta juridica) sa incerce o mediere. se initiaza medierea prin discutia cu prima parte a conflictului – se identifica si se rezuma cauzele principale ale conflictului (nevoi. poate se gandesc la binele copiilor sau poate sunt influentati de morala traditionala si de religie. Astfel. medierea se incheie cu succes prin semnarea unui contract. care spune ca separarea este imorala.

partile se declara de acord cu punerea in aplicare a solutiilor intr-un termen de timp. opinia celuilalt cu privire la ce s-a spus. iar daca acestea sunt acceptate. daca evitarea divortului prin mediere a avut succes. se trece la momentul esential: propunerea de solutii. 20 de minute. nu se acuza in nici un fel partile. a doua parte este rugata sa isi exprime opinia cu privire la perspectiva partenerului – este esentiala regula care interzice acuzarea celuilalt. Poarta o ultima discutie cu cei doi parteneri.Pasul urmator – sau pasii – este cel mai important in succesul sau esecul partenerilor in evitarea divortului: intalnirea comuna. Dupa o anumita perioada. se stabilesc problemele existente si posibilele solutii. mediatorul incepe discutia prin enumerarea regulilor stricte dupa care se va desfasura: nu este permisa intreruperea unei parti in timp ce vorbeste. Se va incheia contractul de mediere. Este esential sa se respecte regula – nu se refuza o solutie propusa de catre partener decat cu argumente! Procesul se repeta: a doua parte propune solutii proprii pentru problemele sale. mediatorul invita ambele parti sa contribuie cu reguli proprii. in evitarea divortului prin mediere. Apoi. care poate contine si sanctiuni pentru nepunerea in aplicare a unor solutii de catre o parte sau alta. Dupa expunere. cu ajutorul lucid si obiectiv al specialistului. Astfel. Mediatorul dirijeaza dicutia astfel incat ambii parteneri – pe rand – sa propuna cateva solutii posibile care ar avea sanse sa rezolve problemele expuse de ei. mediatorul va expune pe rand solutiile propuse si acceptate de catre ambii parteneri. nu se refuza nici o solutie a unei parti de catre cealalta parte fara existenta unor argumente. Daca totul merge bine. incepe discutia. a doua parte este invitata sa isi exprime opinia despre ce solutie ar putea functiona si ce solutie nu. Primul pas in evitarea divortului prin medierea discutiei este expunerea pe scurt a problemelor existente de catre primul partener – este esentiala regula cu privire la interzicerea intreruperii. 11 . par deodata posibil de rezolvat. Dupa ce o parte propune solutii – mediatorul o ajuta sa gaseasca cat mai multe. partile se vor intalni din nou cu mediatorul pentru a oferi feed-back si a reevalua solutiile – daca este cazul. pentru a se asigura ca amandoi privesc solutiile ca fiind realiste si posibil de pus in practica. pentru a nu plictisi partea a doua). Aici intervine mediatorul in evitarea divortului: rolul sau ca parte neutra este sa rezume problemele prezentate de catre ambele parti. iar cealalta spune care ar merge si care nu. care sa ii ajute pe cei doi sa vizualizeze clar ceea ce s-a spus. dar nu ii sugereaza el nici una. urmeaza expunerea problemelor de catre al doilea partener din perspectiva sa si dupa. sa construiasca impreuna cu partile o ierarhie a problemelor – in functie de importanta acestora si o harta a conflictului. Important este ca prin acest proces probleme care li se pareau partenerilor imposibil de solutionat – mai ales daca acestia se certau si se priveau ca doi rivali – acum. Apoi. Apoi. Fiecare va avea dreptul sa vorbeasca timp de o perioada stabilita anterior (de exemplu. nu se deviaza de la subiect prin amintirea inutila a unor conflicte din trecut. La final.

Romania in cifre.Sociopsihologia si Antropologia familiei . 2004. 2005 5.in cea de a doua jumatatea a sec. Muresan Petru. INS 4. Anuarul statistic al Romaniei.Bucuresti 1996 6.in context European si in context judetean . CUCU OANCEA OZANA…. Parkinson Lisa.XX. 2005 3.Bibliografie 1. divortul si familia”Bucuresti.”Nuptialitatea si divortialitatea in Romania.Institutul de Sociologie al Academiei Romane 2. “Separarea. Editura Alternative 2003 12 . Petru Ilut . Editura Polirom .