You are on page 1of 72

DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA Sectiunea I-a Definitie, reglementare si caracterele juridice ale dreptului de proprietate privata 1.

Definitie În literatura de specialitate au fost formulate mai multe definitii ale dreptului de proprietate privata, noi achiesând la urmatoarea: Dreptul de proprietate privata este „acel drept real asupra unor bunuri imobile sau mobile, altele decât cele ce alcatuiesc domeniul public, care confera titularilor exercitarea posesiei, folosintei si dispozitiei în mod exclusiv prin putere si interes propriu, cu respectarea dispozitiilor legale”. Din toate definitiile proprietatii private se desprind, în principal, urmatoarele trasaturi specifice: - titular al dreptului de proprietate privata poate fi orice subiect de drept: persoanele fizice sau juridice, inclusiv statul si unitatile administrativteritoriale; - obiect al dreptului de proprietate privata poate fi orice bun, cu exceptia celor care fac parte din domeniul public al statului si unitatilor administrativ-teritoriale; - bunurile proprietate privata sunt alienabile, prescriptibile si sesizabile întrucât se afla în circuitul civil. Referitor la reglementarea regimului juridic general al proprietatii private precizam ca în art.73 alin.3 lit. „m” din Constitutie se prevede ca prin lege organica se reglementeaza „regimul juridic general al proprietatii...” dar pâna în prezent nu a fost edictata nici o lege organica privitoare la proprietatea privata asa cum a fost adoptata Legea nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia. Totusi exista dispozitii referitoare la regimul juridic al proprietatii private în alte legi organice pe care le vom prezenta pe parcursul acestei lucrari.

Prin Constitutie proprietatii private i se asigura si i se garanteaza un regim de protectie. Astfel, potrivit prevederilor art.44 din Constitutie „Dreptul de proprietate privata precum si creantele asupra statului sunt garantate” (alin.1). „Proprietatea privata este garantata si ocrotita în mod egal de lege, indiferent de titular” (alin.2 teza I). În alineatul 3 al aceluiasi articol 44 din Constitutie se dispune ca: „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire” iar în alineatul 5 al aceluiasi articol se precizeaza: „Pentru lucrari de interes general autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor precum si pentru alte daune imputabile autoritatii”. În art.136 alin.5 din Legea fundamentala se consacra principiul inviolabilitatii proprietatii private dispunând ca: „Proprietatea privata este inviolabila în conditiile legii organice”. Precizam ca unele acte normative atunci când se refera la proprietatea privata utilizeaza doua notiuni si anume: proprietate privata când se refera la persoanele fizice si juridice ca titulare ale dreptului de proprietate privata sau domeniu privat cu semnificatia de totalitate a bunurilor ce formeaza obiectul proprietatii private a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale. 2. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate privata Dreptul de proprietate este un drept real absolut si patrimonial. • Reamintim ca dreptul real este dreptul subiectiv în virtutea caruia titularul îsi poate exercita prerogativele asupra unui bun fara concursul altcuiva, dreptul absolut este acel drept care presupune existenta unui subiect activ determinat (proprietarul) si a unui subiect pasiv nedeterminat format din celelalte subiecte, fiind opozabil „erga omnes”, iar dreptul patrimonial este acel drept real al carui continut poate fi exprimat în bani.

Dreptul de proprietate se diferentiaza de orice alt drept real prin „puterea si interesul propriu” prin care se exercita atributele sale. Astfel, proprietarul poate stapâni bunul atât direct si nemijlocit, în interes propriu si prin putere proprie (corpore suo) cât si prin intermediul altei persoane dar în numele si interesul proprietarului (corpore alieno). • Caracterul alienabil al proprietatii private Alienabilitatea presupune ca bunurile ce formeaza obiectul dreptului de proprietate se afla în circuitul civil, adica pot fi înstrainate voluntar sau fortat asa cum rezulta si din prevederile art.475 alin.1 Cod civil potrivit caruia „oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui...” coroborat cu prevederile art.963 Cod civil conform caruia „Numai lucrurile ce sunt în comert (în circuitul civil – s.n.) pot fi obiectul unui contract” si ale art.1310 Cod civil care dispune: „Toate lucrurile care sunt în comert pot sa fie vândute afara numai daca vreo lege a oprit aceasta”. Dupa cum este deja stiut, transmisiunea dreptului de proprietate poate avea loc prin acte între vii „inter vivos” (contracte cu titlu oneros sau cu titlu gratuit) sau prin acte pentru cauza de moarte „mortis causa” (testamentul). Potrivit prevederilor constitutionale citate anterior proprietatea privata este garantata si ocrotita în mod egal de lege astfel încât din punct de vedere al alienabilitatii exista o deplina egalitate între titularii acestui drept. Libera circulatie a bunurilor, alienabilitatea acestora rezulta cu pregnanta si din prevederile unor acte normative speciale. Astfel, prin art.66 din Legea nr.18/1991 se dispune ca: „terenurile proprietate privata, indiferent de titularul lor, sunt si ramân în circuitul civil. Ele pot fi dobândite si înstrainate prin oricare dintre modurile stabilite de legislatia civila, cu respectarea dispozitiilor din prezenta lege”. Tot prin unele acte normative speciale s-au instituit o serie de restrictii sau îngradiri care au ca scop ocrotirea unor interese generale, dar acestea sunt adevarate exceptii. Astfel, potrivit art.19 alin.1, 21 alin.1 si 43 coroborat cu art.32 alin.1 din Legea nr.18/1991 care se refera la dreptul de proprietate constituit în

Cu titlu de exceptie bunurile care fac obiectul domeniului privat al statului si unitatilor administrativ-teritoriale nu vor putea fi urmarite întrucât opereaza prezumtia ca statul este solvabil.1 Cod civil).1909 alin. indiferent daca bunurile apartin domeniului public sau privat.1837 Cod civil dreptul de proprietate privata asupra bunurilor poate fi dobândit prin uzucapiune ca efect al posesiei exercitate în intervalul de timp stabilit de lege iar „lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor. a terenurilor atribuite în zona montana defavorizata. fara sa fie vreo scurgere de timp” (art. familiilor fara pamânt sau cu pamânt putin din alte localitati. Sectiunea a II-a Subiectele dreptului de proprietate privata Asa dupa cum rezulta din definitiile date dreptului de proprietate. a terenurilor atribuite în localitatile cu deficit de forta de munca.1718 Cod civil potrivit caruia: „Oricine este obligat personal este tinut de îndeplinirea îndatoririlor sale cu toate bunurile sale mobile si imobile. titularii acestor drepturi nu le pot înstraina prin acte între vii timp de 10 ani socotiti de la începutul anului urmator celui în care sa facut înscrierea proprietatii. statul si unitatile administrative asupra bunurilor ce formeaza domeniul privat al acestora. Prescriptia ca si caracter juridic al dreptului de proprietate este consecinta alienabilitatii. prezente si viitoare”. persoane juridice. • Prescriptibilitatea proprietatii private Conform prevederilor art.favoarea cooperatorilor care nu au adus pamânt în cooperativa. titularii (subiectele) acestui drept pot fi: persoanele fizice. . sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de înstrainare. • Dreptul de proprietate privata este sesizabil în sensul celor dispuse de prevederile art.

1.n.1 din Legea nr. Desigur sunt si o serie de persoane care prin exceptie.429/2003 prevederile constitutionale privitoare la incapacitatea cetatenilor straini si apatrizilor de . constructii).2 din Constitutia din 1991 se prevedea ca „cetatenii straini si apatrizii nu pot dobândi (s.2. Aspecte generale Persoanele fizice pot dobândi în proprietate nelimitat orice fel de bunuri mobile sau imobile (terenuri. Aceasta regula a capacitatii de dobândi drepturi si a-si asuma obligatii este dezvoltata si în art. Odata cu revizuirea Constitutiei prin Legea nr. Persoanele fizice 2. devize) indiferent de valoare. nu pot fi titulare ale dreptului de proprietate privata. lumina naturala etc.41 pct.) dreptul de proprietate asupra terenurilor”. Exceptie de la aceasta regula fac bunurile ce formeaza obiectul exclusiv al dreptului de proprietate publica precum „res communes” cum ar fi aerul. care sunt bunuri nesusceptibile de a fi însusite. Incapacitati a) Situatia strainilor si apatrizilor În art. 2.3 alin. titluri de credit.2.1. având aptitudinea de a dobândi drepturi înca de la conceptiune – „infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis eius agitur”. corporale sau încorporabile (actiuni si obligatiuni ale societatilor comerciale.949 Cod civil potrivit caruia „Poate contracta orice persoana care nu este declarata necapabila de lege” si în art.54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor. Aceasta dispozitie a fost preluata si prin dispozitia art. Incapacitatea era una absoluta si avea în vedere orice mijloc de dobândire a terenurilor – nici prin acte juridice „inter vivos” sau „mortis causa” si nici prin fapte juridice.1306 Cod civil conform caruia „Pot cumpara si vinde toti carora nu le este oprit prin lege”. Orice persoana fizica poate fi titular al dreptului de proprietate privata. în prezent abrogata.1.

pentru a dobândi dreptul de proprietate trebuie sa aiba domiciliul în România.2007 si nu de la data revizuirii Constitutiei.3 din Titlul X al Legii nr. În privinta apatrizilor. Astfel.2 – teza a II-a „cetatenii straini si apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai în conditiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care România este parte pe baza de reciprocitate. În aplicarea prevederilor de mai sus a fost adoptata Legea nr. ci una relativa. .sintagma „în conditiile prevazute prin lege organica” continuta în Legea fundamentala este preluata si completata si de art.44 alin.312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de . Deci cetatenii straini si apatrizii din tarile Uniunii Europene au dobândit aceasta posibilitate de a dobândi dreptul de proprietate în România dupa data aderarii României la Uniunea Europeana – 01.01.posibilitatea dobândirii terenurilor în România de catre cetatenii straini.247/2005 privind reforma în domeniile proprietatii si justitiei care dispune: „Cetatenii straini si apatrizii precum si persoanele juridice straine pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în România în conditiile prevazute de legea speciala”. iar cei care nu au un astfel de domiciliu cât si cetatenii straini care apartin altor tari care nu sunt membre ale Uniunii Europene – aceasta posibilitate se acorda numai în conditiile stipulate în tratatele internationale la care România este parte. precum si prin mostenire legala”. acestia.a dobândi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor în România au fost modificate în sensul ca aceasta incapacitate numai este una absoluta. potrivit noului text al art. în conditiile prevazute prin lege organica. dupa aderarea României la Uniunea Europeana îi priveste în primul rând pe cetatenii celorlalte tari membre ale Uniunii. Referitor la continutul textului constitutional citat mai sus în literatura de specialitate s-au facut unele precizari si anume: .

1308 pct. padurilor si terenurilor forestiere la împlinirea unui termen de 7 ani de la data aderarii României la Uniunea Europeana.5 alin. precum si de catre persoanele juridice straine care stabileste o serie de conditii si anume: . .4 Cod civil).1308 pct. modificata prin Legea nr.99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice.3).prevederile acestei legi nu se aplica în cazul dobândirii dreptului de proprietate prin mostenire legala (art. • În conformitate cu prevederile art. .cetatenii statelor membre sau apatrizii cu domiciliul în România pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în aceleasi conditii cu cele prevazute de lege pentru cetatenii români prin acte „inter vivos” sau prin acte „mortis causa” (prin mostenire testamentara).cetateanul unui stat membru nerezident în România si apatridul nerezident în România cu domiciliul într-un stat membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru resedinte secundare la împlinirea unui termen de 5 ani de la data aderarii României la Uniunea Europeana (art. b) Restrictii (incapacitati) în dobândirea drepturilor de proprietate în cazul cetatenilor români • Potrivit prevederilor cuprinse în art.3 din Codul civil persoanele care administreaza bunuri ce apartin proprietatii publice nu pot cumpara bunurile aflate în administrarea lor.catre cetatenii straini si apatrizii.24-30 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. .4) iar potrivit prevederilor art.88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale. • „Oficiantii publici” (functionarii publici) nu pot cumpara bunurile statului sau unitatilor administrativ-teritoriale ce se vând prin mijlocirea lor (art.1. vor putea dobândi proprietatea asupra terenurilor agricole. reprezentantii institutiilor publice în adunarile generale ale actionarilor sau regiilor autonome vânzatoare nu pot avea calitatea de cumparatori în cazul vânzarii unor active ce apartin societatilor comerciale si regiilor autonome la care statul sau o autoritate a administratiei publice este actionar.

Principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice face ca aceasta sa nu poata avea în proprietate privata decât bunuri necesare realizarii scopului pentru care a fost înfiintata. Potrivit prevederilor Constitutiei revizuite. . De asemenea. acestea pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în conditiile existentei unor tratate bilaterale între România si aceste state.247/2005 si a Legii nr. În lipsa unor astfel de prevederi persoanele juridice straine nu pot dobândi acest drept.01.2 din Legea nr. nemembre ale Uniunii Europene. trebuie sa dispuna de un patrimoniu propriu. padurilor si terenurilor forestiere. procurorii si avocatii nu pot deveni cumparatori de drepturi litigioase aflate în competenta Curtii de Apel în a carei circumscriptie îsi exercita profesia. Persoanele juridice – titulare ale dreptului de proprietate privata 3. distinct de cel al persoanelor fizice.1309 Cod civil – judecatorii. înfiintate în baza legislatiei altor state. 3.111 alin.31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice. la împlinirea unui termen de 7 ani. Pentru judecatorii de la Înalta Curte de Casatie si Justitie si procurorii de la Parchetul General.1.304/2004 privind organizarea judiciara republicata „Dispozitiile legale privind obligatiile.2007) iar asupra terenurilor agricole. potrivit prevederilor art. Aspecte generale Dupa cum este cunoscut.3 din Titlul X – „Circulatia juridica a terenurilor” din Legea nr. în conformitate cu prevederile art. interdictiile si incompatibilitatile judecatorilor si procurorilor se aplica si asistentilor judiciari”. pentru a putea exista o persoana juridica.26 lit.312/2005 se permite persoanelor juridice straine constituite conform legislatiei unui stat membru al Uniunii Europene sa dobândeasca dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru sedii secundare la împlinirea a 5 ani de la data aderarii României la Uniunea Europeana (01. ale art. „e” din Decretul nr.• Potrivit art. interdictia se extinde pe întreg teritoriul tarii. care o formeaza. În ceea ce priveste persoanele juridice straine.

b) societate în comandita simpla. în vederea realizarii scopului pentru care a fost constituita. regia poseda. energetica. foloseste si dispune de bunuri sau le culege fructele.15/1990 care în art. Categorii de persoane juridice ce pot fi titulare a dreptului de proprietate privata a) Persoane juridice de drept privat.7 lit. De asemenea.2.2 precizeaza ca regiile autonome se organizeaza si functioneaza în ramurile strategice ale economiei nationale: industria de armament. cele de interes national se înfiinteaza prin hotarâre de Guvern.1 bunurile . posta si transporturi feroviare. e) societate cu raspundere limitata. societatile comerciale se vor constitui în: a) societate în nume colectiv. În exercitarea dreptului de proprietate. precum si în unele domenii ce sunt stabilite de Guvern.2 din Legea nr.5 din Legea nr.31/1990. regia autonoma este proprietara bunurilor din patrimoniul sau.65 alin. modificata si completata.31/1990 societatile comerciale sunt proprietare ale bunurilor aflate în patrimoniul lor.15/1990.3. d) societate în comandita pe actiuni. Potrivit art. titulare ale dreptului de proprietate privata • Regiile autonome sunt reglementate prin Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale si Legea nr. În baza prevederilor art. c) societate pe actiuni. potrivit art. exploatarea minereurilor si gazelor naturale. dupa caz. „d” din acelasi act normativ capitalul social este alcatuit din aportul în numerar sau în natura a asociatilor iar potrivit art.15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale. Potrivit prevederilor Legii nr. cele de interes local prin hotarâre a organelor judetene si municipale ale administratiei locale. • Regimul juridic al societatilor comerciale este reglementat în principal de Legea nr.

În conformitate cu prevederile cuprinse în Legea nr.6 din Legea nr. în lipsa unei stipulatii contrare. • Societatile agricole au fost înfiintate prin Legea nr. membrilor cooperatori li se poate acorda un drept de preemtiune.64 alin.1. Conform prevederilor art. societatile comerciale respective devenind societati privatizate. Potrivit art. societati cooperative de locuinte.2 din acelasi act normativ „prin actul constitutiv.1/2005 privind organizarea si functionarea cooperativei. natura juridica asupra proprietatii capitalului social se schimba. societati cooperative de transporturi. Proprietara a capitalului social este societatea dar titular al actiunilor ori partilor sociale este statul. în cadrul societatilor agricole pot fi aduse în proprietate sau în folosinta unelte agricole sau utilaje.15/1990 societatile comerciale cu capital de stat constituite în baza acestui act normativ sunt proprietare ale bunurilor din patrimoniul lor.65 alin.20 alin. cu exceptia celor dobândite cu alt titlu (art.36/1991. societati cooperative de valorificare. societati cooperative pescaresti.36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere în agricultura ca persoane juridice de drept privat fara caracter comercial. .constituite ca aport în societate devin proprietatea acesteia din momentul înmatricularii ei în registrul comertului.2). respectiv de preferinta. „proprietatea societatii cooperative este privata” iar potrivit art. asociatii pastrându-si dreptul de proprietate asupra acestora. societati cooperative agricole. societati cooperative forestiere. Pe masura ce aceste actiuni devin proprietatea lor particulara. la cumpararea sau preluarea în folosinta a cladirilor sau a terenurilor”. mijloace materiale si banesti precum si animale iar terenurile agricole sunt aduse numai în folosinta societatii. societati comerciale de consum. • Societatile cooperative sunt reglementate prin Legea nr. respectiv a persoanelor fizice sau persoanelor juridice. Potrivit prevederilor cuprinse în art. care în procesul privatizarii a fost înlocuit cu alti actionari.4 din acest act normativ. societatile cooperative se pot constitui în: societati cooperative mestesugaresti. la oferte egale.

Potrivit acestui act normativ. suprafete de teren agricol si forestier pe care le-au avut anterior anului 1945. cu exceptia celor necesare platii datoriilor catre stat. asociatii de proprietari etc.26/2000 cu privire la asociatii si fundatii.54/2003 cu privire la sindicate. grupul de interes economic – G.I.22 dispune ca „Bunurile mobile si imobile apartinând sindicatelor pot fi folosite potrivit intereselor membrilor de sindicat. culturale. care în art. ca persoane juridice fara scop patrimonial – cum ar fi asociatii profesionale.489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor.1/2000 structurile reprezentative ale acestora pot dobândi în proprietate. – este o persoana juridica cu scop patrimonial si reprezinta o asociere între doua sau mai multe persoane fizice sau juridice. asociatiile si fundatiile pot fi constituite de persoane fizice si juridice care urmaresc realizarea unor activitati de interes general sau în interesul unor colectivitati locale. de binefacere.23 sindicatele pot dobândi cu titlu oneros si cu titlu gratuit orice fel de bunuri necesare realizarii scopului activitatii lor. • Cultele religioase sunt organizate si functioneaza în baza Legii nr.161/2003. Reamintim ca potrivit acestor prevederi bunurile mobile si imobile ale cultelor religioase sunt proprietatea privata a acestora iar potrivit Legii nr. stiintifice. • Grupul de interes economic – Potrivit prevederilor art.E.118 din Legea nr. precum si al îmbunatatirii rezultatelor activitatii respective b) Persoanele juridice de drept public – titulare ale dreptului de proprietate privata . • Sindicatele sunt reglementate prin Legea nr. bibliotecilor si cursurilor de pregatire si perfectionare a membrilor nu pot fi urmarite. în scopul înlesnirii sau dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai. dar nu pot fi împartite între acestia” iar potrivit art. Bunurile necesare întrunirilor. Asociatiile si fundatiile sunt titulare ale dreptului de proprietate asupra bunurilor din patrimoniul lor. constituita pe o perioada determinata.• Asociatiile si fundatiile sunt reglementate prin Ordonanta Guvernului nr. prin reconstituire.

modificata. Asupra acestor bunuri statul sau unitatile administrativ-teritoriale au un drept de proprietate privata”.18/1991 privind fondul funciar. • În conformitate cu prevederile art.215/2001 privind administratia publica locala „Domeniul privat al unitatii administrativteritoriale cuprinde bunuri mobile si imobile.6 din Legea nr. Statul si unitatile administrativ-teritoriale Regimul juridic al dreptului de proprietate privata al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale este reglementat în special prin Constitutie si Legea nr. Aceste bunuri desi sunt proprietatea statului sau a unitatilor .215/2001. daca prin lege nu se prevede altfel”. se dispune ca „Domeniul privat al statului si respectiv al comunelor.136 pct. modificata. potrivit legii. El este supus dispozitiilor de drept comun. Domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale Domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale poate fi definit ca fiind domeniul din care fac parte bunurile aflate în proprietatea statului si a unitatilor administrativ-teritoriale care nu fac parte din domeniul public.3 privind proprietatea publica. din domeniul public. republicata.123 alin. precum si din terenurile dezafectate. • În art. municipiilor si judetelor este alcatuit din terenurile dobândite de acesta prin modurile prevazute de lege.1. totusi acestea sunt subiecte ale dreptului de proprietate privata.213/1998 iar în subsidiar prin dispozitii legale cuprinse în acte normative cum ar fi Codul civil. altele decât cele care apartin domeniului public.4 din Legea nr. • Potrivit art. intrate în proprietatea lor prin caile si mijloacele prevazute de lege”.2 din Legea nr.18/1991. Legea nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia „Domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri aflate în proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public. oraselor. • În Constitutie nu se prevede în mod expres ca statul si unitatile administrativ-teritoriale sunt titulare ale unui asemenea drept ca în cazul prevederilor art. Legea nr.

a consiliului judetean. Aceasta concluzie se desprinde din prevederile art. schimbul. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local daca prin Constitutie sau prin lege nu se dispune altfel”.2 din Legea nr.Art. dupa caz. donatia. formeaza domeniul privat al statului. fiind reprezentate în cadrul raporturilor juridice la care participa prin Ministerul Finantelor – în cazul statului si de catre Consiliile judetene. Formarea dreptului de proprietate privata al statului poate avea loc atât prin modurile generale de dobândire a dreptului de proprietate cum ar fi vânzarea-cumpararea.10 alin. prin hotarâre a Guvernului. Formarea domeniului privat al statului si unitatilor administrativteritoriale este subsidiara si dependenta de constituirea domeniului public.213/1998 prevede ca: „Trecerea unui bun din domeniul public al statului se face.1 din Legea nr. potrivit cu care „Bunurile imobile aflate în proprietatea publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale utilizate în prezent pentru activitati medicale vor fi trecute în domeniul privat al statului. Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de consiliile locale.213/1998 cu prevederile cuprinse în art. dar prin legi speciale sunt prevazute si modalitati specifice.administrativ-teritoriale nu sunt consacrate în mod exclusiv uzului public si ca atare. Statul si unitatile administrativ-teritoriale exercita asupra bunurilor din domeniul privat un drept de proprietate privata.14 alin.213/1998 potrivit caruia: „Dreptul de proprietate publica înceteaza daca bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat”. Exemplificam cele prevazute în art. accesiunea. uzucapiunea. respectiv al unitatilor . legatul. Domeniul privat al statului cuprinde bunuri fata de care statul sau unitatile administrativ-teritoriale se comporta ca orice persoana fizica sau persoana juridica participanta la circuitul civil. Din interpretarea acestor prevederi rezulta ca un bun face parte din domeniul privat al statului daca nu face parte din domeniul public al sau.10 alin.10 alin.3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.2 din Legea nr.124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale. astfel: .

dupa încheierea integrala a reconstituirii dreptului de proprietate. privind fondul funciar contine o serie de dispozitii referitoare la terenurile sau alte bunuri care apartin domeniului privat si anume: . în ambele cazuri fara mostenitori. trec în proprietatea comunei.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia”.”. orasului sau al municipiului (art.. potrivit art. .domeniul privat al statului si respectiv al comunelor.administrativ-teritoriale.si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.terenurile provenite din fostele izlazuri comunale – pajisti si arabil – care s-au aflat în folosinta cooperativelor agricole de productie trec . .3 modificat prin Legea nr.18/1991.30 alin. ramase la dispozitia comisiei.213/1998 „Fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale si bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 daca au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil.Potrivit art.124/1998. În sensul celor prezentate mai sus sunt si prevederile cuprinse în art.26 alin.83/2000. oraselor.1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.6). . republicata.. trec în domeniul privat al comunei. municipiilor si judetelor este alcatuit din terenurile dobândite de acestea prin modurile prevazute de lege (art.247/2005). municipiului (art.. care apartin domeniului public al statului trec în domeniul privat al statului si în administrarea Ministerului Sanatatii Publice prin Hotarâre a Guvernului.68/2008 potrivit cu care „Spatiile medicale si terenurile aferente în care functioneaza unitati medicale înfiintate si organizate potrivit Ordonantei Guvernului nr..18 alin. . cu respectarea Constitutiei. .Legea nr. orasului...213/1998.10 din Legea nr.terenurile situate în intravilanul localitatilor care au apartinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat. a tratatelor internationale la care România era parte si a legilor în vigoare la data preluarii lor de catre stat”..1 din Legeanr.terenurile neatribuite.6 alin.1). în conditiile Legii nr.

masinile. mostenirile vacante vor intra în domeniul privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale. Potrivit art. utilajele si alte asemenea mijloace fixe ale fostelor cooperative de productie desfiintate precum si terenurile de sub acestea ca si cele necesare utilizarii lor normale. În ceea ce priveste regimul juridic statul si unitatile administrativteritoriale.477 Cod civil coroborate cu prevederile art.bunurile din domeniul privat fiind în circuitul civil înseamna ca sunt alienabile.29 alin.bunurile din domeniul privat sunt prescriptibile sub aspect achizitiv putând fi dobândite prin uzucapiune (în cazul imobilelor) sau prin posesia de buna-credinta (în cazul mobilelor) si imprescriptibile sub aspect extinctiv. intrate în proprietatea acestora prin modalitatile prevazute de lege”. . .123 alin.în proprietatea privata a comunelor.44 alin.2 din Constitutie care dispune ca: „Proprietatea privata este garantata si ocrotita în mod egal de lege indiferent de titular”.constructiile agrozootehnice. trec în proprietatea privata a comunelor. .213/1998.1 si 7).Potrivit prevederilor art. plantatiile de vii si pomi si animalele care nu se vând în termen de un an de la desfiintarea cooperativei. Prevederile legale de mai sus conduc la concluzia ca: . atelierele de industrie mica.Art. a municipiilor (art.213/1998 „Dreptul de proprietate privata a statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor din domeniul privat este supus regimului juridic de drept comun (s.2 din Legea nr. .5 alin.33). . dar înstrainarea lor se face numai prin licitatie publica. oraselor sau dupa caz.215/2001 dispune ca: „Domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri mobile si imobile. ca titulare ale dreptului de proprietate privata.1 din Legea nr. se bucura de aceeasi ocrotire legala ca si persoanele fizice sau juridice de drept privat conform prevederilor art. oraselor si municipiilor (art.) daca legea nu dispune altfel”.25 din Legea nr.n.

metalele si pietrele pretioase etc. Sectiunea a III-a Obiectul si întinderea dreptului de proprietate privata 1. armele chimice. Un regim restrictiv au si bunurile culturale mobile.„bunurile care nu apartin nimanui si al carui uz e comun tuturor” (art. lumina.bunurile apartinând domeniului privat sunt susceptibile de dezmembrare. definitiv sau temporar. De exemplu. care fac parte din patrimoniul cultural pentru a caror scoatere din tara. întrucât titularii lor sunt în permanenta solvabili (aceasta constituie o exceptie de la dreptul comun). daca sunt lucruri scoase din comert (extra commercium) urmatoarele categorii de bunuri: .. . munitiile si materialele explozibile. „Per a contrario” nu fac obiectul dreptului de proprietate privata. .bunuri cu un regim juridic derogatoriu de la regimul juridic comun. bunurile care pot fi vândute-cumparate numai de persoane fizice sau juridice autorizate. inclusiv de expropriere pentru cauza de utilitate publica.647 Cod civil) adica acele bunuri socotite „res communes” cum ar fi: aerul. produsele si substantele stupefiante. materialele. .. Obiectul dreptului de proprietate privata Obiectul dreptului de proprietate privata este format din toate bunurile mobile si imobile aflate în circuitul civil (in commercium).bunurile proprietate publica care sunt inalienabile „ex lege”. Este vorba de acele bunuri care pot fi dobândite si detinute de anumite persoane în anumite conditii prevazute de lege. caldura soarelui etc.bunurile apartinând domeniului privat sunt insesizabile. . dispozitivele si echipamentele nucleare. pe baza unei licente – astfel de bunuri pot fi armele.

2. precum si de respectarea obligatiilor care revin proprietarului potrivit legii si chiar obiceiului locului.se poate face numai în baza unei adeverinte eliberate de Oficiul local al Patrimoniului Cultural National. Pentru a putea stapâni în nume si putere proprie o suprafata de teren titularul dreptului de proprietate privata este obligat sa o delimiteze prin masurarea suprafetei solului. b) În ceea ce priveste problema întinderii dreptului de proprietate privata asupra terenurilor aceasta se rezolva cunoscând specificitatile reglementate de Codul civil si unele acte normative speciale dupa cum urmeaza: . De asemenea trebuie sa precizam ca uneori dreptul de proprietate privata este limitat si de o serie de sarcini ce revin titularului din regimul juridic privind protectia mediului. stabilirea limitelor materiale fata de proprietatile învecinate. asigurarea bunei vecinatati. de conventia partilor precum si prin cele statornicite în hotarâri judecatoresti.delimitarea proprietatii private asupra terenurilor în ceea ce priveste suprafata acestora. Dreptul de proprietate privata si întinderea acestuia a) În situatia bunurilor mobile dreptul de proprietate privata indiferent de locul unde se afla bunul are aceeasi întindere asupra acelui bun.granituirea proprietatii învecinate este reglementata prin art. Titularul dreptului de proprietate privata îsi exercita dreptul de proprietate în nume si putere proprie. Aceasta delimitare se poate realiza prin granituirea proprietatii private si prin îngradirea (împrejmuirea) proprietatii. În sensul celor de mai sus art. . cu restrictiile si îngradirile prevazute de lege. prin semne exterioare si vizibile.584 Cod civil potrivit cu care: „Orice proprietar poate îndatora pe vecinul .489 Cod civil dispune: „proprietatea pamântului cuprinde în sine proprietatea suprafetei si subfetei”.

a contribui la cladirea si repararea îngradirii ce desparte casele. semne exterioare sau prin uzucapiune. orice zid care serveste de despartire între cladiri sau între curte si gradina. în art. nemultumit se poate adresa instantei competente printr-o actiune în granituire solicitând obligarea celuilalt proprietar la granituirea proprietatii învecinate. În cazul în care aceasta cale nu poate fi urmata.) suportând în mod egal cheltuielile aferente.sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa. prezumtie relativa ce poate fi rasturnata prin dovedirea de catre unul din proprietari a dreptului exclusiv al acestuia printr-un titlu legal. . Din continutul articolului citat mai sus se desprinde concluzia ca oricare dintre proprietarii învecinati poate cere proprietarului vecin sa-si delimiteze proprietatile prin diferite semne (arbori.) sau dupa obiceiul obstesc si în lipsa de regulamente si obicei.îngradirea (împrejmuirea) proprietatii este reglementata de art. afara de exceptia ce se face la art. înaltimea zidului va fi de cel putin doi metri. cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate”. sant. . Trebuie sa retinem faptul ca în ceea ce priveste zidul despartitor legea instituie o prezumtie legala de comunitate.n. granituirea se face prin învoiala partilor pe cale amiabila.600 este vorba de o obligatie legala ce incumba proprietarilor din mediul urban.616” iar în art-600 Cod civil se precizeaza: „Fiecare poate în orase si suburbii îndatora pe vecinul sau. în situatia reglementata de art. s. Dupa cum se poate observa în art.585 Cod civil care dispune: „Tot proprietarul îsi poate îngradi proprietatea. socotindu-se si coama”. curtile si gradinile lor. carare etc. si între ograde la tara se socoteste comun. garduri etc.590 Cod civil se arata ca „În orase si la tara. Astfel.585 Cod civil se reglementeaza optiunea proprietarului care poate sa-si împrejmuiasca proprietatea cu paduri.. De regula. înaltimea îngradirii se va hotarî dupa regulamentele particulare (reglementari normative speciale. daca nu exista titlu sau semn care ar proba contrariul”. proprietarul fondului.

proprietarul nu poate refuza plantarea stâlpilor si trecerea liniilor de comunicatie de transport si de distribuire a energiei electrice pe terenul sau.fiecare coproprietar al unui zid comun poate fi aparat de a contribui la reparatii si recladiri.136 alin. . Stabilirea limitelor proprietatii în plan vertical În acest sens art.potrivit prevederilor art. coproprietarul unui zid comun se poate separa de obligatiile ce-i revin.. Este tocmai ceea ce prevede si art. renuntând la dreptul sau daca zidul comun nu ar sprijini vreo cladire a sa”.2 si 3 Cod civil „Acela pe a carui proprietate se întind cracile arborilor vecinului poate sa-l îndatoreze a le taia” si „Daca radacinile se întind pe pamântul sau are drept a le taia singur”. potrivit art. afara de exceptiile statornicite la capul (titlul) care trateaza despre servituti”. respectiv de reparare. 3. . respectiv plantatiile se fac în plan vertical. Pe de alta parte.105/2001.proprietarul este obligat sa respecte regimul juridic privind frontiera de stat reglementat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. de catre proprietar cu respectarea regimului impus de prevederile Legii nr. .De asemenea. renuntând la dreptul sau daca zidul nu sprijina vreo cladire a sa.3 din Constitutia revizuita spatiul aerian apartine domeniului public. . recladire etc. Între cele doua prevederi legale exista o contradictie aparenta întrucât orice proprietar poate sa foloseasca în plan vertical sau în plan orizontal spatiul atmosferic de la suprafata solului si sa ridice constructii ori plantatii cu respectarea unor restrictii impuse de regimul servitutilor în raporturile de vecinatate sau restrictive datorate unor ratiuni de interes general.593 Cod civil care prevede ca: „.490 Cod civil dispune: „proprietarul poate face asupra pamântului toate plantatiile si cladirile ce gaseste de cuviinta. public.50/1991 privind autorizarea executarii de constructii si a altor acte normative speciale.608 alin. De exemplu: ..constructiile.

• Legea minelor nr. exploatarile de titei.136 alin.44 alin. se pot executa activitati cum sunt: mineritul.)”. pe adâncimea de 500 metri de la linia de frontiera catre interior. de agrement sau de alta natura. cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului.85/2003 si Legea nr. de ape minerale.238/2004 a petrolului prevad în art. cu avizul directiei teritoriale a politiei de frontiera competente. lucrarile de îmbunatatiri funciare si irigatii. constructiile si amenajarile turistice.7 din ambele legi ca „Asupra terenurilor necesare accesului în . lucrari de asigurare a conditiilor de navigatie.105/2001 „În zona de frontiera.610 Cod civil precum si în Legea nr. cu respectarea reglementarilor existente.39 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.n.5 din Constitutie „pentru lucrari de interes general. cercetarile sau prospectarile geologice”4. • potrivit prevederilor art. de gaze. de ape termale.Astfel. balastiere sau de cariere. Aceasta prevedere legala este si trebuie interpretata în sensul ca proprietarul poate folosi subsolul proprietatii sale în conditiile si limitarile impuse de actele normative în vigoare. În ceea ce priveste întinderea proprietatii în adâncime art. autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare.491 Cod civil dispune: „Proprietarul poate face sub fata pamântului toate constructiile si sapaturile ce gaseste de cuviinta si trage din ele toate foloasele ce acestea ar putea produce. îndiguirile. astfel: • proprietarul terenului nu poate folosi bogatiile subsolului de orice natura care fac obiectul exclusiv al proprietatii publice conform prevederilor art. plantatiilor sau constructiilor precum si pentru alte daune imputabile autoritatii”. afara de modificarile prescrise de legi si regulamente privitoare la mine precum si de legile si regulamentele politienesti (reglementarile administrative în materie – s.3 din Constitutia revizuita. • În art. exploatarile forestiere. potrivit art. lucrarile sau constructiile pe cursurile de apa.50/1991 privind executarea lucrarilor de constructie se impun o serie de îngradiri privind sapaturile în adâncime în sensul ca proprietarul poate face sapaturi pentru fundatia unei constructii sau poate face o fântâna folosind subsolul.

inclusiv împotriva proprietarului. deoarece titularul lor urmareste numai apararea posesiei. 2. 3. Proprietarii si detinatorii de terenuri sunt obligati sa asigure integritatea acestora. Definitie Actiunile posesorii sunt acele actiuni în justitie prin care posesorul unui bun imobil cere instantei sa-i apere posesia împotriva oricaror tulburari sau deposedari chiar daca aceasta provine de la proprietar.perimetrele de exploatare sau explorare si oricaror alte activitati pe care acestea le implica se instituie în favoarea titularului un drept de servitute legala de trecere”. Caracterele juridice ale actiunilor posesorii sunt: . dupa caz”. . Actiunile posesorii 1. tezaurele care se vor descoperi la fata locului sau în subsol sunt sub protectia legii. • Potrivit dispozitiilor art. Proprietarii terenurilor vor fi despagubiti pentru daunele suferite si terenurile luate în domeniul public în bani sau în teren echivalent.18/1991. republicata. modificata si completata ulterior dispune ca: „Monumentele istorice.119 din Legeanr. vestigiile si obiectivele arheologice. sa sesizeze organele de stat si sa permita efectuarea lucrarilor de cercetare si conservare.sunt actiuni reale întrucât pot fi introduse împotriva oricarei persoane care tulbura exercitarea pasnica a posesiei. fara a se avea în vedere dreptul de proprietate.

Clasificare Actiunile posesorii sunt reglementate de art. Tulburarea de fapt consta în orice act material prin care se încalca posesia (de exemplu cum ar fi actele de trecere pe terenul vecinului fara a crea un drept de servitute). mai putin cele din domeniul public. . întrucât el este proprietarul bunului). .titularul este de regula „posesorul unui imobil”.674-676 Cod de procedura civila din continutul carora rezulta doua actiuni posesorii: . Tulburarile în posesie pot fi de fapt sau de drept. a) Actiunea posesorie generala sau în complângere Prin intermediul acestei actiuni posesorii. dar si un detentor precar asa cum se dispune prin art. în temeiul unui contract încheiat cu posesorul.sunt actiuni imobiliare – având ca obiect terenurile cu sau fara constructii proprietate privata indiferent de titular. titularul ei pretinde încetarea oricarei tulburari a posesiei sau redobândirea posesiunii.676 Cod procedura civila „Cererile posesorii pot fi facute si de cel care detine lucrul în interesul sau propriu. Tulburarea de drept consta într-un act judiciar sau extrajudiciar prin care o persoana are pretentii contra posesorului (de exemplu somatia trimisa de o terta persoana chiriasului caruia i se pune în vedere sa-i plateasca chiria. 3. . cu exceptia cazului în care deposedarea s-a facut prin violenta.actiunea posesorie speciala sau în reintegrare. . nefiind nevoie a se demonstra existenta dreptului de proprietate. afara numai daca tulburatorul este cel pentru care el detine”.presupune o dovada relativ usor de administrat.actiunea posesorie generala sau în complângere..

În vederea exercitarii actiunii posesorii generale în complângere art.674 Cod de procedura civila prevede îndeplinirea urmatoarelor trei conditii: - nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare; - reclamantul dovedeste ca înainte de aceasta data, el a posedat cel putin un an; - posesiunea lui întruneste conditiile cerute de art.1846 si 1847 din Codul civil (adica posesia reclamantului sa fie utila si neviciata). b) Actiunea posesorie speciala sau în reintegrare Actiunea posesorie în reintegrare poate fi utilizata pentru apararea posesiei numai atunci când deposedarea sau tulburarea are loc prin violenta. Violenta este orice fapta contrara ordinii de drept ce implica rezistenta din partea adversarului si care tinde la deposedarea posesorului. Faptele de violenta care justifica actiunea posesorie sunt: - fapte de ocupare a unui imobil fara permisiunea posesorului; - acte de obstructie prin care o persoana îl împiedica pe posesor sa stapâneasca un imobil (ridicarea unui zid, asezarea unei bariere în calea posesorului); - acte de distrugere de orice natura cum ar fi darâmarea unui zid, distrugerea recoltelor. Singura conditie necesara exercitarii acestei actiuni este aceea de a nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare.

Actiunea în revendicare. 1. Definitie. Caractere juridice. Efecte. 1.1. Definitie În literatura de specialitate actiunea în revendicare a fost definita ca fiind: „acea actiune reala prin care reclamantul cere instantei de judecata sa i se recunoasca dreptul de proprietate asupra unui bun determinat si sa-l oblige pe pârât la restituirea posesiei bunului”. În practica judiciara actiunea în revendicare a fost definita ca fiind „actiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar”. De retinut ca în Codul civil nu este reglementata expres actiunea în revendicare, aceasta fiind consacrata în câteva dispozitii: art.471, 1408, 1730 si 1909 alin.2 Cod civil 1.2. Caracterele juridice ale actiunii în revendicare a) „actiunea în revendicare este o actiune reala” – acest caracter este determinat de caracterul real al dreptului de proprietate, drept opozabil tuturor – „erga omnes”. Revendicarea este legata de lucrul a carui proprietate se reclama si acest drept se poate urmari indiferent de persoana la care se afla bunul. b) actiunea în revendicare este o actiune petitorie – adica prin aceasta actiune se pune în discutie însasi existenta dreptului de proprietate al reclamantului. Practica judiciara a statuat ca reclamantul care face formuleaza actiunea în revendicare trebuie sa faca dovada dreptului sau de proprietate asupra bunului revendicat, situatie în care pârâtul va fi obligat la restituirea bunului în litigiu. Prin actiunea în revendicare se urmareste stabilirea existentei dreptului de proprietate a reclamantului, dar ea are ca efect indirect redobândirea posesiei ca o consecinta a recunoasterii dreptului de proprietate.

c) actiunea în revendicare este în principiu imprescriptibila sub aspect extinctiv. Aceasta înseamna ca oricât timp nu a fost exercitata aceasta actiune, acest drept nu se stinge decât odata cu stingerea dreptului de proprietate pe care-l apara. Caracterul imprescriptibil al actiunii în revendicare deriva din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate. Pasivitatea si lipsa de diligenta a proprietarului sunt sanctionate indirect prin efectul uzucapiunii ori al posesiunii de buna credinta, situatii când dreptul de proprietate se pierde si implicit se pierde si actiunea în revendicare. În ceea ce priveste calitatea procesuala activa, în literatura de specialitate s-a considerat si practica judiciara a statuat ca reclamantul întrun proces de revendicare trebuie sa fie proprietarul unic si exclusiv al bunului. În ipoteza în care bunul litigios se afla în proprietate comuna, actiunea în revendicare este admisibila numai daca este introdusa de toti copartasii. Un coproprietar nu poate promova singur, fara acordul celorlalti, actiunea în revendicare, întrucât ea este un act de dispozitie juridica si nu simplu act de conservare. Recent, în literatura de specialitate s-a sustinut ca actiunea în revendicare este un act de conservare si nu un act de dispozitie. Aceasta ramâne o opinie minoritara. Potrivit practicii judiciare titular al unei actiuni în revendicare poate fi si mostenitorul titularului drepturilor de proprietate, astfel ca în calitate de succesor al persoanei „de cujus”-ului, poate revendica un bun al succesiunii. Actiunea în revendicare poate fi promovata si de creditorii chirografari pe calea actiunii oblice precum si de catre creditorii ipotecari. 1.3. Efectele admiterii actiunii în revendicare Primul efect al admiterii actiunii în revendicare si cel mai important este acela ca instanta de judecata recunoaste existenta dreptului de proprietate al reclamantului si în consecinta îl obliga pe pârât la restituirea bunului catre

daca a fost de rea-credinta va fi obligat la restituirea lor în natura sau în echivalent banesc. Când bunul revendicat a produs fructe. pârâtul este obligat sa plateasca echivalentul în bani. Pârâtul are dreptul sa pretinda de la reclamant. Revendicarea bunurilor imobile (actiunea în revendicare imobiliara) Potrivit regimului juridic instituit de Codul civil român în ceea ce priveste actiunea în revendicare a dreptului de proprietate asupra imobilelor.adevaratul proprietar si sa se abtina de la orice fapta prin care ar aduce atingere exercitiului normal si deplin al dreptului de proprietate.„cheltuielile necesare” sunt cele referitoare la conservarea bunului si se restituie integral. . Aceste cheltuieli se restituie în limita sporului de valoare adus bunului. iar daca a fost de buna-credinta are dreptul sa le pastreze. 2. aceasta poate fi analizata având în vedere urmatoarele doua reguli: . stabilit în momentul obligarii la restituire. astfel: . indiferent daca a fost de buna-credinta sau de rea-credinta. . Bunul se restituie în natura si liber de orice sarcina constituita de pârât în favoarea unor terte persoane în conformitate cu principiul „resoluto jure dantis. Odata cu introducerea actiunii în revendicare buna-credinta înceteaza a mai exista. se anuleaza si dreptul primitorului).„cheltuielile utile” sunt acelea care desi nu erau necesare. restituirea cheltuielilor necesare si utile pe care le-a facut cu privire la bunul respectiv. pârâtul. Pârâtul are dreptul sa ridice asemenea lucrari cu conditia de a nu deteriora bunul respectiv. În situatia în care pârâtul nu poate restitui bunul în natura. reclamantului. resolvitur jus accipientis” (Daca dreptul celui ce transfera (un bun) este anulat. ele au sporit valoarea lucrului sau au crescut gradul de utilitate a bunului.cheltuielile de placere sau de înfrumusetare – „cheltuieli voluptorii” facute de pârât nu se restituie.

În favoarea pârâtului opereaza o prezumtie relativa de proprietate reiesita din însusi faptul posesiei. . . teza finala.proba dreptului de proprietate asupra bunului revendicat. Actiunea în revendicare se stinge numai odata cu stingerea însusi a dreptului de proprietate. reclamantul trebuie sa dovedeasca ca este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat.2. Exceptiile de la regula imprescriptibilitatii actiunii în revendicare sunt cele prevazute în art.498 Cod civil si art. Deci si în cazul unei actiuni în revendicare. în conditiile prevazute de lege.1169 Cod civil „Cel ce face o propunere înaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca”.. 2. actiunea în revendicare trebuie respinsa. în art. fapt ce face ca el sa nu se stinga prin neuz. privind imobilul adjudecat se va prescrie în termen de 3 ani de la data înscrierii actului de adjudecare în cartea funciara”. 2. revendicarea portiunii de pamânt încorporata terenului care apartine altui proprietar se poate face în termen de un an.520 Cod de procedura civila se dispune ca: „Orice cerere de evictiune totala sau partiala.actiunea în revendicare are caracter imprescriptibil. Cod civil se prevede ca în caz de avulsiune. indiferent de timpul cât titularul sau nu l-a exercitat.498. În art.1. Actiunea în revendicare este în principiu imprescriptibila Regula enuntata mai sus se întemeiaza pe caracterul perpetuu al dreptului de proprietate. Practica judiciara a statuat ca în cazul în care reclamantul nu face dovada dreptului de proprietate.520 Cod de procedura civila. Proba dreptului de proprietate incumba reclamantului În conformitate cu prevederile art. Astfel. Aceasta poate însemna faptul ca actiunea în revendicare a imobilelor poate fi paralizata atunci când posesorul actual a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune.

melior est causa possidentis” (într-o pricina egala. O asemenea proba a fost denumita pe drept cuvânt „probatio diabolica”. ocupatiunea etc. Preferabilitatea uneia sau alteia dintre partile litigante în actiunea în revendicare se va stabili ca urmare a compararii titlurilor prin prisma drepturilor avute de autori. instanta este obligata sa le cerceteze si sa pronunte hotarârea în favoarea acelei parti care a dobândit bunul de la autorul care este mai preferabil. facându-se distinctia dupa cum exista conflict între titluri. titluri ce provin de la autori diferiti. Pentru ca o persoana sa poata fi considerata un adevarat proprietar trebuie sa dovedeasca ca a dobândit bunul tot de la un bun proprietar. atât reclamantul cât si pârâtul au titluri scrise privind dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu. Orice act translativ de proprietate face dovada deplina a dreptului de proprietate numai daca reclamantul probeaza ca emana de la un adevarat proprietar. cum ar fi uzucapiunea. între titlu si posesie si între posesori. De asemenea. Pentru a putea realiza o astfel de dovada trebuie verificate toate transferurile succesive de proprietate „urcând din autor în autor si din posesor în posesor”. Astfel: a) în cazul în care. în literatura de specialitate s-a aratat ca proba proprietatii este absoluta si atunci când dreptul s-a dobândit prin accesiune. de multe ori proba dreptului de proprietate este foarte dificila. Sarcina dovedirii titlului preferabil revine reclamantului iar daca nu reuseste sa faca o asemenea dovada pârâtulposesor va avea preferinta potrivit principiului „in pari causa. Practica judiciara si doctrina au stabilit câteva reguli de natura a atenua dificultatile legate de probarea dreptului de proprietate. mai buna este pricina celui ce poseda).Din cauza diversitatii modurilor de dobândire a dreptului de proprietate cât si insuficientei puterii probatorii a actelor juridice de transmitere a proprietatii. . Jurisprudenta a statuat ca proba absoluta a dreptului de proprietate o constituie numai modurile originare de dobândire a proprietatii.

art. actiunea va fi admisa daca titlul emana de la un tert. În situatia în care nici una din parti nu a transcris titlul. potior iure”. va avea câstig de cauza partea care prezinta titlu cu data certa cea mai veche. Regimul revendicarii bunurilor mobile difera dupa cum pârâtul este un posesor de rea-credinta. iar posesorul devine proprietarul bunului din momentul intrarii în stapânirea lui. în conceptia Codului civil. au câte un titlu ce provine de la acelasi autor. total diferita de revendicarea bunurilor imobile. potrivit principiului „qui prior tempore. 3.b) în cazul în care cele doua parti. Revendicarea bunurilor mobile (actiunea în revendicare mobiliara) Revendicarea bunurilor mobile este. care nu permite dovada contrara. instantele de judecata vor analiza si compara cele doua posesiuni si va da câstig de cauza aceleia dintre parti care va dovedi o posesie mai îndelungata.1909 alin.1. Situatia ce este cuprinsa în alin. neviciata si de buna-credinta. reclamantul si pârâtul.1 Cod civil „Lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor. se va da câstig de cauza partii care a îndeplinit prima cerintele de publicitate imobiliara si a facut mai întâi opozabil dreptul sau tertilor.1909 Cod civil Potrivit. c) în situatia în care numai una dintre parti are titlu. un hot sau un gasitor sau este un posesor de bunacredinta. nu de la el însusi si daca are data certa anterioara posesiei pârâtului. Interpretarea prevederilor textului de mai sus duce la concluzia conform careia în cazul bunurilor mobile posesia creeaza pentru cel care poseda o prezumtie absoluta de proprietate.1 al art. fara sa fie trebuinta de vreo scurgere de timp”. d) în ipoteza în care nici una dintre parti nu are titlu si nu poate face dovada uzucapiunii. 3. Aceasta înseamna ca posesia unui bun mobil constituie însusi titlul de proprietate. .

posesorul bunului mobil nu va trebui sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra acelui bun. situatie în care nu ar mai fi fost nevoie de prevederile art. În situatia în care bunul mobil face obiectul unei actiuni în revendicare.universalitatile juridice cum sunt succesiunile.1909 alin. . Prevederile art.detentorul precar sa înstraineze bunul mobil respectiv unei terte persoane fara a avea consimtamântul proprietarului care i l-a încredintat.1 Cod civil se aplica bunurilor mobile corporale. . . În aceasta situatie tertul dobânditor a avut convingerea ca detentorul precar este adevaratul proprietar.tertul sa dobândeasca bunul mobil cu buna-credinta de la detentorul precar si nu de la adevaratul proprietar printr-un act translativ de proprietate cu titlu oneros. depozitar).Potrivit practicii judiciare în materie. Nu pot fi dobândite prin acest mod: . .1909 alin.bunurile mobile prin natura lor care au devenit bunuri imobile prin destinatie.proprietarul bunului mobil sa se fi desesizat voluntar de bunul sau. ci va trebui sa dovedeasca împrejurarea de fapt a posesiei. Potrivit art.bunurile mobile proprietate publica.1909 alin. În aceasta categorie sunt incluse si titlurile de valoare la purtator. încredintându-l prin contract unui detentor precar (chirias. susceptibile de detentie materiala. Daca dobândea bunul de la adevaratul proprietar tertul dobânditor ar fi devenit proprietar în baza conventiei de înstrainare. comodatar. individual determinate care se afla în proprietatea privata.1 Cod civil.1 Cod civil pot fi invocate cu respectarea urmatoarelor conditii cumulative: . s-a statuat ca actiunea în revendicare mobiliara este inadmisibila întrucât posesorul bunului beneficiaza de o prezumtie de proprietate. .

1847 Cod civil. Ea trebuie sa existe în momentul intrarii efective în posesia bunului. Se impun câteva precizari asa cum au fost ele formulate de aceiasi autori citati mai sus: . Practica judiciara a statuat ca în ipoteza în care un tert de bunacredinta dobândeste posesia unui bun mobil care a iesit involuntar din posesia proprietarului sau fiind furat sau pierdut.1909 alin. proprietarul initial are la dispozitie o actiune în despagubire împotriva detentorului precar a carui fapta constituie infractiunea de abuz de încredere. regula statornicita în art. Posesia trebuie sa fie utila. poate sa-l revendice. adica neviciata potrivit prevederilor art.posesia tertului de buna-credinta sa fie efectiva sau reala. În finalul acestei chestiuni mai retinem ca detentorul precar nu poate invoca dispozitiile art. de la cel care-l gaseste.1 Cod civil sunt aplicabile exclusiv situatiei în care proprietarul a încredintat voluntar bunul unui detentor precar.textul are aplicabilitate numai în situatiile în care bunul mobil a intrat în posesia tertului de buna-credinta dobândindu-l de la autorul furtului sau de la gasitor.1909 alin.1909 alin. ramânând acestuia recurs în contra celui care îl are”.1909 alin.nu se are în vedere ipoteza în care bunul se afla chiar în posesia autorului furtului sau gasitorului ori în posesia unui tert de rea-credinta. întrunind cele doua elemente: corpus si animus. . cel ce a pierdut sau cel carui s-a furat un lucru. atragându-i si o raspundere penala 3. din ziua când l-a pierdut sau când i s-a furat.1 Cod civil nu se mai aplica.Buna-credinta se prezuma pâna la proba contrarie. în curs de trei ani. Posesia trebuie sa fie reala.2 Cod civil Prevederile art. Daca bunul a fost înstrainat. .2.1909 alin. .1 Cod civil întrucât el raspunde în baza contractului ce-l are cu adevaratul proprietar în caz de nerestituire a bunului. Situatia cuprinsa în art. Potrivit distinctiilor facute în literatura de specialitate într-o asemenea ipoteza sunt incidente prevederile art.2 Cod civil care prevad: „Cu toate acestea.

. De asemenea.1910 Cod civil scoate în evidenta faptul ca acestea instituie o importanta exceptie de la prevederile art.1909 alin. sau la o vindere publica. Fostul posesor de buna-credinta are la îndemâna o actiune în despagubire împotriva celui de la care l-a dobândit. se stinge însusi dreptul de proprietate al titularului initial. în sensul ca: „Daca posesorul actual al lucrului furat sau pierdut l-a cumparat la bâlci sau la târg.Într-o astfel de situatie actiunea în revendicare este imprescriptibila.ramânând acestuia recurs în contra celui de la care îl are”). . Posesorul de buna credinta are un .prin „furt” se întelege iesirea bunului din patrimoniul proprietarului fara voia sa ca urmare a savârsirii infractiunii de furt simplu.. a cazului fortuit.. furt calificat. Se presupune ca tocmai datorita unor astfel de împrejurari (achizitionarea bunului dintr-un loc public) dobânditorul de buna-credinta nu avea de unde sa stie ca bunul era furat sau gasit de catre vânzator. tâlharie etc. sau de la un negutator care vinde asemenea lucruri.1 Cod civil (lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor). posesorul de buna-credinta devine proprietarul acelui mobil conform prevederilor art. potrivit prevederilor art.prin „pierderea bunului” se întelege iesirea bunului din patrimoniul proprietarului datorita unei deposedari prin neglijenta sa. a unui eveniment de forta majora.2 Cod civil atunci când proprietarul revendica bunul sau de la un tert de buna credinta care l-a dobândit de la un hot sau un gasitor. Acesta este un termen de decadere. Analiza prevederilor art. Dupa împlinirea acestui termen. Prin aceasta prevedere legala se acorda tertului dobânditor de bunacredinta o protectie legala întrucât acesta a cumparat bunul dintr-un loc public unde astfel de acte juridice de se încheie în mod curent. piraterie. nu este obligat sa plateasca contravaloarea acelui bun sau sa-l indemnizeze pe posesor pentru pretul platit.2 Cod civil. Actiunea în revendicare trebuie introdusa în termen de 3 ani din momentul furtului sau pierderii. Daca actiunea în revendicare nu se introduce în acest termen.1909 alin.1909 alin. respectiv hotul sau gasitorul („. proprietarul originar nu poate sa ia lucrul înapoi decât întorcând posesorului pretul cel-a costat”.

dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz. În legatura cu termenul în care poate fi introdusa o asemenea actiune în revendicare în literatura de specialitate si în practica judiciara solutionarea acestei chestiuni este controversata. În consecinta.drept de retentie asupra bunului revendicat pâna când „proprietarul originar” îi va plati pretul pe care l-a dat celui de la care a dobândit posesia.3.1909 alin. de catre hot sau gasitor nu poate avea loc o dovedire a dreptului de proprietate a bunului respectiv. o actiune în revendicare este posibila împotriva acestor persoane. Fosta instanta suprema si-a schimbat ulterior orientarea statuând ca actiunea în revendicare mobiliara este imprescriptibila întrucât nu trebuie facute diferentieri între drepturile reale imobiliare si cele mobiliare. de la un hot sau de la un gasitor Posesorul de rea credinta a fost definit ca fiind o persoana care a dobândit bunul desi stia ca acesta a fost pierdut de proprietar sau i-a fost furat. Controversa a fost determinata de faptul ca în Codul civil nu se prevede un termen special pentru introducerea acestei actiuni. a fost însusit de majoritatea autorilor în literatura de specialitate.1 Cod civil. la care ne raliem si noi. În cazul în care proprietarul ar invoca actiunea în revendicare împotriva posesorului de rea-credinta. indiferent de durata posesiei. Posesia de rea-credinta nu constituie titlu de proprietate. . Acest punct de vedere. De asemenea. în cazul posesiei exercitata de un tert dobânditor de reacredinta.1909 alin.2 Cod civil. 3. astfel încât nu sunt aplicabile prevederile art. astfel încât dreptul la actiune este imprescriptibil. Initial s-a sustinut ca într-un asemenea caz se va aplica termenul general de prescriptie pentru actiunile reale. Indiferent de faptul ca se revendica un bun mobil sau imobil. aceasta i-ar fi respinsa întrucât în acest caz nu sunt incidente prevederile art. adica termenul de 30 de ani. Revendicarea bunurilor mobile de la posesorul de rea-credinta.

. .Titularii dreptului de proprietate publica sunt statul si unitatile administrativ-teritoriale care au o calitate procesuala activa. Actiunea în revendicare a bunurilor proprietate publica nu poate fi paralizata prin invocarea de catre pârât a uzucapiunii în cazul bunurilor imobile sau a posesiei de buna-credinta în cazul bunurilor mobile. Consiliile locale care dau mandat scris în fiecare caz presedintelui Consiliului Judetean sau primarului.12 alin. Consiliul general al Municipiului Bucuresti. poate atrage chiar revocarea dreptului de administrare. concesiune sau folosinta. indiferent ca priveste un bun mobil sau un bun imobil. .12 alin.actiunea în revendicare a bunurilor proprietate publica este absolut imprescriptibila. Regulile care domina regimul special al revendicarii dreptului de proprietate publica sunt: .5 din Legea nr.213/1998). titularul dreptului real derivat din dreptul de proprietate publica este obligat sa arate instantei cine este titularul dreptului de proprietate. . pentru prejudiciile cauzate proprietarului. .135 alin. Particularitati ale actiunii în revendicare a dreptului de proprietate publica Aceste particularitati îsi gasesc explicatia în caracterele juridice ale dreptului de proprietate publica.213/1998 în litigiile privitoare la dreptul de proprietate publica statul este reprezentat de Ministerul Finantelor Publice.213/1998).actiunea în revendicare a bunurilor proprietate publica este imprescriptibila si achizitiva. potrivit prevederilor Codului de procedura civila.5 din Constitutie si art. Acesta poate desemna un alt functionar de stat sau un avocat care sa-l reprezinte în fata instantei. de catre Consiliul Judetean.Potrivit prevederilor art. Neîndeplinirea acestei obligatii atrage raspunderea titularului dreptului real derivat.În situatia unor litigii care au ca obiect un bun dat în administrare. rezilierea contractului de concesiune sau de închiriere (art.4 si 6 din Legea nr.4.1 din Legea nr.11 alin. respectiv inalienabilitatea. imprescriptibilitatea si insesizabilitatea (art.

213/1998 dispune ca bunurile din domeniul public „nu pot fi dobândite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna-credinta asupra bunurilor mobile”.1 lit. sau printr-o declaratie a legii.1844 Cod civil în sensul ca „Nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care.În acest sens art.11 alin. În acelasi sens dispune si art. „c” din Legea nr. ci sunt scoase afara din comert”. . nu pot fi obiecte de proprietate privata. prin natura lor proprie.

dreptul de proprietate poate fi un drept pur si simplu sau afectat de modalitati. Întocmai ca si alte drepturi patrimoniale. „Dreptul de proprietate afectat de modalitati este acel drept de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri care fie ca apartine simultan si concurent la doua sau mai multe persoane. . fie ca existenta lui viitoare în patrimoniul titularului actual depinde de un eveniment sau de o împrejurare prevazuta de lege sau stabilita prin vointa omului”. Definitie. Enumerare.dreptul de proprietate comuna. Dreptul de proprietate este pur si simplu când acesta are ca titular exclusiv o singura persoana. Continutul definitiei de mai sus evidentiaza faptul ca din punct de vedere al modalitatilor juridice ce poate afecta dreptul de proprietate se distinge: . Dreptul de proprietate anulabila .dreptul de proprietate rezolubila sau revocabila.MODALITATILE DREPTULUI DE PROPRIETATE Sectiunea I-a Notiuni generale 1.dreptul de proprietate anulabila. . 2.

dreptul de proprietate al dobânditorului nu este sigur. potrivit art. Efectele acestei situatii juridice sunt: . Dreptul de proprietate rezolubila sau revocabila Dreptul de proprietate poate fi înstrainat printr-un act juridic încheiat (afectat) sub conditie rezolutorie sau transmiterea lui poate avea loc sub o conditie rezolutorie în temeiul legii. Actiunea în anulare relativa este o actiune supusa termenelor generale de prescriptie. fara consimtamântul celuilalt sot. devenind un drept pur si simplu. atunci dreptul de proprietate al dobânditorului se va consolida definitiv si ireversibil. În practica judiciara mai veche s-a statuat: „Nulitatea actului de înstrainare sau grevare de catre unul din soti. Pe cale de consecinta.1 Cod civil – conditia rezolutorie este aceea care supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si incert. este relativa si actul poate fi confirmat expres sau tacit de catre acest din urma sot”. Reamintim ca actele juridice anulabile (lovite de nulitate relativa) sunt acele acte juridice încheiate prin vicierea consimtamântului de catre o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau daca absenta consimtamântului este urmarea lipsei discernamântului. pâna la expirarea termenului de prescriptie sau pâna la acoperirea nulitatii relative prin confirmarea expresa a actului juridic. fara a avea consimtamântul celuilalt sot. 3.1019 alin. În situatia în care are loc confirmarea expresa sau tacita a actului juridic sau termenul de prescriptie a fost împlinit. Exemplificam cele prezentate mai sus cu înstrainarea unui bun de catre un sot. Dupa cum este stiut. a unui teren sau a unei constructii ce face parte din bunurile comune.Dreptul de proprietate anulabila este acel drept de proprietate care a fost dobândit printr-un act juridic translativ de proprietate lovit de nulitate relativa sau anulabil.

Proprietatea este rezolubila în temeiul legii în urmatoarele cazuri: a) art. sub conditia ca acesta sa nu se casatoreasca în viitor.838 Cod civil – donatiile sunt revocate de drept în cazul în care dupa moarte se naste un copil donatorului. obligatia transmitatorului dispare si el redevine proprietarul bunului. fiind considerat „ab initio”.. daca nu a facut-o. O situatie de existenta a proprietatii rezolubile prin conventia partilor o constituie de exemplu un legat în care testatorul stipuleaza ca se transmite dupa moartea sa. se declara gata sa le execute. proprietar exclusiv al bunului respectiv.„evenimente conditionae” – daca se îndeplineste conditia. vânzatorul poate cere rezolutiunea contractului de vânzare-cumparare daca el însusi si-a executat propriile obligatii sau.„pendente conditionae” – pâna la îndeplinirea conditiei. d) art. Sotul donator oricând poate revoca unilateral donatia facuta celuilalt sot. Proprietatea rezolubila are ca izvor legea sau conventia partilor. dreptul de proprietate asupra unui imobil legatarului. bunul care a facut obiectul actului de înstrainare afectat de conditia rezolutorie apartine concomitent la doi proprietari – transmitatorul are un drept de proprietate sub conditie suspensiva iar dobânditorul are un drept de proprietate sub conditie rezolutorie.937 Cod civil – donatiile între soti sunt revocabile.1365 Cod civil – în cazul în care cumparatorul nu plateste pretul. c) art. într-o astfel de situatie dreptul de proprietate al donatorului va fi sau nu revocat în functie de faptul daca donatorului i se va naste un copil. dreptul de proprietate al dobânditorului se consolideaza retroactiv. teoretic. . b) art. Deci dreptul de proprietate dobândit de sotul donatar depinde de faptul daca celalalt sot – donator – va revoca sau nu donatia. În situatia în care conditia nu se îndeplineste. .829 Cod civil – revocarea donatiei pentru ingratitudine.

proprietate comuna pe cote-parti si . 4. Dimpotriva. proprietatea poate fi: .proprietatea comuna a fost definita ca fiind „acea modalitate a dreptului de proprietate care se caracterizeaza prin aceea ca dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor apartine concomitent mai multor persoane. mai multor titulari care tot concomitent exercita atributele conferite dreptului de proprietate sau al drept real fara ca bunul sa fie fractionat în materialitatea sa”.proprietate comuna în devalmasie. bunul este nedivizat atât din punct de vedere material cât si ideal. Dupa cum se desprinde din continutul definitiei. În cazul proprietatii comune pe cote-parti bunul ramâne nedivizat în materialitatea sa. dar dreptul de proprietate este fractionat în cote-parti aritmetice ideale. si abstracte. egale sau inegale. Definitie si formele proprietatii comune În literatura de specialitate . Dreptul de proprietate comuna 1. DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE Sectiunea I-a Consideratii generale . în cazul proprietatii comune în devalmasie.În cazul în care conditia negativa s-a îndeplinit – legatarul s-a casatorit – dreptul transmis prin legat se desfiinteaza cu efect retroactiv de la data deschiderii succesiunii iar în caz de neîndeplinire a acestei conditii dreptul se consolideaza definitiv.

2. opozabile tuturor. Dezmembramintele dreptului de proprietate „sunt acele drepturi reale derivate.dreptul de uz. folosinta (fructus) si dispozitia (abusus).dreptul de abitatie. Definitie În literatura de specialitate s-au formulat mai multe definitii cu privire la aceasta institutie juridica. . Chestiuni preliminare Dreptul de proprietate este dreptul real cel mai deplin întrucât îi confera titularului sau cele trei atribute : posesia (usus). întrucât titularul acestui drept este lipsit de exercitarea celor trei atribute ce i le confera dreptul de proprietate. În viata de zi cu zi sunt si situatii când unele dintre aceste atribute sunt desprinse din continutul juridic al dreptului de proprietate. inclusiv proprietarului. care se constituie si se dobândesc prin desprinderea ori limitarea unor atribute din continutul juridic al dreptului de proprietate”. asupra bunurilor altuia. formând prin aceasta desprinderea unui alt drept real principal. În dreptul civil sunt cunoscute urmatoarele dezmembraminte ale dreptului de proprietate: .dreptul de uzufruct. dar toate definitiile contin în esenta aceleasi elemente definitorii. . . Dupa cum rezulta din definitia data mai sus. fiind obligat sa nu aduca atingere exercitarii libere a acestor dezmembraminte. în favoarea unei alte persoane. În acest mod se realizeaza o dezmembrare a dreptului de proprietate deoarece unele atribute ale proprietatii se exercita cu titlu de drept real principal si distinct asupra unui bun de catre o alta persoana decât proprietarul.1. dezmembramintele dreptului de proprietate limiteaza caracterul exclusiv al dreptului de proprietate.

caractere. numit uzufructuar. Dreptul de proprietate publica nu poate fi dezmembrat prin constituirea unor asemenea drepturi. În literatura juridica au fost formulate mai multe definitii. asupra bunului sau bunurilor ce apartin în proprietatea altei persoane. noi achiesând la urmatoarea: Dreptul de uzufruct este „acel drept real principal derivat. Reamintim ca potrivit art. care confera titularului sau.136 alin. întocmai ca însusi proprietarul lor.dreptul de superficie. continut Definitia legala a dreptului de uzufruct este continuta în art. Definitie. Sectiunea a II-a Dreptul de uzufruct 1. .dreptul de servitute. cu obligatia de ale conserva substanta si de a le restitui proprietarului la încetarea uzufructului”. Continutul juridic al dreptului de uzufruct este format din atributele de posesie si folosinta. În conditiile legii organice.517 Cod civil potrivit caruia „Uzufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia. de asemenea ele pot fi date în folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica”.. . atributele de posesie si folosinta. esentialmente temporar. Drepturile reale principale derivate din dreptul de proprietate (dezmembramintele acestuia) se pot constitui sau dobândi numai asupra bunurilor proprietate privata.4 din Constitutie „Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. însa cu îndatorirea de a le conserva substanta”. ele pot fi date în administrarea regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate.

Demn de retinut este prevederea propusa de art. Caracterele juridice ale dreptului de uzufruct sunt: . . el având „emolumentum rei”. . În virtutea atributelor conferite de dreptul de uzufruct. .este un drept opozabil „erga omnes”. Uzufructuarul are posibilitatea de a ceda altei persoane avantajele comune pe care i le procura bunul (beneficiul sau emolumentul uzufructului).559 alin. inclusiv proprietarului.2 Cod procedura civila este permisa urmarirea silita imobiliara asupra dreptului de uzufruct. durata nu poate depasi 30 de ani (art. . pastrând doar atributul de dispozitie juridica. Atunci când este constituit cu depasirea acestui termen uzufructul se reduce de drept la 20 de ani”. . în proprietate.2 Cod civil – potrivit caruia uzufructul asupra imobilelor si accesoriilor acestora poate fi ipotecat.2 din Proiectul Noului Cod Civil potrivit caruia „Uzufructul constituit în favoarea unei persoane juridice este prezumat a fi constituit pentru o perioada de 20 de ani. posesia si folosinta asupra unui bun proprietatea altuia.488 alin.Uzufructuarul are si dreptul de a culege sau percepe. De la regula incesibilitatii exista o exceptie prevazuta de art.1750 pct.este un drept de folosinta asupra bunurilor mobile si imobile.este un drept real esentialmente temporar. beneficiind de avantajele lui economice. dreptul de proprietate este lipsit de o parte a continutului sau juridic.559 Cod civil). În cazul persoanei juridice.este un drept real (jus in re). caracter ce confera titularului dreptul de uzufruct.este un drept incesibil. uzufructuarul poate întrebuinta bunul si sa-i culeaga fructele. Atât timp cât dureaza uzufructul.521 Cod civil). uzufructul se va stinge la decesul titularului. adica nu poate fi cesionat (transmis) prin acte între vii sau pentru cauza de moarte. Aceasta este „nuda proprietate” iar titularul ei este „nudul proprietar”. fructele bunului respectiv (art. neputânduse confunda cu locatiunea care confera chiriasului numai un drept de creanta. iar potrivit art. el putând fi cel mult viager. Astfel.

Modalitati de dobândire a uzufructului Art. Obiectul dreptului de uzufruct Potrivit prevederilor art. bunuri de acelasi gen. mobile sau imobile.cu titlu universal – când are ca obiect o fractiune dintr-un patrimoniu. Acest fel de uzufruct este denumit „cvasiuzufruct”. dupa întinderea sa poate fi: . 3.517 Cod civil teza a II-a) uzufructul are ca obiect de regula. precum bani. . Din prevederile legale de mai sus rezulta ca uzufructul poate fi constituit si asupra bunurilor consumptibile. corporale sau incorporale.526 Cod civil „Daca uzufructul cuprinde lucruri cu care nu se poate cineva servi fara a le consuma. uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele. de calitate si valoare egala sau pretul lui.2.cu titlu particular – când are ca obiect unul sau mai multe bunuri luate individual. . la sfârsitul uzufructului”.universal – când are ca obiect un patrimoniu întreg. . având numai obligatia de a restitui la stingerea uzufructului. bauturi. în aceeasi cantitate. având nu numai folosinta si posesia asupra lor.520 Cod civil „Uzufructul se poate stabili pe tot felul de bunuri mobile si imobile”. grâne. fungibile sau nefungibile. dar chiar si dispozitia – adica însusi dreptul de proprietate. Totusi potrivit art. calitate si valoare. Din redactarea textului de mai sus rezulta ca uzufructul poate avea ca obiect orice fel de bunuri. numai bunuri neconsumptibile. sau pretul.518 din Codul civil dispune ca „Uzufructul se stabileste prin lege sau prin vointa omului”. Dreptul de uzufruct. Deoarece uzufructuarul are obligatia de a conserva substanta bunului (art. însa cu îndatorire de a le înapoia în aceeasi cantitate.

• Uzufructul dobândit prin testament Constituirea sau dobândirea dreptului de uzufruct prin testament se poate realiza prin mai multe forme: . una din acestea devenind uzufructuar iar cealalta nud proprietar.directa – situatie în care testatorul instituie un legatar al uzufructului iar nuda proprietate ramâne mostenitorilor.direct (per translationem) adica prin transmiterea celor doua atribute – posesia si folosinta de catre proprietarul bunului catre uzufructuar. transformându-se din proprietar în uzufructuar.când proprietarul bunului înstraineaza posesia si folosinta unei persoane si nuda proprietate altei persoane. .Prin abrogarea art. • Uzufructul dobândit prin conventie se poate realiza prin mai multe moduri: .285. . Uzufructul constituit prin vointa omului poate fi: prin conventie sau prin testament. în favoarea altei persoane. dreptul sotului asupra bunurilor dotale si dreptul vaduvei fara avere la mostenirea barbatului ei. 338. • Uzufructul dobândit prin uzucapiune .proprietarul poate dispune de uzufruct prin legat. acesta pastrându-si numai nuda proprietate. tot prin legat.indirect (per deductionem) – situatie în care proprietarul înstraineaza nuda proprietate asupra bunului unei alte persoane. în favoarea unui persoane si de nuda proprietate.indirect – situatie când se lasa legatarului nuda proprietate iar mostenitorilor legali se transmite uzufructul. el pastrând numai uzufructul. . În aceste conditii modalitatile de constituire a uzufructului au ramas cele prin vointa omului si uzucapiunea. . 684 si 1242 Cod civil au fost desfiintate drepturile de uzufruct legal stabilite de Codul civil si anume dreptul de uzufruct legal al parintilor asupra bunurilor copiilor.

Din interpretarea textului de mai sus rezulta ca uzufructuarul devine proprietarul acestor fructe. fie civile”.525 Cod civil). Uzufructuarul poate utiliza si actiunea posesorie pentru a redobândi stapânirea materiala a bunului. Drepturile uzufructuarului Drepturile uzufructuarului sunt amanuntit reglementate în art. putând dispune de ele. în limitele si cu respectarea destinatiei bunului.521 Cod civil dispune ca „Uzufructuarul are drept de a se bucura de tot felul de fructe ce poate produce obiectul asupra caruia are uzufruct.1. Dreptul de folosinta confera uzufructuarului posibilitatea exercitarii de acte de conservare si administrare asupra bunului ce face obiectul dreptului de uzufruct. proportional cu durata uzufructului (art.Dobândirea prin uzucapiune a dreptului de uzufruct se poate realiza atât pe calea uzucapiunii de 10 sau de 20 de ani când exista just titlu si bunacredinta a posesorului si a uzucapiunii de 30 de ani.512-539 Cod civil. Fructele naturale si industriale se dobândesc de catre uzufructuar prin culegerea lor odata ajunse la maturitate. fie industriale. fie naturale. b) dreptul de a folosi bunul si de a-i culege fructele în deplina proprietate. Art.524 Cod civil fructele naturale si industriale neculese în momentul mostenirii dreptului de uzufruct sunt ale uzufructuarului iar acelea . nascuta din contract prin care cere predarea bunului. Fructele civile se dobândesc de catre uzufructuar zi cu zi. 4. Drepturile si obligatiile uzufructuarului 4. a) dreptul de a obtine posesia bunului si de a exercita nestingherit În acest scop el are la dispozitie actiunea confesorie si o actiune personala. asa cum a fost stabilita de proprietar. Potrivit art.

. fie prin intermediul altei persoane pe temeiul unui contract de închiriere ori de arenda sau cedând emolumentul uzufructului. În situatia în care bunurile au fost preluate fara inventar de uzufructuar. el ramânând în continuare singurul raspunzator în fata nudului proprietar. Uzufructuarul nu poate înstraina însusi dreptul sau de uzufruct. Potrivit art. Stingerea uzufructului are drept consecinta imediata si stingerea dreptului cesionarului.540-556 Cod civil si se deruleaza pe parcursul a trei momente: A. 5. Cesiunea poate avea loc cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Cheltuielile legate de inventariere sunt în sarcina uzufructuarului. În situatia uzufructului testamentar dreptul la fructe se naste fie din momentul predarii voluntare a bunului de catre mostenitor sau de la data formularii unei actiuni în justitie.care erau neculese la data „când se sfârseste” (se stinge). Obligatiile uzufructuarului Obligatiile uzufructuarului sunt reglementate în art.534 Cod civil uzufructuarul are posibilitatea sa cedeze beneficiul exercitiului dreptului sau de uzufruct. c) dreptul de a exercita prerogativele ce i le confera constituirea dreptului de uzufruct fie direct si nemijlocit.540 Cod civil). proprietarul îl poate împiedica sa intre în folosinta uzufructului. Uzufructuarul poate constitui asupra uzufructului sau un alt drept de uzufruct în cazul în care este titularul unui uzufruct care are ca obiect o universalitate. ci numai exercitiul acestui drept. Înainte de intrarea în posesie si folosinta bunului: a) obligatia de a inventaria bunurile mobile si de a constata starea bunurilor imobile (art. drepturile de uzufruct revin proprietarului.

uzufructuarul are urmatoarele obligatii: a) sa restituie în natura lucrul obiect al dreptului de uzufruct.545-547 Cod civil). asigurând buna întretinere a acestuia întocmai ca si proprietarul. c) obligatia de a aduce la cunostinta proprietarului orice tulburare si uzurpare a dreptului de proprietate (art.548 Cod civil) cum ar fi: impozitele. riscul pieririi fortuite fiind suportat de nudul proprietar conform . Restituirea bunului se face în natura. uzufructuarul nu va mai avea obligatia de restituire. uzufructuarul are urmatoarele obligatii: a) obligatia de a se folosi de lucru ca un bun proprietar (art. în starea în care lucrul se afla la data constituirii uzufructului.554 Cod civil). cheltuielile de judecata ocazionate de litigiile nascute în legatura cu folosinta bunului aflat în uzufruct. care afecteaza substanta bunului revin nudului proprietar iar cele curente cad în sarcina uzufructuarului. B.b) obligatia de a depune o cautiune (art. b) obligatia de a face acte de conservare a bunului si de întretinere a sa (art. La încetarea uzufructului. adica de a aduce o persoana care se obliga sa raspunda cu întregul sau patrimoniu în cazul insolvabilitatii uzufructuarului. În timpul exercitarii dreptului de uzufruct.541 Cod civil). d) obligatia de a suporta o parte din sarcinile lucrului care face obiectul uzufructului (art. Reparatiile mari. Potrivit art. Daca bunul a pierit fortuit. acestea pot fi efectuate de nudul proprietar pe cheltuiala uzufructuarului.517 Cod civil) – adica de a folosi bunul potrivit destinatiei sale. în situatia în care uzufructuarul nu executa lucrurile curente.1077 Cod civil. C. uzufructuarul le va restitui în starea în care acestea se gasesc în momentul restituirii (art. iar în cazul bunurilor care se deterioreaza prin întrebuintare.528 Cod civil).

.1. este dezmembrat în sensul ca o parte dintre atributele sale trec la uzufructuar (posesia si folosinta). Daca bunul a pierit din culpa uzufructuarului.dreptul de a percepe în proprietate productele bunului. Drepturile si obligatiile nudului proprietar 6. .dreptul de a exercita toate actiunile prin care se apara dreptul de proprietate (actiunea în revendicare. a micsorat valoarea uzufructului.1156 Cod civil. . acesta va plati contravaloarea întregului bun si daune-interese. cantitate sau valoare în bani în cazul în care obiect al dreptului de uzufruct îl constituie bunuri consumptibile. c) de a efectua reparatiile importante ale bunurilor (art. deoarece acestea consuma substanta bunului. actiunea în prestatie tabulara etc. Obligatiile nudului proprietar: a) de a se abtine de la orice act sau fapt care ar împiedica sau tulbura exercitiul normal al uzufructului.).art. pe durata uzufructului. Drepturile nudului proprietar Dreptul de proprietate. Nudul proprietar are urmatoarele drepturi: . actiunea în granituire.dreptul de a greva bunul cu o ipoteca sau alte sarcini reale. b) sa restituie lucrul de aceeasi calitate. proprietarul ramânând numai cu dispozitia. 6. . actiunea rogatorie.dreptul de înstraina nuda proprietate. .dreptul de a cere încetarea dreptului de uzufruct atunci când titularul foloseste abuziv dreptul sau. 6. respectiv cu nuda proprietate. b) de a-l despagubi pe uzufructuar în cazul în care prin fapta sa.2.545-546 Cod civil).

în caz de moarte a unuia dintre soti. Pierirea trebuie sa se datoreze unui caz fortuit sau fortei majore si sa fie definitiv. Daca pierirea este partiala. uzufructul se va exercita asupra partii din bun ramasa nedistrusa.557-558 Cod civil uzufructul se stinge prin: a) moartea uzufructuarului întrucât este un drept temporar si viager. Prevederile art. d) prin exercitarea uzufructului timp de 30 de ani sau prescriptia extinctiva Este necesar ca neuzul (neîntrebuintarea) sa fie continuu si complet. celalalt pastreaza uzufructul pentru întregul imobil. f) renuntarea uzufructuarului la dreptul sau (art.557 Cod civil sunt de ordine publica astfel ca orice conventie prin care s-ar stipula un uzufruct perpetuu este lovita de nulitate absoluta. În practica judiciara s-a decis ca în situatia în care uzufructul a fost constituit în favoarea ambilor soti.557 Cod civil). e) pierirea totala a bunului Pierirea sau desfiintarea totala a bunului are în vedere atât distrugerea materiala a bunului.d) de a-l garanta pe uzufructuar contra evictiunii în ipoteza uzufructului cu titlu oneros precum si atunci când si-a asumat aceasta obligatie prin actul constitutiv al uzufructului. fara o alta precizare. cât si pierirea lui juridica cum ar fi exproprierea pentru cauza de utilitate publica. Stingerea (încetarea) uzufructului Potrivit prevederilor art. uzufructul va înceta la împlinirea acestui termen. c) prin consolidare sau întrunirea în aceeasi persoana a calitatilor de proprietar si uzufructuar (art.561 Cod civil) . b) expirarea termenului pentru care a fost constituit Daca uzufructul a fost constituit pe termen si la împlinirea acestuia uzufructuarul este în viata. 7.

Renuntarea poate avea loc expres sau tacit. provocându-i stricaciuni sau degradari prin neluarea masurilor de întretinere. într-o astfel de situatie. are posibilitatea sa opteze între a solicita decaderea din dreptul de uzufruct al uzufructuarului sau obligarea acestuia de a aduce bunul în stare de folosinta. cum este de exemplu uzufructul constituit sub conditia rezolutorie. În practica judiciara s-a statuat ca nudul proprietar. poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Desfiintarea titlului nudului proprietar are ca efect desfiintarea drepturilor consimtite de acesta în favoarea tertilor în baza principiului „resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis” („Daca dreptul celui care transfera <un bun> este anulat. Sectiunea a III-a Dreptul de uz si dreptul de abitatie 1. i) prin prescriptie achizitiva atunci când un tert dobândeste pe aceasta cale dreptul de proprietate asupra bunului.558 Cod civil) O asemenea situatie poate avea loc atunci când uzufructuarul abuzeaza de folosinta bunului. Chestiuni preliminare Dreptul de uz si dreptul de abitatie sunt reglementate în art. g) abuzul de folosinta din partea uzufructuarului constatat printr-o hotarâre judecatoreasca la cererea nudului proprietar (art. . se anuleaza si dreptul primitorului”).565-576 si sunt varietati ale dreptului de uzufruct. h) rezolutiunea sau anularea titlului prin care cel care a constituit uzufructul a dobândit proprietatea asupra acelui bun.

dar toate definitiile scot în evidenta elementele definitorii. dar numai în limitele necesare satisfacerii trebuintelor lui si ale familiei sale” Perceperea fructelor poate fi facuta numai în natura si sunt destinate numai consumului uzuarului si al membrilor familiei sale. principal. Într-o alta formulare. Particularitatea fata de dreptul de uzufruct consta în aceea ca titularilor acestor drepturi (de uz si abitatie) le sunt recunoscute posesia si folosinta asupra bunului altuia dar numai în limitele satisfacerii nevoilor lor si alte membrilor familiei. uzuarul nu poate înstraina beneficiul emolumentului sau. Dreptul de uz În literatura de specialitate dreptul de uz a fost definit diferit. 2. 3. Dreptul de uz are acelasi regim juridic ca si uzufructul.565 Cod civil conform carora „Drepturile de uz si de abitatiune se stabilesc si se pierd în acelasi chip ca si uzufructul”. Dreptul de abitatie Dreptul de abitatie a fost definit ca fiind un drept real. dezmembramânt al dreptului de proprietate. respectiv o casa de locuit. . esentialmente temporar. titularul dreptului de uz este numai o persoana fizica. Dreptul de uz are ca obiect un bun mobil sau imobil iar dreptul de abitatie are ca obiect numai un bun imobil. cu unele particularitati. noi oprindu-ne la definitia urmatoare: Dreptul de uz „este acel drept real principal. dar nu este posibila cedarea emolumentului material altor persoane. care confera titularului sau atributele de posesie si folosinta asupra unui bun aflat în proprietatea altuia. care confera titularului sau dreptul de a folosi o casa de locuit care apartine altei persoane.Sustinem cele afirmate mai sus cu prevederile continute în art. dreptul de abitatie este un drept de uz care are ca obiect o locuinta.

Dreptul de abitatie nu poate fi dobândit decât de o persoana fizica. . Ei vor avea dreptul de a procura sotului supravietuitor o alta locuinta. Dreptul de abitatie nu va putea fi cedat sau închiriat (art. Daca sotul supravietuitor se recasatoreste. art. Totusi de la regulile de mai sus.4 alin. Acest drept are un caracter temporar „pâna la executarea iesirii din indiviziune” si în orice caz timp de cel putin un an de la data decesului celuilalt sot. depaseste nevoile de locuit ale familiei titularului. Dreptul de abitatie este inalienabil. potrivit art. desigur. Astfel.319/1944 sotul supravietuitor are un drept de abitatie asupra casei de locuit care a apartinut sotului predecedat în urmatoarele conditii: a) sotul supravietuitor nu are locuinta proprie. În cazul în care locuinta nu va fi necesara în întregime sotului supravietuitor. locuinta fiind prea mare. b) casa în care a locuit sa faca parte din succesiune.2 Cod civil instituie o exceptie potrivit careia „Cel ce are dreptul de abitatiune poate închiria partea casei ce nu locuieste” daca. mostenitorii pot cere restrângerea dreptului de abitatie. Dreptul de abitatie poate lua nastere prin conventie. daca abitatia a fost constituita prin act juridic. dreptul de abitatie înceteaza chiar daca nu s-a procedat la iesirea din indiviziune. Mijloacele de aparare a dreptului de abitatie pot fi actiunea confesorie si actiunea personala.4 din Legea nr.572 alin. prescriptie achizitiva si prin lege. insesizabil si poate fi închiriat.Dreptul de abitatie al titularului se extinde si în favoarea membrilor familiei titularului.2 din Legea nr.319/1944). În ceea ce priveste stingerea dreptului de abitatie. prin testament. aceasta se face în acelasi mod ca si stingerea uzufructului.

Reglementare. este o simpla sarcina care se impune ca o limitare a exercitarii atributelor dreptului de proprietate de catre titularul initial. Dreptul de servitute este reglementat prin art. perpetuu si indivizibil. Definitie. numit fond dominant. Reglementare. Servitutea. . pentru uzul sau utilitatea altui imobil. constituirea servitutii trebuie facuta cu acordul tuturor copartasilor.1. 1. În literatura de specialitate aceasta institutie a fost definita ca fiind „un drept real principal derivat. este . Caractere juridice.576 Cod civil potrivit caruia „Servitutea este o sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil având un alt stapân”. Definitie. imobil care apartin la proprietari diferiti”. numit fond aservit sau dominat. . adica profita întregului fond dominant si greveaza întregul fond aservit. pentru constituirea ei. nu pierde nici unul din ele. 1.2.servitutea este un drept imobiliar întrucât se constituie numai în folosul si în sarcina unor bunuri imobile prin natura lor. Definitia legala este data de art. practic. Caracterele juridice ale dreptului de servitute . prin instituirea servitutiei. Daca obiect al coproprietatii este imobilul în folosul caruia va fi exercitata servitutea. deosebit de celelalte dezmembraminte care presupun desprinderea unor atribute ale dreptului de proprietate din „mâna proprietarului” care sunt exercitate la alte persoane. constituit asupra unui imobil.Sectiunea a IV-a Dreptul de servitute. care. Potrivit practicii judiciare daca ambele fonduri sau unul dintre ele apartin mai multor coproprietari. 1.servitutea este indivizibila.servitutea este un drept perpetuu deoarece se mentine atât timp cât exista cele doua imobile (fonduri) si situatia care a determinat constituirea ei.576-643 Cod civil.

suficient doar consimtamântul expres al unuia dintre coproprietari. Clasificarea servitutilor Potrivit prevederilor Codului civil servitutile sunt clasificate în functie de mai multe criterii. astfel: A. Dupa obiectul lor servitutile se clasifica în servituti pozitive si servituti negative. înstrainata sau marita singular. 632 Cod civil). servitutea izvorului etc.631. . servitutea de vedere. . servitutea distantei plantatiilor. Practica judiciara a statuat ca nu este necesar ca cele doua fonduri sa fie învecinate. conform art. servitutea santului sau zidului comun etc. independent de fondul al carui accesoriu este. întrucât actul respectiv profita tuturor. Aceasta înseamna ca servitutea nu poate fi ipotecata. prin uzucapiune sau prin destinatia proprietarului.servitutea este un accesoriu al fondului în consecinta potrivit principiului „accesorium sequitur principale”.). B.). b) legale – sunt acele servituti care se stabilesc prin lege (ex lege) cum ar fi servitutea de trecere. .servitutea presupune existenta a doua fonduri care au proprietari diferiti – Imobilul în favoarea caruia se constituie servitutea se numeste fond dominant iar cel pe care este grevata servitutea se numeste fond dominat (art. c) stabilite prin fapta omului adica acele servituti ce sunt constituite prin conventie sau prin testament. ea transmitându-se odata cu fondul. restrânge dreptul proprietatii. . 2.servitutea este un drept real asupra lucrului altuia („jus in re alieno”).577 Cod civil servitutile sunt: a) naturale care se nasc din situatia naturala a lucrurilor (servitutea de scurgere a apelor naturale. Dupa modul de constituire. constituind un dezmembramânt al dreptului de proprietate întrucât limiteaza. servitutea va depinde de soarta juridica a fondului dominant.

Dupa modul de exercitare servitutile sunt continue si necontinue. b) neaparente – sunt servitutile a caror existenta nu pot fi constatate printr-un semn exterior. cum ar fi de exemplu – servitutea de scurgere a apelor. b) rurale – sunt cele stabilite în folosul unui teren. indiferent de locul unde se afla cladirea (urban sau rural).622 Cod civil). servitutea de scurgere a apelor. de exemplu servitutea de a nu zidi decât pâna la o anumita înaltime.2 Cod civil).622 alin. Servitutile legale . b) servituti negative – acele care impun proprietarului fondului aservit anumite restrictii sau limitari. distanta constructiilor (art. de a lua apa din fântâna etc. E. de exemplu – distanta plantatiilor (art.607-608 Cod civil).. a) continue – acele servituti pentru a caror exercitare si existenta nu este nevoie de fapta actuala a omului.622 alin.610 Cod civil).. potrivit art. a) urbane – sunt constituite în folosul cladirilor. (art. D. Cod civil servitutile sunt urbane si rurale. b) necontinue – acele servituti pentru a caror existenta si exercitare este necesar faptul actual al omului cum ar fi servitutea de trecere. Dupa natura fondului. 3. servitutea de vedere (art. Ele se prezinta sub forma unor obligatii de a nu face ceva.2 Cod civil se cunosc prin semne exterioare cum ar fi o fereastra. de a nu planta la o distanta mai mica decât cea legala etc.621. Dupa felul în care se manifesta servitutile se împart în: aparente si neaparente a) aparente – sunt servitutile care potrivit prevederilor art.a) servituti pozitive – care permit proprietarului fondului dominant sa faca acte de folosinta pe fondul aservit cum ar fi: servitutea de trecere. servitutea de apeduct etc. C. servitutea de a lua apa de la fântâna etc.

584 Cod civil „Orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa. . A.Precizam ca în aceasta categorie sunt incluse si servitutile naturale pentru ca si ele sunt reglementate expres prin lege. .607 Cod civil potrivit caruia nu se pot planta arbori înalti la o distanta mai mica de doi metri si nu se pot face plantatii si garduri vii la o distanta mai mica de o jumatate de metru fata de linia despartitoare a doua fonduri daca nu sunt alte reguli stabilite prin acte normative speciale sau potrivit obiceiurilor locale. gard. acest lucru se poate realiza fie într-un mod expres sau tacit. cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate”. astfel încât unul este numai fond dominant si celalalt este numai fond aservit. b) servitutea de distanta a plantatiilor este reglementata de art. se poate apela la actiunea în granituire. pentru delimitarea fondurilor învecinate. Operatiunea de granituire consta în delimitarea prin semne exterioare. sant) a doua proprietati (fonduri vecine).servituti nereciproce sau unilaterale – acele servituti care stabilesc exclusiv în folosul unuia dintre imobile si în sarcina celuilalt imobil. vizibile (marcaje. borne. În situatia în care granituirea nu se poate face prin buna învoiala. Servitutile reciproce (bilaterale) a) servitutea de granituire Potrivit art. Desigur ca atunci când cei doi proprietari convin ca distanta plantatiilor sa fie mai mica decât cea prevazuta de lege. Servitutille legale se împart în doua categorii: .servituti reciproce sau bilaterale care sunt acele îngradiri sau limitari legale ale dreptului de proprietate prevazute de lege în folosul si respectiv în sarcina a doua imobile. fiecare fiind în raport cu celalalt atât fond dominant cât si fond aservit.

fata de fondul învecinat.610 Cod civil impune proprietarilor a doua fonduri vecine ca pentru anumite constructii sa se respecte distanta stabilita prin reglementari speciale ori prin obiceiuri locale. balcoane.60 metri dupa cum vederea este directa.615 Cod civil). proprietarul fondului vecin poate sa ceara a fi taiate crengile care se întind asupra fondului sau (art.578 alin.1 Cod civil „Locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg fireste din locurile superioare.2 Cod civil) si poate taia singur radacinile care se întind pe terenul sau (art. deschiderile pentru aerisire si lumina pot fi facute la orice înaltime si distanta. c) servitutea privind distanta si lucrarile intermediare. Aceasta servitute reglementata de art. terase la o distanta mai mica decât cea prevazuta de lege. magazii de sare ori de materii explozibile. Potrivit practicii judiciare. Astfel de constructii sunt puturi.2 Cod civil). fierarii.611 Cod civil consta în obligatia proprietarilor a doua imobile vecine de a nu construi ferestre de vedere. „vecinul poate cere ca arborii si gardurile vii pusi la distanta mai mica sa se scoata” (art. respectiv de 1. perpendiculara sau oblica asupra fondului învecinat.90 metri si 0. fara ca mâna omului sa fi contribuit la aceasta”. Proprietarul fondului inferior este obligat sa nu faca nimic de natura a stavili aceasta scurgere iar proprietarul fondului superior nu poate face nici o . cuptoare. astfel încât apa de ploaie sa se scurga pe terenul sau si nu pe terenul vecinului (art.608 alin. e) servitutea picaturilor din streasina obliga pe proprietar sa-si faca streasina la casa.3 Cod civil). Servituti nereciproce (unilaterale) În aceasta categorie de servituti au fost incluse: a) servitutea de scurgere a apelor naturale În conformitate cu prevederile art.608 alin. d) servitutea de vedere reglementata de art. B.În lipsa unei astfel de întelegeri. De asemenea. uzine electrice etc.608 alin.

De asemenea. practica judiciara a mai statuat ca prevederile art. Practica judiciara a statuat ca prin loc înfundat nu se întelege numai imposibilitatea absoluta de a iesi la calea publica. proprietarului în fondul caruia se afla izvorul care alimenteaza cu apa o comuna sau alta asezare. . Proprietarul fondului aservit pentru care servitutea a devenit împovaratoare va putea oferi proprietarului fondului dominant un alt loc de trecere fara ca acesta din urma sa-l poata refuza (art.exista iesire la calea publica pe un drum impracticabil dar care poate deveni practicabil cu anumite cheltuieli. lucrarile vor fi desfiintate. care nu are nici o iesire la calea publica. Este interzis.634 Cod civil).616 îsi gasesc aplicarea în urmatoarele situatii: . ci si la acele situatii în care desi exista o asemenea iesire. În caz contrar. b) servitutea izvoarelor este reglementata în art.înfundarea este rezultatul faptului sau neprevederii proprietarului însusi. c) servitutea de trecere (art.616 Cod civil „Proprietarul al carui loc este înfundat. poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului.lucrare prin care s-ar agrava fondul inferior.616-619 Cod civil) În conformitate cu prevederile art.575-583 si consta în obligatia celui care are un izvor pe terenul sau sa-l întrebuinteze de asa natura încât sa nu aduca atingere dreptului proprietarului fondului vecin de a folosi acel izvor. ea prezinta inconveniente grave sau poate fi periculoasa pentru proprietarul fondului dominant. . cum ar fi edificarea unei cladiri prin care s-a blocat iesirea la locul public.581 Cod civil). de a face lucrari de natura a-i schimba cursul (art. de asemenea. cu îndatorire de al despagubi în proportie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona”.

cu conditia de a nu se încalca ordinea publica (art. Actele juridice prin care se constituie o servitute sunt supuse transcrierii. B. C. Servituti stabilite prin uzucapiune Potrivit art.625-627 Cod civil) . hotarasc sa stabileasca în folosul acestora orice servitute. De principiu orice servitute poate fi instituita prin titlu. Potrivit art. . În acest sens putem exemplifica servitutea de vedere.n.prin destinatia proprietarului.).prin uzucapiune. contractul cu titlu gratuit. Servitutile stabilite prin fapta omului sunt acele servituti prin care proprietarii a doua fonduri învecinate.624 Cod civil servitutile continue si aparente precum si servitutile necontinue si neaparente se pot stabili numai prin titluri. A.4. de comun acord.620 Cod civil). Actul juridic unilateral nu poate da nastere unei servituti.620-622 Cod civil. Servitutile stabilite prin fapta omului (conventionale) sunt reglementate prin art.623 Cod civil „Servitutile continue si aparente se dobândesc prin titlu sau prin posesiune de 30 de ani” (s.prin titlu. Servitutile stabilite prin fapta omului (servitutile propriu-zise) se pot stabili în trei moduri: . testamentul. . asa cum s-a statuat în practica judiciara. Servituti stabilite prin destinatia proprietarilor (art. Servituti stabilite prin titlu Prin titlu întelegem actul juridic care poate fi contractul cu titlu oneros.

schimba locul de trecere etc. A. Atât timp cât este vorba de un singur proprietar al celor doua fonduri nu exista o servitute. Drepturile si obligatiile proprietarului fondului dominant . Atunci când cele doua imobile vor apartine la doi proprietari diferiti. starea de fapt existenta pâna la data dobândirii proprietatii de catre alti proprietari va deveni dintr-o stare irelevanta al unui punct de vedere juridic într-un fapt juridic – ia nastere servitutea de vedere. Exercitarea servitutilor Dreptul de servitute se exercita în conformitate cu drepturile si obligatiile ce revin proprietarilor celor doua fonduri sau imobile.de a face toate lucrarile necesare pentru conservarea si exercitarea servitutiei care se fac pe cheltuiala sa. . Drepturile si obligatiile proprietarului fondului aservit . titlu sau modul de stabilire a acesteia (nu o poate modifica. Potrivit art. De exemplu între cele doua imobile care apartin aceluiasi proprietar este o fereastra construita la distanta mai mica decât cea legala.). 5. .de a nu face lucrari care ar antrena schimbari împovaratoare pentru fondul aservit.Dreptul de servitute se constituie în acest mod când proprietarul a doua fonduri vecine stabileste între ele o stare de fapt care ar constitui o servitute daca aceste doua fonduri ar apartine la proprietari diferiti. B.de a se folosi de servitute numai în conformitate cu legea. Aceste drepturi si obligatii difera în functie de modurile de constituire a fiecarei servituti.625 Cod civil prin destinatia proprietarului se pot dobândi numai servitutile continue si aparente (servitutea de vedere si servitutea distantei plantatiilor).

. 6.de a pretinde despagubiri de la proprietarul fondului dominant.636 Cod civil: „Servitutile înceteaza când lucrurile se gasesc în astfel de stare.de a efectua lucrurile necesare pentru întretinerea servitutii daca si-a asumat acest lucru prin titlu. cu conditia sa nu lezeze exercitarea dreptului de servitute.la împlinirea termenului pentru care a fost constituita prin titlu.632 Cod civil). .în caz de imposibilitate materiala de a mai exercita servitutea (a primit imobilul printr-un caz fortuit) – (art.638 Cod civil: „Orice servitute este stinsa.prin prescriptie extinctiva când servitutea nu a fost exercitata timp de 30 de ani – (art.de a se abtine de la orice fapta prin care ar tulbura exercitiul normal al servitutii chiar daca aceasta ar fi devenit împovaratoare.prin confuziune – când ambele fonduri devin proprietatea aceluiasi titular – (art. când a fost obligat la constituirea servitutii si de a suporta cheltuielile de pastrare a servitutii în favoarea titularului fondului dominant (art. .dreptul de a renunta la imobil. când fondul catre care este datorita si acela ce o datoreste cad în aceeasi mâna”).. Stingerea servitutilor Dreptul de servitute se stinge în urmatoarele cazuri: .în cazul revocarii. . .renuntare la servitute. .639 Cod civil: „Servitutea este stinsa prin neuz în curs de 30 de ani”). .de a înstraina sau greva bunul cu sarcini. . . . rezilierii sau anularii dreptului celui care a consimtit stabilirea servitutii potrivit principiului „resoluto jure dantis resolvitur jus accpientis”. încât servitutea nu se mai poate exercita”).

art.11 din Decretullege nr.7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare care referindu-se la structura cartii funciare în Partea a III-a referitoare la înscrierile privind dezmembramintele dreptului de proprietate si sarcini va cuprinde: „a) dreptul de superficie.492 Cod civil este temeiul legal al hotarârilor pronuntate de instantele de judecata în materia superficiei. accesoriu al dreptului de proprietate asupra constructiilor. uz. Dreptul de superficie a fost consacrat legal prin art. plantatiile sau alte lucrari ce se afla pe un teren proprietatea altuia. Definitie Dreptul de superficie nu are o reglementare distincta în Codul civil român.1. uzufruct. De asemenea. care consta în dreptul de proprietate al unei persoane.21 din Decretul nr. abitatie.115/1938 pentru unificarea dispozitiilor referitor la cartile funciare. motiv pentru care existenta lui a fost contestata..”.Sectiunea a V-a Dreptul de superficie 1. . Practica judiciara a statuat ca textul art. Dovedind contrariul. privitor la constructiile..”.167/1958 privitor la prescriptia extinctiva. În literatura de specialitate dreptul de superficie a fost definit ca fiind „acel drept real principal. numita superficiar. .492 Cod civil se instituie o prezumtie relativa de proprietate asupra constructiilor amplasate pe un teren în favoarea proprietarului terenului (superficies solo cedit) iar constructorul o poate înlatura prin proba contrara. constructorul devine în acest mod titular al unui drept de superficie. Definitie si caracterele juridice ale dreptului de superficie 1. plantatiilor etc.19 alin. referiri la dreptul de superficie se fac si prin prevederile art. În literatura de specialitate s-a impus opinia conform careia prin art.1 din Legea nr. dezmembramânt al dreptului de proprietate asupra unui teren. folosinta. teren asupra caruia superficiarul are un drept de folosinta.

• Prin acte juridice „inter vivos” dreptul de superficie se poate naste: .2.un drept perpetuu – exista atât timp cât dureaza constructia. dreptul de superficie presupune existenta a doua categorii de drepturi de proprietate: . . .dreptul proprietarului cu privire la terenul pe care se gasesc constructiile sau plantatiile cât si dreptul acestuia de a pretinde de la superficiar o indemnizatie pentru folosinta terenului.un drept real imobiliar – are ca obiect întotdeauna un bun imobil. plantatiilor si dreptul de folosinta asupra terenului pe care au fost edificate acestea. 2. În cazul în care acest drept este constituit printr-un act juridic dreptul de superficie poate fi constituit si pentru o durata determinata.dreptul de proprietate al superficiarului asupra constructiilor. Constituirea sau dobândirea dreptului de superficie Dobândirea dreptului de superficie poate avea loc prin urmatoarele moduri: uzucapiune. . nu se poate stinge prin neexercitare. prin titlu sau direct prin lege.un drept imprescriptibil extinctiv. adica o conventie. plantatia sau lucrarea ce se afla pe proprietatea altei persoane. a) Constituirea dreptului de superficie prin titlu În acest context notiunea de titlu semnifica un act juridic. respectiv o suprafata de teren. un testament. un act juridic de conservare. ceea ce presupune ca actiunea în revendicare poate fi introdusa oricând pâna la stingerea dreptului de superficie. Caracterele juridice ale dreptului de superficie Dreptul de superficie se caracterizeaza prin aceea ca este: . 1.Dupa cum rezulta din definitie.

devenind în acest fel si titulari ai unui drept de superficie daca acestea nu au cerut conform Legii nr. b) Constituirea dreptului de superficie prin uzucapiune se poate face prin prescriptia achizitiva de scurta durata. • Prin testament dreptul de superficie se naste în situatiile în care testatorul lasa proprietatea constructiei sau plantatiei unui legatar si proprietatea terenului unui alt legatar. Precizam ca regimul concesiunii de terenuri din domeniul privat al statului pentru constructii este reglementat prin Legea nr. privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si apoi prin Legea nr. adica prin atribuirea folosintei terenurilor de catre stat prin organele sale. Reamintim ca prin Decretul-lege nr.85/1992 chiriasii locuintelor construite din fondurile statului au avut posibilitatea sa le cumpere.. republicata. retinându-si terenul.prin concesiune. pe durata constructiei.prin conventia dintre o persoana fizica sau juridica în calitate de superficiar si proprietarul unui teren care sa permita superficiarului sa ridice o constructie sau o plantatie pe terenul sau. în conditiile respectarii prevederilor documentelor de urbanism si de amenajarea terenului.1 din Legea nr.61/1990 si a Legii nr.13 alin. republicata. persoanelor juridice si fizice în scopul ridicarii unor constructii.50/1991. Cu ocazia transmiterii proprietatii asupra acestor locuinte s-a transmis si folosinta asupra terenului aferent acesteia. astfel încât se constituie un drept de superficie asupra solului aflat sub constructie. În conformitate cu prevederile art.219/1998 privind regimul concesiunilor. potrivit legii. atunci când posesorul proprietar .50/1991. .18/1991 pentru a deveni titulari ai dreptului de proprietate asupra acestui teren. terenurile apartinând domeniului privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale destinate construirii pot fi concesionate prin licitatie publica.prin contract – cu titlu oneros sau gratuit – când o persoana înstraineaza altei persoane constructia de pe un anumit teren. .

3. plantatia au pierit sau au fost desfiintate de superficiar. el putându-le înstraina fara consimtamântul proprietarului terenului. 4. abitatia. De asemenea. plantatia sau alte lucrari executate pe terenul altuia. plantatiei etc. servitutea. cu titlu oneros sau gratuit. excavari pentru fundatii etc. Sotul neproprietar al terenului devine titular al unui drept de superficie. Superficiarul dispune de toate atributele dreptului de proprietate – posesie.30 Codul familiei de catre instantele judecatoresti în sensul ca toate constructiile ridicate în timpul casatoriei pe terenul bun propriu al unuia dintre soti sunt bunuri comune.la împlinirea termenului când dreptul de superficie a fost constituit pe o perioada determinata.). Stingerea dreptului de superficie Dreptul de superficie înceteaza (se stinge) în urmatoarele situatii: . folosinta si dispozitie în ceea ce priveste constructia. Dreptul de superficie este transmisibil prin acte juridice între vii sau pentru cauza de moarte. . Exercitarea dreptului de superficie Dupa cum rezulta din cele prezentate mai sus dreptul de superficie confera titularului sau posesia si folosinta asupra terenului pe care a ridicat constructia sau plantatia si un drept de dispozitie materiala asupra terenului în sensul ca poate dispune de substanta terenului numai pentru realizarea constructiei. dreptul de superficie poate fi grevat de sarcini reale cum ar fi: uzufructul. ipoteca. Acest drept de superficie rezulta din interpretarea prevederilor art. . (sapaturi.când constructia. c) Dobândirea (constituirea) prin lege (ex lege) a dreptului de superficie În legislatia noastra exista un singur caz de superficie reglementat prin lege.al constructiilor se comporta ca un titular al dreptului de superficie asupra terenului.

prin expropriere. Uzucapiunea are ca efect nasterea dreptului de proprietate al posesorului .prin confuziune – când calitatea de superficiar si cea de proprietar al terenului se întâlnesc în una si aceeasi persoana (prin conventie.167/1958 privitor la prescriptia achizitiva.1. Uzucapiunea sau prescriptia achizitiva 4. Iata o parte dintre aceste consideratiuni: . Prescriptia achizitiva – uzucapiunea este reglementata în Cartea a III-a. uzucapiunea sau prescriptia achizitiva a fost definita ca fiind „un mod de dobândire a proprietatii sau a altor drepturi reale prin posesia neîntrerupta a unui imobil în timpul si în conditiile prevazute de lege”. În literatura de specialitate s-au adus mai multe argumente prin care se justifica utilitatea acestei institutii juridice.uzucapiunea îndeplineste o functie de clarificare a unor situatii juridice.uzucapiunea are rolul de a înlatura dificultatea si inconvenientele probatiunii dreptului de proprietate. Justificare. 4. Reamintim ca cele doua institutii juridice – prescriptia achizitiva si prescriptia extinctiva nu se confunda întrucât prima este un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a unui drept real asupra unui imobil iar a doua institutie are ca efect încetarea posibilitatii de a obtine realizarea unor drepturi prin forta statului. Reglementare. Titlul XX din Codul civil. Domenii de aplicare. cu diferite nuantari. dispozitii ce sunt completate prin prevederile Decretului nr. . Aspecte generale Definitie. . uzucapiune etc. În literatura de specialitate.). succesiune..

uzucapiunea constituie o sanctiune îndreptata împotriva fostului proprietar care a dat dovada de neglijenta.2 din Legea nr.136 alin.1 Cod civil bunurile mobile se dobândesc în proprietate prin însusi faptul posesiei lor cu buna-credinta.11 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.unui imobil si în acest fel transforma o aparenta îndelungata într-un raport juridic de proprietate cert si indiscutabil.18/1991. De asemenea.5 alin. potrivit art. ci sunt scoase afara din comert”. prin pasivitatea sa. În masura în care aceste bunuri sunt inalienabile ele sunt si imprescriptibile. rezulta ca bunurile mobile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil general. Prin uzucapiune pot fi dobândite numai bunuri imobile care se gasesc în circuitul civil – adica în proprietatea privata indiferent de titular. fara a fi necesara trecerea unui interval de timp.4. sa se comporte ca un adevarat proprietar sau titular al altui drept real. sau printr-o declaratie a legii. De asemenea. servitutile continue si aparente. prin uzucapiune se pot dobândi si alte drepturi reale susceptibile de posesie: uzufructul. 2. uzucapiunea are în vedere numai categoria bunurilor imobile. Felurile uzucapiunii Codul civil român reglementeaza doua feluri de uzucapiune: uzucapiunea de 30 de ani si uzucapiunea de 10 pâna la 20 de ani. Dupa cum este cunoscut. . lasând un timp îndelungat posesia altei persoane.1909 alin.1844 Cod civil „Nu se pot prescrie domeniul lucrurilor care. adica sunt inalienabile. . Potrivit prevederilor art. permitându-i acestuia. din natura lor proprie. Din interpretarea prevederilor legale de mai sus coroborate cu cele cuprinse în art. art. nu pot fi obiecte de proprietate privata. Domeniul de aplicare De regula. teza I din Constitutie prevede ca „Bunurile proprietate publica sunt inalienabile”. republicata si art. abitatia.

Astfel. daca adevaratul proprietar locuieste în circumscriptia tribunalului judetean unde se afla nemiscatorul. . b) posesia sa fie exercitata neîntrerupt timp de 30 de ani indiferent daca posesorul este de buna-credinta sau de rea-credinta. Uzucapiunea de 10 pâna la 20 de ani Acest fel de uzucapiune este reglementat de prevederile art.1895-1899 Cod civil. adica posesia sa nu fie viciata În sensul conditiei de mai sus în practica judiciara s-a statuat ca detentia precara si posesia viciata nu duc la uzucapiune.1895 Cod civil „Cel ce câstiga cu bunacredinta si printr-o justa cauza un nemiscator determinat va prescrie proprietatea aceluia prin zece ani. Astfel. potrivit prevederilor art. un chirias care are calitatea unui detentor precar nu va putea dobândi imobilul prin uzucapiune indiferent de perioada de timp cât exercita stapânirea în calitate de locatar.1890 Cod civil Prevederile legale citate mai sus cât si practica judiciara au statuat ca pentru existenta uzucapiunii este necesar a fi îndeplinite doua conditii: a) posesia sa fie utila. s-a decis ca cel ce exercita posesia unei constructii cu îngaduinta proprietarului nu poate duce la dobândirea dreptului de proprietate asupra acestei constructii. si prin douazeci de ani daca locuieste afara din acea circumscriptie”. având calitatea unui detentor precar.posesia sa se întemeieze pe un just titlu sau justa cauza. B. Nici persoana care a venit în imobil în calitate de concubina a fostului proprietar al imobilului nu poate dobândi proprietatea bunului respectiv.A. Uzucapiunea de 30 de ani – art. Din continutul textului de lege prevazut mai sus rezulta ca acest fel de uzucapiune se aplica numai bunurilor individual determinate iar pentru invocarea ei sunt necesare a fi îndeplinite cumulativ doua conditii: . De asemenea. fiind un detentor precar.

Potrivit art.1897 alin. adica de la un neproprietar.3 Cod civil un titlu anulabil poate fi invocat drept just titlu împotriva oricarei persoane. esential este faptul ca el sa provina în mod obligatoriu de la o alta persoana decât de la adevaratul proprietar. O uzucapiune pe baza unui titlu ce emana de la adevaratul proprietar este de neconceput. . hotarârea judecatoreasca prin care se constata existenta unei conventii translative de proprietate între partile unui proces. schimbul etc. Nu poate fi considerat just titlu nici antecontractul de vânzare-cumparare.nu constituie just titlu: conventiile pe baza carora un bun imobil este în stapânirea unui detentor precar (locatiunea. hotarârile judecatoresti care tin loc de act autentic de înstrainare. fara a mai fi necesara o posesie îndelungata. a) posesia sa se întemeieze pe un just titlu Potrivit prevederilor art. depozitul).1897 alin. hotarârile judecatoresti declarative de drepturi (cele pronuntate într-un partaj). Justul titlu trebuie sa existe în realitate. conventiile de împarteala. comodatatul. . În literatura juridica si în practica judiciara s-au formulat urmatoarele aprecieri cu privire la actele juridice ce pot fi calificate drept just titlu: .”.sunt considerate just titlu: tranzactia. hotarârile judecatoresti de adjudecare a unui imobil date în cadrul procedurii vânzarilor silite.1897 Cod civil „Justa cauza este orice titlu translativ de proprietate precum vinderea.posesia sa fie de buna-credinta..2 Cod civil „Un titlu nul nu poate servi de baza prescriptiei de la 10 pâna la 20 de ani”. Atât în literatura de specialitate cât si în practica judiciara s-a statuat ca pentru a fi în prezenta unui just titlu. Daca ar proveni de la adevaratul proprietar actul juridic respectiv ar fi suficient sa produca prin el însusi dobândirea proprietatii. cu exceptia celui care are dreptul de a cere nulitatea relativa. dar potrivit art. Certificatul de mostenitor face dovada calitatii de succesor si a întinderii drepturilor succesorale si nu este un act translativ de proprietate.

Uzucapiunea la care se refera art.1899 alin. Acest lucru este consfintit în art. cel de la care a dobândit imobilul. avea toate însusirile cerute de lege spre a-i putea transmite proprietatea”.2 Cod civil buna-credinta se prezuma („bona fide praesumitur”) iar sarcina probei revine celui ce invoca reauacredinta.2 Cod civil). Termenul va fi de 10 ani daca adevaratul proprietar locuieste în circumscriptia teritoriala a aceluiasi tribunal judetean unde se afla bunul imobil. putând fi înlaturata de cel interesat prin proba contrara care poate fi facuta prin orice mijloc de proba. Mai precizam ca potrivit art.Justul titlu trebuie sa aiba data certa. În situatia în care adevaratul proprietar a locuit un timp în raza teritoriala a aceluiasi tribunal judetean unde se afla imobilul si apoi a locuit în raza teritoriala a altui tribunal judetean termenul se calculeaza potrivit prevederilor art. Prezumtia este una relativa.1895 Cod civil prevede termenele de 10 pâna la 20 de ani si nu termenele de 10 si respectiv 20 de ani.1898 alin.1896 Cod civil în sensul ca la numarul de ani cât proprietarul a locuit în raza tribunalului judetean unde se afla imobilul se adauga un numar dublu de ani din ceea ce a ramas pentru o uzucapiune.1 Cod civil care prevede: „Bunacredinta este credinta posesorului ca. b) posesia trebuie sa fie de buna-credinta Buna-credinta este credinta gresita a posesorului ca a dobândit de la adevaratul proprietar. Buna-credinta trebuie sa existe în momentul dobândirii posesiei imobilului (art. Termenul va fi de 20 de ani daca adevaratul proprietar locuieste în circumscriptia teritoriala a altui tribunal judetean decât cel în raza caruia se afla bunul.1898 alin. . termenul de 10 pâna la 20 de ani începe sa curga de la aceasta data.

3. Întreruperea uzucapiunii (prescriptia achizitiva) Reamintim ca potrivit prevederilor art. în doua cazuri: . iar acesti 4 ani se dubleaza. Termenul uzucapiune se calculeaza pe zile.1888 Cod civil ziua se socoteste de 24 de ore si începe la ora zero si se sfârseste la miezul noptii urmatoare. . Întreruperea prescriptiei achizitive are ca efect înlaturarea oricaror efecte ale posesiei anterioare întreruperii.1864 Cod civil. Acesta este motivul pentru care legea vorbeste de uzucapiunea de 10 pâna la 20 de ani.1863 Cod civil întreruperea prescriptiei achizitive (uzucapiunea) poate fi: naturala si civila. Potrivit art. pentru a uzucapa fiind necesar sa înceapa a curge o noua prescriptie integrala.1847 Cod civil prescriptia achizitiva pentru a duce la dovedirea dreptului de proprietate trebuie sa fie neîntrerupta. ci numai 4 ani.când bunul este declarat imprescriptibil ca urmare a unei transformari a naturii si destinatiei sale. . Prescriptia se socoteste încheiata la împlinirea ultimei zile a termenului (art. Potrivit art. În situatia inversa daca proprietarul locuieste 12 ani în alta circumscriptie decât cea în care se afla imobilul si dupa aceea se muta în raza teritoriala a tribunalului judetean unde se afla imobilul. fie de catre o alta persoana. potrivit art. a) întreruperea naturala a prescriptiei achizitive se realizeaza. nu pe ore.1887 Cod civil ziua în care începe prescriptia nu se ia în calcul. au ramas 4 ani pâna la 10.când posesorul este si ramâne lipsit de folosinta bunului mai mult de 1 an fie de catre adevaratul proprietar. deci 6 plus 8 ani fac 14 ani.De exemplu proprietarul a locuit 6 ani în aceeasi circumscriptie în care se afla bunul imobil iar ulterior s-a mutat în alta.1889 Cod civil). el nu mai trebuie sa mai posede 8 ani. adica 12 plus 4 ani fac 16 ani. iar potrivit art. adica 8 ani.

Aceste cazuri sunt: . potrivit prevederilor art.recunoasterea de catre debitor sau posesor a dreptului celui împotriva caruia curge acest termen.1865 Cod civil si poate avea loc în urmatoarele situatii: .prin sesizarea instantei de judecata cu o cerere de chemare în judecata ori arbitrale. odata cu încetarea cauzei de suspendare prescriptia îsi reia cursul. administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt astfel administrate. . este împiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de întrerupere. . cât timp nu are reprezentant legal si nici împotriva celui cu capacitate restrânsa. între curator si cei pe care îi reprezinta. iar acestea nu se afla pe picior de razboi.între parinte si tutore si cei ce se afla sub ocrotirea lor.prescriptia nu curge împotriva celui lipsit de capacitate de exercitiu. . 4.printr-un act începator de executare precum sechestrul sau cererea executarii unui titlu caruia legea îi recunoaste puterea executorie.prescriptia nu curge între soti. . . prescriptia nu curge cât timp socotelile nu au fost date si aprobate.pe timpul cât cel ce invoca uzucapiunea face parte din rândul fortelor armate. . Cauzele de suspendare a prescriptiei achizitive sunt cele reglementate de art.167/1958 privind prescriptia extinctiva.b) întreruperea civila a prescriptiei opereaza. socotindu-se si timpul scurs înainte de suspendare. ele fiind aplicabile si în materia prescriptiei achizitive.cât timp cel împotriva caruia prescriptia curge.13 si 14 din Decretul nr. în timpul casatoriei. precum si între orice alte persoane care. în temeiul legii sau a hotarârii judecatoresti. . cât timp nu are cine sa-i încuviinteze actele. Suspendarea uzucapiunii Suspendarea nu înlatura timpul scurs anterior cauzei de suspendare.