You are on page 1of 15

Facultatea de Istorie, secția Istoria Artei Anul II, semestrul II materia: Arta Renașterii și Arta Barocă

Pe timp de lucru asupra clădirii.Capela Arena. principii sociale și creativitate cu idei prezente în imagini și cuvinte. bancher paduan care a dat oridine pentru înființarea unei capele lângă palatul familiei sale. o colaborare propusă de către autor.). redând intelectualitate. ita.  de Barberino și Abano apar împreună cu Giotto pe medalioane făcute din marmură faux. se remarcă mai multe personalități ale vremii. exilat din Toscana în 1304. avocat.  Învățații paduani și toscani. Capella Scrovegni(lb. care ar fi asistat la clădirea și designul capelei. .  Abano spunea că Giotto combina fizionomia cu principiile retoricii.  Francesco de Barberino(1264-1348). responsabile pentru construirea capelei:  Enrico Scrovegni. poet. creator de ilustrații laice.  Pronotorulk apostolic Altegrado Cattaneo. supraveghetor.  Petrus de Abano(1250?-1316). a reprezentat opera de cea mai de seamă a artistului prerenașcentist. fizician și filozof paduan. aflate peretele de lângă intrarea nordică fâcând parte din ciclul de frescele Virtuțile și Viciile.

.

Se cunosc trei motive pentru care Enrico dase comanda înființării capelei. legat cu o sfoară la brâu. în gri: 1. purtând o coroană și având crengi țâșnind din ochii ei. a prudenței li înțelepciunii filozofice 2. ajutat de o antecameră în care se putea observa fresca cu Prudența.  Colțul nord estic al navei. → reprezentare a sălbaticului  . deținea o poartă care ducea către palat. aflată pe peretele sudic. doi. Personajul este chel. Aflate între arcada și cadrul rectangular se pot observa două medalioane înrămate în frunziș. ispășire față de păcatele tatălui cămătărești ale lui Rainaldo Scrovegni(tatăl lui Enrico) și trei. și frescele cu Iisus și cu Fecioara Maria. ținând un toiag pe umărul drept și pumnul stâng încleștit. având o mlădiță împletită pe cap. → personificarea artelor. O femeie care privește către privitor. ținînd o carte în mâna stângă. o scuză pentru ca anturajul lui Scrovegni să aibe o intrare spectaculoasă din palatul familiei în capelă. din porticul corului. prima fiind crearea unei opriri pentru pelerinaj public lângă palatul familiei. Un bărbat îmbrăcat în costum de blană. de pe tavan. înfățișând două personaje distincte.

CCA. 1305 . GIOTTO. CCA.CIRCUMSPECȚIA. 1305 SĂBATICUL.

Hostiarius. le descifrează ca fiind păcate/vicii: aicea Femeia este numită Sapientia Saeculi. . Documenta Amoris. istoric al artelor. Sălbaticul este bazat de pe ilustrația paznicului. Numind-o Sapienza Oarbă. aceasta întruchipează spiritualitatea franciscană din operele lui Jacope de Todi. pe când Sălbaticul ar fi paznicul care i-ar oprii pe intruși. satira artistului în relație cu o morală. și concentrarea exclusivă asupra lumii pământești. Tot la Mieth. din opera lui Francesco de Barberino. Aicea Femeia reprezintă risipirea cunoștiințelor. Gosbert Schüssler. care denotă ignoranța omului față de cunoștiințele oferite de către Dumnezeu. de aceea fiind oarbă. istoric german. consideră personajul feminin ca fiind element pozotiv. Sven Georg Mieth. reprezentând cunoștiințe umane laice. care s-ar preface a fi nobili. sau cunoașterea pământească. vede medalioanele ca fiind o reprezentare a “agerimii minții lui Giotto”.Andrew Ladis. cărora le lipsește cunoștiința de sine.

.

.

considerată mama virtuților. Dar. Cei doi schimbând între ei cunoștiințe artistice. Francesco însăși admite în autobiografiile sale că își dorea ca circumspecția să se afle lângă imaginea Prudenței. cu un deceniu în urma finisării Capelei Arena. Inele din jurul personajului semnifică cele trei lumi: lumea umană.Din cauza faptului că Franceso de Barberini fusese exilat în Padua în anul 1304. Imoisibilitatea omului de a putea privi în toate direcțiile posibile într-un cerc perfect este un adevăr admis de Barbenini. în conformitate cu scrierile lui Marcobius din secolul V. Crengile formează un cerc perfect. confor căreia Giotto bazase fresca Circumspecției din ilustrările lui Francesco din lucrarea sa Documenta Amoris. aceasta fiind o putere atribuită numai lui Dumnezeu în toate textele laice. dându-i posibilitatea să privească în mod simultan ăn toate direcțiile. . circumferența totală a lumii. asupra lucrării lui Cicero “Visul despre Scipio”. lumea morților și Paradisul Ceresc. o enciclopedie a alegoriei poetice și a dragostei. Aceasta a dus la teoria. teologice. Problema acestei teorii constă în faptul că ilustrațiile fuseseră adăugate de abia între anii 1315-1320. acesta se întâlnise cu Giotto între 1304-1308/9. autorii Eric Jacobsen și Wayne Story au propus posibilitatea ca glosarul de imagini ale lui Francesco să fi fost adăugate ulterior în Documenta. înmugurind ochi. precum și pe cele științifice. În Documenta Amoris apare reprezentată circumspecția sub înfățișarea unei femei a cărui ochi se transformă în crengi.

Cu toate acestea teoria fusese utilizată de către poeții operei Dolce Stil Nova. fiind instuiți în științele naturii. . Însă.Pe când Francesco de Barberini și Petrus de Abano urmau împreună Universitatea din Padua. la rândul lui. cei doi studiaseră optica medievală. Francesco se folosețte. nu o redă în mod complet. în conformitae cu textele lui Platon. Legea predominată a fizicii optice o reprezenta Teoria Extra-emiterii Luminii. Giotto integrează circumspecția din lucrările lui Francesco în frescele sale de lângă poarta de nord a capelei. aceasta fiind o putere pur transcendentă. Legea fusese respinsă în Evul Mediu din pricina imposibilității ca ochiul uman să poată prelungi un corp fizic până la infinit. și în schimb optează pentru adăugirea cărții și a coroanei. pentrua a crea o metaforă legată de limitele umane. de această metaforă în operele sale. creând un imagine alungită în raport cu distanța dintre ochi și obiectul privit. cu circumferența pămîntească. conform căreia lumina se propaga din ochiul privitorului. devenind un simbol al virtuozității și al salvării suflrtului cu ajutorul cunoașterii. respectiv ale lui Aristotel. omul nu putea vedea în toate direcțiile și la distanțe infinite. pentru a susține dorința umană de a se apropria cât mai mult de puterea demiurgului. Altminteri spus.

.

 Din păcate acestei imagini îi lipsește textul care ar fi fost folositor.  Prudența desenează într-o carte cu ajutorul unui compas. simbol al arhitectului și al meșteșugarului.  Aceasta este o fată tânără. putând să se înțeleagă mai bine contextul mesajului. două elemente care alcătuiesc Prudența.  Se face distincția între memorie și recauțiune. . fresca aflată pe peretele sudic al capelei.Prudența. așezată pe un podium de tip universitar în timp ce privește într-o oglindă. redă imaginea unnei doamne care întruchipează intelectualitatea și munca artistică. o întruchipare a memoriei și a precauțiunii.

Menit să fie un act al retoricii circumspecșiei.Retorica Vizuală și Cunoașterea Vizuală Giotto crează Circumspecția ca fiind un portret menit să prezinte psihologia patronului. nu chipul său fizic. se folosesc de mesajul asocierii viziunii cu generalizarea științelor pentru a putea îndeplini efecte de tip mnemonic. . cât și cea a lui Francesco. redă talentul artistului dea putea crea metafore cu ajutorul imaginilor. Atât Prudența lui Giotto.

.

Eva Frojmovič. Circumspecția lui Giotto. sursa www.com.  . secolul al IV-lea  Fotografia statuii lui Enrico Scrovegni.Wikipedia. traducere în limba engleză Ilustrații de Giotto de Bondone și Francesco da Barberino.