You are on page 1of 12

Fazele infractiunii sunt etapele pe care le parcurge infractorul in savarsirea faptei prevazute de legea penala, din momentul aparitiei

ideii infractionale si pana la consumarea faptei. Acestea sunt valabile numai in cazul infractiunilor intentionate.

Fazele: z1h15hr 1) Faza interna 2) Faza actelor preparatorii 3) Faza actelor de executare (Tentativa) 4) Consumarea infractiunii

1) Faza interna Are 3 etape: a) Aparitia ideii infractionale b) Deliberarea c) Luarea hotararii Are o durata mai mica sau mai mare, in functie de modalitatea intentiei. Are durata mai mare in cazul faptelor comise cu intentie premeditata si are o durata foarte mica in cazul faptelor comise cu intentie repentina. Faza interna exista la orice infractiune intentionata si nu se pedepseste (nu se sanctioneaza). Asta, deoarece, atata timp cat hotararea ramane o simpla convingere a persoanei, ea nu pune in pericol valoarea ocrotita de legea penala. Faza interna este susceptibila de anumite exceptii. Ex: Infractiune de amenintare

Producerea sau procurarea mijloacelor in vederea comiterii unei infractiunii sunt acte de pregatire. care poate consta in acte de natura materiale (ex: procurarea unei arme) sau de natura intelectuala (Ex: culegerea de informatii). Legea le asimileaza actelor de executare. asimileaza actele de pregatire cu actele de executare. 173 (2). . ci este o infractiune de sine statatoare. cod penal -. fapta de amenintare nu are nimic de a face cu faza interna a infractiunii cu care se ameninta. prin natura lor. 166. care are propria sa faza interna. 2) Faza actelor preparatorii Prima dintre fazele infractiunii. Actele de pregatire nu sunt sanctionate. actele de pregatire nu beneficiaza de o impunitate totala intrucat legea prevede sanctionarea lor in doua ipoteze: a) Sanctionarea ca fapte de sine statatoare a actiunilor care. 285 cod penal -. care se exteriorizeaza. In schimb.Aceasta se sanctioneaza ca fapta distincta. Ex: art. 165. 159 -. precum si luarea de masuri in vederea comiterii infractiunilor prevazute in art. constituie acte de pregatire -. art. printr-o dispozitie expresa. “Se considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor. Trebuie facuta precizarea ca actele de pregatire nu se sanctioneaza ca atare. 158 raportat la infractiunea de tradare prin ajutorarea inamicului”. b) Situatia in care legiuitorul. cazul pregatirii pentru falsificarea de moneda. 156. 1661 si art. In realitate. 163. 157.

in vreme ce actul de executare este apt sa lezeze valoarea ocrotita. Ex: Persoana care ia mulajul cheii de la casa de bani Exista si acte de executare care au caracter echivoc. actul de pregatire nu are aptitudinea de a pune in pericol valoarea ocrotita de norma penala sau aptitudinea de a produce rezultatul. respectiv sa puna in pericol obiectul juridic prin consumarea infractiunii.Delimitarea actelor de pregatire de cele de executare a) Criteriul subiectiv Potrivit acestuia. Ex: Cumpararea unei cantitati de otrava Exista acte de pregatire care au caracter univoc. Uneori. Nici criteriul obiectiv nu e utilizat in toate situatiile. aptitudinea unui act de a produce rezultatul nu rezulta din natura actului. Ex: Omorarea prin intoxicare cu doze zilnice de otrava . Ex: Patrunderea intr-o locuinta Intentia nu rezulta din actul de executare. Exista si alte situatii in care un act poate sau nu poate fi act de executare dupa cum se refera la o persoana sau alta. ea trebuie dovedita prin alte mijloace. ci din alte imprejurari. actul de pregatire are caracter echivoc in sensul ca nu releva intentia. in timp ce actul de executare are caracter univoc. b) Criteriul obiectiv Potrivit acestuia. respectiv pune in evidenta intentia de a comite o infractiune.

actul de executare este uciderea unei persoane Exista situatii in care se retine ca act de executare o fapta neprevazuta expres de norma de incriminare. 3) Faza actelor de executare -. ci si actul aflat in imediata apropiere a celui dintai. tentativa consta in punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea. Tentativa Potrivit art. Ex: . executare care fie nu a fost dusa pana la capat. act de executare) Delimitarea se poate face doar prin utilizarea mai multor criterii.Hotul aflat langa cotetul gainii (tentativa) . dar constituie o tentativa si nu un act de pregatire. fie nu a produs rezultatul prevazut de norma de incriminare. cod penal. . Ex: Punerea de zahar in ceaiul unui diabetic c) Criteriul formal Potrivit acestui criteriu.Aplicarea unei singure doze nu e un act susceptibil de a produce moartea. constituie act de executare numai acel act care este expres prevazut de norma de incriminare. Ex: La omor. 20. in masura in care releva intentia de a savarsi infractiunea.Patrunderea in incaperea unde se afla bunurile care urmeaza sa fie extrase (tentativa -. Pe aceasta baza se poate afirma ca reprezinta act de executare nu doar actul prevazut in mod expres in norma de incriminare. Un act care prin natura lui e act de pregatire. intr-un caz concret e susceptibil sa produca moartea.

dar rezultatul nu s-a produs. Suntem in prezenta tentativei imperfecte atunci cand actul de executare a fost intrerupt. fiind imobilizat. fie in abstract. Exista o tentativa improprie atunci cand rezultatul nu s-a produs din cauza ca mijloacele folosite nu puteau duce la lezarea obiectului juridic fie in concret. dar nu reuseste sa traga.Formele tentativei: In functie de momentul pana la care a fost adus actul de executare se face distinctie intre: a) tentativa perfecta (terminata) b) tentativa imperfecta (intrerupta) Suntem in prezenta tentativei perfecte atunci cand actul de executare a fost adus pana la capat. Tentativa improprie poate fi clasificata in: a) Tentativa relativ improprie b) Tentativa absolut improprie . Ex: Infractorul indreapta arma in directia victimei. interventie indreptata spre impiedicarea producerii rezultatului. dar rezultatul nu s-a produs datorita modului gresit de utilizare a acestor mijloace. atat in abstract. cat si in concret. astfel incat nu mai era posibil producerea rezultatului. Intreruperea se poate datora si unor cauze straine de vointa autorului sau chiar datorita vointei acestuia. Neproducerea rezultatului se poate datora unor imprejurari straine de vointa infractorului sau chiar de interventia autorului. In functie de cauza neproducerii rezultatului avem: a) tentativa proprie b) tentativa improprie Exista o tentativa proprie atunci cand mijloacele folosite erau apte sa produca rezultatul.

In acest caz. Fapta putativa nu se pedepseste. Avem de a face cu o tentativa absolut improprie atunci cand se incearca uciderea victimei prin farmece. . in abstract. deci nu este posibila lezarea obiectului juridic. mijloacele folosite sunt inapte.Atunci cand infractorul administreaza o cantitate de otrava care se dovedeste insuficienta pentru a produce moartea. Exista o tentativa relativ improprie: . Trebuie sa se faca distinctie intre inexistenta obiectului material si aflarea obiectului in alta parte decat cea in care se credea. Efectele care se produc sunt diferite. dar arma nu functioneaza.Exista o tentativa relativ improprie atunci cand rezultatul nu s-a produs datorita insuficientei si diferitelor mijloace folosite ori datorita faptului ca obiectul material nu se afla la locul unde credea faptuitorul. sa produca rezultatul. prin natura lor. desi mijloacele folosite aveau aceasta aptitudine. . . Tentativa absolut improprie nu se pedepseste. deoarece nu exista obiectul material. dar datorita defectiunilor nu produc rezultatul. sa produca rezultatul. Exista o tentativa absolut improprie atunci cand consumarea infractiunii nu era posibila datorita modului in care era conceputa executarea. mijloacele folosite sunt apte. prin stropire cu apa sfintita etc.Atunci cand infractorul incearca sa ucida victima cu o arma de foc. In aceasta situatie.Atunci cand obiectul material se afla in alta parte decat credea faptuitorul.

desi existent. desi avem tentativa si legea prevede sanctiune pentru aceasta. Exista doua situatii in care. Legiuitorul roman a optat. Dispozitia privind sanctionarea tentativei poate fi cuprinsa in textul care sanctioneaza o anumita fapta sau poate fi cuprinsa intr-un text distinct. cu referire la o grupa de infractiuni. Cuantumul pedepsei Se face distinctie intre sistemul parificarii pedepsei si sistemul diversificarii pedepsei. nu poate fi lezat prin mijloacele folosite. In primul caz. Astfel. Pedeapsa e cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului aplicat in cazul infractiunii consumate. pe baza citeriului diversificarii pedepsei. tentativa se pedepseste atunci cand e prevazuta in mod expres si cu o pedeapsa mai mica decat la infractiunea consumata. Sanctionarea tentativei Se face distinctie intre sanctionarea limitata si sanctionarea nelimitata a tentativei. In cel de-al doilea caz sanctiunea se face in limite mai reduse decat in cazul infractiunii consumate. se aplica aceeasi pedeapsa ca si pentru fapta savarsita.Tentativa absolut improprie nu se pedepseste datorita faptului ca obiectul material. totusi infractiunea nu este sanctionata: a) Desistarea b) Impiedicarea producerii rezultatului . in materia sanctionarii tentativei pentru sanctionarea limitata. Sanctionarea nelimitata presupune ca tentativa se pedepseste intotdeauna. in vreme ce sanctiunea limitata presupune ca tentativa se pedepseste atunci cand legea prevede expres acest lucru.

. In cazul infractiunii contra unei persoane. ea afla in mod necesar despre savarsire. . datorita imprejurarii ca obiectul material lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se afla. astfel ca din acel moment nu mai e posibila desistarea. . in primul rand atunci cand a ajuns la cunostinta autoritatilor sau atunci cand alte persoane iau conostinta de savarsirea ei (martori oculari). Nu vom fi in prezenta unei desistari atunci cand infractorul a fost surprins si impiedicat sa continue actul de executare ori atunci cand nu a putut continua actul de executare. Aceasta intrerupere nu poata sa survina decat inainte ca actul de executare sa se fi incheiat. ceea ce nu constituie un impediment la desistare.Trebuie sa avem o intrerupere a actului de executare. datorita rezistentei victimei ori cand continuarea actului nu a fost posibila. In cazul infractiunii contra patrimoniului. Conditii cumulative: . inainte de descoperirea faptei.Desistarea sa fi avut loc inainte de descoperirea faptei.a) Desistarea Este specifica tentativei imperfecte. fapta se considera descoperita si atunci cand victima a luat cunostinta de savarsirea infractiunii. Fapta se considera descoperita. ceea ce inseamna ca renuntarea la repetarea actului de executare nu echivaleaza cu renuntarea. Consta in intreruperea actului de executare din propria initiativa a infractorului. atunci cand victima este prezenta la locul savarsirii infractiunii.Intreruperea actului de executare sa se datoreze vointei libere a infractorului.

deci nu putea fi prevazut. Desistarea nu este o cauza de impunitate absoluta. Fapta constituie tentativa. fie aceasta conduita nu a avut loc si suntem in prezenta unei infractiuni consumate.Impiedicarea trebuie sa fie efectiva. . cod penal -. 216. Art.Impiedicarea sa fie rezultatul vointei libere a infractorului (transportarea victimei la spital). calomnia sunt fapte care se consuma chiar in momentul savarsirii actiunii sau inactiunii. c) Infractiunile de executare prompta Insulta. insa ea nu se pedepseste. Infractiunea de insusire a bunului gasit . .Efectele desistarii: Desistarea nu inlatura tentativa. Daca ceea ce infractorul a savarsit pana in momentul desistarii constituie o alta infractiune.Actul de executare sa se fi incheiat. nu doar o incercare. d) Infractiunile omisive In cazul acestor actiuni fie a avut loc conduita pozitiva la care legea obliga. b) Infractiunile praeterintentionate Rezultatul mai grav este produs din culpa. el va raspunde pentru aceasta. Infractiuni la care nu este posibila tentativa a) Infractiunile din culpa Deoarece tentativa ate la baza o hotarare de a comite actiunea. b) Impiedicarea producerii rezultatului Este specific tentativei perfecte. Presupune indeplinirea mai multor conditii: .

Trebuie facuta precizarea ca infractiunea continuata poate cunoaste o tentativa.La infractiunile comisive prin omisiune este posibila tentativa. Momentul consumarii difera in functie de natura infractiunii. deoarece. Infractiunile de rezultat se consuma in momentul producerii rezultatului. ea poate avea tentativa. Infractiunile cu durata de consumare Exista doua momente: . Afirmatia este eronata. e) Infractiunile de obicei Ex: Prostitutia In literatura de specialitate se afirma ca nu este posibila tentativa la infractiunea continua. Ex: Situatia mamei care ia hotararea de a-si omori copilul prin nealaptare. Ex: Ipoteza furtului de energie electrica S-a mai spus ca nu este posibila tentativa la infractiunea continuata. este caracterizata de producerea urmarilor prevazute de norma de incriminare. Infractiunile formale se consuma in momentul in care are loc actiunea sau inactiunea. Ex: Tentativa de furt savarsita in forma continuata 4) Consumarea infractiunii (infractiunea consumata) Ca ultima faza. in masura in care toate actele care o compun au ramas in faza tentativei. in realitate.Momentul consumarii .

Momentul epuizarii Aceste infractiuni se consumain momentul in care sunt intrunite toate elementele cerute de norma de incriminare si se epuizeaza in momentul ultimei actiuni sau inactiuni sau in momentul in care actiunea inceteaza. exista doua momente importante in savarsirea actiunii de furt: 1) Scoaterea bunului din posesia proprietarului. furtul se consuma atunci cand infractorul a reusit sa duca bunul acolo unde vroia sa-l ascunda. d) Teoria aprehensiunii Potrivit acesteia. furtul se consuma atunci cand infractorul a mutat din loc bunul pe care vroia sa-l sustraga. c) Teoria ilatiunii Potrivit acesteia. Distinctie intre tentativa si infractiune consumata Tentativa se sanctioneaza in limite reduse la jumatate. furtul se consuma in momentul in care autorul a atins bunul pe care vroia sa-l sustraga. a) Teoria contractiunii Potrivit acesteia. furtul se consuma atunci cand bunul a iesit din posesia detentorului legal si a intrat in posesia de fapt a celui care l-a sustras. b) Teoria amonarii Potrivit acesteia. 2) Intrarea bunului in stapanirea de fapt a autorului infractiunii. Potrivit acestei teorii.. furtul se consuma atunci cand infractorul a apucat bunul pe care vroia sa-l fure. . e) Teoria apropriatiunii (consacrata de codul penal roman) Potrivit acesteia.

Cele doua momente au loc prin aceeasi actiune. dincolo de acest moment infractiunea fiind consumata. Prin urmare exista tentativa pana in momentul in care bunul iese din posesia proprietarului si intra in posesia autorului infractiunii. intre ele neexistand un moment de pauza. .