Semiologie

Introducere
Pentru necesitãþi didactice a fost redactat prezentul caiet de semiologie pe baza cursurilor pentru rezidenþi din primãvara anului 2007 ºi a bibliografiei. Prima intenþie este de a pune la îndemâna rezidenþilor un material orientativ printr-un set de liste de simptome ce caracterizeazã sindroamele psihopatologice standard (tipice, ideale). Ca referinþã se folosesc criteriile de diagnostic ale episoadelor din principalele afecþiuni psihiatrice aºa cum apar ele în ICD-10 ºi DSM-IV, care în mare mãsurã se referã la astfel de sindroame sau pot fi reduse la ele. Pentru fiecare sindrom de bazã s-au mai formulat: - O caracterizare generalã ce face legãtura ºi cu trãirile psihice normale ºi încearcã sã surprindã ceea ce e esenþial în sindromul respectiv ºi aria sa de cuprindere. - Prezantarea criteriilor de diagnostic din ICD-10 ºi DSM-IV în cazurile în care existã o evidentã corelaþie între un sindrom psihopatologic ºi prezentãrile standardizate ale unor episoade clinice prezentate în aceste manuale. - O listã cât mai completã a simptomelor ce apar în sindromul respectiv, aºa cum sunt comentate acestea de diverºi autori. Sintetizarea acestora e orientatã pentru unele sindroame de perspectiva: subiectivã, cognitivã, somaticã ºi comportamentalã. Desigur, la diverse sindroame aceste perspective au importanþã inegalã ºi nu totdeauna au relevanþã, esenþiale rãmânând trãirile subiactive. Existenþa acestui material poate ajuta la întocmirea "listei de simptome" a unui episod psihopatologic la un moment dat, fapt ce urmeazã sã susþinã diagnosticul. Scalele de evaluare cantitativã pot fi aplicate separat. Definirea simptomelor, care se va face în final, are la bazã sistemul SCAN, DSM-IVºi AMDP. La fiecare sindrom se menþioneazã ºi principalele intersecþii ºi comorbiditãþi. Iar uneori, durata, în mãsura în care referinþa e la episod. În fiecare caz clinic, tabloul psihopatologic se poate centra pe unul sau mai multe sindroame standard, fapt ce va antrena ºi prezenþa unor simptome specifice acestora. În cele din urmã esenþialã va fi tot lista de simptome care justificã etichetarea prezenþei unor sindroame. Este important sã se noteze ordinea apariþiei ºi dispariþiei simptomelor precum ºi intensitatea lor la evaluãri fãcute la diverse date. Un diagnostic clinic este mult mai complex dacât identificarea semiologiei. El presupune evaluarea terenului, factorilor etiopatogenici, a funcþionãrii sociale etc. Problematica ºi semiologia tulburãrilor de personalitate nu e abordatã în acest caiet. Identificarea simptomelor se face prin orice mijloc disponibil: interviu (dialog) repetat cu pacientul, folosind întrebãri deschise ºi închise sub forma de interviu structurat, semistructurat ºi liber; observarea pacientului în timpul interviului ºi în afara acestuia pe perioade variabile de timp; informaþii obþinute de la aparþinãtori, persoane apropiate, oficialitãþi, colegi, asistenþi sociali; investigaþii psihologice þintite etc. Pentru orice simptom mai important e util sã se noteze exemple, de ex. pentru: delir bizar, depersonalizare, dezorganizare ideo-verbalã, pseudohalucinaþii, controlul gândirii, etc. Important este sã se noteze intensitatea ºi dinamica lor în timp. Actualul caiet va fi reeditat în urma observaþiilor rezidenþilor ºi psihiatrilor din Clinica psihiatricã Timiºoara ºi de pretutindeni. El deschide seria unor caiete didactice pentru rezidenþi, urmãtorul centrându-se pe tema interviurilor, diagnosticului psihiatric ºi a instrumentelor standardizate de evaluare. Timiºoara, August 2007 Prof. Dr. Mircea Lãzãrescu medic rezident Magda Blaj

1

Caracterizare generalã
Semiologia psihiatricã poate fi prezentatã din mai multe incidenþe. Un aspect e cel al definirii simptomelor psihopatologice. Acestea sunt înþelese, de obicei, ca modificãri ale unei funcþii psihice simple cum ar fi atenþia, dispoziþia afectivã, autocontrolul comportamental. Sintetizarea funcþiilor psihice, deci ºi a simptomelor psihopatologice se poate face dupã diverse criterii. În prezentul caiet nu se va face o prezentare sinteticã a simptomelor în perspectiva funcþiilor psihice. Definiþii ale simptomelor sunt prezentate în partea aIIa, în ordine alfabeticã. Prin sindrom se înþelege de obicei un ansamblu complex de simptome ce se întâlnesc frecvent împreunã. În psihopatologie, principalele sindroame au un corespondent într-o trãire specialã, fundamentalã a persoanei umane (tristeþe, fricã, euforie, convingere etc.). Se presupune cã la baza sindroamelor ar sta o tulburare specificã. Sindroamele stau la baza tabloului clinic al episoadelor psihopatologice. Ele pot fi mai simple sau mai complexe. Exemple de sindroame simple ar fi: stuporul (în sens de nemiºcare într-o poziþie durabilã), retragerea socialã, reducerea vigilitãþii conºtiente. Exemple de sindroame complexe ar fi: depresia inhibatã, starea maniacalã, deliriumul. Simptome ºi sindroame simple se combinã deseori cu tablouri clinice relativ constante cum ar fi: starea delirant halucinatorie, starea (macrosindromul) dezorganizãrii ideo-verbale ºi comportamentale schizomorfe. Oricum, unele sindroame au un numãr mai mic de "simptome", altele mai mare. Pentru uz didactic se pot descrie sindroame "tipice" sau "standard". Ele nu se regãsesc în aceastã formã în Clinicã; uneori sunt prezente doar o parte din simptome, alteori se combinã douã sau mai multe sindroame standard: de ex. depresiv, anxios, delirant halucinator. În evaluarea unui episod psihopatologic, sindroamele sunt elemente de referinþã. Se stabileºte ce combinaþie sindromaticã este prezentã ºi care simptome pot fi identificate, precum ºi intensitatea acestora. Lista principalelor sindroame standard: - Sindromul anxios - anxietate generalizatã - Sindromul anxios - atac de panicã - Sindromul fobic - Sindromul obsesiv-compulsiv - Sindromul depresiv - Sindromul maniacal - Sindromul conversiv-disociativ - Sindromul de depersonalizare-derealizare - Sindromul de transparenþã-influenþã - Sindromul delirant - Sindromul halucinator - Sindromul cataton - Sindromul schizo-paranoid - Sindromul schizo-deficitar - Sindromul schizo-dezorganizat - Sindromul de delirium - Sindromul demenþial 2

Sindromul anxios - anxietate generalizatã
Anxietatea este trãitã ºi în normalitate ca sentiment al unui pericol iminent, neprecizat ca sursã, mod de manifestare, timp ºi loc. Trãirea anxietãþii pune subiectul în tensiune psihocorporalã, cu investigarea continuã a ambianþei, hipervigilenþã, acordarea organelor de recepþie ºi execuþie la nivel crescut de performanþã, neliniºte psihomotorie. În biologic se întâlneºte starea de alertã a animalelor în faþa unor pericole potenþiale. Pentru om factorii ce favorizeazã anxietatea pot fi: informaþii insuficiente, noutate ºi surprizã, conºtienþa incapacitãþii de reacþie la pericol, etc. Anxietatea este trãitã în egalã mãsurã subiectiv conºtient, ºi corporal, neurovegetativ ºi ca neliniºte comportamentalã. Ea se însoþeºte de îngrijorare, de nesiguranþã privitor la evoluþia evenimentelor ce-l privesc pe subiect ºi pe cei apropiaþi. Subiectul e centrat pe un prezent punctiform orientat spre un viitor imediat nesigur. În psihopatologie anxietatea generalizatã poate însoþi mai des depresia, dar, practic, orice sindrom psihopatologic. Deasemenea se întâlneºte în multe suferinþe somatice.

Criterii de diagnostic DSM-IV: 1. fricã excesivã sau îngrijorare prezentã de cel puþin 6 luni 2. persoanei în cauzã îi este greu sã-ºi controleze îngrijorarea 3. anxietatea ºi îngrijorarea sunt asociate cu 3 (sau mai multe) dintre urmãtoarele 6 simptome prezente de cel puþin 6 luni: - neodihnit, tulburat sau nervos - oboseºte uºor - concentrare dificilã sau senzaþie de gol în minte - iritabilitate - tensiune muscularã - tulburãri de somn (insomnie de adormire sau de trezire, somn neodihnitor, nesatisfãcãtor)

Criterii de diagnostic ICD-10: 1. simptome prezente mai multe zile, cel puþin câteva sãptãmâni în ºir 2. aprehensiune (temeri despre viitoare nenorociri, sentimentul de a fi pe marginea prãpastiei) 3. tensiune motorie (frãmântare permanentã, cefalee tip tensiune, tremurãturi, incapacitate de relaxare) 4. hiperactivitate vegetativã (ameþeli, transpiraþii, tahicardie sau tahipnee, disconfort epigastric, gurã uscatã)

Durata: Cel puþin ºase luni Interferenþe ºi comorbiditãþi: depresie, obsesie, fobie, schizofrenie, demenþã, delirium
3

Listã de simptome
SUBIECTIV • sentimentul continuu a unui pericol neprecizat, nelocalizat în timp ºi spaþiu • îngrijorare excesivã privitor la ce se poate întîmpla în viitorul apropiat • nervos, tulburat, încordat • oboseºte repede • iritabilitate, irascibilitate • nerãbdare • sentiment de nesiguranþã interioarã • sentimentul de vulnerabilitate • indecizie • senzaþie de tensiune psiho-corporalã • reacþie de tresãrire • teamã de întuneric • teamã de singurãtate • teamã de persoane necunoscute • preocupare faþã de senzaþiile corporale • starea de rãu subiectiv se accentueazã vesperal SOMATIC (pe musculatura striatã ºi netedã) • dissomnie - dificultate de adormire - treziri frecvente cu coºmaruri - somn neodihnitor • hipertonie muscularã, dureri musculare • obosealã la trezire • imposibilitate de relaxare • tresãriri musculare, blocaje musculare • tremor • uscãciunea gurii • apãsare în piept • cefalee vesperalã de tip tensiune • transpiraþii • palpitaþii, tahicardie, puls accelerat • dureri abdominale, balonare, borborisme • regurgitaþii, eructaþii • greaþã, vãrsãturi • diaree / constipaþie • scãdere în greutate (datoritã catabolismului) • creºtere în greutate prin polifagie • polakiurie, micþiuni imperioase • ejaculare precoce • frigiditate • amenoree • pierderea libidoului • piloerecþie • parestezii, senzaþie de arsurã, furnicãturi, roºeaþã • dermografism accentuat COMPORTAMENTAL • nevoia de protecþie, companie • neliniºte psiho-motorie (nu poate sta locului, îºi frãmântã mâinile, îºi roade unghiile) • îl deranjeazã zgomotul (iritare, tresãrire la zgomote) • miºcare permanentã ºi investigatoare a ochilor • voce tremuratã • posturã încordatã • imposibilitate de relaxare • încruntare • facies încordat • mimica exprimã îngrijorare, este mereu tensionat • hiperreactivitate psiho-motorie • vorbire precipitatã • orientare spre viitorul periculos (Subiectul este absent la prezent ºi orientat spre un viitor imediat, pe care-l considerã periculos. Nu e preocupat de trecut sau de viitorul îndepãrtat.) • gândire - senzaþie de gol în minte - gânduri pline de îngrijorare - preocupare faþã de moarte - ideaþie dezordonatã, greu de menþinut pe o singurã temã - scãderea randamentului intelectual ºi profesional • memorie - hipomnezie (în sens de fixare dificilã a datelor noi) • percepþie - intensificatã în raport cu ambianþa pe care o investigheazã continuu - cenestopatii COGNITIV • atenþie - concentrare dificilã - mobilã, de investigare - hipervigilitate - persistenþa atenþiei dificilã - fixare dificilã

4

între atacuri existã intervale libere de simptome anxioase Durata: atinge maximul în decurs de 10 minute Interferenþe ºi comorbiditãþi: anxietate generalizatã. (rar. Constã din sentimentul unui rãu subiectiv intens de moarte iminentã. Dar. etc. vertij.câteva minute sau mai mult 4. rareori mai mult.atac de panicã debut brusc-duratã limitatã la câteva minute Are ca echivalent în normalitate spaima puternicã ce se întâlneºte la om ºi la animale. frica de moarte 12. tahicardie 2. cã îºi pierde controlul. De aceea se cere diferenþierea de crizele conversive somatice psihogene prin lipsa contextului de declanºare. febrã sau frisoane Criterii de diagnostic ICD-10: 1. a impresionãrii anturajului ºi prin amploarea fenomenelor neurovegetative. Mai poate apãrea în tulburarea bipolarã. subiectul poate trãi o anxietate anticipatorie. furnicãturi) 13. greaþã sau disconfort abdominal 8. ca tulburare de panicã). nesiguranþã a mersului. în contextul tulburãrilor fobice. durerii toracice. de obicei de câteva minute. dimineaþa – seara. în sensul cã e preocupat sau îngrijorat de eventualitatea reapariþiei unui nou atac. transpiraþii 3. mai ales în corelare cu agorafobia. înnebuneºte. deseori. ritm de apariþie (zilnic. sãptãmânal. derealizare. mai multe atacuri de panicã într-o perioadã de o lunã care: . durata .apar în circumstanþe în care nu existã un pericol obiectiv . Îngrijorarea ce însoþeºte starea dramaticã de panicã poate conduce la manifestãri hiperexpresive. frica de a-ºi pierde controlul sau de a înnebuni 11. care îngrijoreazã subiectul. cãdere în gol. ameþeli. derealizare. durata. de anxietate generalizatã. senzaþie de sufocare 6. derealizare.). ambianþei ce favorizeazã apariþia atacului de panicã. Este necesar. Se cere o descriere detaliatã a simptomelor. E preocupat de oprirea inimii.nu se datoreazã unor situaþii previzibile sau cunoscute . senzaþia de cãdere. tremurãturi 4. înãlþime. somn etc. senzaþie de neputinþã 9. senzaþia de lipsã de aer sau de asfixiere 5. familia ºi medicul. . un diagnostic diferenþial amãnunþit. parestezii (amorþealã. teamã secundarã de a muri. Criterii de diagnostic DSM-IV (4 sau mai multe simptome. în psihopatologie sindromul nu apare reactiv la un eveniment comprehensibil. Atacul de panicã prezintã multiple simptome somatice obiective. Este o tulburare paroxisticã ce se instaleazã brusc ºi are duratã limitatã. depersonalizare 10. debut brusc al palpitaþiilor. Dupã producerea unui atac de panicã.Sindromul anxios . sufocare.) Atacul de panicã poate apãrea ca unic fenomen psihopatologic. debut brusc): 1. sau în context depresiv. mai ales în împrejurãri asemãnãtoare cu cele în care a apãrut primul (de ex: aglomeraþie. palpitaþii. depersonalizare 2. durere în piept sau disconfort 7. etc. lunar. vertij. de pierderea controlului sau de a înnebuni 3. schizofrenie ºi suferinþe organic-cerebrale. cefalgie. fobie 5 .

neatent la ambient . balonare. de investigare . în sens de îngrijorare faþã de apariþia unui nou atac • sentiment de nesiguranþã interioarã • vulnerabilitate COGNITIV (în timpul crizei) • atenþie . este mereu tensionat • pupile dilatate • exoftalmie • reactivitate psiho-motorie • vorbire precipitatã • orientare spre viitorul periculos 6 . tahicardie. companie • neliniºte psiho-motorie (nu poate sta locului. oscilaþii de tensiune arterialã • transpiraþii • tremor • valuri de cãldurã. îngrozit • miºcare permanentã ºi investigatoare a ochilor • scrâºnete din dinþi • voce tremuratã • posturã încordatã • imposibilitate de relaxare • încruntare • facies încordat • mimica exprimã îngrijorare. blocaje musculare • mâini reci • dificultate de înghiþire • oftat • dureri abdominale.preocupare faþã de moarte .Listã de simptome SUBIECTIV • frica de moarte iminentã • frica de a-ºi pierde controlul sau de a înnebuni • sentiment de derealizare. eructaþii • diaree / constipaþie • dermografism accentuat • polakiurie.hipervigilitate . micþiuni imperioase • uscãciunea gurii • congestie / paloare • piloerecþie • polipnee • ROT vii COMPORTAMENTAL • nevoia de protecþie. puls accelerat. îºi roade unghiile) sau stã nemiºcat.persistenþa atenþiei dificilã .mobilã. depersonalizare • senzaþie de cãdere în gol • teroare psihicã • anxietate anticipatorie. nesiguranþã a mersului • parestezii • imposibilitate de relaxare • vedere înceþoºatã • senzaþie de leºin • senzaþie de nod în gât • hipertonie muscularã. frisoane • dispnee • senzaþie de sufocare • apãsare în piept • greaþã.fixare dificilã • percepþie . borborisme • regurgitaþii.concentrare dificilã .gânduri pline de îngrijorare . dureri musculare • spasme musculare. vãrsãturi • vertij. îºi frãmântã mâinile.foarte concentrat perceptiv pe propriul corp • gândire .ideaþie dezorganizatã. dezordonatã SOMATIC • palpitaþii.

în grupuri. Fobii sociale Criterii de diagnostic DSM-IV: 1. În afara situaþiilor fobogene nu prezintã tulburãri. în situaþii fobogene. greaþã 7. nevoie imperioasã de a urina 8. anxietatea trebuie sã fie limitatã la situaþii sociale particulare 3. comparativ mici (opuse mulþimilor) ex. simptomele. care declanºeazã gânduri sau acte repetive (compulsive). situaþiile fobice sunt evitate ori de câte ori este posibil 7 . scãdere a respectului de sine 4. obiecte ascuþite etc. tremor al capului 6. conduitã care în normalitate se învaþã în ontogenezã ºi prin experienþe de viaþã (existã ºi frici care au o valoare simbolicã). tunete. tulburarae apare în anumite împrejurãri. Subiectul poate manifesta o anxietate anticipatorie. psihologice. Existã ºi "fobii obsesive": de microbi. în împrejurãri inevitabile cautã sã traverseze cât mai repede situaþia. foc. mai ales în aglomeraþii. evitarea situaþiilor sociale pânã la izolare socialã Criterii de diagnostic ICD-10: 1. el dezvoltã o conduitã de evitare ºi asigurare (în sensul de a fi sprijinit. comportamentale sau vegetative.). Fobia este un sindrom situaþional. etc. protejat de cineva puternic în situaþiile fobogene). în contact cu acestea subiectul are o stare subiectivã neplãcutã. îndepãrtate de cele familiale ºi protective. teama de a fi privit de alþi oameni. Principalele direcþii sunt: -fobiile sociale (de a se manifesta în faþa unui public ce-l poate critica. ºi nu secundare altor simptome ca deliruri sau gânduri obsesive 2. trebuie sã fie manifestãri primare ale anxietãþii. pe mãsurã ce aceasta se apropie el se preocupã intens de evenimentele ce vor veni. teama de a fi criticat 3. împrejurare în care deseori roºeºte).. mâncatul în public vorbitul în public 2. pânã la atac de panicã. roºeaþã a feþei 5. de anxietate progresivã.Sindromul fobic presupune evitarea sau asigurarea faþã de situaþia (obiectul) fobogenã care poate declanºa atacuri de panicã Fobia derivã din frica obiºnuitã. -agorafobia (fobia de spaþii publice. fapt ce creºte reactivitatea. spaþii înguste. animale. apã. fiind preocupat ºi îngrijorat de eventualitatea întâlnirii cu situaþia fobogenã. -fobiile speciale (de înãþime. Subiectul e conºtient de fobiile sale.

frica de a cãlãtori singur în trenuri. ºi nu secundare altor simptome ca deliruri sau gânduri obsesive 2. autobuze sau avioane Criterii de diagnostic ICD-10: 1. anxietatea trebuie sã fie limitatã la prezenþa situaþiilor sau obiectelor particulare 3.teama de a se expune la anumite boli Criterii de diagnostic ICD-10: 1. o trãsãturã proeminentã Fobii specifice (izolate) Criterii de diagnostic DSM-IV: 1. plimbare în afara casei sau cãlãtoria solitarã 3. ºi nu secundare altor simptome ca deliruri sau gânduri obsesive 2.înãlþimi .zbor . trebuie sã fie manifestãri primare ale anxietãþii. comportamentale sau vegetative. frica de mulþimi ºi locuri publice 4. locuri publice. fobii limitate la situaþii cu specificitate particularã: . comportamentale sau vegetative. anxietatea trebuie sã fie limitatã la cel puþin douã dintre urmãtoarele situaþii: mulþimi.animale obiºnuite . frica de a intra în magazine 3. sau a fost. situaþiile fobice sunt evitate ori de câte ori este posibil 8 . simptomele. frica de a pãrãsi casa 2.furtunã cu trãsnete . evitarea situaþiei fobice trebuie sã fie.consumarea anumitor alimente . psihologice. trebuie sã fie manifestãri primare ale anxietãþii.spaþii închise . psihologice.Agorafobie Criterii de diagnostic DSM-IV: 1.întuneric .vederea sângelui sau a leziunilor . simptomele.urinarea sau defecarea la toalete publice .

Listã de simptome SUBIECTIV • îngrijorare excesivã faþã de eventualitatea de a întâlni situaþia fobogenã • anxietate anticipatorie • sentiment de nesiguranþã interioarã • senzaþie de tensiune. fobiile specifice) • expunerea la aceºti stimuli declanºeazã rãspuns anxios de tip atac de panicã • nevoia de protecþie. obsesie (apariþia obiectului fobogen).gânduri pline de îngrijorare . este mereu tensionat (elemente prezente în afara zonei de siguranþã.preocupare faþã de obiectul fobiei SOMATIC • fãrã modificãri când se aflã în zona de siguranþã • modificãri de tip atac de panicã în afara zonei de siguranþã COMPORTAMENTAL • nevoia de protecþie.pãstratã cât timp se aflã în zona de siguranþã (unde nu existã elementul fobic) • gândire . în absenþa elementului fobic. depersonalizare 9 . agorafobia. pacientul funcþioneazã normal) Interferenþe ºi comorbiditãþi: depresie. hipocondrie. de a fi asigurat în împrejurãrile fobogene COGNITIV • atenþie . companie • neliniºte psiho-motorie • conduitã de evitare ºi asigurare • posturã încordatã • încruntare • facies încordat • mimica exprimã îngrijorare. încordare în apropierea situaþiei fobogene • fricã persistentã ºi iraþionalã faþã de stimuli specifici (fobia socialã.

dispoziþie depresivã. diminuarea capacitãþii de concentrare a atenþiei 5. dificultate de a gândi sau de concentrare a atenþiei. fiind cel mai rãspândit sindrom psihopatologic.dispoziþie depresivã 2. obiective) 9. idei de vinovãþie ºi de autodevalorizare 7. idei recurente suicidare fãrã un plan specific Criterii de diagnostic ICD-10: 1. repliere pe sine. cancer. indicatã subiectiv sau obiectiv (sau dispoziþie iritabilã) 2. indecizie (subiective. DZ. bradipsihie. o semnificativã scãdere în greutate în lipsa unei cure de slãbire (mai mult de 5% din greutatea corporalã/lunã) sau scãdere / creºtere a apetitului 4. Existã multiple combinaþii cu alte sindroame ºi deasemenea. Existã ºi modele animale pentru depresie. somn perturbat (insomnie de trezire) 10.acesta se caracterizeazã prin inhibiþie generalizatã. IM. reducerea stimei ºi a încrederii în sine 6. viziune pesimistã asupra viitorului 8. Depresia psihopatologicã poate apãrea în foarte multe condiþii. insomnie / hipersomnie 5. energie vitalã scãzutã 7. agitaþie psihomotorie sau lentoare psihomotorie (observate ºi de cãtre alþii. AIDS 10 . la fel ca cea patologicã. cu gândul inutilitãþii ºi morþii. fatigabilitate. În forma tipicã – standard. schizofrenie. gânduri recurente despre moarte (nu doar frica de a muri). Ea implicã retragerea omului din activitate ºi relaþionare socialã. idei sau acte de autovãtãmare sau suicid 9. Poate fi corelatã cu suicidul. energie vitalã scãzutã cu fatigabilitate ºi activitate diminuatã. o pronunþatã diminuare a interesului sau a plãcerii în ceea ce priveºte toate sau aproape toate activitãþile 3. e de obicei reversibilã. nu doar senzaþie subiectivã) 6. idei de inutilitate sau de vinovãþie (pânã la delir) 8. agitaþie sau lentoare psihomotorie Durata: Cel puþin douã sãptãmâni Interferenþe ºi comorbiditãþi: anxietate. deobicei în urma unei pierderi. multiple comorbiditãþi somatice.Sindromul depresiv Echivalentul în normalitate este tristeþea ºi depresia normalã ce apare la fiecare om. Tristeþea normalã. apetit diminuat (cu scãdere în greutate) 11. Criterii de diagnostic DSM-IV (cel puþin 4 simptome): 1. obosealã accentuatã dupã un efort mic 4. pierderea intereselor ºi a bucuriilor 3. senzaþii subiective cu repliere pe trecut.

diskinezie biliarã . tristã • dezinteres • anhedonie (lipsa capacitîþii de a se bucura) • obosealã care nu se corecteazã dupã repaus • lipsã de energie (astenie).idei delirante dismorfofobice (devitalizare.idei de inutilitate . dezinteres pentru prezent • viziune pesimistã asupra viitorului • stimã de sine scãzutã • scãderea încrederii în sine • absenþa sensului vieþii cu resimþirea corpului ca pe o povarã • suferinþã sufleteascã.hipokinezie . nehotãrâre. durere moralã • sentimentul scurgerii lente a timpului • tensiune interioarã.bradikinezie .idei suicidare .uneori hipersomnie • scãderea marcatã / creºterea apetitului • scãderea în greutate • coºmaruri • dureri musculare • greutate în picioare.persistenþã scãzutã • percepþie . neliniºte • experimentare negativã a vieþii • agravare matinalã SOMATIC • somn perturbat .diminuatã (obiecte percepute pal.insomnie de trezire . se modificã pragul algic • spasme pe organele interne .ruminaþii pe tema bolii ºi pe teme existenþiale . cap.hipermnezie selectivã pentru evenimentele negative din trecut COMPORTAMENTAL • miºcãri lente .cenestopatii • memorie . cu detalii puþine) .insomnie de adormire . ºters. pãr aspru ºi uscat • scãderea libidoului • gândire . estompat. ruinã • indecizie.rigiditate . spate • cefalee • greþuri • vãrsãturi • constipaþie • gura uscatã • meteorism • dureri articulare • nevralgii • accentuarea unor fenomene algice subclinice.gânduri recurente despre moarte .concentrare scãzutã .diminuatã cu concentrare pe evenimentele negative de viaþã .idei de vinovãþie .idei hipocondriace .accentuarea unor fenomene digestive • tonus muscular flasc (episod depresiv sever) • piele uscatã. ezitare • lipsa speranþei cu replierea pe trecut.debit ideativ diminuat .ideaþie scãzutã cantitativ .accentuarea crizelor de astm bronºic .Listã de simptome SUBIECTIV • dispoziþie depresivã. sentiment de incapacitate • sentimente de vinovãþie. incapacitate.bradipsihie . negare a unor pãrþi ale corpului) COGNITIV atenþie . izolare • abulie • plâns facil (incapacitatea de a plânge în depresia severã) • hipomobilitate a mimicii • latenþa rãspunsurilor • lipsa spontaneitãþii verbale • bradilalie • debit verbal diminuat • mutism • neglijarea propriei persoane • consum de alcool sau droguri • diminuarea tendinþelor la act • diminuarea îngrijirilor materne • diminuarea reacþiilor de apãrare • comportament suicidar 11 . inutilitate.totul este cenuºiu.lentoare ideaticã . lipsit de viaþã .stupor • agitaþie psihomotorie • posturã gârbovitã • facies depresiv • vestimentaþie în culori închise • retragere socialã.hipomnezie de fixare ºi de evocare (prin deficit de concentrare ºi de persistenþã a atenþiei) .

cheltuieli exagerate Durata: Cel puþin o sãptãmânã Interferenþe ºi comorbiditãþi: schizofrenie 12 . expansiv ºi euforic. rapidã ºi cu multiple asociaþii libere se cere diferenþiatã. de la hipomanie pânã la manie agitatã ºi confuzivã (furor maniacal).. iritabilã. nevoie redusã de somn (se simte odihnit dupã doar trei ore de somn) 3. stimã de sine crescutã sau grandiozitate 2. dar cu risc crescut pentru consecinþe dureroase Criterii de diagnostic ICD-10: 1.. idei grandioase sau supraoptimiste 8. optimism. Pe lângã varianta tipicã euforicã ºi sintonã. existã ºi varianta "disforicã". halucinaþii (predominant auditive) ºi simptome din seria schizofrenã. implicare excesivã în activitãþi ce conferã plãcere. în care apare episodic ºi în diverse intensitãþi. distractibilitatea atenþiei 5. energie crescutã. fugã de idei sau senzaþie subiectivã cã gândurile nãvãlesc în minte 5. dezinhibiþie generalizatã. În ansamblu se caracterizeazã prin tahipsihie. Sindromul maniacal e cel mai caracteristic pentru tulburarea bipolarã. de dezorganizarea ideo-verbalã din schizofrenie. creºterea volumui ºi vitezei activitãþii mentale 7. "Fuga de idei" ºi exprimarea verbalã. pierderea inhibiþiilor sociale normale 4. distractibilitatea atenþiei 6. în mãsura posibilului. ce induce buna dispoziþie celor din jur. logoree. cu atitudine ostil-agresivã. lipsa reticenþei. dispoziþie elevatã (sau iritabilã): de la jovialitate nepãsãtoare pânã la excitare aproape incontrolabilã 2. bunã încredere în sine ºi în viitor. tulburãri perceptuale 9. în cadrul cãreia subiectul e hipersociabil. presiune crescutã a vorbirii 4. hiperactivitate sau agitaþie psihomotorie 7. centrat pe un prezent cu deschidere optimistã spre viitor.. Criterii de diagnostic DSM-IV (cel puþin 3 dintre urmãtoarele simptome): 1.Sindromul maniacal În normalitate are corespondent în euforia sãrbãtoreascã. creºterea energiei vitale cu hiperactivitate ºi nevoie redusã de somn 3. Episodul se poate combina cu delir (congruent ºi incongruent). dispoziþie afectivã pozitivã. variantã în care existã o mixtare variatã cu depresia ºi/sau anxietatea. autoapreciere exageratã 6.

de capacitate. de bogãþie SOMATIC • insomnie • lipsa oboselii • energie fizicã crescutã • creºterea performanþelor fizice • apetit alimentar crescut • creºterea performanþei sexuale • creºterea libidoului • greutatea poate scãdea datoritã catabolismului crescut COMPORTAMENTAL • þinutã extravagantã.fugã de idei . fardare excesivã • privire prezentã.accelerarea cursului gândirii . care o poate înlocui pe cea euforicã • stimã de sine crescutã • încredere în sine • sentiment de capacitate.intensificatã.flux ideativ accelerat . conducere imprudentã) • comportament expansiv • dezinhibiþie comportamentalã • schimbãri constante ale planurilor • cheltuieli excesive • hipersociabilitate • comportament ebrios 13 . vie (vede culorile mai vii). concentrare scãzutã.distractibilitatea atenþiei .asociaþii multiple.idei de grandoare.hipermnezie de fixare ºi de evocare • gândire . superficiale . face gesturi largi) • hiperactivitate motorie -> neliniºte -> agitaþie psihomotorie • comportament riscant. nimic nu poate schimba aceastã stare de bine) • dispoziþie disforic-iritabilã. preocupare faþã de detaliile fine ale texturii materiale • memorie .hipoprosexie. iresponsabil (jocuri de noroc. uneori expresii coprolalice • hiperexpresivitate mimico-gestualã (miºcã mâinile în afara corpului.mobilã . abilitate • energie vitalã crescutã • nevoie redusã de somn fãrã obosealã diurnã • sentimentul scurgerii rapide a timpului • trãirea exclusivã a prezentului (prezent punctiform) • optimism • planuri multe COGNITIV • atenþie .Listã de simptome SUBIECTIV • dispoziþie euforicã (stare subiectivã de bine care se transmite celor din jur. persistenþã dificilã • percepþie . mobilã • logoree • presiune crescutã a vorbirii • tahilalie • incoerenþã a vorbirii • lipsa de reticenþã în comunicare • decenzurare în expresivitatea verbalã.

disconfortul creat de dezordine). Intermediare între obsesiile subiective ºi compulsiile comportamentale sunt intenþiile de act obsesive care au de obicei conþinut agresiv sau sexual. fapt ce reduce performanþele ºi calitatea vieþii. cu încãpãþânarea ºi perfecþionismul (acestea fiind trãsãturi de personalitate). Se eticheteazã drept obsesii în primul rând trãiri subiective recurente ºi parazite. Trãirile obsesiv-compulsive sunt resimþite ca impunându-se subiectului fãrã dorinþa ºi voinþa sau acceptul sãu. anxietatea ºi fobia. tulburare de personalitate obsesiv-compulsivã 14 . sentimentul contaminãrii cu microbi. neputând fi îndepãrtate sau oprite cu toate eforturile sale. Sunt trãiri scurte. Interferenþe ºi comorbiditãþi: depresie. subiectul nu executã pânã în final actul. Compulsiile se referã în primul rând la acte repetitive cum ar fi verificãrile. anxietate. dar pe care nu le poate îndepãrta. faþã de curãþenie. ordonarea ambianþei. Patologia obsesiv-compulsivã este strâns corelatã cu nehotãrârea. în urma unei importante lupte interioare. preocuparea faþã de ordine. Executarea actului compulsiv îl poate liniºti pe moment subiectul. cum ar fi amintirile sau întrebãrile fãrã rãspuns pe care ºi le pune subiectul. spãlatul pe mâini.Sindromul obsesiv-compulsiv În cursul vieþii dupã evenimente deosebite pot apãrea reamintiri pe care subiectul nu le doreºte. Mare parte din compulsii (dar nu toate) au în spate trãiri obsesive (ca îndoiala. sau îl executã doar simbolic. Trãirile obsesiv-compulsive sunt frecvent corelate cu depresia. Se pot combina cu multe stãri psihopatologice. care paraziteazã psihismul ºi se repetã fãcând ca pacientul sã petreacã mult timp în luptã cu sine însiºi.

gândurile. comportamentele sau actele mentale sunt destinate pentru prevenirea sau reducerea neliniºtii sau pentru prevenirea unor evenimente sau situaþii periculoase. trebuie sã fie recunoscute de pacient ca aparþinându-i 2. impulsurile sau imaginile nu sunt doar simple îngrijorãri legate de probleme ale vieþii 3. potolire a anxietãþii sau tensiunii. funcþionarea ocupaþionalã. care sunt experimentate ca supãrãtoare ºi nepotrivite determinând pacientului o stare de epuizare ºi de anxietate 2. 2. repetarea unor cuvinte în ºoaptã) pe care persoana se simte îndemnatã sã le execute ca rãspuns la obsesie sau potrivit unor reguli rigide 6. fie sunt executate excesiv Persoana recunoaºte cã obsesiile sau compulsiile sunt excesive sau nepotrivite. 6: 5. trebuie sã existe cel puþin un gând sau un act la care pacientul încã mai opune (fãrã succes) rezistenþã. Simptomele obsesionale trrebuie sã aibã urmãtoarele caracteristici: 1.Criterii de diagnostic DSM-IV: Obsesiile sunt definite prin 1. aceste comportamente sau acte mentale fie nu sunt corelate într-un mod realist cu ceea ce ar trebui sã previnã. Criterii de diagnostic ICD-10: Pentru un diagnostic cert. 4: 1. persoana recunoaºte cã aceste gânduri. numãrare. gânduri. deºi pot fi prezente ºi altele la care pacientul nu mai rezistã 3. impulsuri sau imagini recurente ºi persistente. sunt consumatoare de timp (mai mult de o orã pe zi) sau interfereazã semnificativ cu rutina personalã normalã. imaginile sau impulsurile trebuie sã fie repetitive în mod neplãcut 15 . simptomele trebuie sã fie prezente majoritatea zilelor pentru cel puþin douã sãptãmâni ºi sã fie o sursã de suferinþã sau sã interfereze cu activitãþile obiºnuite. nu e privitã ca plãcutã) 4. verificarea) sau acte mentale (rugãciune. gândurile. gândul sau executarea actului nu trebuie sã fie plãcut în el însuºi (simpla ameliorare. sau sã le contracareze prin alte gânduri sau acþiuni 4. Obsesiile sau compulsiile determinã o stare marcatã de neliniºte. impulsuri sau imagini obsesive sunt produsul propriei minþi (nu impuse ca în inserþia gândirii) Compulsiile sunt definite prin 5. ordonarea. în orice caz. pacientul încearcã sã ignore sau sã stopeze aceste gânduri impulsuri sau imagini. comportamente repetitive (spãlarea mâinilor. 3.

expresii diverse • actele mentale compulsive diminueazã tensiunea interioarã. cu concentrare pe trãirile obsesive • percepþie . curãþare • colecþionare patologicã • spovedanie • acte sexuale compulsive • numãrãtoare • decizie dificilã • terminã greu lucrul început • perfecþionism în acþiune • randament profesional scãzut datoritã faptului cã obsesiile ºi compulsiile sunt mari consumatoare de timp 16 .redusã a ambientului • memorie . frica de contaminare) • idei abstracte sub forma de întrebari fara raspuns • preocupãri (ex.diminuatã. împotriva cãrora luptã fãrã succes. care se repetã • amintiri • reprezentãri • frici (ex. de care se detaºeazã. a înjura.amintiri obsesive COMPORTAMENTAL • verificãri • ordonare • spãlare. reprezentãri.Listã de simptome SUBIECTIV • trãiri ce apar fãrã intenþia ºi voinþa subiectului. ele parcã ar preveni o nenoricire • alte trairi subiective • tensiune • dispoziþie depresivã • anxietate • fobii obsesive • sentiment de vinovãþie în raport cu intenþiile de act agresive • indecizie / îndoialã / nesiguranþã • gândire . rugãciune obsesivã. idei obsesive COGNITIV • atenþie . faþã de boalã) • intenþii de act agresive (a lovi pe cineva.amintiri. a da foc) • intenþii de act erotice • acte mentale repetitive de tip obsesiv-compulsiv: numãrat obsesiv.

care impresioneazã anturajul (sunt anunþate. Disocierea câmpului actual de conºtienþã Punctul de referinþã în normalitate pot fi considerate emoþiile puternice. disforie. Durata: sãptãmâni sau luni Interferenþe ºi comorbiditãþi: depresie. durabile. nu se loveºte cãzând. -dublã personalitate.) . borderline. nu are simptome neurologice. Principalele direcþii de grupare a simptomatologiei sunt: . Debut ºi final brusc (se menþioneazã frecvent sub formã de crize). stres posttraumatic. vigilitatea nu e complet suspendatã. Simptomatologia se manifestã de obicei prin episoade delimitate în timp. Tulburarea se însoþeºte frcvent de reducerea vigilitãþii conºtiente. Se manifestã prin tulburãri corporale ºi comportamentale care atrag atenþia anturajului. mai ales la persoane disarmonice (histrionice. Sindromul este condiþionat predominant psihogen. dar ºi alte tulburãri organice . Prezintã relativ puþine trãiri subiective patologice ºi o indiferenþã faþã de simptome. descrise. plânge.crize de leºin sau pseudoepileptice. etc. impresioneazã intens pe altul.stare de agitaþie sau fugi patologice (crepusculare) cu duratã delimitatã în timp Aspecte particulare: -tulburãri mnezice. .Sindromul conversiv-disociativ Apare. -fenomene halucinatorii vizuale ºi stãri de transã. ci simbolicã). dureazã mult.tulburãri comportamentale "conversive" ce mimeazã mai ales tulburãri neurologice. ofteazã. condiþionate sau doar declanºate de factori psihogeni (uneori factorii declanºatori nu au semnificaþie directã. tulburare de personalitate 17 . anxietate. mai ales în sensul conºtienþei de sine (a reflexivitãþii conºtiente) ºi a rememorãrii tuturor datelor din perioada episodului. dependente).acuze somatice comunicate hiperexpresiv. epilepsie. de obicei în situaþii stresante psihologic. prin stãri psiho-sociale ce se cumuleazã în timp.

DSM-IV: 1. simptomul sau deficitul nu este produs intenþionat. nici simulat 4. incapacitatea de a-ºi aminti informaþii personale importante. DSM-IV: 1. confuzie în legãturã cu propria identitate sau asumarea unei noi identitãþi (parþial sau complet) Criterii de diagnostic pentru tulburarea disociativã de identitate. de obicei de naturã traumaticã.tulburarea predominantã este o cãlãtorie subitã. prezenþa a douã sau mai multe identitãþi distincte sau personalitãþi (fiecare cu propriul model de percepþie. neaºteptatã. factorii psihologici sunt incriminaþi în determinarea simptomului sau deficitului deoarece iniþierea sau exacerbarea acestora sunt precedate de conflicte sau alþi factori de stres 3. dupã investigaþiile necesare. Criterii de diagnostic pentru fuga disociativã. relaþionare ºi de gândire faþã mediu ºi sine) 2. unul sau mai multe simptome sau deficite ale funcþiilor senzoriale sau motorii voluntare care sugereazã o afecþiune neurologicã (sau alt tip) 2.Criterii de diagnostic pentru tulburarea conversivã. tulburarea predominantã este unul sau mai multe episoade în care pacientul este incapabil sã-ºi aminteascã informaþii personale importante. senzaþia recurentã ºi persistentã de detaºare faþã de propriul corp sau de propriile procese mentale. DSM-IV: 1. tulburarea nu este determinatã efectele psihologice ale unei substanþe. DSM-IV: 1. Episodul nu se poate explica printr-o simplã uitare. de naturã prea vastã pentru a putea fi explicatã printr-o simplã uitare 4. cel puþin douã dintre aceste identitãþi sau personalitãþi preiau în mod recurent controlul asupra comportamentului persoanei 3. contactul cu realiatatea rãmâne intact 18 . prin efectele unei substanþe sau printr-un comportament determinat cultural Criterii de diagnostic pentru amnezia disociativã. simptomul sau deficitul nu poate fi explicat. nici de vreo afecþiune medicalã Criterii de diagnostic pentru depersonalizarea din sindromul disociativ. departe de casã sau de locul de muncã. printr-o afecþiune medicalã. pe parcursul acestei trãiri. DSM-IV: 1. ca ºi cum pacientul ar fi un observator din afarã 2. cu incapacitatea de a-ºi aminti aceastã cãlãtorie 2.

în forma unei clare asociaþii în timp cu probleme ºi evenimente stresante sau relaþii perturbate (char dacã sunt negate de pacient) Criterii de diagnostic pentru fuga disociativã. cum ar fi lumina. 2. întrebãri asupra direcþiei. dovada cauzalitãþii psihologice. dovada unor evenimente stresante recente sau probleme curente Criterii de diagnostic pentru tulburãrile disociative ale miºcãrii ºi senzaþiei. pentru evenimente recente care sunt de naturã traumaticã sau stresantã (aceste aspecte pot fi considerate numai dacã alþi informanþi sunt disponibili) 2. trãsãturile amneziei disociative (a se vedea mai sus) 2. fie parþialã. Deºi unele grade de perturbare a nivelului de conºtiinþã pot fi prezente. tonusul muscular. ICD-10: 1. ICD-10: 1. ICD-10: 1. intoxicaþiei sau oboselii excesive 3. spãlatul etc) ºi a interacþiunilor sociale simple cu strãinii (cumpãrarea de bilete. stuporul este diagnosticat pe baza diminuãrii profunde sau absenþei miºcãrilor voluntare ºi a rãspunsului normal la stimuli externi. absenþa unei tulburãri somatice 2. Vorbirea ºi miºcarea spontanã ºi cu scop sunt absente sau aproape complet absente. nici inconºtient. absenþa unei tulburãri somatice sau psihice care ar putea explica stuporul 3. comanda meniului etc) Criterii de diagnostic pentru stuporul disociativ.Criterii de diagnostic pentru amnezia disociativã. postura. zgomotul sau atingerea. Pacientul zace sau stã nemiºcat pentru perioade lungi de timp. uneori deschiderea ochilor ºi miºcãrile oculare sunt de o asemenea manierã încât e clar cã pacientul nu este nici adormit. ICD-10: 1. respiraþia. cãlãtorie fãrã scop în afara zonei uzuale cotidiene (diferenþierea între cãlãtorie ºi vagabondaj trebuie fãcutã de acei ce cunosc locul) 3. amnezia. menþinerea autoîngrijirii bazale ( ca alimentarea. poziþia psihologicã ºi socialã ºi relaþiile personale ale pacientului trebuie sã fie suficient de bine cunoscute pentru a permite o formulare convingãtoare a motivelor apariþiei tulburãrii 19 . de benzinã. fie completã. absenþa tulburãrilor cerebrale organice.

halucinaþii vizuale . flatulenþã.iluzii . frustrãri refulate COGNITIV • atenþie .hipomnezie lacunarã . lamentativã.continuã .hiperemotivitate .stare crepuscularã cu fugã psihogenã ºi amnezia episodului • afectivitate .psihalgia .localizatã . care atrage atenþia anturajului • agitaþie hiperexpresivã • comportament de model imitativ • toleranþa paradoxalã (la belle indiference) faþã de simptomele conversive • rãspunsuri alãturi (sdr Ganser) • automutilare demonstrativã • comportament parasuicidar care impresioneazã anturajul • acte agresive demonstrative • fuga psihopatologicã în condiþie de semivigilenþã (stare crepuscularã) • stuporul disociativ • transa disociativã 20 .Listã de simptome SUBIECTIV • dependent de anturaj • neagã problemele sale psihologice • resimte "milã faþã de sine" • conflicte.tulburãri ale trãirii propriei identitãþi • memorie . fara substrat organic) • paralizii/ pareze psihogene cu reflexe nemodificate • astazoabazia • miºcãri coreice • apraxie • dizartrie • mutism • convulsii • cecitate • tremor • surditate • anosmie • anestezii. teatralã.senzaþia de straneitate SOMATIC (toate simptomele sunt psihogene.concentrare crescutã • percepþie . vãrsãturi • pseudosarcinã • crize de pseudoastm • globus histericus • leºin (psihogen.depersonalizare . hiperexpresiv) • vedere prin tunel / diplopie • crizã pseudoepilepticã (ce se desfãºoarã îdelungat în timp ºi atrage atenþia anturajului) • tulburãri de echilibru • parasomnii • somnambulism • disfuncþii sexuale COMPORTAMENTAL • hiperexpresivitate verbalã.amnezie disociativã (retrogadã) .cenestopatii . parestezii (care nu respectã zonele de inervaþie) • hiper / hipoestezie cutanatã • disconfort abdominal.selectivã .sistematizatã .generalizatã .

stranie. a vulnerabilitãþii pentru elemente exterioare .prin fenomene supranaturale: vrãji. ameninþãri. "intime" cu subiectul. De aceea informaþia se poate obþine doar prin întrbãri þintite. În afara psihopatologiei.iluzii de schemã corporalã: unele pãrþi ale corpului sau corpul în întregime sunt resimþite mai mici sau mai mari decât în realitate . a controlului liber asupra sinelui. calculatoare speciale. Simptomele de transparenþã-influenþã pot fi interpretate delirant. laser. a propriei feþe în oglindã . acces doar persoanele apropiate. etc. unde radio. ciudatã. deºi este perceputã corect din punct de vedere formal. astfel de trãiri pot apãrea când sunt smulse secretele personale prin torturã. ca acþiune strãinã. Derealizarea se referã la sentimentul ciudãþeniei. Subiectul interpreteazã felul în care alþii obþin informaþii despre sine ºi acþioneazã asupra sa. Sindromul de transparenþã-influenþã Acest sindrom exprimã sentimentul pierderii intimitãþii psihice.nerecunoaºterea propriului corp.sentimentul transformãrii psihice (eu mã transform) . Deasemenea. În cadrul depersonalizãrii subiectul poate resimþi: . La zona intimã a psihicului au. subiectul decide singur ce sã facã. este resimþitã ca strãinã. "ca în vis" . Cele douã tablouri sindromatice se coreleazã frecvent. 21 .prin mijloace tehnice: televizor. fãrã a fi dirijat sau influenþat de alþii. psihice ºi/sau corporale. de obicei.impresia modificãrii formei corporale . a rãspunsurilor. ceea ce ar trebui sã fie þinut ca un secret personal poate fi cunoscut ºi de alþii ºi poate fi fãcut public. în mod firesc. . În aceste cazuri simptomele se includ în deliruri speciale (schizomorfe). Simptomele din acest sindrom sunt trãite strict subiectiv. telepatie. oamenii parcã sunt marionete etc. lumea din jur. neobiºnuitã. irealitãþii lumii percepute corect din punct de vedere formal. Principalele interpretãri sunt: .sentimentul pierderii identitãþii psihice (eu nu mai sunt eu) .sentimentul pierderii limitelor corporale. parapsihologic . "xenopaticã" a altora asupra persoanei.prin fenomene psihologice speciale: hipnozã de la distanþã.Sindromul de depersonalizare-derealizare Depersonalizarea se referã la sentimentul modificãrii sau pierderii identificãrii cu sine. fãcutã cu grijã. amãnunþite ºi printr-o interpretare.trãire "heautoscopicã" (subiectul se percepe ca o realitate exterioarã) În cadrul derealizãrii. fãrã a se manifesta comportamental. demoni.

expresivitãþii mimico-gestuale 22 . impus. asupra miºcãrilor. dureroase.inserþia gândurilor . hipoprosexie de fixare ºi de concentrare COMPORTAMENTAL • comportament controlat.ecoul gândurilor • percepþie .controlul gândurilor .intensificatã . publicarea gândurilor • rãspândirea gândurilor • memorie . impuse de alþii • sentimentul unor modificãri corporale impuse • sentimentul dirijãrii acþiunilor • gândire . influenþat.sonorizarea gândirii (fenomen de tip halucinator) COGNITIV • atenþie .diminuatã. dirijat.difuzarea gândurilor .retragerea gândurilor .furtul gândurilor .Listã de simptome SUBIECTIV • sentimentul pierderii intimitãþii • citirea gândurilor • furtul.hipomnezie de fixare • retragerea gândurilor • inserþia gândurilor • controlul gândirii • ecoul gândirii • sonorizarea gândirii • senzaþii corporale neplãcute.citirea gândurilor . direct sau de la distanþã de cãtre forþe exterioare • pierderea autocontrolului voluntar asupra vieþii sale psihice ºi asupra corpului sãu.

copil. Halucinaþiile mai pot fi: olfactive (mirosuri variate. În domeniul vizual pot apãrea paraeidolii. cutanate) diferenþierea dintre halucinaþia propriuzisã ºi cea funcþionalã este deseori deficilã. Trãirile halucinatorii sunt plasate în spaþiul exterior corpului ca orice percepþie. SE analizeazã: direcþia din care vin. a unor voci umane. cum ar fi în cazul unor boli neurologice care comprimã nervul optic. zgomote. uneori deformate ce pot fi interpretate neobiºnuit. în sensul unor perepþii clare ce apar pe fundalul unor informaþii vagi (nori. mai mult sau mai puþin exactã. selectarea ºi ierarhizarea informaþiei. neclarã: de ex. de ex. Tradiþional se vorbeºte de "halucinozã" ca de o halucinaþie criticatã. pot consta în perceperea unor obiecte. emoþiile ºi imaginarul modeleazã semnificaþia percepþiilor. distanþa. gustative (deseori sunt halucinaþii funcþionale). Mai importante sunt: halucinaþiile apelative care cheamã pe nume pacientul. pacientul afirmã cã aude voci în interiorul capului. cu modificarea relaºiei dintre formã ºi fond. Halucinaþia constã într-o percepþie ce nu are corespondent în informaþia actualã (percepþie fãrã obiect). culori). când trece un tramvai pacientul aude clar voci care vorbesc despre el. Pot apãrea iluzii de schemã corporalã. îl laudã. cu contururi modificate. dispoziþia delirantã. gustative. Obiactele pot apãrea mai mari sau mai mici decât în realitate.Sindromul halucinator Percepþia poate fi circumscrisã ca reflectare psihicã sinteticã. cu implicare afectivã ºi comportamentalã. senzaþia cã propriul sãu corp emanã un miros pe care alþii îl percep). timbrul vocii (barbat. halucinaþiile imperative care ordonã sã se facã anumite lucruri ºi halucinaþiile comentative:: douã sau mai multe vocidiscutã între ele despre pacient. În psihopatologie. se poate desfãºura în toate ariile senzoriale. conþinutul acestora. percepþia corectã formal poate fi intensificatã sau esrompatã. În unele arii senzoriale (olfactive. clarã. Halucinaþiile auditive pot fi auzite într-o singurã ureche sau în ambele cu conþinut identic sau diferit. fiind mai diferenþiatã în zona auzului ºi vãzului. Iluziile formale se referã la percepþii insuficient de clare. cutanate (senzaþie de arsuri. cel mai des. Halucinaþia funcþionalã constã dintr-o percepþie nerealã. În psihiatrie. pete de cafea). Percepþia se poate referi la informaþia imediatã sau la o perioadã mai îndelungatã de timp. structuratã ca formã ºi semnificaþie a informaþiilor actuale. Ea presupune orientarea atenþiei. oameni. Halucinaþiile sunt comentate în funþie de organele de simþ. trãiri relaþionale. Visul este o trãire de tip perceptiv ce se desfãºoarã în contextul reducerii vigilitãþii conºtiente. Halucinaþiile vizuale pot fi simple (scântei. animale. Aºteptãrile. muzicã sau. S-au descris halucinaþii psihice (pseudohalucinaþii) care sunt resimþite în interiorul propriului corp. critica halucinaþiilor se petrece destul de des în ultimul timp în urma programelor de psihopedagogie. Percepþia e integratã în cunoaºterea ce serveºte acºiunii. Halucinaþiile auditive constau în auzirea unor sunete. femeie). Ea poate fi trãtã cu semnificaþii speciale ca în derealizare. care se bazeazã totuºi pe peceperea unei informaþii brute. Existã o percepþie continuã a propriului corp ºi a propriei persoane ºi o percepere variabilã a ambianþei ºi altora. În normalitate percepþia poate fi mai clarã sau mai vagã. cãldurã sau cã se miºcã ceva pe piele). fiinþe supranaturale. etc. îl criticã. comenteazã comportamentul sãu. cele complexe constau în scene panoramice în desfãºurare (ca la cinematograf) la care pacientul participã mai mult sau mai puþin. mucegai. compararea cu datele mnestice ºi cele imagistice. numãrul vocilor. intensitatea. kinestezice (senzaþia cã 23 .

tras). Deseori pacientul participã comportamental la conþinutul halucinaþiilor. sexuale (senzaþia de orgasm). mai ales în cazul celor vizuale ºi auditive.diminuatã • percepþie .intensificatã . interne (senzaþii deosebite în zona organelor interne).este împins.halucinaþii auditive vizuale gustative olfactive tactile • gândire . Listã de simptome SUBIECTIV • dispoziþie depresivã • iritabilitate • anxietate COGNITIV • atenþie .idei delirante secundare trãirilor halucinatorii: idei de control. Halucinaþiile se combinã cel mai des ºi intens cu delirul. de otrãvire ºi idei senzitiv-relaþionale COMPORTAMENTAL • comportament motivat halucinator • agitaþie psiho-motorie • izolare socialã 24 .

cognitiv ºi comportamental fãrã simptome somatice directe. complot. Starea afectivã poate fi variabilã. fanatice a unor oameni. Comportamentul e congruent cu aceastã ideaþie. Sindromul delirant sistematizat monotematic Tabloul clinic este dominat de convingeri delirante monotematice structurate ce se desfãºoarã în stare de luciditate ºi de suficientã coerenþã a gândirii argumentative (apar ca deliruri "logice" ºi sistematice). concluzionând un comportament deviant. uneori ciudatã sau absurdã. erotomanã . Teme delirante: . otrãvire. devenind ºi el anormal. Simptomatologia deliranta se desfãºoarã în plan subiectiv. Sindromul delirant secundar stãrilor afective Tulburarea delirantã se manifestã în acest caz în continuitatea ideaþiei. de urmãrire.temã sexualã. capacitãþi ºi valoare deosebitã. Delirul se plaseazã în continuarea convingerilor exagerate.Sindromul delirant Delirul constã dintr-o convingere patologicã ºi de neschimbat prin argumente. Uneori atitudinea ostilã este resimþitã ca secundarã valorii sale deosebite (invidie). fiind 25 . luptãtor.delir "dermatozic" . de grandiozitate) sau depresive (tematicã micromanã). subiectul poate fi pasiv sau activ. convingerea de a avea abilittãþi deosebite (a se diferenþia de delirul secundar stãrii maniacale) . ruinã generalã (a se diferenþia de delirul secundar depresiei) . prejudiciu. lipsã de valoare. caracteristice stãrii maniacale (tematicã megalomanã. Ea poate fi susþinutã parþial de evenimente de viaþã. persecuþie. Comportamentul e adecvat convingerilor delirante. de transformare corporalã .posesiune zoopeticã . în combinaþie cu alte sindroame în cadrul unor entitãþi nosologice. delirul constituindu-se în general prin intuþie ºi interpretare. Vor fi prezentate mai multe profile sindromatice centrate pe delir: 1. Lipsesc de obicei tulburãrile perceptiv senzoriale (rareori iluzii).temã hipocondriacã .temã dismorfic corporalã . Ca atitudine ºi comportament .teme megalomane: descendenþã ilustrã. de atitudine ostilã a celorlalþi: senzitiv-relaþionalã. dar insuficient de comprehensibil ºi firesc. Ideaþia delirantã se poate manifesta în diverse forme structurale ºi în diverse contexte psihopatologice. bogãþie.posesiune demonicã . Între delir ºi convingerile argumentate se plaseazã ca fapt psihopatologic "ideea supraevaluatã" sau "prevalentã".teme micromane: incapacitate. descoperiri excepþionale. 2.temã de gelozie. În acest caz o idee (temã) care e marginalã preocupãrilor fireºti ocupã centrul preocupãrilor în manierã insuficient de argumentatã. invenþie.teme paranoide. revendicativ. într-o idee (temã) neadevãratã.

îi transmit mesaje.impresia cã alþii se uitã în mod special la subiect. 4. în aºteptare.suspiciune în legãturã cu atitudinea celorlalþi (fie anumite persoane. îl privesc. dar distinctã existã în cazul fobiei sociale în care subiectul se teme. dar nu se manifestã neadecvat în public. ocupând un loc important în economia sindromului.impresia cã alþii îºi fac semne între ei despre subiect. Ideaþia specificã acestor sindroame poate fi uºor exprimatã. de exemplu pe stradã) . elementele semiologice ale sindromului maniacal sau depresiv. care parcã i se adreseazã. astfel încât ceilalþi sã îl 26 . În prim plan se aflã. Pe acest fond se poate ajunge brusc la anumite convingeri delirante prin: -intuiþie delirantã. unele numere. misterioasã. mai ales auditive. Se constatã: . Odatã apãrutã convingerea delirantã. se poate manifesta mai intens ºi insistent (în sens de "ideaþie supraevaluatã) sau poate fi exageratã. caz în care poate fi etichetatã ca delirantã. fie orice persoanã. îl supravegheazã . unele cuvinte. Dispoziþia delirantã ºi delirul primar Dispoziþia delirantã constã dintr-o stare de tensiune psihicã a subiectului care are impresia cã: -se întâmplã ceva deosebit. starea de încordare ºi cãutare a subiectului se liniºteºte. cã intenþioneazã sã-i facã ceva rãu. râd de el. neliniºtit. evenimentele au o semnificaþie specialã.percepþie delirantã. însã. de la o suspiciune mai pronunþatã (tulburare de personaliatate paranoidã) la intensitatea "ideii supraevaluate" pânã la convingere delirantã fermã. îl evalueazã.1 Convingerea senzitiv-relaþionalã constã în aceea cã subiectul se simte în atenþia celor din jur care-l investigheazã ºi au tendinþa sã-l comenteze negativ. îl batjocoresc. Sub aceste incidenþe cad: -percepþia unor lucruri banale: unele culori. 3. Delirul megaloman se poate însoþi de opinia privitor la atitudini ostile (de invidie) care sã nu atingã intensitatea unui delir paranoid incongruent. fie un grup lãrgit de persoane. care are legãturã cu el.congruente cu tulburarea de ansamblu. excentricã. Tabloul psihopatologic derivã din atitudinea de suspiciune mai mult sau mai puþin motivatã pe care o trãiesc oamenii normali în diverse situaþii. îl analizeazã cu privirea. Sindromul delirant relaþional-paranoid Sindromul paranoid este centrat de convingerea delirantã cã alte persoane sunt ostile subiectului. -are impresia unor coincidenþe neîntâmplãtoare. care-l priveºte -lucrurile percepute. fãrã un lanþ explicativ cauzal. uneori pãrând ameninþãtoare. emisiuni de la televizor sau radio. 4. Delirul congruent poate fi asociat uneori cu halucinatii simple. aceasta este o percepþie banalã care brusc precipitã convingere delirantã. uneori agitat sau perplex. care anunþã ceva. Intensitatea ºi absurditatea ideilor delirante decid diagnosticul. amintire delirantã. Notã: O situaþie pânã la un punct similarã. . Faþã de aceastã situaþie subiectul este tensionat. îl criticã Convingerea senzitiv-relaþionalã poate avea diverse intensitãþi. îl comenteazã negativ. încordat. absurdã. ca ºi cum ar fi înþeleºi între ei .impresia cã alþii vorbesc între ei despre subiect. care au semnificaþie pentru subiect. atent.

Subiectul se simte în permanenþã supravegheat de cãtre persoane care îl controlezã pretutindeni ºi pãtrund în intimitatea sa. camere de filmat. drepturi) . hipocondriacã. 4.halucinaþii predominant auditive comentative.simptome din seria punerii sub supraveghere . sexuale. realizatã de diverse persoane. printre haine. Persoanele persecutoare pot fi identificate între cunoºtinþe. care vin în urma sa. E un tablou psihopatologic în mare parte diferit ºi mai accentuat decât convingerea relaþionalã.punerea sub supraveghere prin mijloace tehnice: telefon. tulburarea apare în contextul manifestãrii subiectului în raport cu persoane puþin cunoscute în situaþii speciale ºi nu e trãitã pasiv.comenteze negativ. misticã. Delirurile schizomorfe Acestea sunt predominant paranoide. etc. deºi aspectul sãu rãmâne identic. Elementul de legãturã îl poate constitui sentimentul cã este urmãrit. care îl spioneazã mereu. subiectul se simte supravegheat de o altã persoanã care ia diverse înfãþiºãri. vor sã-i facã rãu într-un mod determinat. .dispoziþie delirantã cu eventualitatea instalãrii unui delir primar . sau organizaþii (mafie). sexualã. supravegherea poate fi ºi pe stradã sau în alte locuri. sã-l otrãveascã. materiale (îl lipsesc de bunuri. cu maºini. uneori iluzii formale ºi de schemã corporalã 27 . Delirul de punere sub supraveghere rãscolºte intimitatea subiectului. 5. 4. sã-l chinuie. microfoane. sã-i creeze prejudicii morale.simptome de transparenþã-influenþã . sau i se pare cã persoanele familiare ºi apropiate (de exemplu soþia) a fost înlocuitã cu un spion. dar pot avea ºi altã tematicã: grandiozitate.iluzia Fregoli ºi Sosia. sã-l distrugã. cenestopate. kinestezice.2 Delirul paranoid constã în convingerea cã alþii persecutã subiectul. urmãrirea este resimþitã pe stradã. cu apariþia de filmare la distanþã.tematica predominant relaþional-paranoidã. reprezentanþi ai unor instituþii (poliþie.alþii vor sã-l omoare. între persoanele din reþeaua socialã sau sunt strãini. . calculator. Apar urmãtoarele convingeri: .investigarea lucrurilor intime.subiectul se simte urmãrit . fapt ce accentueazã retragerea socialã. impresia cã s-a umblat în casa proprie. SRI. sã-l spânzure etc. . care se schimbã între ele. din sateliþi etc. telescoape.3 Delirul paranoid de punere sub supraveghere.alþii vreau sã-i facã rãu. averi. a sinelui ºi prin aceasta se apropie de sindromul de transparenþã-influenþã.urmãrirea (aceastã trãire este în continuitatea trãirilor senzitiv-relaþionale ºi paranoide simple). Ele sunt marcate de simptomatologia dezorganizantã ºi negativã a schizofreniei. cu înlocuitori. În perspectiva structurii ºi tematicii delirante. dar ºi olfactive.cum?) . prin suspiciozitate . eventual alte fiinþe speciale (extratereºtri). indiferent de manifestarea sa ca în tulburarea relaþional-paranoidã.se simte persecutat în diverse modalitãþi (se cere specificat . caracteristice sunt: . jurnale intime etc. televizor. Apar urmãtoarele convingeri: .

pacientul participã intens. Delirul din demenþe este. Delirul din "delirium" Este rar. în sensul repetãrii a ceeea ce face interlocutorul: ecomimie. uneori imperative. Stuporul constã în: . afectiv ºi comportamental la conþinutul trãirilor halucinator-delirante. se pot adãuga fenomene de transparenþã-influenþã ºi halucinaþii auditive. adicã delimitat în cadrul unei personalitãþi care rãmâne parþial normalã. astfel.miºcãri continui fãrã scop. poate fi parþial tratat.flexibilitate ceroasã(pãstrarea miºcãrilor imprimate) Sindromul cataton se întâlneºte în: -schizofrenia catatonã. 28 . ecolalie .subiectul se agitã în spaþiu restrâns oricât spaþiu ar avea la dispoziþie Alte simptome (intermitente sau facultative) . de obicei.anxietate delirantã Tabloul delirant halucinator se combinã cu simptomatologia dezorganizantã ºi deficitarã.simptome de depersonalizare-derealizare . de retragere socialã. Sindromul cataton Este un sindrom psihomotor caracterizat prin stupor sau agitaþie însoþitã de necomunicare ºi fenomene relaþionale particulare. 6. . negativism ºi opoziþionism (se opune miºcãrilor imprimate). Delirul parafreniform Se caracterizeazã printr-o structurã confabulator-fantasticã a tematicii.fenomene de ecou. expansivitatecoloraturã megalomanã.stãri infecþioase.pãstrarea timp îndelungat a unei poziþii bizare (dar fãrã expresivitatea tristã a melacolicului) . uneori. Un comportament neobiºnuit motivat delirant poate atrage atenþia asupra unei persoane cu delir parafreniform care pânã atunci pãrea normalã. tranzitorii.sugestionabilitate crescutã . asociat cu halucinaþii vizuale. 8. -suferinþe organice cerebrale Stuporul cataton trebuie diferenþiat de stuporul melancolic ºi de cel reactiv. 7. din aceastã cauzã uneori nu poate fi alimentat Agitaþia se caracterizeazã prin: .rigiditate muscularã. ecopraxie. paranoid ºi cu tematicã de prejudiciu.. Se mai considerã cã delirul parafreniform este "încapsulat". repetitive. stereotipe . cei din jur nu ºtiu cã pacientul delireazã.areactivitate ºi necomunicare .

În plan motivaþional apare ambivalenþã. olfactive. de obicei organizat delirant . de o simptomatologie a suferinþei subiective (tristeþe. Ca o consecinþã.Halucinaþii. în diverse modalitãþi .Depersonalizare. autodepreciere. predominant auditive comentative. de fapt. Retragerea socialã poate fi accentuatã în cazul în care apare ºi suspiciunea din delirul paranoid. insuficienta logicã în motivaþia ºi semnificaþia comportamentului. macrosindromul schizo-paranoid e format din cumularea elementelor mai multor sindroame. ca în cazul depresiei. de posesiune.Sindromul de transparenþã-influenþã. nu e dublatã. bizareria. Macro-sindromul schizo-paranoid Acesta se organizeazã în jurul unui delir nesistematizat (datorat dezorganizãrii ideoverbale). Elementul de suferinþã nosologic este schizofrenia. Deficitul de sintezã în gândire constã în primul rând în nearticularea coherentã a datelor informaþionale în gânduri sau texte cu sens. hipocondriac. cenestopate. vinovãþie). de obicei cu tematicã paranoidã. incomprehensibilitatea sunt principalele caracteristici prin care se eticheteazã manifestãrile schizodezorganizate.. însã. Cel puþin. necolaborare. gustative etc. 29 . Sunt caracteristice: .Delir nesistematizat cu tematicã predominant paranoidã (sau senzitiv-relaþionalã). Elementele de caracterizare sunt: . Macrosindromul schizodeficitar Acesta se organizeazã în jurul tocirii afective ºi a indiferenþei corelate cu deficienþa de relaþionare interpersonalã. dar ºi imperative. Ciudãþenia. . erotomanã etc. mistic.delir de punere sub supraveghere.Sindroame schizomorfe Acestea sunt. macrosindroame ce se referã la caracterizarea principalelor aspecte ale schizofreniei. Macrosindromul schizodezorganizat Acesta se manifestã prin deficienþã în sinteza mentalã. mai pot fi prezente halucinaþii kinestezice. sexuale. cu tematicã sexualã. dar sunt posibile ºi alte teme: de grandiozitate. manifestãrile interpersonal-sociale sunt foarte reduse. atât în planul gândirii cât ºi al motivaþiei.dispoziþia delirantã conducând uneori la delir primar . uneori iluzii formale ºi de schemã corporalã.Anxietate psihoticã Suspiciunea accentueazã tendinþa de retragere socialã ºi izolare. derealizare . Se mai are în vedere o deficienþã în desfãºurarea funcþiilor cognitive care poate interfera cu sindromul de dezorganizare ideo-verbalã. în sensul retragerii sociale care. acestea se adaugã tendinþei la retragere socialã dupã un macro-sindrom schizo-deficitar.

diminuatã • memorie . aluzivã .stereotipii . delirant 30 .asociaþii bizare .Sindromul schizodezorganizat SUBIECTIV • ambivalenþã .abstractizãri .dezordine graficã • hetero / autoagresivitate nemotivatã • ambitendenþã • manierisme • atitudini bizare • comportament cu motivaþie bizarã • tulburãri de sexualitate (dezinhibiþie.deraierea gândirii .mentism .hipomnezie de fixare.gândire vagã. perversiuni) • vorbire fãrã coerenþã ºi fãrã sintezã Sindromul schizoproductiv A se vedea sindroamele de transparenþã-influenþã.hipoprosexie de concentrare.tulburãri logico-semantice .intercalãri de simboluri geometrice .interpersonal • inversiune afectivã • veselie nemotivatã • iritabilitate nemotivatã COGNITIV • atenþie .gândire fãrã coerenþã ºi sintezã . de evocare • gândire . halucinator.dezorganizarea gândirii SOMATIC • refuz alimentar sau bulimie • alimentaþie selectivã.decizional .manierisme . inconsecventã COMPORTAMENTAL • mutism • solilocvie • ecolalie • rãspunsuri alãturi • dpdv grafic: .neologisme .simbolism .baraj mental . de fixare • percepþie .gol mental .desene .afectiv .derulare haoticã a gândirii . bizarã.tendinþã la: .

Sindromul deficitar schizomorf SUBIECTIV • tocire afectivã • rãcealã afectivã (gol interior) • anhedonie • lipsa curiozitãþii • dezinteres.nu se întristeazã .hipomnezie de fixare. deficienþã în a iniþia o acþiune • apatie. nici trist. inactivitate • autism • aspontan • dificultate de interacþionare interumanã • neexprimare a pulsiunilor • reducerea iniþiativei • amotivaþie • dezinteres pentru ambianþã • inhibiþie psihomotorie 31 . lipsa spontaneitãþii în acþiune • astenie. dificultate de a decide.nu se sperie .) • lipsã de afectivitate tranzitivã (nu iubeºte ºi nu urãºte pe nimeni) • planuri de viitor absente • memorie . indiferenþã. de evocare • gândire . de fixare. nu reacþioneazã la evenimente • abulie.nu se supãrã .depersonalizare SOMATIC • indiferenþã faþã de alimentare ºi/sau refuz alimentar COMPORTAMENTAL • retragere socialã • izolare. nici anxios etc.diminuatã .hipoprosexie de concentrare.nu se bucurã • dispoziþie afectivã indiferentã (nu e nici vesel. cu deficit în filtrarea informaþiilor ºi ierarhizarea importanþei acestora • percepþie . a demara ºi persista într-o acþiune • anemotivitate .sãrãcirea gândirii . indiferenþã faþã de tot ce se întâmplã.flux ideativ încetinit COGNITIV • deficienþã în desfãºurarea funcþiilor cognitive • atenþie .

când acestea nu se datoreazã depresiei sau medicaþiei neuroleptice 9. acþiuni sau sentimente specifice. retragere socialã Subtipuri: . idei delirante de control. succesiv 6. flexibilitate ceroasã. timp de mai multe zile sau luni. vorbire dezorganizatã 4. halucinaþii auditive comentative sau alte tipuri de halucinaþii auditive venind dintr-o anumitã parte a corpului 4.schizofrenie paranoida . halucinaþii persistente. fie de idei de supraevaluare persistente sau halucinaþii care apar zilnic. stupor 8. negativism. aparþinând 1 ºi 4): 1. alogie.schizofrenie dezorganizata . membrelor sau la gânduri. atitudine tip autorepliere. comportament catatonic: excitaþia. aplatizare afectivã) Nota: Este necesar un singur criteriu daca delirul este bizar sau daca halucinatiile sunt comentative (o voce care comenteaza comportamentul sau gândurile pacientului. finalitate. simptome negative (avoliþie.Schizofrenia Criterii de diagnostic DSM-IV (cel puþin douã dintre urmãtoarele simptome): 1. sãrãcirea vorbirii.schizofrenie reziduala Criterii de diagnostic ICD-10 (cel puþin un simptom foarte clar. deliruri 2.schizofrenie simpla Durata: Cel puþin 6 luni (incluzând cel puþin o lunã de simptome) 32 . de orice tip. ecoul gândirii.schizofrenie catatona . influenþã sau pasivitate. idei delirante persistente 5. fãrã un conþinut afectiv clar.schizofrenie reziduala . modificare semnificativã ºi intensã în calitatea globalã a unor aspecte ale comportamentului: lipsã de interes.schizofrenie nediferentiata .schizofrenie hebefrena . simptome negative: apatie marcatã.schizofrenie paranoida . halucinaþii 3. vorbire irelevantã sau neologisme 7. inutilitate. Subtipuri: . când sunt însoþite fie de idei delirante temporare sau abia schiþate. clar referitoare la miºcãrile corpului. comportament puternic dezorganizat sau catatonic 5. inserþia sau furtul gândirii ºi rãspândirea gândirii 2. percepþia delirantã 3.schizofrenie catatona . întreruperi sau alterãri prin interpolare în cursul gândirii cu incoerenþã.schizofrenie nediferentiata . sau doua sau mai multe voci care converseaza între ele). rãcirea sau incongruenþa rãspunsurilor emoþionale. posturã catatonicã. mutism.

pot apãrea iluzii. tulburãri mnestice.reducerea vigilitãþii (conºtiente) de la uºoarã obnubilare la comã . opoziþionism . lipsã de iniþiativã. olfactive. Denivelarea areactivã a vigilitãþii se poate accentua pânã la comã de diverse grade. 33 .deficitul cognitiv constã în scãderea atenþiei. În stãrile de delirium . animale scene panoramice) uneori însoþite de halucinaþii auditive. lipsa de iniþiativã. pacientul participã intens afectiv ºi comportamental la conþinutul trãirilor halucinator delirante. .agitaþie psihomotorie cu comportament perturbator. Simptomatologia denivelãrii vigilitãþii conºtiente apare cel mai frecvent în suferinþele organic cerebrale. a zilei din sãptãmânã). însoþitã de neliniºte sau agitaþie. date biografice). Simptomatologia se organizeazã dupã urmãtoarele axe: .tabloul comportamental . în raport cu alþii (insuficienta identificare a cunoscuþilor. . pe acest fond pot apãrea simptomele de dezorientare. cu amnezie lacunarã pe perioada episodului . se întâlneºte în obnubilare. uneori clastic. incoerenþã ideo-verbalã ºi posibil sindrom halucinator delirant În perspectiva comportamentului se poate întâlni: . dar fãrã conºtienþa reflexivã a ceea ce face.stare crepuscularã (disociativã de conºtienþã): pacientul se deplaseazã în diverse locuri. în spaþiu (locul unde se aflã ºi cum a ajuns acolo). mai rar de alt tip. percepþiei ºi reactivitãþii la stimuli. apare ca un episod delimitat în timp. apatie. perceptive ºi somatice. Starea de delirium.dezorientare mentalã cu deficit cognitiv. confuzie de persoane. în cursul somnului apãrând perioade de vis. fãrã noi incidente. areactivitate la stimuli. adresã. cunoaºterea datei. lentoare psihicã globalã. dar ºi dupã emoþii puternice ºi în unele stãri disociative de conºtienþã. însoþitã de o reducere a atenþiei.mai des în forma complexã menþionatã ca "delirium în sens restrâns" .Sindromul de delirium În cursul vieþii zilnice. oameni. constã dintr-o denivelare de diverse grade a vigilitãþii conºtiente.apar ºi multiple fenomene somatice datorate patologiei organic-cerebrale ce stã la baza tulburãrii. indiferenþã. fiecare om oscileazã între stare de vigilitate conºtientã ºi somn. Deliriumul se poate asemãna cu o stare intermediarã între veghe ºi somnul cu vise.stupor: pacientul prezintã o poziþie neobiºnuitã. false identificãri) . cu dezorganizarea cursului gândirii ºi vorbirii (incoerenþã ideo-verbalã) . dezorientare.imobilitatea în poziþie culcatã. a perceperii ºi înþelegerii situaþiei actuale. în raport cu propria persoanã (nume. halucinaþii predominant vizuale (imagini izolate. cu hipertonie. identitate. în sens restrâns.dezorientarea se produce în timp (înþelegerea situaþiei actuale ºi a succesãrii evenimentelorpânã la aceasta.

cel mai adesea vizuale. reacþie de tresãrit întârziatã 4. tulburãri psihomotorii (hipo. euforie. afectarea gândirii abstracte ºi comprehensiunii. dezorientare. anxietate. perturbare a funcþiilor cognitive (deficit de memorie. afectarea limbajului) sau dezvoltarea unor tulburãri de percepþie care nu se datoreazã unui sindrom demenþial preexistent. somnolenþã diurnã. apatie sau perplexitate) Durata: Ore sau sãptãmâni Debut rapid sau în câteva ore. demonstrat 3. inversarea ritmului somn-veghe). creºterea sau descreºterea fluxului vorbirii.Criterii de diagnostic DSM-IV: 1. dar cu un anumit grad de incoerenþã. iar în cazurile mai grave. susþine sau schimba atenþia 2. zile Interferenþe ºi comorbiditãþi: depresie. de a susþine ºi schimba atenþia 2. iritabilitate. vise perturbate sau coºmaruri ce pot continua cu halucinaþii dupã trezire 5. abilitate redusã de a focaliza. creºterea timpului de reacþie. tulburãri emoþionale (depresie. anxietate Forme: stupor. tulburarea ritmului somn-veghe (insomnia sau pierderea totalã a somnului. câteva ore pânã la câteva zile) ºi tinde sã fluctueze ca intensitate pe parcursul unei zile Criterii de diagnostic ICD-10: Pentru un diagnostic clar trebuie sã fie prezente simptome în fiecare din urmãtoarele domenii: 1. alterarea conºtiinþei ºi a atenþiei (de la obnubilare la comã). perturbarea globalã a funcþiilor cognitive (distorsiuni perceptuale. ºi spaþialã ºi false recunoaºteri) 3. teamã. delirium 34 . iluzii ºi halucinaþii. dezorientare temporalã.sau hiperactivitate ºi schimbãri imprevizibile de la una la cealaltã. agravarea nocturnã a simptomelor. forma confuzo-oniricã (crepuscularã). alterarea conºtiinþei cu abilitate redusã de a focaliza. obnubilare. dar cu memoria trecutului îndepãrtat relativ intactã. alterarea se dezvoltã dupã o perioadã de timp (de obicei. cu sau fãrã idei delirante tranzitorii. afectarea evocãrii imediate ºi a memoriei recente.

hipertensiune • hipoglicemie • bronhopneumonie • facies vultuos • conjunctive injectate • inversare ritm somn-veghe • pupile dilatate COMPORTAMENTAL • neliniºte psihomotorie • agitaþie psihomotorie • manifestãri clastice (distrugerea a tot ce este în jur) • vorbire incoherentã • dromomanie crepuscularã • comportament de apãrare motivat halucinator • subiectul participã afectiv ºi comportamental la conþinutul trãirilor halucinator-delirante 35 .false interpretãri . iritabilitate • dispoziþia variazã de la teroare la amuzament.false recunoaºteri de persoane .tactile .diminuatã . perplexitate (în sens de neînþelegere a situaþiei ºi informaþiei) • anxietate • dispoziþie depresivã • excitabilitate. misticã etc.halucinaþii . apatie • confuzie (în sens de percepere fragmentarã ºi lipsitã de coherenþã a realitãþii) COGNITIV • atenþie . biograficã ºi situaþionalã • percepþie .auditive .dezorientare temporospaþialã.Listã de simptome SUBIECTIV • consternare.derealizare • memorie . vãrsãturi • insomnie • hipotensiune. auto ºi allopsihicã. dar ºi de grandoare. euforie. de evocare • gândire . SOMATIC • tahicardie • transpiraþii abundente • tremor accentuat • deshidratare • febrã • convulsii • greaþã.iluzii .hipomnezie de fixare.ineficientã .delir cu tematicã paranoidã.vizuale .diminuatã .

CAC clar În normalitate întâlnim îmbãtrânirea care pe lângã multiple caracteristici somatice se caracterizeazã ºi prin reducerea funcþiilor cognitive. deteriorarea memoriei (înregistrarea. în stadii tardive se pot pierde ºi activitãþi bine cunoscute ºi învãþate anterior) 2. Alte aspecte sunt: lentoarea psihicã. Spre deosebire de tulburãrile din delirium.apraxia . deteriorarea gândirii (reducerea capacitãþii de raþionare. Deteriorarea memoriei (pierderea abilitãþii de a învãþa noi informaþii sau de a-ºi reaminti date recent învãþate) 2. abstractizare) Criterii de diagnostic ICD-10: 1.deficit de atenþie (reducerea capacitãþii de concentrare ºi de schimbare a focalizãrii atenþiei) 4. organizare. dificultatea adaptãrii la nou ºi reducerea sferei de interese.deficienþa funcþiilor executorii (planificare. Demenþa. ca sindrom medical ce are la bazã o lezare ireversibilã cerebralã. cât ºi a rememorãrii.agnozia . stocarea ºi redarea noii informaþii. atât fixãrii unor date noi. dezorientarea ºi deficitele mnestice din demenþe sunt ireversibile. se desfãºoarã dupã acest model. reducere a fluxului de idei) 3. Criterii de diagnostic DSM-IV: Dezvoltarea unor multiple deficite cognitive manifestate prin: 1.afazia . mai des a memoriei. Demenþa senilã se manifestã prin accentuarea evoluþiei intensã ºi nefireascã a acestor aspecte de deteriorare psihicã mai des în perspectiva deficitului de memorie ce duce la dezorientare personalã ºi pierderea treptatã a identitãþii. unul (sau mai multe) dintre urmãtoarele tulburãri cognitive: . afectarea vieþii cotidiene 36 .Sindromul demenþial deficit cognitiv global persistent cu tendinþã de agravare. mai ales a informaþiilor recente.

pe diverse durate) • gândire .halucinaþii • memorie . biograficã ºi situaþionalã • atenþie .hipomnezie de fixare.false identificãri de persoane . dificultate în a schimba focalizarea atenþiei de la o temã la alta • percepþie . pierderea memoriei biografice în sens retrograd (dinspre prezent înapoi. absurde • neglijenþã faþã de propria persoanã • dependenþã de ceilalþi în ceea ce priveºte îmbrãcarea.diminuatã .inhibiþie ºi lentoare .hipoprosexie de concentrare.deteriorarea gândirii ºi a judecãþii .dezorientare temporalã. igiena corporalã • afazie • ecolalie • limbaj incoerent • rãspunsuri inadecvate • perseverãri verbale • îngustarea comportamentului social 37 .idei delirante cu tematicã paranoidã (mai ales de prejudiciu) SOMATIC • tulburãri sfincteriene cu pierderea controlului sfincterian • tulburãri motorii COMPORTAMENTAL • dezinhibiþie • agresivitate • acte ilogice. spaþialã. alimentarea. de evocare.Listã de simptome SUBIECTIV • dispoziþie tristã • iritabilitate • labilitate emoþionalã • indiferenþã • apatie COGNITIV .

afazia Dificultate în înþelegerea sau transmiterea ideilor prin limbaj în oricare dintre formele sale . apetit crescut Accentuarea capacitãþii ºi a plãcerii de a mânca. Punctul central al pericolului anticipat poate fi extern sau intern. amnezia Pierderea memoriei. pentru a le rezista. Subiectul este incapabil sã ducã la bun sfârºit orice miºcare începutã. scris sau vorbit . cel mai adesea penibilã. ambivalenþã afectivã Coexistenþa conºtientã. sau evenimente traumatice ca accidente sau privaþiuni neaºteptate. cum ar fi spãlarea excesivã a mâinilor. ambitendenþa Este fluctuaþia între douã alternative. Deasemenea subiectul nu mai este capabil sã anticipeze plãcerea. 38 . Subiectul nu poate sta pe scaun sau întins. în mod normal. Amnezia se presupune a se datora unor cauze de origine psihogenã ºi e de obicei parþialã ºi selectivã.Glosar acþiuni obsesive asociate cu curãþenia Preocuparea cu contaminarea ºi ritualurile asociate pentru a preveni apariþia acesteia. agitaþia (agitaþia psihomotorie) Simptomul constã din miºcãri motorii excesive pe un fond de anxietate mascatã. amnezie retrogradã Subiectul uitã evenimentele care au avut loc înainte de declanºarea condiþiei etiologice. sau sã efectueze ritualuri complexe legate de curãþenie. constând în cuvinte (injurii) sau în acte agresive faþã de persoane sau obiecte. Subiectul cu aceste simptome recunosc cã sunt lipsite de sens þi fac tot ce pot. Nu existã o integrare a evenimentelor recente în memoria trecutului. De exemplu urã ºi iubire în acelaºi timp faþã de aceeaºi persoanã. în mod repetat.citit. anxietatea Anticiparea aprehensivã a unor pericole viitoare sau catastrofe acompaniate de disforie sau simptome somatice de tensiune. afonie Incapacitatea de a produce sunete vorbite care necesitã folosirea laringelui. sunt resimþite în ciuda rezistenþei conºtiente. cel puþin în fazele de început. ci reamintirea faptelor asociate de obicei cu probleme insolubile sau inacceptabile de facturã personalã. amnezia disociativã Principala caracteristicã este lipsa memoriei. care nu se datoreazã unei leziuni la nivelul sistemului nervos central. Sunt "obligaþi" sã se spele.care se datoreazã unei rãniri sau boli a centrilor nervoºi implicaþi în limbaj. Principala problemã este nu înregistrarea ºi reþinerea în memorie. dar nu reuºesc. anhedonia Pierderea capacitãþii de a simþi plãcere în activitãþi care. agresivitate Tendinþe sau conduite agresive pentru a ataca sau pentru a se apãra. se plimbã în sus ºi în jos sau se ridicã din timp în timp sau chiar întrerupe interviul din cauza agitaþiei motorii. de sentimente contradictorii pe care pacientul le trãieºte ca simultane. de obicei a unor evenimente recente importante. Include: amnezie anterogradã Subiectul uitã evenimentele care au loc dupã declanºarea condiþiei etiologice. nedatoratã unor tulburãri mentale organice ºi mult prea mare pentru a fi explicatã prin obiºnuita uitare sau obosealã. cuprinzând ºi perioada dintre mese. le provoacã aceastã senzaþie.

blocarea gândirii Este rar întâlnitã ºi trebuie notatã ca fiind prezentã atunci când examinatorul este sigur cã ea existã. însoþeºte un delir de referinþã sau interpretãri greºite care necesitã unele explicaþii privind felul în care oamenii ºtiu atât de multe despre acþiunile viitoare ale subiectului. delir de control. trasul de pãr. Faþa ºi vocea subiectului sunt lipsite de expresie. de obicei. În forma severã împiedicã persoana sã realizeze mai multe tipuri de activitãþi (muncã. sau un rãspuns emoþional la schimbarea subiectului conversaþiei. Subiectele. sau fãrã a lua în cosiderare meritele contrabalansatoare. cum ar fi ziare vechi ºi gunoaie. Gândurile trãite ca fiind strãine sau invadatoare pot comenta gândurile sau acþiunile subiectului. activitãþi intelectuale).apetit diminuat Reducerea capacitãþii ºi a plãcerii de a mânca contrastând cu obiceiurile pacientului aplatizarea afectivã Absenþa sau aproape absenþa oricãror semne de expresie afectivã. inserþie a gândurilor. Dacã i se iau aceste obiecte. manifestã nemulþumire. halucinaþii auditive. fãrã o creºtere a echivalentã a standardelor aplicate celorlalþi. Ochii pacientului sunt închiºi ºi el nu poate fi trezit. astenie Senzaþie de obosealã. aparent supãrãtoare. În timp ce gândurile curg liber. automutilarea Include lovirea capului. aprecierea nefiind contrabalansatã de recunoaºterea faptului cã cele mai multe fiinþe umane au imperfecþiuni similare. repausul o lasã neschimbatã sau o agraveazã. nu existã o implicare a subiectului în interviu. Nu existã rãspuns la stimuli exteriori. pe mãsurã ce coma se adânceºte. subiectul trãieºte o oprire bruscã ºi neaºteptatã a gândurilor. Poate apãrea cu delir expansiv. comentarea gândirii Subiectul spune cã are mai mult de un flux de gândire în minte. indiferenþa emoºionalã ºi apatia. Existã un domeniu extrem de limitat al expresiilor emoþionale. îngrijire personalã. De obicei. aplatizarea afectului Acest termen include aplatizarea afectului. Poate fi o elaborare a difuzãrii gândurilor. delir de persecuþie sau influenþã. avoliþia O incapacitate de a iniþia sau a persista în activitãþi conduse de un scop. Experienþa este pasivã. Tonusul muscular este diminuat ºi reflexele se pierd progresiv. Toate acestea disting astenia de oboseala fiziologicã. destul de des. iar în formele cele mai grave ale simptomului se simte complet lipsit de valoare. colecþionarismul Strânge mari cantitãþi de obiecte nefolositoare. atenþia Capacitatea de a se concentra asupra unui anumit stimul sau unei anumite activitãþi într-o manierã susþinutã. care îºi creeazã o impresie falsã. nici miºcãri voluntare. În esenþã. ataxie Pierderea parþialã sau completã a coordonãrii miºcãrilor musculare voluntare. Autodeprecierea implicã o creºtere a standardelor aplicate subiectului. Blocajul este dramatic ºi apare. coma Este cea mai gravã tulburare în continuumul tulburãrilor de conºtienþã. de epuizare fizicã care preexistã efortului ºi tinde sã se atenueze în cursul acþiunii. Astfel. citirea gândirii Aceasta este de obicei o explicaþie delirantã. sunt primite cu indiferenþã (indiferent dacã aceste subiecte sunt sau nu delirante). Ideile de autodepreciere sunt o formã exageratã a cunoaºterii de sine-însuºi privin o parte a caracterului subiectului. muºcãturile. 39 . autodeprecierea Subiectul cu acest simptom afirmã cã se simte inferior altora. astenia este adesea mai marcatã dimineaþa ºi se risipeºte de-a lungul zilei. simptomul implicã o scãdere a rãspunsului emoþional.

o umbrã a adevãratei persoane. astfel cã ceilalþi le pot "auzi". existã o convingere delirantã privind existenþa unui cancer incurabil sau cã intestinele sunt putrede. O formã mai gravã a simptomului apare când subiectul simte simte cã este mort sau cã trãieºte într-o "lume paralelã". în loc de a fi spontan ºi natural. confabularea Sunt amintirile false. locul în care persoana se aflã sau propria identitate. Existã o oarecare înþelegere a situaþiei. rãnirea datoritã cãderii sau incontinenþa urinarã sunt rare. în care una sau mai multe pãrþi ale corpului tremurã. "difuzarea" gândirii Esenþa simptomului constã în faptul cã subiectul îºi simte gândurile "transmise" în exterior. coºmaruri Acest item trebuie notat pe baza neplãcerilor provocate de coºmaruri. astfel încât subiectul poate sã perceapã mediul înconjurãtor ca fiind ireal. Nu existã o pierdere realã a conºtienþei. sau de la capãtul nepotrivit al unui telescop. iar subiectul ºtie cã condiþia sa este anormalã. 40 . ci doar o stare de transã sau de stupor disociativ. data sau anotimpul.compulsii Conduite pe care subiectul le îndeplineºte sub forþa unei constrângeri interioare obsedante. de obicei la pacienþii cu amnezie. În formele mai grave. ci numai resimþitã. Ei se simt detaºaþi de trãirile proprii. aceastã constrângere este conºtientã. fãrã o viaþã proprie". în care pacientul descrie evenimente. Totuºi. Subiectul este supãrat de coºmaruri de câteva ori în cursul unei perioade de 2 sãptãmâni. dezorientarea Confuzie în ceea ce priveºte ora din zi. artificial ºi mort. În formele mai grave. ca ºi cum le-ar vedea de departe. Trãirea este pasivã. dar este în general legat de frecvenþa acestora. experienþe care sunt foarte probabil ireale. convulsii disociative Convulsiile pot imita crizele de epilepsie. astfel cã ei îi par a fi actori. subiectul simte cã oamenii sunt "pãpuºi manevrate de sfori. sau prin creºterea flirturilor sau indiscreþiei sexuale. nu este absolut necesar ca gândurile sã poatã fi "auzite". în sensul cã nu este doritã. este bolnav sau putred. întreþinutã de îndoialã. Mai mult. Experienþa are o calitate de tipul "ca ºi cum". componentele emoþionale se detaºeazã de percepþie. mai degrabã decât oameni obiºnuiþi fãcând lucruri obiºnuite. ele dureazã de obicei mai mult ºi muºcarea limbii. Cu toate acestea. Confabularea poate fi o amintire realã dar prost încadratã în timp ºi spaþiu pentru a umple golurile de memorie. un autobuz sau o stradã pot fi vãzute ca un decor de scenã. confabulãrile pot avea ºi conþinut fantastic. depersonalizarea Aceasta reprezintã o pierdere a componentei emoþionale a conºtienþei de sine. delir hipocondriac Subiectul simte cã trupul lui nu este sãnãtos. jucând un rol. derealizare (obiecte) În derealizare. Ele apar în stãrile clare ale conºtienþei. derealizare (oameni) Detaºarea componentelor emoþionale de percepþie poate sã aparã ºi în cazul perceperii altor oameni. Ei pot fi convinºi doar pentru scurt timp cã sunt sãnãtoºi. Subiectul nu poate înregistra motivaþia afectivã a acþiunilor celorlalþi oameni. Ei par a pretinde cã au motivaþii ºi sentimente. O notare pozitivã nu poate fi fãcutã decât dupã o investigare neurologicã completã. complet diferitã ºi nu pot sã interacþioneze cu lumea noastrã. Simptomul este de tipul "ca ºi cum". Un birou. creºterea libidoului Simptomul poate fi exprimat prin creºterea activitãþii sexuale cu partenerul obiºnuit. Subiectul oferã o descriere clarã dar complet falsã a unor evenimente recente. subiectul percepându-se pe el însuºi ca fiind ireal. Totul pare lipsit de culoare. incoercibilã ºi repetitivã.

etc. Aceasta duce deseori. care s-a pierdut în cursul perioadei evaluate. Ei recunosc totodatã cã ceilalþi oameni nu pot vedea schimbãrile. Dissomniile sunt tulburãri legate de cantitatea. plutind sau "în nori". ecoul gândirii Acest simptom este rareori notat ca prezent în lipsa unor informaþii suficiente. dinþii sunt proeminenþi. iar braþele. activitate sau situaþie (stimulul fobic). Exaltarea trecãtoare legatã de circumstanþe nu trebuie inclusã. anxietatea sau iritabiliatea. cei afectaþi pot fi într-o stare de exaltare. fobia O teamã iraþionalã ºi persistentã de un anumit obiect. ci este necontrolabilã ºi semiautomatã.disfuncþie sexualã Pentru a face aceastã notare e necesar ca subiectul sã fi manifestat în mod normal un oarecare interes sexual. subiectul va menþine aceastã poziþie timp de cel puþin 15 secunde. Starea este disproporþionatã faþã de circumstanþele subiectului care pot fi întradevãr de fapt incerte. caracterizatã prin insomnie sau hipersomnie. ecopraxia Repetarea prin imitare a miºcãrilor unei alte persoane. distractibilitatea Acesta este echivalentul extern al "fugii ideilor". dissomnia Tulburare primarã a somnului sau stãrii de trezire. Acþiunea nu este doritã sau voluntarã. dispoziþia elevatã O stare de bine exegeratã. dismorfofobia Cei afectaþi simt cã s-a schimbat ceva în înfãþiºarea lor. Fuga ideilor este întreruptã de distragerea atenþiei subiectului de cãtre diferite schimbãri în mediul exterior. flexibilitatea ceroasã Situaþie în care muºchii membrelor devin moderat rigizi. dacã sunt miºcate pasiv. stimuli care îi distrag atenþia pacientului sau jocuri de cuvinte. cu toate cã nu pot scãpa de el foarte mult timp. 41 . calitatea sau momentul somnului. dispoziþia disforicã O dispoziþie neplãcutã cum ar fi tristeþea. ºi în cazuri extreme. dacã nu de-a dreptul depresive. O persoanã cu dispoziþie elevatã poate afirma cã se simte "la înãlþime". fie la evitarea stimulului fobic sau la suportarea lui foarte greu. În forma severã vorbirea poate fi dezorganizatã ºi incoerentã. nu numai pe baza activitãþii sexuale verbalizate. în sensul cã reflectã intruziunile provenite din afarã (mediu). distractibilitatea atenþiei Se poate manifesta prin distractibilitate uºoarã sau dificultate de a duce la capãt un lucru sau de a se concentra la muncã. Repetiþia poate sã nu fie perfectã. dispoziþia expansivã Subiectul este euforic sau exaltat în cea mai mare parte a timpului pe o perioadã de cel puþin 4 zile. Nasul e prea larg. Starea este deseori o caracteristicã contagioasã. Dacã un braþ este ridicat într-o anumitã poziþie. Simptomul trebuie evaluat pe baza nivelului de interes al subiectului. euforie. care determinã o dorinþã puternicã de a-l evita. "ca un papagal" ºi aparent fãrã sens a unui cuvânt sau grup de cuvinte tocmai rostite de o altã persoanã. Subiectul îºi percepe gândurile proprii ca repetitive sau cu ecou cu un interval foarte mic între original ºi ecou. se miºcã fãrã a opune rezistenþã. ci schimbatã subtil sau grosolan în esenþã. gura are o formã ciudatã. ºi cã sentimentul este anormal. fuga de idei Un flux aproape continuu de vorbire acceleratã cu schimbãri abrupte ale subiectului care sunt de obicei bazate pe asocieri acceptabile. ecolalia Repetarea patologicã.

idei de grandoare O lãudare exageratã a valorii. nu se poate uita la televizor ºi nu poate lua parte la o conversaþie deoarece gândurile lor rãtãcesc aiurea. victima atingerilor sexuale. Cu toate acestea pacientul prezintã o amnezie disociativã completã referitoare la evenimentele din aceastã perioadã. hiperactivitatea Este exprimatã în comportamentul motor ca ºi în vorbire ºi gândire. adeziv. ale cãrei limite nu se încadreazã deseori în nicio deficienþã neurologicã. zoopatice. fãrã ca totuºi sã neglijeze scopul sãu. importanþei sau identitãþii unei persoane. cunoºtinþelor. þinând cont de de temele evocate pe durata discuþiei. electrocutat. slãbirea bogãþiei lor ºi-sau polarizarea pe un numãr redus de interese. hipomnezie de evocare Reducerea capacitãþii de a evoca amintiri. superficial. durere. iar subiectul nu are posibilitatea de a-ºi corecta starea. halucinaþii cenestezice Sunt halucinaþii ale sferei corporale (tactile. exceptând unele perioade scurte. Bolnavul se plânge cã este iradiat. idei de referinþã Sentimentul cã incidente obiºnuite sau evenimente externe au un anumit înþeles 42 . Trebuie sã existe dovezi a cauzelor psihologice. Este disproporþionatã faþã de dificultatea problemelor în cauzã. pacientul are dificultãþi de a trece de la o temã la alta. Dusã la extrem poate fi de proporþii delirante. certãreþ. cãldurã. impresii. gândire circumstanþialã Incapacitatea de a distinge esenþialul de neesenþial. algice.) care nu poate fi pusã pe seama unei probleme neurologice. etc). în stare amnezicã. subiectul nu poate nici mãcar sã citeascã câteva propoziþii dintr-un ziar. hipoprosexie de concentrare Subiectul se plânge cã nu poate sã acorde întreaga lui atenþie lucrurilor care necesitã acest lucru. hiperemotivitate Emergenþã bruscã de reacþii afective.fuga disociativã Vagabondãri cu scop aparent. Senzaþia este neplãcutã. Acesta se adreseazã oricui. hipoestezia sau anestezia disociativã Aceasta este o lipsã declaratã a sensibilitãþii pielii. hipersociabilitate Creºterea contactelor sociale sau alterarea calitãþii lor în raport cu starea obiºnuitã a subiectului. motorii. etc. În cea mai gravã formã a sa. febril. Subiectul se pierde în detalii. Poate exista o pierdere diferenþiatã între modalitãþile senzoriale (atingere. într-un mod familiar. hipomnezie de fixare Reducerea capacitãþii de reþinere imediatã a unor date noi. vibraþii etc. Comportamentul subiectului în timpul fugii poate apare complet normal observatorilor. cum ar fi þiuitul sau alte parestezii. hipersomnia Somnolenþã excesivã evidenþiatã de un somn nocturn prelungit. dificultate în menþinerea unei stãri alerte în timpul zilei sau episoade de somn diurn nedorite. sub forma unor asociaþii convingãtoare în timp cu evenimente sau probleme stresante. somatognozice. miºcãrile lor sunt rapide ºi au o nevoie de somn mai scãzutã decât de obicei. Pe durata discuþiei. gândire sãrãcitã Reducerea conþinutului ideilor prin diminuarea numãrului de centri de interes. Cei afectaþi au mai multã energie. dincolo de limitele obiºnuite. puterii. Poate fi asociatã cu diferite senzaþii. cunoºtinþe reîntorcându-se în timp la mai mult de zece minute. slugarnic. chiar dacã este incitat în acest sens. sunt mult mai activi decât de obicei. sau nu pentru atât timp cât este nevoie de ea.

disproporþionatã faþã de evenimentele care i-au dat naºtere. dar. lentoare (inhibiþie) Cei afectaþi se simt ca ºi cum s-ar miºca mult mai încet ca de obicei. ºi pe un ton ridicat. cã reacþia sa este excesivã. bazatã pe un comportament al anturajului interpretat ca încãrcat de intenþii necinstite sau rãuvoitoare. se duc la culcare la ore târzii ºi se trezesc devreme simþindu-se refãcuþi dupã un somn scurt ºi nerãbdãtori sã înceapã o nouã zi foarte activã. o strânge ºi mai tare. iritabilitatea Pacientul se supãrã repede ºi este uºor stârnit la mânie. nevoie scãzutã de somn Este o reflectare a hiperactivitãþii. Experienþa este neplãcutã. Vorbirea poate. Vorbirea este rapidã. ca ºi cum ar merge de parcã ar fi mult mai bãtrâni decât sunt în realitate. labilitate afectivã Variabilitate anormalã a afectului cu schimbãri repetate. mutismul akinetic (coma vigilã) Apare la pacienþii cu leziuni ale diencefalului ºi ale pãrþii superioare a creierului. subiectul este somnolent ºi gândirea. incoercibil. percepþia ºi memoria îi sunt afectate. izolare socialã Reducerea contactelor sociale. obsesii Idei fixe asociate unui sentiment penibil din cauza caracterului lor parazit. neîncredere Atitudine bãnuitoare. dar ochii îi sunt deschiºi ºi îl observã pe examinator sau urmãreºte miºcãrile unor obiecte. atenþia. miºcãrile stilizate. Poate fi trezit uºor din somn. manierismul Manierele sunt ciudate. Când simptomul este foarte sever. rapide ºi abrupte în expresia afectivã. deasemenea. ºi dificil de controlat. ºi într-un mod care sugereazã aparent o semnificaþie sau un scop special. verbal sau prin contact fizic. persistent ºi/sau a caracterului lor iraþional. Pacientul se strãduieºte în van de a le alunga deoarece el are conºtiinþa caracterului lor intrusiv. negativismul Apare când subiectul face în mod persistent contrariul a ceea ce i se cere.insomnia Dificultate de a adormi sau de a rãmâne adormit sau calitate scãzutã a somnului. de exemplu când i se cere sã întindã o mânã. Subiectul recunoaºte. fluentã. invadator. de obicei. lentoarea gândirii Este recunoscutã prin latenþa rãspunsurilor ºi lentoarea discursurilor. obnubilarea Este cea mai uºoarã stare de alterare a conºtiinþei. Pacientul zace nemiºcat ºi mut. apãrea ca fiind încetinitã. de obicei în mod specific subiectului. subiectul poate îndeplini instrucþiuni simple ºi sã se miºte sau sã se comporte relativ normal. 43 . insomnia de adormire insomnia de trezire iritabilitatea Subiectul este "sub tensiune" sau "fierbe". ceilalþi sesizeazã o anormalitate. Totuºi. Nu existã miºcãri voluntare. Starea este deseori urmatã de comã. existã un sentiment subiectiv de incapacitate de a merge sau de a vorbi. când anxioasã când ostilã. subiectul poate sã salute de trei ori înainte de a intra într-o camerã sau sã facã gesturi complexe cu mâinile. Vorbirea spontanã este redusã. De exemplu. logoree Subiectul poate sesiza o necesitate de a continua sã vorbeascã. repetat. dar este dezorientat când se trezeºte. mult mai des.

Nu sunt considerate ca incoherenþã construcþiile incorecte gramatical. avea dorinþa de a vârî cuþite în oamenii care sunt cu ei. inconfortabile. dureroase. de comploturi. de injurii. Ei pot. sau cã simptomele lor sunt o pedeapsã pentru neputinþa lor. idei delirante de vinovãþie Bolnavul îºi imagineazã cã a încãlcat poruncile lui Dumnezeu sau ale unei instanþe morale superioare. Subiecþii recunosc aceste impulsuri ca provenite din interiorul lor. Subiecþii sunt constrânºi sã se gândeascã la anumite idei sau imagini (de obicei neplãcute ºi supãrãtoare). idei de vinovãþie Se bazeazã pe dispoziþia depresivã. sau sã-i rãneascã în alte feluri. obiectul de ameninþãri. Gândurile subiectului sunt trãite ca strãine. se atenteazã asupra bunurilor sale. lipsa educaþiei sau inteligenþa scãzutã. de a pierde serviciul sãu. Termenul nu se aplicã atunci cînd existã dovezi cã tulburãrile de limbaj se datoreazã afaziei. sau prin alte mijloace. idei obsesive privind rãnirea sau accidentarea Aceste idei pãtrund în minte în ciuda unei rezistenþe conºtiente. Este uneori denumitã "salatã de cuvinte" pentru a exprima gradul de dezorganizare lingvisticã. de a fi atins de o boalã incurabilã sau de o infirmitate permanentã. care nu pot fi controlate conºtient prin încercarea de a-ºi deturna atenþia spre subiacte care în general ar fi absorbante. incoerenþa Vorbire sau gândire care este de neînþeles pentru alþii pentru cã cuvintele sau expresiile sunt folosite fãrã o conexiune logicã. Cei afectaþi cred cã au adus nenorocire familiilor lor prin faptul cã sunt într+o asrfel de stare. îngrijorarea O serie de gânduri neplãcute. neaparþinându-i. existã convingerea delirantã cã au pãcãtuit prea mult. Depãºeºte frecvent proporþiile condiþiilor care au cauzat preocuparea. idei delirante de persecuþie/de prejudiciu Bolnavul se simte þinta animozitãþii celorlalþi. idei delirante de gelozie Convingere delirantã de a fi înºelat de cãtre partenerul de dragoste. idei delirante de ruinã Convingere delirantã de a fi ameninþat în mijloacele sale de existenþã. sau cã au comis o crimã teribilã. folosirea jargonului caracteristic unei anumite regiuni sau mediu cultural. prin radar sau telepatie. astfel cã persoana respectivã pare cã se consumã inutil datoritã unui fapt minor. iluzii Percepþia deformatã a unei fiinþe sau a unui obiect real.neobiºnuit care îl priveºte pe pacient. asupra vieþii sale chiar. Într-o formã mai gravã. inserþia gândirii Esenþa acestui simptom îl constituie lipsa simþului normal de proprietate a subiectului asupra gândurilor din minte.. veniturile sale. Trebuie fãcutã distincþia faþã de delirul de referinþã în care existã o convingere absolutã. gânduirle strãine sunt considerate a fi inserate în minte din exterior. hrana sa zilnicã. idei delirante hipocondriace Convingere delirantã ºi nerealã de a fi ameninþat în sãnãtatea sa. cuþite sau obscenitãþi. 44 . de ex. acoperiºul sãu. iluzia O percepþie greºitã sau o interpretare greºitã a unui stimul extern real cum ar fi interpretarea foºnetului frunzelor ca fiind voci. susþinutã în mod delirant. de a fi încãlcat legile sau de a fi înºelat încrederea cuiva. dar sunt supãraþi deoarece aceste gânduri diferã de felul în care se privesc pe ei înºiºi în mod normal. ca de ex. sau cã au adus nenorocire lumii. În cazurile cele mai tipice.

etc. retragerea gândurilor Subiecþii spun cã gândurile le-au fost scoase forþat din minte. fãrã o stimulare socialã ºi poate continua chiar când nimeni nu-l ascultã. percepþie delirantã Atribuire imediatã a unei semnificaþii anormale unei percepþii normale. pierderea speranþei Pesimism al dipoziþiei. El trebuie sã se convingã cã ºi-a reamintit fiecare detaliu al unui eveniment. de insecuritate neliniºtitã a subiectului. rigiditatea Include "încremenirea" într-o anumitã poziþie în cursul unei miºcãri voluntare. se creeazã un puternic sentiment de jenã. de ex.opoziþionismul Miºcãrile în orice direcþie sunt contracarate de o rezistenþã egalã în direcþia opusã. doar trãitã. Imagini ºi idei trec fulgerãtor prin minte. Câteodatã el trebuie sã repete în minte detaliile unei sarcini pe care nu se poate convinge cã au îndeplinit-o complet. iritabilitate sau neplãcere. dar el dã un rãspuns nepotrivit. presiunea vorbirii Vorbire care creºte în cantitate. bolnavul a pierdut încrederea în viitor. anxietate. în lipsa de reacþii. Experienþa este pasivã. Poate sã rumineze la nesfârºit ºi fãrã spor la o teorie filosoficã. parasomnia Comportament anormal sau evenimente fiziologice care au loc în timpul somnului sau în timpul trezirii. nu este doritã. este acceleratã ºi dificil sau imposibil de întrerupt. În acelaºi timp. ce trebuie sã facã. ce trebuie sã gândeascã sau sã prepare. scãderea apetitului Mâncarea ºi gândul la mâncare nu sunt atractive nici mãcar atunci când este ora mesei. pur ºi simplu. ordonaþi. El se întreabã ce i se întâmplã. sã aibã o vedere de ansamblu a situaþiei. 45 . acþiunile trebuie sã urmeze o succesiune rigidã a secvenþelor. ruminaþia Preocupare nesfârºitã pe o singurã temã ruminaþii obsesive Cei afectaþi au gânduri intrusive ºi repetitive care apar în ciuda rezistenþei conºtiente. rãspuns alãturea Bolnavul nu rãspunde înrebãrilor. Acestea au deseori de a face cu încercãrile de a rezolva o anumitã problemã sau cu clarificarea în mintea subiectului a unui anumit subiect obscur. Perplexitatea este evidentã în expresia de stupefacþie. de viitorul sãu. Se includ ritualurile privind gãtitul ºi servitul mesei. perplexitatea Zãpãcealã resimþitã de pacient faþã de el însuºi. presiunea ºi accelerarea gândirii Acest simptom constituie aspectul subiectiv al "fugii ideilor". de tot ceea ce-l înconjoarã. Percepþia delirantã este. de situaþia sa. se recunoaºte cã acestea sunt impulsuri interne. el este incapabil sã înþeleagã evenimentele. Este posibil ca miºcãrile de mestecare ºi înghiþire sã necesite un efort considerabil. delirantã a unei percepþii reale. Mâncarea ºi-a pierdut gustul. uneori în agitaþie sau într-o perseverare ezitantã. fiecare din ele sugerând la rândul lor altele. în pregãtirea pentru culcare. într-o succesiune rapidã. chiar celor mai simple. ordinea lor este asociatã cu o aranjare sau ordonare precisã a obiectelor . interpretarea eronatã. astfel încât ei nu mai au gânduri. cel mai adesea în sensul unei referinþe la sine. în alþi termeni. ordonare obsesivã Cei afectaþi nu sunt. Deseori pacientul vorbeºte tare ºi cu patos.de exemplu notele curente trebuie împãturite corect în portofel. Poate sã nu aparã o scãdere în greutate dacã cantitatea de hranã este menþinutã aceeaºi în mod deliberat. Dacã aceste constrângeri nu sunt urmate.

Tonusul muscular se menþine normal ca ºi respiraþia ºi miºcãrile coordonate limitate ale ochilor. stupor O stare de aresponsivitate cu imobilitate ºi mutism. 46 . sau "blocat". Starea de transã trebuie notatã aici doar dacã nu este indusã voluntar ca parte a unui ritual. torpoarea Subiectul are o stare de apatie cu puþine miºcãri spontane. în afara miºcãrilor de apãrare sau de evitare atunci când i se aplicã stimuli dureroºi sau miºcãri de corectare ale posturii. avute pe parcursul lunii precedente interviului. tensiune muscularã O încordare neplãcutã în una sau mai multe grupe de muºchi. Trebuie sã existe dovezi ale cauzelor psihogene sub forma unor evenimente stresante. cu incapacitatea de a se relaxa voluntar. zgomotul ºi atingerea. Reflexele se menþin dar tonusul muscular. în spatele simplelor semnificaþii ale evenimentelor. suspiciozitate Subiectul exprimã sentimentul cã ceva nu este în ordine. stupor disociativ O stare de origine psihogenã în care existã o profundã diminuare sau absenþã a miºcãrilor voluntare ºi a reactivitãþii normale la stimulii exteriori.sonorizarea gândirii Subiectul susþine cã gândurile par sã rãsune "tare" în capul lor. cum ar fi legãnatul înainte ºi înapoi pe un scaun. strãinã. ca ºi cum cineva care ar sta alãturi le-ar putea auzi. ca lumina. transa disociativã O pierdere temporarã a sensului identitãþii personale ºi lipsa totalã a conºtienþei mediului înconjurãtor sau limitarea miºcãrilor. apãrând în afara condiþiilor culturale ºi religioase acceptate. Tensiunea muscularã nu este legatã de niciun efort muscular specific intenþionat. proiecte ºi tentative de suicid. nu are control conºtient ºi nu este complet explicabilã în termeni situaþionali. stimã de sine crescutã Cei afectaþi se pot simþi ca fiind extraordinar de sãnãtoºi. ca ºi o absenþã totalã a cauzelor fizice. exprimat în termeni ca "nervi". Aceste miºcãri nu par sã aibã o semnificaþie deosebitã. aceastã impresie de ne-familiaritate poate sã se refere la percepþia timpului. datul din cap sau strâmbãturile. stereotipiile Subiectul face anumite miºcãri repetitive. subiectul crede cã existã o încercare deliberatã de a-l rãni sau enerva. scãrpinatul continuu în cap cu o mânã. tendinþe suicidare Dorinþã de moarte. Se trezeºte uºor când i se vorbeºte tare sau la un contact fizic. Subiectul nu vorbeºte spontan ºi rãspunde la interpelãrile vocale prin vorbire disartricã sau prin mormãieli. stranietate Lumea înconjurãtoare apare deformatã. Se includ ticurile. De obicei. fantasticã. Tensiunea nervoasã este o stare de excitare care are cele trei caracteristici de bazã a multor simptome nespecifice ºi nevrotice. reflexele de tuse sau de înghiþire sunt deseori diminuate. posturilor ºi vorbirii prin repetarea unui mic repertoriu. irealã (depersonalizare). "pe muchie". tocire afectivã Reducerea semnificativã în intensitate a expresiei emoþionale. este neplãcutã. cu o inteligenþã foarte mare sau cu capacitãþi extraordinare. tensiune nervoasã Un sentiment de neliniºte interioarã sau disconfort. idei. ceea ce reiese clar din ceea ce acesta spune despre relaþiile cu ceilalþi oameni ºi cu mediul înconjurãtor. Sentimentul de stranietate poate fi legat de presentimentul delirant sau deasemenea de o diminuare a percepþiilor ca în anumite depresii.

ICD-10 8. Mircea Lãzãrescu . Cu toate acestea. trei ori). Sims .tulburãri ale ciclului somn-veghe În forma extremã poate apãrea o inversare a ciclului zi-noapte. SCAN . C.General Psychopatology 2. având ca obiectiv sã controleze situaþia de care subiectul se teme în mod superstiþios. A. implicã rãmânerea în stare de veghe pânã la ore târzii.Symptoms in the Mind 3. Câteodatã repetiþia are un caracter ritual. sã atingã sau sã numere obiectele.Psihopatologie clinicã . Colectivul Clinicii de Psihiatrie Timiºoara . subiectul poate sã se învârtã în van toatã noaptea ºi sã doarmã în timpul zilei. Subiecþii ºtiu cã impulsul vine din interiorul lor. urmatã de somn. Astfel de subiecþi sunt "împinºi" sã verifice întrerupãtoarele luminilor sau robinetelor de gaz de mai multe ori (nu doar de douã. Curs de psihiatrie.1994 4. Bibliografie 1. verificãrile obsesive ºi repetiþiile Reverificãrile sau acþiunile repetitive sunt resimþite ca fiind executate în ciuda unei rezistenþe conºtiente. Scharfetter .1986 5. AMDP 6. sau sã repete mereu aceeaºi acþiune.OMS 7. DSM-IV 47 . de obicei.

anxietate generalizatã Sindromul anxios .Cuprins Introducere Caracterizare generalã Sindromul anxios .atac de panicã Sindromul fobic Sindromul depresiv Sindromul maniacal Sindromul obsesiv-compulsiv Sindromul conversiv-disociativ Sindromul de depersonalizare-derealizare Sindromul de transparenþã-influenþã Sindromul halucinator Sindromul delirant Sindromul cataton Sindroame schizomorfe Sindromul de delirium Sindromul demenþial Glosar 1 2 3 5 7 10 12 14 17 21 21 23 25 28 29 33 36 38 48 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful