You are on page 1of 12

NOU - NĂSCUTUL CU RISC

PREMATURUL Definiţie: Prematurul este nou născutul cu: ♦ VG mai mică de 37 săptămâni, ♦ Gn mai mică de 2500g, ♦ Tn mai mică de 47cm. Prematurul are greutatea corespunzătoare vârstei gestaţionale. Gradele de prematuritate Conform noii Clasificări Internaţionale a Bolilor (ICD) prematurii se împart în: Nou născut Vârsta gestaţională VG < 37 săpt. Prematur (low birth weight=LBW) VG < 32 săpt. Prematur mic (very low birth weight=VLBW) VG < 28 săpt. Prematur foarte mic (extremely low birth weight =ELBW) Greutatea la naştere Gn = 2499g - 1500g Gn =1499g - 1000g

Gn < 1 000g

Etiologia prematurităţii Cauzele cunoscute ca generatoare de naşteri premature se pot împărţi în: cauze materne, fetale, socio-economice şi cu etiologie neprecizată. Cauze materne: - vârsta mamei sub 14 ani şi peste 35 ani; - talia mică a mamei (<1,50m) şi greutatea mică a mamei (sub 45 kg); - cauze obstetricale: - uterine: uter infantil, malformaţii uterine, tumori,
7 5 7 7

endometrită cronică, fibromatoză uterină, incompetenţă cervicoistmică; - placentare: hemoragii retroplacentare, dezlipiri precoce de placentă, placenta praevia; - ruptura prematură a membranelor, avorturi repetate, bazin strâmt, multiparitate, oligo/polihidramnios; - boli acute: gripă, pneumonie, hepatită; - boli cronice: diabet, izoimunizare feto - maternă, afecţiuni ale tiroidei,
7 7
5

7

1

2 .autointoxicaţii: toxemia gravidică. Cauze necunoscute ~ 30% din naşterile premature. .istoric de infertilitate. nerespectarea regulilor de igienă. Tabloul clinic al prematurului Prematurul prezintă nişte caractere clinice specifice astfel încât. suturile sunt dehiscente şi fontanelele larg deschise. Faţa este mică. Lanugo este abundent pe faţă.infecţii cronice fetale (TORCH). cu o slabă dezvoltare a cartilajelor. 5 ~ . triunghiulară.alimentaţia deficitară. Suprafaţa cutanată este mare în raport cu volumul corpului. Toracele este îngust.malformaţii fetale. iar vernix caseosa este în cantitate redusă sau lipseşte.intoxicaţii cronice: tabagism. 5~ 5 ~ - traumatisme fizice şi/sau psihice. . .IUGR).nivel redus de educaţie. Pavilioanele urechilor sunt jos implantate. lamelară sau furfuracee. membre şi partea posterioară a trunchiului.sindom vasculo-renal. Descuamaţia fiziologică este prelungită.sarcini survenite la un interval prea scurt de timp.. coastele sunt orizontale. lipite de cap.boli cromosomiale ale fătului. bărbia ascuţită. . .întârziere în creşterea intrauterină (Intrauterin Growth Retardation . . . acestea pot fi suficiente pentru diagnostic. . slab mineralizat. Abdomenul este voluminos şi lăţit pe flancuri. alcoolism. sifilis.sarcină gemelară. în situaţiile în care nu se cunoaşte durata gestaţiei. . hernii ombilicale şi inghinale. datorită volumului mare al ficatului şi a hipotoniei musculare. cu aspect senil. . tuberculoză. Cauze fetale: . Prezintă frecvent dehiscenţa drepţilor abdominali. Membrele sunt scurte şi subţiri.eritroblastoza. . Cauze sociale: .status socio-economic scăzut. de culoare roşie la naştere şi devin palide după o săptămână. droguri. gâtul subţire.dezechilibre hormonale.boli renale sau cardiace. Tegumentele sunt subţiri. efort excesiv. gura mare. de aceea pielea atârnă în pliuri. părul rar. Capul este mare. .

fibrină intraalveolar şi cu formarea de membrane hialine.în partea inferioară a bulbului. La fetiţe vulva este larg deschisă. iar în respiraţie intervine automatismul centrului gasping. slab dezvoltate. iar o nouă respiraţie destinde alveolele de la început. există deficienţa plasminogenului şi a plasminei.în partea superioară a bulbului. 3 . Rezistenţa mare în circulaţia pulmonară determină trecerea parţială a sângelui prin canalul arterial şi orificiul Botal. care la rândul ei determină vasoconstricţie pulmonară ce accentuează hipoxia.pneumotaxic . fără relief. La deficienţa funcţiei respiratorii contribuie şi deficienţa centrului respirator care se compune din trei părţi: . care nu acoperă labiile mici şi clitorisul. bula lui Bichat slab dezvoltată. Hipoxia produce leziuni ale epiteliului alveolar. La prematur. fără pliuri şi nepigmentat. adică o întoarcere în parte la circulaţia fetală. Mineralizarea slabă a coastelor. În hipoxie centrul apneustic încetează să funcţioneze. . cu edem. transudat. Surfactantul tapetează alveolele pulmonare şi are rol în menţinerea tensiunii de suprafaţă a acestora. ceea ce favorizează expirul. . Criza genitală lipseşte la marii prematuri sau apare tardiv. Deficienţa funcţiei respiratorii Arborele traheobronşic este îngust. deficitul de surfactant va fi mai mare şi dificultăţile respiratorii mai pronunţate. iar scrotul este mic.Unghiile sunt moi. hipotonia musculaturii şi poziţia înaltă a diafragmului limitează excursia plămânilor şi favorizează apariţia tirajului. Ţesutul celular subcutanat este mult diminuat. lipsite de striaţiuni longitudinale şi nu ating vârful degetelor. Sistemul fibrinolitic este deficitar. Circulaţia sanguină este deficitară cu perfuzie alveolară lentă.în protuberanţă. deficitul calitativ şi cantitativ de surfactant menţine crescută tensiunea superficială la nivelul alveolei şi favorizează colabarea acesteia. Acesta determină o respiraţie rudimentară. Centrul apneustic dă contracţia tonică a muşchilor respiratori determinând inspirul. Cu cât gestaţia este mai scurtă. Sistemul osos este slab mineralizat.gasping . iar elasticitatea plămânilor este scăzută.apneustic . alveolele se colabează complet. Sistemul muscular este redus şi hipoton. turgorul este flasc. Organele genitale externe sunt slab dezvoltate. cu labiile mari slab dezvoltate. primitivă. În expir. Acţiunea sa este întreruptă discontinuă de centrul pneumotaxic. La 80% din prematurii de sex masculin testiculii nu sunt prezenţi în scrot (la majoritatea vor coborî în cursul primului an de viaţă). Aceste particularităţi determină hipoxie. ceea ce explică lipsa de resorbţie a membranelor formate (boala membranelor hialine).

secundare obstrucţiei căilor respiratorii. splină şi rinichi în timp ce măduva hematogenă este redusă. obstructivă şi mixtă. Permeabilitatea mare a capilarelor împreună cu hipoproteinemia favorizează apariţia edemelor.apneea centrală: încetarea mişcărilor respiratorii şi a fluxului aerian nazal. tiraj intercostal. care se însoţeşte de bradicardie (sub 80 bătăi/minut) şi cianoză. bătăi ale aripilor nasului. Oxigenarea scăzută a miocardului şi epuizarea rezervelor mici de glicogen duc la apariţia insuficienţei cardiace. . cianoză. Tensiunea arterială este scăzută (45-70mmHg/30-45mmHg) şi determină irigaţia redusă şi lentă a periferiei.agonică. Arterele (îndeosebi arterele cerebrale) au tunica conjunctivo-elastică slab dezvoltată. sindrom funcţional respirator (geamăt expirator.apneea mixtă (cea mai frecventă): combinaţie între apneea centrală şi cea obstructivă. urmate de lungi pauze respiratorii. care pot preceda oprirea definitivă a respiraţiei. Datorită hipofuncţiei medulare şi hemolizei (eritrocite mari. Există trei tipuri de apnee: centrală. Ca urmare a hipoxiei şi acidozei metabolice se remarcă persistenţa permeabilităţii orificiului lui Botal şi a canalului arterial (clinic: suflurile corespunzătoare). Particularităţi hematologice La naştere. Imperfecţiunea centrilor respiratori superiori şi automatismul celor inferiori ar fi cauza crizelor de apnee ale prematurului.apneea obstructivă: încetarea fluxului aerian nazal. Consecinţa acestor deficienţe respiratorii este detresa respiratorie tradusă clinic prin tahipnee (până la 100 . . greu deformabile) apare în primele 2 luni o anemie 4 . sunt fragile. Pentru reducerea severităţii acesteia se administreză corticosteroizi intramuscular (betametazonă) la toate gravidele cu iminenţă de naştere prematură. Particularităţi hemodinamice Vasoconstricţia pulmonară secundară hipoxiei menţine rezistenţa crescută în mica circulaţie şi determină mărirea de volum a ventricolului drept (EKG: devierea axei electrice a cordului la dreapta). Apneea prematurului este definită ca încetarea respiraţiei pentru o perioadă de aproximativ 20 secunde. cu inspir brusc şi sacadat. cu menţinerea mişcărilor respiratorii. balans toraco-abdominal). . favorizate de oboseala diafragmatică şi alterarea neurotransmisiei. favorizând apariţia hemoragiilor.120resp/min). bombare toracică. cu mişcări spasmodice ale gurii şi mandibulei. prematurul prezintă zone largi de hematopoieză în ficat.

mucoasa are puţine pliuri. maltaza şi lactaza) au o activitate normală la naştere. tripsina normală. cu mişcări peristaltice lente ce favorizează meteorismul şi constipaţia. scade în primele 2 luni până la 25%). labfermentul. Amilaza pancreatică lipseşte. iar după 2-3 săptămâni în formulă predomină limfocitele. microcitară şi hipocromă.hipoalbuminemie ce favorizează apariţia edemelor. cu focare de hematopoieză. Musculatura intestinală este hipotonă.icter mai frecvent.normocromă normocitară numită anemia precoce a prematurului (Ht = 40% la naştere. glandele şi fibrele musculare sunt slab dezvoltate. Secreţia salivară este redusă.000 . Secreţia ? 5 de acid clorhidric este bună. Factorii de coagulare au valori scăzute la care se adaugă fragilitatea capilară ceea ce explică tendinţa la hemoragii a prematurului. apare anemia tardivă a prematurului.200.hipoprotrombinemie care explică.33 săptămâni. Imaturitatea funcţiei hepatice se traduce prin: .000/mm . .hipoglicemie care apare datorită depozitelor inadecvate de glicogen la nivelul ficatului. Ficatul are o structură de tip embrionar. Hemoglobina fetală se găseşte în proporţie de 90-100% şi persistă timp îndelungat. 3 Numărul de leucocite la naştere este între 8.n. alături de fragilitatea vasculară crescută. prelungit şi intens (bilirubina poate ajunge la 150mg/l) deoarece funcţia de glucuronoconjugare este deficitară. Unii dintre aceşti copii necesită administrarea alimentaţiei prin gavaj. mucoasa bucală permeabilă şi uscată. tendinţa la hemoragii. mai ales în creier şi suprarenale. După vârsta de 3 luni. Deficienţa funcţiei de nutriţie 9 9 9 Reflexul de supt este absent la o VG mai mică de 32 .000/mm cu predominenţa polinuclearelor. . necesită fototerapiei şi rar exsanguinotransfuzie. Amilaza salivară este prezentă la naştere. când se epuizează rezervele precare de fier şi aportul prin lapte este nesatisfăcător. pepsina şi lipaza gastrică sunt prezente la naştere. prin carenţă de fier. Permeabilitatea mucoasei intestinale este mult crescută. lipaza are activitate scăzută. Digestia şi absorbţia proteinelor din lapte este la fel cu a n. Dizaharidazele (invertaza.000-10. Trombocitele sunt în număr de 150. 5 . la termen. iar evacuarea este întârziată. mai precoce. Capacitatea gastrică este redusă. . iar reflexul de deglutiţie lipseşte la majoritatea copiilor cu Gn mai mică de 2000g din cauza maturităţii sistemului nervos. ceea ce favorizează apariţia stomatitei. ce pot să apară între a 3-a şi a 7-a zi de la naştere.

uneori chiar cu leucopenie. Imunitatea specifică: Imunitatea specifică umorală este mult redusă (IgG de la mamă trec la făt în ultimele luni de sarcină). Digestia şi absorbţia glucidelor este satisfăcătoare. Particularităţile echilibrului hidro-electrolitic Particularităţile metabolismului hidro-electrolitic. La nivelul mucoaselor lipsesc aproape complet Ig A secretorii. Imaturitatea renală determină dezechilibru în eliminarea ureei. . .tendinţă la hipocalcemie manifestă (rezervele de Ca sunt mai mici datorită unei gestaţii scurte. . la prematur se manifestă prin: . Imunogeneza proprie de IgM şi IgA este deficitară. Imunitatea celulară este deficitară datorită răspunsului chemotactic slab al leucocitelor.82%). Prematurul poate utiliza lactoza din laptele matern.hidrolabilitate mare din cauza mobilizării uşoare a apei extracelulare. complementul. Deficienţa renală 9 Rinichii prematurului prezintă lobulaţie embrionară accentuată. iar aspectele clinice sunt nespecifice şi dificil de recunoscut. properdina. lizozimul) este de asemenea scăzută. Capacitatea de diluţie şi de concentraţie este deficitară (tendinţă la hiper/hiponatremie şi apariţia edemelor).conţinut hidric al organismului crescut (75 . infecţiile grave evoluează fără o creştere a numărului de leucocite. datorită inabilităţii rinichilor imaturi de a conserva bicarbonatul. 6 .cantitatea mare de apă se află în sectorul extracelular. Particular prematurului. fosfaţilor şi încărcare cu radicali acizi. . Imunitatea umorală nespecifică (opsoninele.tendinţa de retenţie a Na şi formarea de edeme.Digestia şi absorbţia lipidelor din laptele uman se realizează eficient datorită lipazelor existente în acest lapte. În primele zile de viaţă albuminuria este aproape constantă datorită unei permeabilităţi glomerulare crescute. aportul alimentar nu asigură nevolile mari ale prematurului). deşi prezintă un deficit tranzitor de lactază în prima săptămână de viaţă. clorurilor. Apărarea antiinfecţioasă Imunitatea nespecifică: Bariera mecanică: Pielea nu îndeplineşte rolul de barieră din cauza lipsei păturii cornoase şi a lipsei acidităţii dată de glandele sudoripare. Irigarea renală este scăzută şi filtrarea glomerulară deficientă.

glicorahia şi celularitatea sunt crescute. dar cu riscul apariţiei unor handicapuri majore. sclerem (induraţie ceroasă a tegumentelor şi a ţesutului celular subcutanat ce este ireversibilă şi precede decesul).37°C este absolut necesară pentru a reduce cheltuielile energetice şi nevoile alimentare. doar măduva şi bulbul prezintă un început de mielinizare. cauza care a determinat naşterea prematură. de învăţare. ♦ deficienţe nutritive. paniculul adipos mult redus). de 7 . Evoluţia şi prognosticul prematurului Evoluţia şi prognosticul prematurului depind de gradul prematurităţii. de atenţie. îngrijirile şi morbiditatea ulterioară. tulburări de vorbire. hipoxia la naştere. ♦ Neurologice (handicapuri motorii. hemoragii capilare difuze. hipoglicemie şi tulburări renale grave. Termoliza este accentuată (suprafaţă cutanată mare în raport cu greutatea. LCR este xantocromic. de memorare. ♦ boala membranelor hialine.5 . iar termogeneza este deficitară şi se realizează preponderent prin mecanisme chimice. retard mintal. Punctul de neutralitate termică la care copilul are un consum minim de oxigen şi o termogeneză minimă este temperatura de 32°C. ♦ colestaza hepatică. hipoacuzie). Progresele realizate în serviciile de terapie intensivă permit prelungirea supravieţuirii acestor nou-născuţi. Menţinerea temperaturii corporale la 36. 5 ? 5 Complicaţiile tardive pot fi: ♦ Oculare (retinopatia prematurului. Vascularizaţia este slabă în cortex şi subcortex şi mai abundentă periventricular şi în nucleii gri. Procesul de mielinizare aproape inexistent. ♦ infecţii severe.Deficienţa cerebrală Creierul prezintă circumvoluţiile şi şanţurile abia schiţate. ♦ enterocolita ulcero-necrotică. strabism. Complicaţiile imediate pot fi: ♦ hemoragia intraventriculară. Dezvoltarea celulelor cerebrale este slabă. Deficienţa funcţiei de termoreglare Prematurul are tendinţă la hipotermie. Reflexele arhaice sunt abia schiţate sau lipsesc la majoritatea prematurilor. Hipotermia generează colaps vascular. Distincţia între substanţa cenuşie şi cea albă este abia posibilă. ♦ Auditive (surditate. Albuminorahia. miopie).

temperatura de 26 °C în sala de naştere. .n. în funcţie de valorile parametrilor Astrup. Combaterea tendinţei la hemoragii: . . intubaţie traheală. 2 .4 l/min. malnutriţie). . pe masă cu căldură radiantă.administrare de capilarotrofice (vit. .temperatura din saloane să fie 26-28°C. ♦ Carenţiale (anemie. Combaterea deficitului respirator: .accesul persoanelor străine strict interzis. . boli cronice pulmonare).administrare de oxigen şi soluţie de glucoză 5% + bicarbonat de sodiu la mamă. 8 . În sala de naşteri trebuie să existe personal calificat şi aparatura necesară resuscitării promte şi adecvate a nou-născutului prematur. Combaterea acidozei . ♦ Pulmonare (bronhodisplazie pulmonară.preluarea n.n. în travaliu.n. K în primele zile (Fitomenadionă).dezobstruarea orofaringelui şi apoi a nasului cu ajutorul unei sonde / pară de cauciuc.000g temperatura = 34°C (pentru fiecare 250g în plus se scade temperatura cu 1°C.. în primele zile. şi apoi la prematur.prematurii cu Gn < 1800g vor fi puşi în incubatoare. .limitarea contactului între n. evitarea poziţiei Trendelemburg care creşte riscul apariţiei hemoragiei intracraniene.administrare de oxigen încălzit.administrare de vit. . paturilor. incubatoarelor.aspirarea conţinutului gastric în stază pentru uşurarea mişcărilor diafragmului. . Reglarea temperaturii incubatorului se va face în funcţie de greutatea prematurului: la Gn = 1. în câmpuri sau scutece sterile. Combaterea deficitului de termoreglare: .lichidul din umidificatoare şi barbotoarele de oxigen se va schimba zilnic. umidificat. Prevenirea infecţiilor: . .aşezarea în decubit lateral. CPAP (Continuous Positive Airway Pressure). rahitism. discontinuu. bolnavi şi cei sănătoşi.spălarea riguroasă a mâinilor înainte de manevrarea fiecărui n.C şi E).decontaminarea ciclică şi curentă a saloanelor.prevenirea contaminării aerului din saloane. /v Îngrijirile prematurului Se recomandă prevenirea naşterii premature prin administrarea de medicaţie tocolitică la gravidă. .saloane mici cu circuit propriu . .manevrări blânde. canulă nazală. prin cort cefalic. pentru fiecare 250 g în minus se creşte temperatura cu 1°C).personalul din secţie va fi verificat periodic clinic şi bacteriologic.7 5 7 7 57 comportament). . . .

sifilis) 9 . parazitare) • Fetale: . ♦ nu prezintă crize de apnee sau bradicardie recente.Tulburări ale perfuziei . ♦ este stabil termic în afara incubatorului. hemoglobinopatii. anorexia nervoasă) .Sarcina multiplă (nutriţie insuficientă a feţilor) . FM85) pentru a asigura un ritm optim de creştere. boală reno-vasculară cronică.Scăderea fluxului utero-placentar (HTA preexistentă/indusă de sarcină. Nou-născutul prematur va fi externat atunci când sunt întrunite următoarele condiţii: ♦ primeşte întreaga raţie alimentară (la biberon sau la sân). PreNAN).Inflamaţiile (infecţii bacteriene.Hipoxemia (anemii severe. preeclampsie. Cauzele pot fi: • Materne . 5 ~ . auditivă şi hematologică. sindrom Turner etc) . tromnboza vaselor ombilicale) . alcool şi droguri. boli de colagen) .Infecţie intrauterină (TORCH.Medicamentele (anticonvulsivante. malnutrit intrauterin.- lenjeria. T şi G mamei mici.luarea tuturor măsurilor necesare pentru a preveni contaminarea laptelui. În absenţa acestuia se folosesc formule de lapte speciale (Humana 0. neoplazii.născutul întârziat în creşterea intrauterină mai poartă denumirea de dismatur. . Alimentul ideal este laptele uman care la prematurii cu G mai mică de 1500g se recomandă a fi îmbogăţit cu fortifianţi (ex. DZ. virale.NĂSCUTUL CU ÎNTÂRZIERE ÎN CREŞTEREA INTRAUTERINĂ (IUGR) Nou .Anomalii anatomice (dezlipirea de placentă. ♦ prezintă o creştere constantă în greutate şi a ajuns la greutatea de 2500g. infarcte. NOU.născutul IUGR este copilul care are Gn sub percentilul 10 pe standardele de creştere intrauterină sau mai mică cu peste 2 DS faţă de media greutăţii corespunzătoare VG. Definiţie: Nou . 18. small for gestational age (SGA . boli pulmonare cronice. inserţia anormală a cordonului ombilical. Alimentaţia n. Se recomandă evaluarea periodică oftalmologică.Anomalii cromosomiale (trisomia 13. anticoagulante etc) • Placentare . Aptamil Prematil.mic pentru vârsta gestaţională). boli cardiace cianogene.n. 21.Consumul de tutun. vesela şi instrumentarul utilizate se vor steriliza înaintea fiecărei întrebuinţări.Malnutriţia (dieta necorespunzătoare. altitudine mare) . prematur trebuie individualizată în funcţie de gradul de prematuritate.

. protidic (absorbţie redusă şi pierdere crescută a proteinelor). reflexele arhaice sunt exagerate.Moarte subită. 5 IUGR simetric: microcefalie şi elemente sugestive pentru anomalii genetice (ex. Complicaţii . mai largi. încreţite. sindromul de persistenţă a circulaţiei fetale. . cu fruntea încreţită. tegumentele subţiri. infecţii severe.Perforaţii gastro-intestinale. transpoziţiei de vase mari). masele musculare sunt mai 5 7 reduse. hepato. N. hipoplazic): G. lipidic (utilizare şi oxidare diminuată a acizilor graşi liberi şi trigliceridelor). anomalii Clasificare: ♦ IUGR simetric (armonic. insuficienţa renală. cu capul mare în contrast cu restul corpului. slab. 57 5 7 . Comportamentul este vioi. .Moartea intrauterină prin insuficienţă placentară. lung. malformaţii incompatibile cu viaţa. atrezii gastrointestinale.Malformaţii congenitale (anencefalie. Apetitul este în general bun.. sindromul de aspiraţie de meconiu.n. triunghiulară. dismorfie facială). uneori translucide şi pliul cutanat adesea persistent. sindromul de detresă respiratorie. peteşii. . anomalii oculare etc). hipotrof): T. cardio-vasculare cu excepţia tetralogiei Fallot.Enterocolită ulcero-necrotică. Pc egal afectate. circumferinţa abdominală scăzută.n.Adaptare imunologică redusă şi riscul infecţios crescut. faţa mică. Pc relativ normale.paralizie cerebrală. . Ţesutul celular subcutanat este diminuat. insuficienţa cardiacă.IQ scăzut 10 . În evoluţie n. T. IUGR prezintă frecvent perturbări neurologice de tipul: . ♦ IUGR asimetric (disarmonic. . Prognostic şi evoluţie IUGR simetrici vor avea un prognostic mai rezervat în ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea neurologică comparativ cu IUGR asimetrici. IUGR au risc mai crescut de : .Hipotermia secundară tulburărilor de termogeneză şi pierderilor excesive de căldură.Asfixia perinatală şi sechelele acesteia: encefalopatia hipoxic-ischemică. pot prezenta tremurături ale extremităţilor. infecţii intrauterine (icter.splenomegalie.Policitemia secundară hipoxiei fetale cronice. . prezentând hipertonie. IUGR asimetric: n.n.Metabolice: perturbarea metabolismului glucidic (hipo/hiperglicemie).

monitorizarea sarcinii prin examen clinic. NOU-NĂSCUTUL POSTMATUR Definiţie: Nou născutul cu VG mai mare de 42 săptămâni. . a soluţiei de glucoză 10% în perfuzie. ^ În secţia de nou născuţi: se vizează corectarea hipotermiei. /V Îngrijirile nou-născutului cu IUGR ^ În sala de naştere: .având în vedere 5 - policitemia şi utilizarea căii funiculare pentru reechilibrare metabolică.secţionarea cordonului ombilical imediat .alimentaţia . . naşterea prin cezariană (naşterea naturală ar determina un stres suplimentar şi ar agrava hipoxia preexistentă). Etiologia este incomplet elucidată. lichidului amniotic. . 11 .se plasează dismaturul în condiţie de neutralitate termică . indiferent de greutatea la naştere. Sarcina supramaturată se întâlneşte mai frecvent la femeile cu tulburări de reproducere şi la primipare.edemul cerebral . . policitemiei şi a eventualei infecţii cronice intrauterine: . .acidoza .Probleme comportamentale Tratament profilactic: . ecografic şi screening-ul infecţiilor.hipotermia . . examinarea clinică atentă pentru punerea în evidenţă a malformaţiilor congenitale. edemului cerebral.temperatura de 26° C în sala de naştere.Abilităţi cognitive deficitare .policitemia necesită administrarea de lichide iv sau exsangvinotransfuzie cu plasmă proaspătă congelată în funcţie de valorile Ht. hipoglicemiei.administrarea imediat după naştere.se folosesc aceleaşi principii ca la prematur dar are o mai bună toleranţă digestivă.dezobstruarea căilor aeriene superioare ..32°C. meconiului. acidozei. 5 ? - terapia cu aspirină în doze mici (previne tromboza utero-placentară şi infarctizarea placentei). .combaterea hipotermiei şi hipoxiei la fel ca la prematuri. 5 ~ hipoglicemia .se corectează cu soluţie de bicarbonat de Na.aspirarea mucozităţilor.se administrează manitol în pev lentă.

Ţesutul celular subcutanat este redus Cordonul ombilical este impregnat cu meconiu. Lanugo este absent iar vernix caseosa lipseşte. Pielea este palidă. dar prelungirea sarcinii scade aportul de oxigen şi substanţe nutritive. Îngrijirea se adresează combaterii sindromului aspiraţiei de meconiu şi lichid amniotic.Postmaturul are o evoluţie intrauterină normală până la 42 săptămâni. Morbiditatea este mare în perioada neonatală ca urmare a aspirării de lichid amniotic. Mortalitatea poate fi scăzută printr-o conduită obstetricală adecvată. Părul este lung şi abundent. uscată. 12 . hipocalcemie) . fisurată.Hipertensiune pulmonară persistentă .Asfixia la naştere . Clinic postmaturul are aspectul unui copil de 2-3 săptămâni. imediat după naştere.Sindrom de aspiraţie de meconiu . meconiu sau suferinţei grave a sistemului nervos central.Traumatisme mecanice la naştere. uneori verzuie (datorită impregnării cu meconiu). unghiile sunt lungi.Tulburări metabolice (hipoglicemie. 5 Complicaţii . vioi şi ochii larg deschişi. slab cu facies ridat. pergamentoasă. hipoxiei şi acidozei. ceea ce determină moarte intrauterină sau suferinţă fetală acută (frecvent Apgar sub 5 la 1 minut). Prognosticul postmaturului este rezervat.