P. 1
Sfântul Serafim de Sarov - Despre dobândirea Duhului Sfânt

Sfântul Serafim de Sarov - Despre dobândirea Duhului Sfânt

|Views: 25|Likes:
Published by SteaEmy

More info:

Published by: SteaEmy on Jun 23, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/31/2015

pdf

text

original

Sfântul Serafim de Sarov - Despre dobândirea Duhului Sfânt - Conversaţia Sfântului Serafim cu N.A.

Motovilov
Era joi. Ziua era posomorâtă. Zăpada se aşternuse cam de 20 de centimetri pe pământ şi fulgi mari
de zăpadă cădeau din abundenţă din cer când părintele Serafim a început conersaţia sa cu mine pe
un câmp de lângă si!ăstria lui din apropiere" în partea opusă râului Saro#a" la poalele dealului care
coboară în pantă spre malul râului. $mi spuse să mă aşez pe trunc!iul unui copac pe care tocmai îl
doborâse" şi el însuşi se aşeză pe ine în faţa mea.
Portretul lui N.A.Motovilov - Fiu duhovnicesc al Sfântului Serafim de Sarov şi cronicar al
învăţăturilor sale cu privire la doândirea Sfântului !uh
!omnul mi-a descoperit" spuse marele ătrân" faptul că în copilăria ta ai avut marea dorinţă de a
afla scopul vieţii noastre creştine şi că tu mereu ai întreat numeroase persoane de mare ţinută
duhovnicească despre acest lucru.
%rebuie să spun aici că de la ârsta de &2 ani acest gând mă preocupase mereu. 'e fapt" cercetasem
o mulţime de clerici cu priire la aceasta" dar răspunsurile lor nu(mi dăduseră nici o satisfacţie.
)cest lucru nu(i era recunoscut bătrânului.
!ar nimeni" continuă părintele Serafim" nu ţi-a dat un răspuns e#act. $i ţi-au spus% &Mer'i la
(iserică" roa'ă-te la !umne)eu" păstrea)ă poruncile lui !umne)eu" fă inele - acesta este scopul
vieţii creştine*. +nii au fost chiar indi'naţi de faptul că eşti preocupat de curio)ităţi profane şi îţi
spuneau% &Nu căuta lucruri care te depăşesc*. !ar aceştia nu voreau după cum se cuvenea. *ar
acum" bietul Serafim îţi a e+plica în ce constă cu adeărat acest scop. ,u'ăciunea" postul"
prive'herea şi toate celelalte fapte creştineşti" indiferent cât de une pot fi ele în sine" nu
constituie scopul vieţii noastre creştine" deşi ele servesc drept mi-loace indispensaile de a atin'e
acest ţel. Adevăratul scop al vieţii noastre creştine constă n dobândirea Duhului Sfânt al lui
Dumne!eu. .ât despre posturi" ru'ăciuni" prive'heri" milostenii şi orice faptă ună făcută în
numele lui /ristos" ele repre)intă doar mi-loace pentru doândirea !uhului Sfânt.
!ar ia aminte" fiul meu" numai fapta ună în numele lui /ristos ne oferă darurile Sfântului
!uh. %ot ceea ce nu este făcut din dragoste pentru ,ristos" c!iar dacă poate fi bun" nu ne aduce nici
răsplată în iaţa cealaltă şi nici !arul lui 'umnezeu în aceasta. 'e aceea 'omnul nostru *isus
,ristos a spus- 0.el ce nu adună cu Mine" risipeşte0 ./uca &&- 201.
2 faptă bună nu poate fi numită altfel" deoarece" c!iar dacă nu este făcută în numele 'omnului"
totuşi ea este bună. Sfânta Scriptură spune- 0în orice neam" cel ce se teme de $l şi face dreptate
este primit de $l0 .3apte &0- 041.
'upă cum edem din sfânta istorisire" omul care lucrează dreptatea este atât de plăcut lui 'umnezeu
încât" de e+emplu" îngerul 'omnului i(a apărut la ceasul rugăciunii lui 5orneliu" sutaşul drept şi
temător de 'umnezeu şi a spus- &1rimite ăraţi la 2ope" la Simon tăăcarul3 acolo îl vei afla pe
Petru" iar el îţi va spune cuvintele vieţii celei veşnice" prin care tu şi toată casa ta vă veţi mântui*
)stfel" 'omnul face uz de toate mijloacele Sale dumnezeieşti ca răsplată pentru faptele tale bune"
ocazia de a nu(ţi pierde răsplata în iaţa ce a să fie. 'ar îngăduinţa din partea lui 'umnezeu a
faptelor bune ce nu sunt făcute în numele lui ,ristos se limitează la aceasta- .reatorul oferă
mi-loacele de a le face vii .Er. 6-&1. Stă în puterea omului să le facă ii sau nu.
'e aceea 'umnezeu le(a spus iudeilor- 0!acă aţi fi ori n-aţi avea păcat. !ar acum )iceţi% Noi
vedem. !e aceea păcatul rămâne asupra voastră0 .*oan 7- 8&1. 'acă un om precum 5orneliu se
bucură de atenţia lui 'umnezeu pentru faptele sale" deşi acestea nu sunt făcute în numele lui
,ristos" şi apoi crede în El" astfel de fapte îi or fi socotite ca fiind făcute din dragoste pentru
,ristos" doar prin credinţa în El. 'ar în situaţia opusă omul nu are dreptul să se plângă că binele său
nu are nici un folos. 9u are într(adeăr niciodată reun folos" doar cu e+cepţia când el este făcut în
numele Său" întrucât binele făcut pentru El nu numai că merită o cunună a credincioşiei în eacul ce
a să fie" dar şi în această iaţă ne umple de !arul 'u!ului Sfânt. $n plus" aşa cum se spune-
0!umne)eu nu dă !uhul cu măsură. 1atăl iueşte pe Fiul şi toate le-a dat în mâna 4ui0 .*oan 0-
08(041. )sta este" e+celenţă.
5n doândirea acestui !uh a lui !umne)eu constă adevăratul ţel al vieţii noastre creştine" în timp
ce ru'ăciunea" prive'herea" postul" milostenia şi alte virtuţi creştineşti lucrate în numele lui
/ristos sunt doar mi-loacele pentru doândirea !uhului lui !umne)eu.
0.e înţele'i dumneata prin doândire60 l-am întreat eu pe părintele Serafim.
0Nu înţele' întru totul aceasta0. 'obândirea este acelaşi lucru cu a obţine cea" răspunse el.
$nţelegi" desigur" ce înseamnă să dobândeşti bani. 'obândirea 'u!ului lui 'umnezeu este e+act
acelaşi lucru. :tii destul de bine ce înseamnă în sens lumesc" e+celenţă" a dobândi. Scopul ieţii
oamenilor lumeşti obişnuiţi este de a dobândi sau de a face bani" iar pentru nobilime înseamnă în
plus de a primi onoruri" distincţii şi alte răsplătiri pentru sericiile aduse de ei guernului.
'obândirea 'u!ului lui 'umnezeu este de asemenea un lucru de o importanţă capitală" dar e dătător
de !ar şi eşnic şi este dobândit aproape în aceleaşi moduri ca şi capitalul monetar social şi politic.
!umne)eu .uvântul" !umne)eu-7mul" !omnul nostru 2isus /ristos compară viaţa noastră cu o
piaţă" iar lucrarea vieţii noastre pe pământ $l o numeşte ne'uţătorie şi ne spune nouă tuturor%
0Ne'uţătoriţi până ce voi veni0 84c. 9:% 9;< 0răscumpărând vremea" căci )ilele rele sunt0 8$fes.
=% 9><. Adică" fă în aşa fel încât să capeţi inecuvântări cereşti în aproape tot timpul vieţii tale
prin unuri pământeşti. (unurile pământeşti sunt virtuţile lucrate în numele lui /ristos şi
revărsarea asupra noastră a harului Atotsfântului !uh.
05n paraola fecioarelor celor înţelepte şi a celor neînţelepte" atunci când celor neînţelepte le
lipsea ulei" s-a spus% &Mer'eţi şi vă cumpăraţi în piaţă*. !ar" pe când ele erau duse să cumpere"
uşa cămării de nuntă era de-a închisă" iar ele nu au mai putut intra0.
;nii spun că lipsa untdelemnului din candelele fecioarelor celor neînţelepte semnifică lipsa faptelor
bune în iaţa lor. 2 astfel de interpretare nu este prea bună. !e ce să le fi lipsit faptele une dacă
ele sunt numite fecioare" chiar dacă neînţelepte6 Fecioara repre)intă suprema virtute" o stare
în'erească şi ar putea înlocui toate celelalte virtuţi. $u cred că ceea ce le lipsea era harul
Atotsfântului !uh al lui !umne)eu.
)ceste fecioare practicau irtuţile" dar în ignoranţa lor du!onicească ele presupuneau că iaţa
creştină constă doar în lucrarea irtuţilor. /ucrând o faptă bună ele credeau că împlineau oia lui
'umnezeu" dar lor le păsa prea puţin dacă dobândeau prin aceasta !arul 'u!ului Sfânt. )ceste
moduri de ieţuire bazate doar pe facerea binelui fără o atentă cercetare dacă ele aduc !arul 'u!ului
Sfânt sunt pomenite în cărţile patristice- &$#istă un alt mod de viaţă care este socotit un la
început" dar el sfârşeşte în fundul iadului*.
Sfântul Antonie cel mare în scrisorile sale către monahi spune despre astfel de fecioare% &Mulţi
monahi şi fecioare nu au nici o idee despre diferitele tipuri de voinţă care acţionea)ă în om" şi nu
ştiu faptul că noi suntem influenţaţi de trei voinţe% cea dintâi este desăvârşita şi mântuitoarea
voinţă a lui !umne)eu3 cea de-a doua este propria noastră voinţă umană care" chiar dacă nu este
distructivă" nu este nici mântuitoare. 2ar această a treia voinţă a vră-maşului îl învaţă pe om fie
să nu facă nici o faptă ună" fie să le facă din or'oliu" sau să le facă de dra'ul virtuţii în sine şi
nu de dra'ul lui /ristos. *
5ea de(a doua" propria noastră oinţă" ne înaţă să facem totul spre a ne flata patimile" sau ne
înaţă" ca şi răjmaşul" să facem bine de dragul binelui şi să nu ne îngrijim de !arul care este
dobândit prin lucrarea binelui. 'ar cea dintâi" oinţa mântuitoare a lui 'umnezeu constă în lucrarea
binelui doar pentru dobândirea Sfântului 'u!" ca pe o comoară nesecată" eşnică ce nu poate fi
corect ealuată.
!oândirea Sfântului !uh este" ca să spunem aşa" untdelemnul care le lipsea fecioarelor
neînţelepte. $le au fost numite astfel fiindcă ele uitaseră de rodul necesar al virtuţii" harul
Sfântului !uh" fără de care nimeni nu este şi nici nu poate fi mântuit" căci% &7rice suflet este
întărit de Sfântul !uh" înflăcărat de puritate şi iluminat mistic de către +nitatea 1reimică*.
)cesta este untdelemnul din candelele fecioarelor celor înţelepte care putea să ardă mult timp şi
strălucitor" iar aceste fecioare cu candelele lor aprinse puteau să(/ întâmpine pe <irele 5are a enit
la miezul nopţii şi puteau intra în cămara de nuntă a bucuriei împreună cu El. 'ar cele neînţelepte"
deşi s(au dus la piaţă să cumpere untdelemn atunci când au ăzut că li se stingeau candelele" nu s(au
putut întoarce la timp" căci uşa era deja încuiată.
Piaţa este viaţa noastră;
uşa cămării de nuntă care a fost închisă şi care a împiedicat drumul Mirelui este moartea
omenească;
fecioarele cele înţelepte şi cele neînţelepte sunt sufletele creştine;
untdelemnul nu reprezintă faptele cele bune ci harul Atotsfântului Duh al lui Dumnezeu care
este dobândit prin intermediul lor şi care schimbă sufletele de la o stare la alta - adică de la
stricăciune la nestricăciune de la moartea duhovnicească la viaţa duhovnicească de la
întuneric la lumină din !ra"dul vieţii noastre #acolo unde patimile sunt le!ate precum
animalele mute şi fiarele sălbatice$ într-un %emplu al Dumnezeirii în cămara de nuntă
strălucitoare a veşnicei bucurii întru &ristos 'isus Domnul nostru (reatorul Mântuitorul şi
veşnicul Mire al sufletelor noastre)
5ât de mare este compasiunea lui 'umnezeu faţă de mizeria noastră" adică neatenţia noastră faţă de
purtarea Sa de grijă pentru noi" atunci când 'umnezeu spune- 02ată" stau la uşă şi at0 8Apoc. ;%
?@<" înţele'ând prin 0uşă0 cursul vieţii noastre" uşă care nu a fost încă închisă de către moarteA
0" cât de mult aş dori" e+celenţă" ca în această iaţă să te poţi afla mereu în 'u!ul lui 'umnezeu &5n
ceea ce vă voi afla" într-aceea vă voi -udeca* zice 'omnul. =ai nouă dacă El ne a afla plini de
necazurile şi grijile acestui eac> 5ăci cine(* a putea suporta necazul" cine a rezista mâniei de pe
c!ipul Său? 'e aceea s(a spus- 0Prive'heaţi şi vă ru'aţi" ca să nu intraţi în ispită0 8Marcu 9B%
;C<" adică să nu cumva să vă lipsiţi de !uhul lui !umne)eu" căci prive'herea şi ru'ăciunea ne
aduc harul Său.
'esigur" orice faptă bună făcută în numele lui ,ristos ne oferă !arul Sfântului 'u!" dar rugăciunea
ni(l oferă mai mult ca orice" căci ea ne este întotdeauna la îndemână" ca să spunem aşa" ca un
instrument de dobândire a !arului 'u!ului.
'e e+emplu" ai vrea să mer'i la (iserică" dar nu ai nici o (iserică pe aproape sau slu-a s-a
terminat3 ai vrea să faci milostenii unui cerşetor" dar nu 'ăseşti nici unul" sau nu ai nimic de dat3
ai vrea să-ţi păstre)i fecioria" adică să rămâi necăsătorit" dar nu ai tăria aceasta din pricina
temperamentului" sau din pricina violenţei vicleşu'urilor vră-maşului cărora nu le poţi face faţă
din pricina slăiciunilor tale omeneşti3 ai vrea să faci orice altă faptă ună în numele !omnului"
dar fie că îţi lipseşte puterea" fie oca)ia de a o face. Acest lucru nu se potriveşte în ca)ul
ru'ăciunii.
,u'ăciunea este întotdeauna la îndemâna oricui" o'at sau sărac" noili sau oameni simpli"
puternici sau slai" sănătoşi sau olnavi" drepţi sau păcătoşi. @uteţi judeca cât de mare este puterea
rugăciunii c!iar şi în cazul unui om păcătos" atunci când este făcută din toată inima după următorul
e+emplu din Sfânta %radiţie.
Atunci când la ru'ămintea unei mame de)nădă-duite căreia îi murise unicul ei fiu" o prostituată
pe care ea a avut şansa s-o întâlnească" încă necurată după săvârşirea ultimului ei păcat" fiind
adânc mişcată de profunda întristare a mamei" a stri'at cu lacrimi" ru'ându-se !omnului% &Nu
pentru o iată păcătoasă ca mine" ci pentru lacrimile unei mame întristate după fiul ei şi cu tărie
încre)ându-mă în unătatea 1a cea plină de iuire şi în puterea 1a cea nemăr'inită" /ristoase
!umne)eule" învia)ă-i fiul" o" !oamneA*. 2ar !omnul l-a înviat.
=ezi" e+celenţă> <are este puterea rugăciunii" iar ea aduce cu sine mai ales 'u!ul lui 'umnezeu şi
poate fi practicată cel mai simplu de absolut oricine.
9oi om fi binecuântaţi dacă 'omnul 'umnezeu ne află treji şi plini de darurile Sfântului Său
'u!. )tunci noi putem nădăjdui plini de îndrăzneală 0că vom fi răpiţi... în nori" ca să întâmpinăm
pe !omnul în vă)duh0 82 1esal. B% 9D<. 0.are vine pe nori" cu putere multă şi cu slavă0 8Mc. 9;%
?>< 0pentru a -udeca viii şi morţii0 8l Pet. B% =< şi 0va răsplăti fiecăruia după faptele sale0 8Matei
9>% ?D<.
E+celenţa oastră bineoieşte să creadă că e o mare fericire de a discuta cu bietul Serafim" crezând
că el nu e lipsit de !arul 'omnului. 5e să spunem noi atunci de 'omnul însuşi" izorul nesecat al
tuturor binecuântărilor" atât cereşti cât şi pământeşti? Cu adevărat" n ru#ăciune putem vorbi cu
$l" cel plin de iubire şi de viaţă dătătorul Dumne!eu şi Mântuitor nsuşi. 'ar c!iar şi aici noi
trebuie să ne rugăm doar până când 'umnezeu 'u!ul Sfânt pogoară asupra noastră cu !arul Său în
măsura pe care numai El o ştie. :i atunci când El bineoieşte să ne iziteze" noi trebuie să ne oprim
rugăciunea. 'e ce să ne mai rugăm atunci către El- A=ino şi te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte
pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte" Bunule" sufletele noastreC" atunci când El deja a enit la
noi să ne mântuiască pe cei ce ne(am încredinţat /ui şi cu adeărat c!emăm 9umele Său cel Sfânt"
ca plini de smerenie şi dragoste să(/ putem primi pe El" <ângâietorul" în casele sufletelor noastre"
ale celor ce înfometăm şi însetăm după enirea /ui.
$ţi oi e+plica aceasta" e+celenţei tale" printr(un e+emplu. $nc!ipuieşte(ţi că m(ai initat să(ţi fac o
izită şi că la initaţia ta eu in ca să discut cu tine. 'ar tu continui să mă iniţi" spunând- A*ntră" te
rog. %e rog să intri>C. )tunci" eu aş fi obligat să gândesc- A5e se întâmplă cu el? :i(a ieşit din
minţi?C /a fel se întâmplă şi în cazul 'omnului 'umnezeului nostru" Sfântul 'u!. 'e aceea se
spune- 07priţi-vă şi cunoaşteţi că $u sunt !umne)eu" înălţa-Mă-voi pe pământ0 8Ps. B=% 9@<.
)dică" mă oi arăta şi oi continua să fac aceasta oricui crede în <ine şi <ă c!eamă" şi oi orbi cu
el aşa precum cânda am orbit cu )dam în Dai" cu )raam şi *aco şi cu alţi slujitori şi robi ai <ei"
cu <oise şi *o şi cu cei asemenea lor.
<ulţi e+plică faptul că această tăcere se referă numai la cele lumeşti. !ar eu îţi voi spune în
numele lui !umne)eu că nu este doar necesar să fim morţi faţă de acestea la ru'ăciune" dar
atunci când prin atotputernicia credinţei şi ru'ăciunii" !uhul Sfânt inevoieşte să ne vi)ite)e şi
vine la noi în plinătatea unătăţii Sale celei ne'răite" noi treuie să fim morţi şi faţă de
ru'ăciune. Sufletul voreşte şi conversea)ă în timpul ru'ăciunii" dar la coorârea !uhului Sfânt
noi treuie să rămânem într-o tăcere totală" pentru a au)i limpede şi inteli'iil toate cuvintele
vieţii celei veşnice pe care $l va inevoi atunci să ni le comunice.
)bsoluta sobrietate atât a sufletului" cât şi a trupului şi absoluta curăţie trupească este necesară în
acelaşi timp. )celeaşi cerinţe au fost releate şi pe muntele ,oreb" atunci când li s(a spus israeliţilor
ca nici măcar să nu se atingă de soţiile lor timp de trei zile înainte ca 'umnezeu să(şi facă apariţia
pe <untele Sinai. 0.ăci !umne)eul nostru este un foc care arde tot ceea ce este necurat şi
nimeni dintre cei pân'ăriţi trupeşte sau sufleteşte nu pot intra în comuniune cu $l0.
0!a" părinte" dar ce ne poţi spune despre alte fapte une săvârşite în numele lui /ristos pentru a
doândi /arul Sfântului !uh6 9u ai orbit decât despre rugăciune>E
Să doândeşti harul Sfântului !uh şi prin practicarea tuturor celorlalte virtuţi în numele lui
/ristos% Ne'uţătoreşte duhovniceşte cu ele şi mai ales cu cele de la care capeţi cel mai mare
câşti'. )cumulează capital din îmbelşugarea !arului dumnezeiesc" depune(l în eşnica bancă a lui
'umnezeu care a aduce profit nematerialnic" nu patru sau şase la sută" ci &00F pentru o rublă
du!onicească şi c!iar infinit mai mult decât atât.
'e e+emplu" dacă ru'ăciunea şi prive'herea îţi oferă mai mult har dumne)eiesc" prive'hea)ă şi
te roa'ă3 dacă postul îţi oferă mai mult har al !uhului" posteşte3 dacă milostenia îţi oferă mai
mult fă milostenii. .ântăreşte fiecare virtute lucrată în numele lui /ristos în acest fel.
)cum îţi oi orbi despre mine" bietul Serafim. @roin dintr(o familie de negustori din Gurs#. 'eci"
pe când eu nu mă aflam încă în mănăstire obişnuiam să facem negoţ cu bunurile care ne aduceau cel
mai mare profit. @rocedează în felul acesta" fiul meu. :i aşa precum în afaceri lucrul de bază nu este
doar să faci negoţ" ci să dobândeşti un profit cât mai mare" la fel şi(n afacerea ieţii creştine" lucrul
de bază nu este doar să te rogi sau să săârşeşti orice altă faptă bună.
'eşi )postolul spune- 0,u'aţi-vă neîncetat0 81es. =%9D<" totuşi" după cum îţi aminteşti" el adaugă-
0!ar în (iserică vreau să 'răiesc cinci cuvinte cu mintea mea" ca să învăţ şi pe alţii" decât )eci de
mii de cuvinte cu lima0 8.or. 9B% 9:<.
*ar 'omnul spune 0Nu tot cel ce-Mi spune% !oamne" !oamne se va mântui" ci acela care
împlineşte voia 1atălui Meu din ceruri0" adică cel ce împlineşte lucrarea lui 'umnezeu şi" în plus"
o face cu eneraţie" căci 0lestemat este cel ce face lucrarea lui !umne)eu superficial0 82er. BC%
9@<. *ar lucrarea lui 'umnezeu aceasta este- 0.redeţi în !umne)eu şi în Acela pe .are $l 4-a
trimis 2isus /ristos0 8in. >% ?:<.
!acă noi înţele'em poruncile lui /ristos şi ale Apostolilor corect" treaa noastră de creştin
constă nu în înmulţirea faptelor une care sunt doar mi-loace de spri-inire a scopului vieţii
noastre creştine" ci a scoate din ele ma#imum de profit" adică în doândirea celor mai
îmelşu'ate daruri ale !uhului Sfânt.
5ât aş dori" e+celenţă" ca tu însuţi să poţi dobândi izorul nesecat al !arului diin" şi să te poţi
întreba întotdeauna- Sunt eu în !uhul lui !umne)eu sau nu6 *ar dacă eşti în 'u!" binecuântat să
fie 'umnezeu> 9u ai de ce să te mai întristezi. Eşti gata să te prezinţi dinaintea înfricoşatei Hudecăţi
a lui ,ristos de îndată. 5ăci &în ceea ce vă voi afla" în aceea vă voi -udeca*. !ar dacă noi nu ne
aflăm în !uhul" noi treuie să aflăm de ce şi pentru care motiv !omnul nostru !umne)eu"
!uhul Sfânt a voit să ne părăsească3 iar noi treuie să-4 căutăm din nou" şi treuie să
continuăm cercetarea până ce Sfântul nostru !uh va fi aflat din nou şi va fi din nou cu noi prin
unătatea Sa.
*ar noi trebuie să(i atacăm pe răjmaşii care ne îndepărtează de El până când praful se a alege de
ei" aşa cum a spus proorocul 'aid- 0+rmări-voi pe vră-maşii mei şi-i voi prinde pe dânşii şi nu
mă voi întoarce până ce se vor sfârşi. Edroi-i-voi pe ei şi nu vor putea să stea" cădea vor su
picioarele mele0 8Ps. 9D% B9% B?<. )sta e" fiul meu. *ată cum trebuie să neguţătoreşti du!oniceşte în
irtute.
$mparte darurile 'u!ului Sfânt ale !arului celor ce au neoie de ele" aşa precum o candelă aprinsă
ce arde cu foc pământesc străluceşte şi aprinde alte candele pentru iluminarea tuturor în alte locuri"
fără să i se micşoreze propria sa lumină. Fi dacă astfel se întâmplă cu focul cel pământesc" ce vom
spune noi despre focul harului Atotsfântului !uh al lui !umne)eu6 5ăci bogăţiile pământeşti
scad o dată cu împărţirea lor" dar cu cât comorile cereşti ale !arului lui 'umnezeu sunt mai mult
împărţite" cu atât mai mult ele se înmulţesc în cel ce le împarte. )stfel" 'omnul însuşi s(a bucurat
să(i spună femeii samarinence- I7ricine ea din apa aceasta va înseta iarăşi. !ar cel ce va ea din
apa pe care i-o voi da $u nu va mai înseta în veac" căci apa pe care i-o voi da $u se va face în el
i)vor de apă cur'ătoare spre viaţă veşnică0 82n B" 9;-lB<
0Părinte0" spusei eu" 0voreşti tot timpul despre doândirea harului Sfântului !uh drept scop al
vieţii creştine. !ar cum şi unde 5l pot vedea $u6 4ucrările lui !umne)eu sunt vi)iile" dar poate
fi vă)ut !uhul Sfânt6 .um pot şti eu dacă $l se află in mine sau nu60
$n momentul de faţă" răspunse bătrânul" din pricina răcelii noastre aproape uniersale de sfânta
noastră credinţă în 'omnul nostru *isus ,ristos şi din pricina indiferenţei noastre faţă de lucrarea
'umnezeieştii Sale @roidenţe în noi şi a comuniunii omului cu 'umnezeu" noi am mers până acolo
încât" se poate spune că aproape că am părăsit adeărata iaţă creştină.
<ărturiile Sfintei Scripturi ni se par acum ciudate atunci când" de e+emplu" prin buzele lui <oise "
'u!ul Sfânt grăieşte- &Fi Adam 4-a vă)ut pe !omnul umlând în ,ai* 8Gen. ;%9@<" sau atunci
când citim cuintele Sfântului )postol @ael- &Ne-am dus în Ahaia şi !uhul lui !umne)eu n-a
fost cu noi3 ne-am întors in Macedonia şi !uhul lui !umne)eu ne-a însoţit*. 'e mai multe ori în
alte pasaje ale Sfintei Scripturi este zugrăită înfăţişarea lui 'umnezeu oamenilor.
'e aceea unii oameni spun- )ceste pasaje sunt de neînţeles. $ste oare cu putinţă oamenilor să-4
vadă pe !umne)eu atât de limpede6 'ar nu(i nimic de neînţeles aici. )ceastă lipsă de înţelegere
e+istă cu adeărat din pricină că noi ne(am îndepărtat de simplitatea cunoaşterii creştine originare.
Sub prete+tul educaţiei" noi am ajuns la un întuneric atât de mare al ignoranţei încât ceea ce
înţelegeau atât de limpede cei de odinioară" nouă ni se pare aproape de neconceput. 5!iar şi în
dialogul obişnuit" ideea apariţiei lui 'umnezeu printre oameni nu li se părea un lucru ciudat.
)stfel" atunci când prietenii l(au dojenit pentru !ulă adusă lui 'umnezeu" *o le răspunse- %Cum
poate oare să fie aşa când eu simt Duhul lui Dumne!eu n nările mele&% '(ov )*" +,. 5u alte
cuinte- A5um pot eu să(/ !ulesc pe 'umnezeu când 'u!ul Sfânt sălăşluieşte în mine? 'acă /(aş fi
!ulit pe 'umnezeu" 'u!ul Sfânt ar fi plecat de la mine- dar priiţi" îi simt suflarea în nările meleC în
e+act acelaşi fel se spune despre )raam şi *aco că /(au ăzut pe 'omnul şi că au discutat cu El" şi
că *aco c!iar s(a luptat cu El.
<oise şi toţi cei dimpreună cu el /(au ăzut pe 'umnezeu atunci când i s(a îngăduit să primească
de la 'umnezeu tablele legii pe muntele Sinai. ;n stâlp de nori şi unul de foc" sau" cu alte cuinte"
!arul eident al Sfântului 'u! au serit drept călăuze oamenilor lui 'umnezeu în pustie. 7amenii
4-au vă)ut pe !umne)eu şi /arul Sfântului Său !uh" nu în somn sau în vise sau din pricina
unei ima'inaţii tulurate" ci în adevăr şi în mod deschis.
9oi am deenit atât de nepăsători la lucrarea mântuirii noastre încât noi interpretăm greşit şi multe
alte cuinte din Sfânta Scriptură" totul din pricina faptului că noi nu căutăm !arul lui 'umnezeu şi
din pricina mândriei minţilor noastre nu(i îngăduim să se sălăşluiască în sufletele noastre. !e aceea
noi suntem lipsiţi de adevărata iluminare de la !omnul" pe care $l o trimite în inimile celor care
înfometea)ă şi însetea)ă din toată inima după dreptatea lui !umne)eu.
<ulţi e+plică faptul că atunci când se spune în Biblie- &!umne)eu a suflat suflare de viaţă în faţa
lui Adam" cel dintâi creat" care a fost creat de $l din ţărâna pământului*" înseamnă că până atunci
nu era nici suflet omenesc şi nici du! în )dam" ci doar trupul creat din ţărâna pământului. )ceastă
interpretare este greşită" căci 'omnul 'umnezeu l(a creat pe )dam din ţărâna pământului aând
alcătuirea pe care o scrie Sfântul )postol @ael- 0Fi între' duhul vostru" şi sufletul" şi trupul să se
pă)ească fără de prihană" întru venirea !omnului nostru 2isus /ristos0 82 1esal. =% ?;<. :i toate
aceste trei părţi ale firii noastre au fost create din ţărâna pământului" iar )dam nu a fost creat mort"
ci o fiinţă ie şi actiă" ca toate celelalte creaturi ii ale lui 'umnezeu care trăiesc pe pământ.
)deărul este acela că dacă 'omnul 'umnezeu nu ar fi suflat mai apoi în faţa sa această suflare de
iaţă .adică" !arul 'omnului 'umnezeu 'u!ul Sfânt 5are purcede din %atăl" se odi!neşte în 3iul şi
este trimis în lume de dragul 3iului1" )dam ar fi rămas fără să aibă în sine Sfântul 'u! 5are(l înalţă
la demnitatea asemănării cu 'umnezeu. *ndiferent cât de desăârşit ar fi fost el creat şi mai presus
de toate celelalte creaturi ale lui 'umnezeu" drept cunună a creaţiei pe pământ" ar fi rămas ca toate
celelalte creaturi care" deşi au trup" suflet şi du! fiecare după felul ei" totuşi nu au pe Sfântul 'u!
înlăuntrul lor.
'ar atunci când !omnul !umne)eu a suflat în faţa lui Adam suflare de viaţă" atunci" după
cuvântul lui Moise 0Adam s-a făcut suflet viu0 8Gen. ?% D<" adică întru totul asemănător lui
!umne)eu şi tot ca $l" pururea nemuritor. Adam era imun la acţiunea elementelor într-o
asemenea măsură încât apa nu-l putea îneca" focul nu-l putea arde" pământul nu-l putea în'hiţi
în străfundurile sale" iar aerul nu-l putea vătăma în nici un fel. 1oate i se supuneau ca fiind
preferatul şi iuitul lui !umne)eu" ca împărat şi domn al creaţiei şi toate îl considerau drept
cununa desăvârşită a creaturilor lui !umne)eu. Adam a fost înţelepţit de această suflare de viaţă
care i-a fost suflată în faţă din u)ele creatoare ale lui !umne)eu" .reatorul şi Stăpânul tuturor"
aşa încât n-a e#istat om pe pământ mai înţelept sau mai inteli'ent decât el şi cu 'reu se poate
ima'ina că va mai e#ista.
Atunci când !omnul i-a poruncit să dea nume tuturor creaturilor" el a dat fiecărei creaturi câte
un nume care îi e#prima complet toate calităţile" puterile şi trăsăturile date ei de !umne)eu la
crearea ei. !atorită acestui dar special al harului suprafiresc al lui !umne)eu care i-a fost dăruit
prin suflarea vieţii" Adam putea vedea şi înţele'e cuvintele Sale" conversaţia Sfinţilor în'eri"
lima-ul tuturor fiarelor" păsărilor şi reptilelor şi tot ceea ce ne este ascuns nouă creaturilor
păcătoase şi că)ute" dar care era atât de limpede lui Adam înainte de cădere. Fi $vei i-a dăruit
!omnul !umne)eu aceeaşi în elepciune" forţă şi nesfârşită putere şi toate celelalte daruri une şi ț
sfinte. 2ar $l a creat-o nu din ţărâna pământului" ci din coasta lui Adam în ,aiul desfătării" în
paradisul pe care $l îl aşe)ase în centrul pământului.
Pentru ca ei să-şi poată uşor păstra înlăuntrul lor calităţile desăvârşite" veşnice şi dumne)eieşti
ale acestei suflări de viaţă" !umne)eu a plantat în mi-locul 'rădinii pomul vieţii şi a în)estrat
fructele sale cu întrea'a esenţă şi plinătate a suflării Sale dumne)eieşti. !acă ei nu ar fi păcătuit"
Adam şi $va înşişi" precum şi toţi urmaşii lor ar fi putut mereu mânca din roadele pomului vieţii
şi în felul acesta şi-ar fi păstrat veşnic puterea nelimitată a harului divin. $i şi-ar fi putut" de
asemenea" păstra în veci de veci puterile depline ale trupului" sufletului şi duhului lor într-o stare
de nemurire şi de veşnică tinereţe" putând astfel continua în această stare inecuvântată şi
nemuritoare a lor pentru totdeauna.
$n momentul de faţă" totuşi" ne este greu ca măcar să ne imaginăm un astfel de !ar. 'ar atunci când
prin gustarea din pomul cunoaşterii binelui şi a răului ( lucru prematur şi împotria poruncii lui
'umnezeu ( ei au aflat diferenţa dintre bine şi rău şi au fost încercaţi prin tot felul de necazuri şi
dureri care au urmat după încălcarea poruncii lui 'umnezeu" deci" abia atunci ei au pierdut darul
acesta de nepreţuit al 'u!ului lui 'umnezeu aşa încât" până la enirea în lume a 'umnezeu(2mului
*isus ,ristos 0!uhul încă nu era dat în lume" pentru că 2isus /ristos încă nu fusese preaslăvit0
82n. D% ;:< ( 2ricum" aceasta nu înseamnă că 'u!ul lui 'umnezeu nu se afla deloc în lume" dar
prezenţa Sa nu era atât de eidentă ca la )dam sau ca în cazul nostru" al creştinilor ortodocşi. Se
manifesta doar în afarăJ totuşi" semnele prezenţei Sale în lume erau cunoscute în omenire.
)stfel" de e+emplu" numeroase taine legate de iitoarea mântuire a rasei umane au fost reelate atât
lui )dam" cât şi Eei după cădere. :i în cazul lui 5ain" în ciuda impietăţii şi a păcatului său" a fost
uşor de înţeles glasul care s(a păstrat milosti şi dumnezeiesc" deşi într(o discuţie de osândire a sa.
9oe a orbit cu 'umnezeu. )raam /(a ăzut pe 'umnezeu şi ziua /ui şi s(a bucurat .*n. K- 461.
,arul Sfântului 'u! acţionând în afară s(a reflectat în cazul tuturor profeţilor =ec!iului %estament şi
al Sfinţilor lui *srael.
<ai apoi" iudeii au înfiinţat şcoli de profeţii speciale unde fiii proorocilor erau înăţaţi să
recunoască semnele manifestării lui 'umnezeu sau ale îngerilor şi să facă diferenţierea între
lucrările Sfântului 'u! şi fenomenele naturale obişnuite ale ieţii noastre pământeşti lipsite de !ar.
Simeon care l(a purtat pe 'umnezeu în braţele sale" bunicii lui ,ristos" *oac!im şi )na şi
nenumăraţi alţi slujitori ai lui 'umnezeu au aut mereu parte de diferite apariţii dumnezeieşti" oci
şi reelaţii care au fost adeerite prin eidente eenimente minunate. 'eşi nu cu aceeaşi forţă ca în
cazul oamenilor lui 'umnezeu" totuşi" 'u!ul Sfânt şi(a făcut simţită prezenţa şi în cazul păgânilor
care nu(/ cunoşteau pe adeăratul 'umnezeu" fiindcă c!iar printre ei 'umnezeu :i(a aflat oameni
aleşi.
)stfel" de e+emplu" era cazul proorociţelor ( fecioare numite Sibile care au jurat să(şi păstreze
fecioria dinaintea unui 'umnezeu necunoscut" dar totuşi 'umnezeu ( 5reatorul uniersului"
)totputernicul> Stăpân al lumii" aşa cum era el imaginat de păgâni. 'eşi filosofii păgâni umblau şi
ei în negura necunoaşterii lui 'umnezeu" totuşi ei căutau adeărul care este iubit de 'umnezeu" şi
datorită acestei căutări bineplăcute /ui 'umnezeu" ei se puteau împărtăşi de 'u!ul lui 'umnezeu"
căci se spune că noroadele păgâne care nu(/ cunosc pe 'umnezeu şi care nu au lege" din fire fac
ale le'ii şi fac cele ineplăcute lui !umne)eu 8,omani ?% 9B<.
'omnul laudă astfel adeărul despre care orbeşte El însuşi prin 'u!ul Sfânt( 0Adevărul din
pământ a răsărit şi dreptatea din cer a privit0.
)şadar ezi" E+celenţă că atât în cazul sfântului neam iudeu" un popor iubit de 'umnezeu" cât şi în
cazul păgânilor care nu îl cunoşteau pe 'umnezeu" se păstra o cunoaştere a lui 'umnezeu ( adică"
fiul meu" o înţelegere limpede şi raţională a felului în care 'omnul 'umnezeu" 'u!ul Sfânt
acţionează în om şi prin mijlocirea căror simţăminte lăuntrice şi e+terioare putem fi siguri că aceasta
este într(adeăr acţiunea 'omnului 'umnezeului nostru 'u!ul Sfânt şi nu o înşelare a răjmaşului.
)şa a fost de la căderea lui )dam până la întruparea 'omnului nostru *isus în lume. 3ără această
înţelegere perceptibilă a acţiunilor Sfântului 'u! care a fost mereu prezent în firea omenească"
oamenii nu ar fi putut şti cu siguranţă dacă rodul seminţei femeii care fusese promisă lui Adam şi
$vei venise pe lume pentru a sfărâma capul şarpelui 8Gen. ;% 9=<.
$n cele din urmă" Sfântul 'u! i(a prezis Sfântului Simeon" care aea pe atunci ârsta de 64 de ani"
taina conceperii şi naşterii feciorelnice a lui ,ristos din @reacurata şi @ururea 3ecioara <aria. <ai
apoi" trăind prin !arul )totsfântului 'u! a lui 'umnezeu treisute de ani" în cel de(al 064(lea an al
ieţii sale el a afirmat desc!is în %emplul 'omnului faptul că el ştia cu siguranţă" prin darul
Sfântului 'u!" că )cesta era cu adeărat ,ristos" <ântuitorul lumii" a 5ărui concepere şi naştere
suprafirească de la Sfântul 'u! îi fusese prezisă de către un înger cu 000 de ani mai înainte.
:i mai era acolo şi Sfânta )na" o proorociţă" fiica lui 3anuel" care din ăduia ei îi slujise 'omnului
'umnezeu în %emplul Său timp de K0 de ani şi care se ştia că este o ăduă dreaptă" o roabă curată
şi sfântă a lui 'umnezeu datorită darurilor speciale ale !arului pe care ea le primise. :i ea afirma că
El era de fapt <esia" 5el ce fusese făgăduit lumii" adeăratul ,ristos" 'umnezeu şi 2m" Degele lui
*srael" 5are enise să(l mântuiască pe )dam şi întreaga omenire.
'ar atunci când 'omnul nostru *isus a bineoit să împlinească întreaga lucrare a mântuirii" după
înierea Sa" El a suflat asupra apostolilor" a restabilit suflarea de iaţă pierdută de către )dam şi le(a
dăruit acelaşi !ar al )totsfântului 'u! al lui 'umnezeu de care se bucurase )dam mai înainte.
'ar aceasta nu a fost totul. $l le-a mai spus că era ine pentru ei ca $l să se ducă la 1atăl" căci
dacă nu S-ar fi dus" !uhul lui !umne)eu nu ar fi po'orât în lume. !ar dacă $l" /ristosul" se va
duce la 1atăl" atunci îl va trimite în lume" iar $l" Mân'âietorul îi va călău)i pe ei şi pe toţi cei ce
le-au urmat învăţăturile spre tot adevărul şi le va aminti de tot ceea ce le-a spus $l pe când Se
afla încă în lume.
5eea ce li s(a promis atunci a fost Ehar peste harE 82oan l% 9><. )tunci" în )iua .inci)ecimii $l le-a
trimis în mod solemn printr-un vânt puternic !uhul Sfânt su forma limilor de foc care s-au
po'orât asupra fiecăruia şi a intrat în ei şi i-a umplut de tăria 'ro)avă a harului divin care suflă
acolo unde voieşte şi lucrea)ă cu ucurie în sufletele care se împărtăşesc de puterea şi de
lucrările Sale 8Fapte ?% l-B<.
*ar acest !ar de foc insuflător al 'u!ului Sfânt care ne este dăruit nouă tuturor celor ce credem în
,ristos" prin taina Sfântului Botez" este pecetluit prin taina <irungerii pe principalele părţi ale
trupului nostru aşa cum s(a !otărât de către Sfânta Biserică" eşnica păstrătoare a acestui !ar. Se
spune- -.ecetea Darului Duhului Sfânt/. @e ce anume ne punem peceţile noastre" e+celenţă" dacă
nu pe nişte ase ce conţin o prea preţioasă comoară? !ar ce poate fi superior şi mai de preţ decât
darurile Sfântului !uh care ne sunt date de Sus prin taina Sfântului (ote)6 )cest !ar al
Botezului este atât de mare şi de indispensabil" atât de ital pentru om" încât c!iar şi un eretic nu
este lipsit de el până la moartea saJ adică până la sfârşitul perioadei desemnate lui de sus prin @ronia
dumnezeiască ca o încercare lungă de o iaţă a omului pe pământ" ca să se poată edea ce a fi el
capabil să realizeze .pe timpul acestei perioade dăruite lui de către 'umnezeu1 cu ajutorul puterii
!arului dăruit lui de sus. :i dacă n(am fi păcătuit niciodată după botezul nostru" am fi rămas sfinţi ai
lui 'umnezeu" curaţi" neinoaţi şi fără reo necurăţie a trupului sau a du!ului.
!ar neca)ul este că noi creştem în statură" dar nu creştem şi în har şi în cunoaşterea lui
!umne)eu aşa cum !omnul nostru 2isus /ristos a crescut3 ci" dimpotrivă" noi devenim treptat
din ce în ce mai ticăloşi şi pierdem harul Atotsfântului !uh al lui !umne)eu" devenind păcătoşi
în felurite măsuri şi uneori chiar cu totul păcătoşi. 'ar dacă omul este mişcat de înţelepciunea lui
'umnezeu care caută să ne mântuiască şi care cuprinde totul şi este !otărât de dragul ei să(şi
înc!ine ceasurile dintâi ale ieţii lui 'umnezeu şi să eg!eze spre a(şi afla eşnica mântuire" atunci"
ascultând de glasul acesteia" el trebuie să se grăbească spre a oferi o adeărată pocăinţă pentru
păcatele sale şi trebuie să practice irtuţile ce sunt opuse păcatelor comise. )tunci" prin practicarea
irtuţilor în numele lui ,ristos" el a dobândi Sfântul 'u! 5are lucrează înlăuntrul nostru şi aduce
în noi împărăţia lui 'umnezeu.
5uântul lui 'umnezeu nu este rostit în deşert- 05mpărăţia lui !umne)eu se află înlăuntrul
vostru0 84uca 9D% ?9< şi 0se ia prin stăruinţă şi cei ce se silesc pun mâna pe ea0 8Matei 99% 9?<.
)ceasta înseamnă că cei care" în ciuda lanţurilor păcatului care(i încătuşează şi care prin tăria lor îi
îndeamnă la noi păcate sunt împiedicaţi să ajungă la El" <ântuitorul nostru" totuşi se silesc să rupă
lanţurile şi cătuşele păcatului" dispreţuind întreaga forţă a acestor legături ( astfel de oameni" în cele
din urmă" or apărea într(adeăr dinaintea feţei lui 'umnezeu înălbiţi mai cea decât zăpada prin
!arul Său. 0Heniţi" spune !omnul% de vor fi păcatele voastre precum cârmâ)ul" le voi face ale ca
)ăpada0 82s. 9% 9C<.
)semenea oameni au fost odată ăzuţi de către Sfântul ăzător cu du!ul" dumnezeiescul *oan
%eologul îmbrăcaţi în eşminte albe .adică în eşmintele îndreptării1 şi cu ramuri de finic în mâini
.ca semn al biruinţei1" cântându(i lui 'umnezeu un cântec minunat- Aliluia. :i nimeni nu putea să
imite frumuseţea cântecului lor. 'espre ei un înger al 'omnului zicea- 0Aceştia sunt cei ce vin din
strâmtorarea cea mare şi şi-au spălat veşmintele lor şi le-au făcut ale în Sân'ele Mielului0
8Apoc. D% :-9B<. Ele au fost spălate prin suferinţele lor şi albite prin cuminecarea cu preacuratele şi
de iaţă dătătoarele %aine ale %rupului şi Sângelui preacuratului şi nepătatului <iel ( ,ristos ( care a
fost jertfit mai înainte de toţi ecii din propria Sa oie pentru mântuirea lumii şi 5are este mereu
jertfit şi împărtăşit până acum" dar niciodată nu se sfârşeşte.
Prin Sfintele 1aine ni se oferă mântuirea noastră veşnică ca o asi'urare spre viaţa de veci drept
un răspuns acceptail la înfricoşătoarea Sa -udecată şi drept un preţios înlocuitor dincolo de
înţele'erea noastră pentru rodul copacului vieţii de care vră-maşul omenirii" 4ucifer" care a
că)ut din cer ar fi dorit să ne lipsească pe noi toţi" întrea'a omenire.
'eşi răjmaşul şi diaolul a ispitit(o pe Ea" şi )dam a căzut împreună cu ea" totuşi 'umnezeu nu
numai că le(a dăruit un Dăscumpărător prin 5el care a călcat cu moartea pe moarte dar ne-a şi
dăruit-o nouă tuturor pe Pururea Fecioara Maria" Maica !omnului" care striveşte capul şarpelui
spre mântuirea între'ii omeniri" o permanentă mi-locitoare către Fiul Său şi !umne)eul nostru"
precum şi o ru'ătoare neîncetată şi de neiruit chiar şi în ca)ul păcătoşilor celor mai
de)nădă-duiţi. 'e aceea" <aica 'omnului este numită şi Eizgonitoarea demonilorE" căci nu se poate
ca reun demon să(l distrugă pe om atâta timp cât omul însuşi recurge la ajutorul <aicii 'omnului.
%rebuie să e+plic în continuare" e+celenţă" diferenţa dintre lucrările Sfântului 'u! care sălăşluieşte
în c!ip mistic în inimile celor care cred în 'omnul 'umnezeul şi <ântuitorul nostru *isus ,ristos şi
lucrările întunericului păcatului care" la şoapta şi ispitirea celui rău" acţionează distrugător în noi.
!uhul lui !umne)eu ne aduce aminte de cuvintele !omnului nostru 2isus /ristos şi pururea
acţionea)ă iruitor dimpreună cu el" veselindu-ne inimile şi îndreptându-ne paşii pe cărările
păcii" în timp ce raţiunile cele greşite ale du!ului celui rău sunt pline de răzrătire şi de
încăpăţânare" precum şi de dorinţe trupeşti" pofta oc!ilor şi de trufia ieţii.
0Fi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri în veac0 82oan 99% ?><. 5el ce are !arul 'u!ului
Sfânt drept răsplată pentru dreapta credinţă în ,ristos" c!iar dacă din pricina slăbiciunii omeneşti
sufletul său ar fi ameninţat cu moartea din pricina păcatelor" totuşi el nu a muri în eac" şi el a fi
îniat prin !arul 'omnului nostru *isus ,ristos 5el 5are 0ridică păcatul lumii0 82oan 9% ?:< şi în
mod gratuit ne dă !ar peste !ar. 'espre acest !ar" care s(a arătat întregii lumi prin 'umnezeu ( 2mul
*isus ,ristos" se spune în Eang!elii- 0întru $l era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor0 82oan 9%B<
şi mai departe- 0Fi lumina luminea)ă în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o0 82oan 9% =<.
Aceasta înseamnă că harul !uhului Sfânt care este dăruit la (ote) în numele 1atălui şi al Fiului
şi al Sfântului !uh" în ciuda căderilor în păcat ale oamenilor sau a întunecimii care încon-oară
sufletul nostru" străluceşte totuşi în inimă prin dumne)eiască lumină 8care a e#istat de la
începuturile vremurilor< a lui /ristos.
$n cazul în care un păcătos nu se pocăieşte" această lumină a lui ,ristos strigă către %atăl- &Avva"
PărinteA Să nu te mâhneşti din pricina acestei lipse de pocăinţă până la sfârşit 8al vieţii
păcătosului<*. $nsă" în cazul în care păcătosul se conerteşte pe calea pocăinţei" aceasta îi şterge cu
totul toată urma ec!ilor păcate şi îl îmbracă încă o dată pe cel ce fusese mai întâi atât de păcătos în
eşmântul nestricăciunii ţesut din !arul Sfântului 'u!" despre a cărui dobândire ca fiind ţelul ieţii
creştine" ţi(am orbit atât de mult" e+celenţă.
$ţi oi spune altcea" aşa încât să poţi înţelege şi mai limpede ce se înţelege prin !arul lui
'umnezeu" cum să(l recunoşti şi cum se manifestă acţiunea sa" mai ales în cazul celor ce sunt
iluminaţi de către el. 0arul Sfântului Duh este lumina care-l luminea!ă pe om. Sfânta Scriptură
în întregime orbeşte despre acest lucru. )stfel" sfântul nostru părinte 'aid. spunea- 0Făclie
picioarelor mele este le'ea 1a şi lumina cărărilor mele0 8Ps. 99C%9@=<" şi 0!e n-ar fi fost le'ea 1a
'ândirea mea" atunci aş fi pierit întru neca)ul meu0 8Ps. 99C% :?<. 5u alte cuinte" harul
Sfântului !uh care este e#primat în 4e'e prin cuvintele poruncilor !omnului este făclie şi
lumină. :i dacă acest !ar al Sfântului 'u! .pe care eu încerc să(l dobândesc cu atâta grijă şi rână
încât meditez la judecăţile %ale de şapte ori pe zi1 nu m(ar lumina în mijlocul întunecimii grijilor de
care nu mă pot libera din pricina înaltei c!emări a rangului meu împărătesc" de unde să dobândesc o
scânteie de lumină care să(mi lumineze calea pe cărarea ieţii care este întunecată de reaua oinţă a
răjmaşilor mei?
:i" de fapt" !omnul a arătat adesea înaintea" multor martori felul în care harul Sfântului !uh
lucrea)ă asupra celor pe care $l i-a sfinţit şi iluminat prin marea Sa unăvoinţă.
Aminteşte-ţi de Moise după discuţia sa cu Dumnezeu de pe muntele *inai) +l strălucea într-o
lumină atât de !rozavă încât oamenii nu îl puteau privi) +l a fost chiar obli!at să poarte un
văl atunci când a apărut în public)
Amintiţi-vă de *chimbarea la ,aţă a Domnului pe muntele %abor) - lumină mare .-a
încon"urat/ 0şi veşmintele 4ui s-au făcut strălucitoare" ale foarte" ca )ăpada0 8Marcu :%
;<. '-au apărut în acea lumină un nor i-a umbrit pentru a ascunde strălucirea luminii harului
dumnezeiesc care orbea ochii ucenicilor)
)stfel" harul Atotsfântului !uh al lui !umne)eu apare într-o lumină inefailă tuturor celor
cărora !umne)eu le descoperă lucrarea sa.
0!ar cum0" îl întreai eu pe părintele Serafim 0pot şti eu că mă aflu umrit de harul Sfântului
!uh60 Este foarte simplu" e+celenţă" răspunse el.
'e aceea 'omnul spune- &1oate lucrurile sunt simple pentru cei ce află cunoştinţa*. 9ecazul este
că noi nu căutăm această cunoaştere diină care este smerită" căci nu aparţine acestei lumi. Această
cunoaştere care este plină de dra'oste faţă de !umne)eu şi de aproapele nostru )ideşte orice om
spre mântuirea sa. 'espre această cunoaştere 'omnul spunea că 'umnezeu 0voieşte ca toţi
oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină0 82 1im. ?% B<.
*ar despre lipsa acestei cunoaşteri El le spunea )postolilor Săi- 0Acum şi voi sunteţi nepricepuţi0
8Matei 9=% 9><? 5u priire la această înţelegere se spune în Eang!elie despre )postoli- 0Atunci le-
a deschis mintea ca să priceapă Scripturile0 84uca ?B% B=<" iar Apostolii îşi dădeau întotdeauna
seama dacă !uhul lui !umne)eu sălăşluia în ei sau nu3 şi fiind plini de înţele'ere" ei oservau
pre)enţa Sfântului !uh şi afirmau că lucrarea lor era sfântă şi întru totul ineplăcută !omnului
!umne)eu.
)ceasta e+plică de ce anume ei scriau astfel în Epistolele lor- 0Părutu-s-a !uhului Sfânt şi nouă0
8Fapte" 9=% ?C<. 'oar pe aceste temeiuri şi(au oferit ei epistolele ca un adeăr de nestrămutat spre
folosinţa tuturor credincioşilor. )stfel" Sfinţii )postoli erau pe deplin conştienţi de prezenţa în ei
înşişi a 'u!ului lui 'umnezeu.
)şadar" înţelegi" e+celenţă cât de simplu este>
07ricum0" spusei eu" 0nu înţele' cum oare pot fi eu si'ur că mă aflu în !uhul lui !umne)eu.
.um oare pot eu oserva în mine însumi adevărata Sa manifestare60
Părintele Serafim răspunse% 0Ii-am spus de-a" e#celenţă" că este foarte simplu şi am povestit în
amănunt cum se pot afla oamenii în !uhul lui !umne)eu şi cum putem noi recunoaşte pre)enţa
sa în noi. Aşadar" ce doreşti" fiul meu60.
0Hreau s-o înţele' ine0" spusei eu.
Sfântul Serafim aşa cum a fost vă)ut în J4umina necreată0 de Motovilov în timpul celerei sale
convoriri despre !oândirea !uhului Sfânt.
Atunci părintele Serafim mă apucă ine de umeri şi )ise% 0Noi ne aflăm amândoi acum în !uhul
lui !umne)eu" fiule. !e ce nu te uiţi la mine60.
,ăspunsei% 0Nu te pot privi" părinte" fiindcă ochii tăi strălucesc ca ful'erul. .hipul tău e acum
mai strălucitor decât soarele şi mă dor ochii privindu-te0.
Părintele Serafim )ise% 0Să nu te alarme)i" e#celenţăA Acum tu însuţi ai devenit la fel de
strălucitor ca mine. Acum te afli în plinătatea !uhului lui !umne)eu" altminteri n-ai putea să
mă ve)i aşa cum sunt0.
Apoi" aplecându-şi capul spre mine" îmi şopti în ureche% 0Să-2 mulţumim !omnului pentru mila
Sa de ne'răit faţă de noiA
Ai oservat că nici măcar nu m-am închinat" ci doar cu mintea m-am ru'at în inimă lui
!umne)eu şi am spus aşa lui !umne)eu% &!oamne" fă-l să vadă limpede cu ochii săi trupeşti
po'orârea !uhului 1ău pe care 1u îl dai slu-itorilor 1ăi atunci când 1u inevoieşti să 1e arăţi în
lumina slavei 1ale măreţe*.
Fi" iată" fiul meu" că !omnul a împlinit de îndată ru'ăciunea smerită a ietului Serafim. .um
oare să nu-2 mulţumim pentru acest dar de ne'răit ce ni l-a făcut amândurora6 .hiar şi celor
mai mari pustnici" fiule" !omnul !umne)eu nu- Fi arată întotdeauna mila Sa în acest fel. Acest
har al lui !umne)eu" precum o maică iuitoare" s-a ucurat să-ţi mân'âie inima ta întristată la
înseşi ru'ăciunile Maicii !omnului. !ar de ce nu mă priveşti în ochi" ucuria mea6 Priveşte-mă
doar şi nu te temeA !omnul este cu noiA0
!upă aceste cuvinte" i-am privit din nou chipul şi am simţit şi o mai mare evlavie faţă de el.
5nchipuiţi-vă că vedeţi în centrul soarelui" în lumina oritoare a amie)ii" chipul unui om care vă
voreşte. 5i ve)i mişcarea u)elor şi schimarea e#presiei ochilor" îi au)i vocea" simţi că cineva te
ţine de umeri3 totuşi nu-i ve)i mâinile" nu te ve)i nici măcar pe tine sau fi'ura lui" ci doar o
lumină oritoare ce se răspândeşte pe o suprafaţă de câţiva metri şi care străluceşte atât peste
stratul de )ăpadă ce acoperă poiana din pădure" cât şi peste ful'ii de )ăpadă ce cădeau peste mine
şi marele ătrân. Hă puteţi închipui starea în care mă aflamA
0.um te simţi acum60 mă întreă părintele Serafim.
0$#traordinar de ine0" spusei.
0!ar în ce fel6 .e anume simţi60
Am răspuns% 0Simt o pace şi un sentiment de linişte în sufletul meu încât nici un cuvânt nu le
poate e#prima0.
Aceasta" e#celenţă" spuse părintele Serafim" este pacea despre care !omnul le vorea ucenicilor
Săi% &Pacea Mea o dau vouă" nu precum dă lumea vă dau $u* 82oan 9B% ?D<.
&!acă aţi fi din lume" lumea ar iui ce este al său3 dar pentru că nu sunteţi din lume" ci $u v-am
ales pe voi din lume" de aceea lumea vă urăşte* 82oan 9=%9:<.
&!ar îndră)niţi. $u am iruit lumea* 82oan 9>% ;;<. *ar acelora pe care lumea îi urăşte" dar care
sunt aleşi de 'omnul" aceştia primesc de la 'omnul această ( pace pe care tu o simţi acum
înlăuntrul tău" pacea care" după cuintele )postolului 0întrece orice înţele'ere0 8Filip B% D<.
Apostolul o descrie în acest fel" fiindcă este imposiil să e#primi in cuvinte unăstarea
duhovnicească pe care ea o aduce la cei în inimile cărora !omnul !umne)eu a insuflat-o.
Mântuitorul /ristos o numeşte pace care vine din propria Sa unătate şi 'enero)itate şi nu
aparţine acestei lumi" căci nici un fel de unăstare pământească trecătoare nu o poate dărui
inimii omului3 ea este dăruită de Sus de însuşi !omnul !umne)eu şi de aceea ea se numeşte
pacea lui !umne)eu.
.e altceva mai simţi6 mă întreă părintele Serafim.
07 e#traordinară desfătare0" răspunsei.
2ar el continuă% Aceasta este dulceaţa şi desfătarea de care se voreşte în Sfânta Scriptură%
0Sătura-se-vor din 'răsimea casei 1ale şi din i)vorul desfătării 1ale îi vei adăpa pe ei0 8Ps. ;=%
C<. *ar acum această dulceaţă" această desfătare ne copleşeşte inimile şi curge prin inele noastre cu
o bucurie de negrăit. 2nimile noastre sunt scăldate în această desfătare şi pline de o asemenea
fericire încât lima nu o poate reproduce.
.e altceva mai simţi6
07 ucurie e#traordinară în toată inima mea0.
2ar părintele Serafim continuă% Atunci când !uhul lui !umne)eu po'oară peste om şi îl
umreşte cu plinătatea unătăţii Sale" atunci sufletul omenesc este cuprins de o ucurie de
ne'răit" căci !uhul lui !umne)eu umple de ucurie tot ceea ce atin'e.
)ceasta este bucuria de care 'omnul orbeşte în Eang!elia Sa- 0Femeia" când e să nască" se
întristea)ă" fiindcă a sosit ceasul ei3 dar după ce a născut copilul" nu-şi mai aduce aminte de
durere" pentru ucuria că s-a născut om în lume. !eci şi voi acum sunteţi trişti" dar iarăşi vă voi
vedea şi se va ucura inima voastră şi ucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi0 82oan 9>%
?9-??<.
%otuşi" oricât de mângâietoare poate fi această bucurie pe care o simţi acum în inima ta" ea nu
înseamnă nimic în comparaţie cu cea de care orbeşte 'omnul însuşi prin gura )postolului Său-
0.ele ce ochiul n-a vă)ut şi urechea n-a au)it" şi la inima omului nu s-au suit" pe acestea le-a
'ătit !umne)eu celor ce-4 iuesc pe $l0 82 .or. ?% :<.
2 pregustare a acelei bucurii ne este dăruită nouă acum şi dacă ea ne umple sufletele cu atâta
desfătare" bunăstare şi fericire" ce să spunem despre ucuria care le-a fost pre'ătită în ceruri celor
care plân' aici pe pământ6
*ar tu" fiul meu" ai plâns destul în iaţa ta şi ezi cu câtă bucurie te mângâie 'omnul c!iar în această
iaţă> )cum" e de datoria noastră" fiule" să adăugăm neoinţe peste neoinţe pentru a merge 0din
putere în putere0 8Ps. C;% D< şi să ajungem 0la starea ăratului desăvârşit" la măsura vârstei
deplinătăţii lui /ristos0 8$fes. B%9;<" aşa încât să se poată împlini în noi cuintele 'omnului- 0!ar
cei ce-4 aşteaptă pe !omnul îşi vor înnoi puterile3 lor le vor creşte aripi ca ale vulturului3 şi vor
aler'a şi nu vor oosi0 82s. B@% ;9<3 0Mer'e-vor din putere în putere" arăta-Se-va !umne)eul
dumne)eilor în Sion0 8Ps. C;% C< care este Sionul înţelegerii şi al descoperirilor cereşti.
'oar atunci bucuria noastră de acum .care ne apare pentru puţin timp şi arareori1 a fi resimţită în
plinătatea ei" şi nimeni n(o a lua de la noi" căci om fi plini de nemaipomenite desfătări cereşti.
.e altceva mai simţi" e#celenţă6
Am răspuns% 07 e#traordinară căldură0.
0.um poţi tu să simţi căldură" fiule6 Priveşte" stăm în pădure. $ iarnă" )ăpada scârţâie su
picioare şi uite cum cad ful'ii de )ăpadă peste noi. .e fel de căldură poate fi aceasta60.
,ăspunsei% 0Aşa cum e la aie atunci când se toarnă apa şi aurii se ridică în aer precum norii0.
0!ar mirosul60 mă întreă el. 0$ste acelaşi ca la aie60
0Nu0" răspunsei.
E9imic de pe pământ nu se aseamănă cu acea mireasmă. )tunci când trăia draga mea mamă îmi
plăcea să dansez şi obişnuiam să mă duc la baluri şi petreceri" mama mă stropea cu parfumul pe care
ea îl cumpăra de la cele mai bune parfumerii din Gazan. 'ar parfumurile acelea nu răspândeau o
asemenea mireasmăE.
2ar părintele Serafim" )âmind frumos" )ise% Ftiu şi eu aceleaşi lucruri la fel de ine ca tine"
fiule" dar te între să văd dacă şi tu simţi ceea ce simt eu. $ste asolut adevărat" e#celenţăA .ea
mai plăcută mireasmă de pe pământ nu se poate compara cu mireasma pe care o simţim acum"
căci acum noi suntem învăluiţi în mireasma Sfântului !uh. .e poate fi oare pe pământ
asemănător cu această mireasmă6
)i obserat e+celenţă" după cum ai spus" că în jurul nostru e la fel de cald ca într(o baieJ dar"
prieşte" nici pe tine şi nici pe mine nu s(a topit zăpada şi nici sub picioarele noastreJ prin urmare"
această căldură nu se află în aer" ci în noi. Este c!iar căldura aceea despre care Sfântul 'u! prin
cuintele rugăciunii ne face să strigăm către 'omnul- &încăl)eşte-mă cu căldura !uhului 1ău
.elui SfântA0.
$n această căldură pustnicii se desfătau şi nu se temeau de gerul iernii" fiind îmbrăcaţi" precum în
!aine de blană" în eşmintele !arului ţesute de 'u!ul Sfânt. :i la fel se întâmplă şi acum" căci !arul
lui 'umnezeu sălăşluieşte înlăuntrul nostru" în inima noastră" precum a spus 'omnul- 05mpărăţia
lui !umne)eu se află înlăuntrul vostru0 84uca 9D% ?9<. Prin împărăţia lui !umne)eu" !omnul
înţele'e harul Sfântului !uh. Această împărăţie a lui !umne)eu se află înlăuntrul nostru" iar
harul Sfântului !uh străluceşte asupra noastră şi ne încăl)eşte şi din afară. $l umple aerul
încon-urător de multe miresme inemirositoare" ne îndulceşte simţurile cu o cerească desfătare şi
ne inundă inimile de o ne'răită ucurie. Starea noastră actuală este aceea de care ne orbeşte
)postolul- 0.ăci împărăţia lui !umne)eu nu este mâncare şi ăutură" ci dreptate şi pace şi
ucurie în !uhul Sfânt0 8,om. 9B% 9D<.
.redinţa noastră nu constă în cuvintele de înduplecare ale înţelepciunii omeneşti" ci în
adeverirea !uhului şi a puterii 82 .or. ?%B<. )ceasta este e+act starea în care ne aflăm noi acum.
'espre această stare 'omnul a spus- 0Adevărat 'răiesc vouă că sunt aici unii" din cei ce stau aici"
care nu vor 'usta moartea" până ce nu vor vedea împărăţia lui !umne)eu venind întru putere0
8Marcu :% 9<.
He)i" fiule" ce ucurie de ne'răit ne-a dăruit nouă !omnul !umne)eu acumA Aceasta înseamnă
să te afli în plinătatea Sfântului !uh despre care Sfântul Macarie al $'iptului scrie% &$u însumi
m-am aflat în plinătatea Sfântului !uh*. .u această plinătate a Sfântului !uh" !omnul ne-a
umplut pe noi" nişte iete creaturi. Aşadar" nu mai e nevoie de acum" să întrei cum a-un'
oamenii să se afle în plinătatea harului Sfântului !uh. 5ţi vei aminti tu oare mereu de această
manifestare a ne'răitei mile dumne)eieşti care a venit asupra noastră6
0Nu ştiu părinte0" spusei" 0dacă !omnul îmi va dărui mereu aducerea aminte de această milă a
Sa la fel de viu şi de limpede aşa cum o simt acum0.
.red" îmi răspunse părintele Serafim" că !omnul te va a-uta s-o păstre)i în minte pentru
totdeauna" altminteri unătatea Sa n-ar fi fost înduplecată imediat în acest mod la smerita mea
ru'ăciune" anticipând atât de iute cererea ietului Serafim3 cu atât mai mult cu cât ea nu îţi este
dată ţie spre a o înţele'e" ci prin tine ea este dăruită între'ii lumi şi pentru ca tu însuţi să poţi fi
întărit în lucrarea lui !umne)eu şi să poţi fi de folos şi altora.
3aptul că eu sunt mona!" iar tu eşti mirean este cu totul lipsit de importanţă. .eea ce ne cere
!umne)eu este o adevărată credinţă în $l şi în +nul născut Fiul Său. !rept răsplată pentru
aceasta ne este dăruit din elşu' de sus harul Sfântului !uh. !omnul caută o inimă plină de
dra'oste faţă de !umne)eu şi de aproapele nostru3 acesta este tronul pe care 4ui îi place să stea
şi pe care $l apare în plinătatea slavei Sale cereşti. &Fiule" dă-Mi inima ta*" spune $l" &şi toate
celelalte se vor adău'a vouă* 8Matei >% ;;<" căci împărăţia lui !umne)eu poate fi cuprinsă în
inima omului. !omnul le-a poruncit ucenicilor Săi% 0.ăutaţi mai întâi împărăţia lui !umne)eu
şi toate acestea se vor adău'a vouă3 căci ştie doar 1atăl vostru .el ceresc că aveţi nevoie de ele0
8Matei >% ;?" ;;<.
'omnul nu ne dojeneşte pentru folosirea bunurilor pământeşti" căci El însuşi spune că" datorită
condiţiilor ieţii noastre pământeşti noi aem neoie de toate aceste lucruriJ adică toate lucrurile
care ne fac iaţa mai liniştită şi drumul nostru către locuinţa noastră cea cerească mai luminos şi mai
uşor. 'e aceea Sfântul Apostol Pavel spunea că după părerea sa nimic nu e mai un pe pământ
decât evlavia şi îndestularea în toate spre a prisosi către tot lucrul un 822 .or. :% C3 2 1im. >% ><.
*ar Sfânta Biserică se roagă ca toate acestea să ne fie dăruite de 'omnul 'umnezeu şi deşi
necazurile" strâmtorările şi feluritele neoi sunt nelipsite din iaţa noastră de pe pământ" totuşi
'omnul 'umnezeu nici nu a dorit şi nici nu doreşte ca noi să aem parte doar de necazuri şi
împotriiri. 'e aceea" El ne porunceşte prin )postolii Săi- 0Purtaţi-vă sarcinile unii altora şi aşa
veţi împlini le'ea lui /ristos0 8Gal. >% ?<.
!omnul 2isus ne dă personal porunca de a ne iui unii pe alţii" aşa încât" prin a ne mân'âia unii
pe alţii cu dra'oste frăţească" să ne putem uşura calea cea strâmtă şi plină de neca)uri către
patria cerească. !e ce a po'orât $l din cer la noi" dacă nu cu scopul de a lua asupra Sa sărăcia
noastră şi de a ne îmo'ăţi pe noi cu o'ăţiile unătăţii Sale şi cu ne'răita Sa 'enero)itate6 El nu
a enit spre a fi slujit de oameni" ci spre a(i sluji El însuşi şi pentru a(:i da iaţa pentru mântuirea
multora. 3ă acelaşi lucru" e+celenţă şi după ce ai ăzut mila lui 'umnezeu în c!ip eident dăruită
ţie" orbeşte despre ea tuturor celor ce doresc mântuirea. 0Secerişul este mult - )ice !omnul - dar
lucrătorii sunt puţini0 84uca 9@% ?<. 'omnul 'umnezeu ne(a scos la lucru şi ne(a umplut de
darurile !arului Său astfel încât" culegând spicele mântuirii semenilor noştri şi aducându(i pe cât
mai mulţi cu putinţă în împărăţia lui 'umnezeu" să(* putem aduce roadă ( unii 00" alţii 60 şi unii
însutit.
Să fim eg!etori" fiule" spre a nu fi osândiţi dimpreună cu sluga cea leneşă şi icleană care şi(a
ascuns talantul în pământ" ci să imităm pe toţi acei slu-itori uni şi credincioşi ai !omnului care
au adus Stăpânului lor patru talanţi în loc de doi şi )ece în loc de cinci 8Matei ?=%9B-;@<.
'espre mila 'omnului 'umnezeu nu e+istă nici o umbră de îndoială. %e(ai conins singur"
e+celenţă" că toate cuintele 'omnului rostite prin gura profetului s(au împlinit în noi înşine- 0$u
nu sunt un !umne)eu îndepărtat" ci un !umne)eu apropiat vouă" la îndemâna voastră0 82eremia
?;% ;;<" iar 0mântuirea ta se află pe lima ta0 8!eut. ;@%9?-lB3 ,om. 9@%C-9;<.
Nu am avut timp nici măcar să mă închin" ci doar mi-am dorit în inimă ca !omnul să-ţi
dăruiască să-2 ve)i unătatea în toată plinătatea ei şi $l S-a ucurat să Se 'răească spre a-mi
împlini dorinţa. Nu mă laud spunând acestea" nici nu le spun spre a-mi da importanţă şi a deveni
invidios pe mine sau să te fac să cre)i că eu sunt monah" iar tu doar un mirean. Nu" nu"
e#celenţăA
0Aproape este !omnul de toţi cei ce-4 cheamă pe $l" de toţi cei ce-4 cheamă pe $l întru adevăr0
8Ps. 9BB% 9C<" 0şi că la $l nu încape părtinire0 8$fes. >% :<. Fiindcă 01atăl iueşte pe Fiul şi toate
le-a dat în mâna 4ui0 82oan ;% ;=<. !acă măcar noi înşine 4-am iui pe $l" pe 1atăl nostru cel
ceresc ca nişte adevăraţi fii ai SăiA !omnul îi ascultă în mod e'al şi pe călu'ăr" şi pe simplul
mirean creştin cu condiţia ca amândoi să fie credincioşi ortodocşi" să-4 iuească pe !umne)eu
din adâncul inimilor şi să aiă credinţă în $l" măcar cât un 'răunte de muştar3 şi atunci
amândoi vor muta munţii din loc. &+nul va muta mii şi două)eci de mii* 8!eut. ;?% ;@<. 'omnul
însuşi spune- 0!e poţi crede" toate sunt cu putinţă celui ce crede0 8Marcu :% ?;<.
*ar Sfântul )postol @ael e+clamă cu oce tare- 01oate le pot întru /ristos .el care mă întăreşte0
8Fil. B%9;<. 'ar nu orbeşte oare 'omnul nostru *isus ,ristos încă şi mai frumos decât aici despre
cei care cred în El- 0.el ce crede în Mine va face şi el lucrările pe care le fac $u şi mai mari decât
acestea va face" pentru că $u Mă duc la 1atăl. Fi $u Mă voi ru'a pentru voi ca ucuria voastră
să fie deplină. Până acum n-aţi cerut nimic în numele Meu. !ar acum cereţi şi veţi primi...0
82oan 9B% 9?" 9>3 9>% ?B<.
Aşadar" fiul meu" tot ceea ce vei cere de la !omnul" vei primi" dacă ceea ce ai este spre slava lui
!umne)eu sau spre inele aproapelui nostru" căci tot ceea ce facem spre inele aproapelui
nostru $l îl primeşte întru slava Sa. :i" prin urmare" El spune- 0întrucât aţi făcut unuia dintr-
aceşti fraţi ai Mei prea mici" Mie Mi-aţi făcut0 8Matei ?=% B@<.
)şadar" să nu ă îndoiţi că 'omnul 'umnezeu ă a împlini cererile" numai dacă ele sunt făcute
spre slaa lui 'umnezeu sau spre binele şi zidirea aproapelui nostru. 'ar" c!iar dacă cea este
necesar spre folosul sau în aantajul ostru" la fel de iute şi cu dragoste se a bucura 'omnul să ă
trimită c!iar şi acel lucru" cu condiţia ca să fie de e+tremă neoie sau necesitate. 5ăci 'omnul îi
iubeşte pe cei ce(/ iubesc.
!omnul este un cu toţi oamenii3 $l oferă din elşu' tuturor celor ce-4 cheamă întru a-utor şi
mărinimia Sa se oservă în toate lucrările Sale. El a împlini dorinţa celor ce se tem de El" iar El
le a auzi rugăciunile şi le a împlini toate dorinţele- 0Hoia celor ce se tem de $l o va face şi
ru'ăciunea lor o va au)i şi-i va mântui pe dânşii0 8Ps. 9BB%9:<.
9umai să iei aminte" e+celenţă" să nu(i ceri 'omnului cea pentru care nu e+istă o neoie urgentă.
'umnezeu nu te a refuza nici în acest caz ca recompensă pentru credinţa ta ortodo+ă în
<ântuitorul nostru *isus ,ristos- 0.ă nu va lăsa !omnul toia'ul păcătoşilor peste soarta
drepţilor" ca să nu-şi întindă drepţii întru fărădele'e mâinile lor0 8Ps. 9?B% ;<" iar El a împlini
imediat oia robului Său 'aidJ dar El îl a c!ema spre a(i cere socoteală pentru că /(a supărat fără
ca acesta să aibă reo neoie anume şi de a(* fi cerut cea fără de care s(ar fi putut descurca foarte
bine.
$n felul acesta" e+celenţă" ţi(am spus acum şi ţi(am oferit o demonstraţie practică cu priire la tot
ceea ce 'omnul şi <aica 'omnului au dorit să(ţi spună şi să(ţi arate prin mine" bietul Serafim.
Acum" mer'i în pace. !omnul şi Maica !omnului să fie cu tine întotdeauna" acum şi pururea şi
în veci vecilor. Amin. Acum" mer'i în pace.
*ar în tot acest timp" din momentul în care c!ipul părintelui Serafim s(a luminat" această iluminare s(
a continuat şi tot ceea ce mi(a spus el de la începutul poestirii până acum" mi le(a spus rămânând
într(una şi aceeaşi poziţie. Strălucirea inefabilă a luminii care emana din el am ăzut(o cu proprii
mei oc!i. :i sunt gata oricând să depun jurământ pentru aceasta.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->