P. 1
3 pacurariu

3 pacurariu

|Views: 8|Likes:
Published by Lavinia Negoi
bbb
bbb

More info:

Categories:Types, Brochures
Published by: Lavinia Negoi on Jun 23, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/22/2014

pdf

text

original

Sfântul Vasile cel Mare în Biserica Românească

Pr. Prof. Dr. Mircea PĂCURARIU
În acest an comemorativ ne aducem aminte cu veneraţie şi recunoştinţă de marele arhiepiscop al Cezareei Capadociei, care de peste 1600 de ani este mereu prezent în viaţa Bisericii Ortodoxe Române şi în sufletul credincioşilor ei. Este un lucru bine cunoscut că Sf. Vasile a avut legături directe cu unii dintre slujitorii Bisericii daco-romane din secolul al IV-lea. Este vorba de corespondenţa pe care a avut-o cu guvernatorul provinciei romane Scythia Minor (Dobrogea de mai târziu), Iunius Soranus, prin anii 373-374, pe care îl ruga să-i trimită moaşte de sfinţi. Probabil acest Iunius Soranus era originar tot din Capadocia, poate chiar rudă cu Sf. Vasile. A îndeplinit rugămintea Sfântului Părinte, trimiţându-i moaştele Sfântului Martir Sava, cel înecat în râul Buzău de goţii păgâni care ocupau atunci teritoriile nord-dunărene locuite de daco-romani. Moaştele erau însoţite de o Scrisoare a Bisericii lui Dumnezeu din Gothia către Biserica lui Dumnezeu din Capadocia şi către toate Bisericile (comunităţile) locale ale Sfintei Biserici universale, redactată în limba greacă şi care, de fapt, era actul martiric al Sfântului Sava. După părerea celor mai mulţi cercetători, scrisoarea respectivă a fost întocmită de episcopul Vetranion al Tomisului (Constanţa de azi), care păstorea atunci. Îndată după primirea moaştelor, Sf. Vasile a mulţumit, prin două scrisori, pentru darul făcut Bisericii din Capadocia1. Dar legăturile mai târzii ale Bisericii şi credincioşilor români cu Sfântul Vasile cel Mare au fost de natură spirituală sau duhovnicească. Astfel, Liturghia care îi poartă numele şi care se săvârşeşte de zece ori pe an a circulat în numeroase manuscrise slavone, iar mai târziu româneşti, în toate teritoriile locuite de români. Iar în 1508 s-a tipărit la Târgovişte prima carte la noi, şi anume: Liturghierul slaCorespondenţă publicată în colecţia J.P. Migne, Patrologia graeca, vol. 32. Dintre numeroasele studii consacrate acestei teme cităm doar pe cel al preotului profesor Vasile Gh. Sibiescu de la Buzău, „Legăturile Sfântului Vasile cel Mare cu Scythia Minor (Dobrogea)”, în Ortodoxia, an. 31, 1979, nr. 1, p. 146-150 (cu cele două scrisori în traducerea românească).
1 

21

bibliografie amplă la Claudiu Paradais. p. p. la Braşov. Sorin Ulea. care a trăit în prima jumătate a secolului al XV-lea. cele mai multe după Sf. în 1470. Sibiu. preoţii români au fost de-a lungul veacurilor într-o permanentă comuniune cu marele Părinte capadocian. nr. 1962. an. iar în 1706 o nouă versiune românească. Dicţionarul teologilor români. 9-15. Au urmat apoi noi ediţii. 80. în rev. a tradus Omiliile Sfântului Grigorie de Nazianz. 80. în 1588. Despre aceste ediţii slave şi româneşti vezi: Mircea Păcurariu. dar a fost prototipul unor noi ediţii slavone care s-au tipărit la Veneţia. 4  Paulin Popescu. Bucureşti. vom menţiona câteva traduceri mai reprezentative. la Târgovişte. Mircea Păcurariu von al lui Macarie ieromonahul. 2  22 . Academica. Iaşi. Este adevărat că acestea nu ajung la numărul celor traduse din Sfântul Ioan Gură de Aur. Mărgăritarele (Cuvântările) Sfântului Ioan Gură de Aur (1443). în mănăstirile româneşti s-au făcut numeroase traduceri din opera Sfântului Vasile cel Mare. datorată Sfântului Ierarh Antim Ivireanul. a II-a. În 1679 a apărut la Iaşi prima ediţie românească completă a Liturghierului. fiul diaconului Coresi. până în zilele noastre. monahul Chiriac copia. dar şi una a Sf. Vasile despre smerenie şi mândrie. Vezi: Mircea Păcurariu. între care Emil Turdeanu. dintre care patru aparţin Sfântului Vasile. De pildă. în traducerea Sfântului Ierarh Dosoftei. Adăugăm la acestea şi numeroasele ediţii ale Acatistierului românesc. ed. atât prin săvârşirea Liturghiei sale. cât şi prin rostirea acestor rugăciuni în cadrul fiecărei zile liturgice2. Iaşi. Neamţ. Ioan Gură de Aur. tot în cadrul „şcolii de copişti” de la mănăstirea Neamţ. precum şi ale altor Sfinţi Părinţi4. noiembrie 2008. 3  Despre acest Gavriil au scris mai mulţi filologi. Se înţelege că aceste ediţii româneşti cuprindeau şi rugăciunile pe care le rosteşte preotul înainte şi după împărtăşanie. iniţial pe cele în limba slavonă. 506. care cuprindea şi Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Râmnic. 691-692. Chişinău. „Manuscrise slavone de la mănăstirea Putna”. „De la Liturghierul slavon al lui Macarie la liturghierul românesc”. an. nr. 2002. cu 32 de cuvântări pentru perioada Triodului. în Biserica Ortodoxă Română. Dr. În timpul lui Ştefan cel Mare. Gheorghe Mihăilă. la Râmnic. p. Bucureşti. cu comentariile lui Nichita al Heracleii (1424). istorici şi teologi. Ion Radu Mircea. 7-8. renumitul copist ieromonahul Gavriil Uric din mănăstirea Neamţ. După această primă ediţie cunoscută a Liturghierului slavon din toată lumea ortodoxă s-au făcut numeroase copii-manuscris şi s-a reeditat de Şerban. care includ şi Acatistul Sfântului Vasile cel Mare (1 ianuarie) şi pe cel al Sfinţilor Trei Ierarhi (30 ianuarie). În felul acesta. Prof. Concomitent. Totuşi. Nestor Vornicescu şi alţii. 434-435. dar s-au făcut şi multe copii în manuscris. p. Blaj. un Sbornic (Miscelaneu). Comori ale spiritualităţii româneşti la Putna. 1988. 19. Cuvântările ascetice ale Sfântului Vasile cel Mare (1444) şi alte texte patristice3.Pr. Iar „molitvele” Sfântului Vasile cel Mare apar în toate ediţiile Molitvelnicelor româneşti.

apar şi „Canoanele marelui Vasile” şi ale altor Sfinţi Părinţi6. vezi şi vol. op. 256. 1952. an. p. a realizat o altă traducere românească a Hexaimeronului9. A se vedea şi Gabriel Ştrempel. însoţită de un lung comentariu. 191.. 9  G.)7. în Studii Teologice. p. 128-136) din aşa-numitul Codex Neagoeanus (Ms. cit. 7  N. Bucureşti. cit. p. 110. Constatăm şi de data aceasta că numărul lucrărilor traduse din Sf. Liviu Stan. cu studii la Academia domnească din Bucureşti. la mănăstirile Dragomirna. 11-12. 338.a. botanică. Hunedoara) a copiat. p. Efrem Sirul sau Ioan Scărarul.. „ieromonahul şi didascălul” Ilarion. o altă copie la p. „Importanţa canonică şi juridică a Pravilei de la Târgovişte”. 8  G. 3 (69). 150. „Dascălul Ilarion. adică tâlc la cele şase zile ale Facerii. zoologie ş. II. p. op. Cea mai importantă dintre ele era Exaimeronul. 1993. Bucureşti. ambele fiind în posesia stareţului Calinic cel Sfânt de la Cernica. a Sfântului Vasile cel Mare. unde a făcut numeroase traduceri din Sfinţii Vasile cel Mare. Bucureşti. nr. Catalogul manuscriselor româneşti. 123-124). III. Maxim Mărturisitorul şi alţii. azi la mănăstirea Neamţ). vol. 1983. p.. II. Vasile este destul de redus în comparaţie cu al celor din opera Sfinţilor Ioan Gură de Aur. vol. cu 208 pagini în manuscris. cit. p. Vom menţiona doar pe cele mai semnificative. În 1805 „Rafail monahul din soborul stareţului Paisie” „a tălmăcit” din Hexaimeronul Sfântului Vasile8. Câteva decenii mai târziu. în Mitropolia Moldovei şi Bucovinei – Teologie şi viaţă. I. De pildă. intrat în obştea stareţului Paisie. Vasile (op. De pildă. op. în traducerea lui Daniil Andrean. prin anii 1620-1621. 4. 65-76. Ştrempel. precum şi cuvântările sale „ascetice” de asemenea au circulat în mediile monahale.Sfântul Vasile cel Mare în Biserica Românească La începutul secolului al XVII-lea apar primele traduceri româneşti din opera Sfântului Vasile cel Mare. preotul Ion Românul din Sânpetru (jud. dascăl la Episcopia Râmnicului. În sfârşit. original (500 de note. 1987. tot el a făcut şi alte traduceri din Sf. 5  6  Sfântul Vasile cel Mare 23 . 453-454 (o copie făcută de monahul Teofan în 1782). un alt cunoscut copist şi traducător. Secu şi Neamţ. îndeosebi în cadrul „şcolii paisiene” de traducători de la mănăstirile Neamţ şi Secu.A. Grigorie de Nazianz. 561-579. p. în Pravila cea mare de la Târgovişte din 1652. pregătit pentru tipar. 9-10. Pravila Sfinţilor Părinţi 318 şi după învăţătura marelui Vasile (f. Canoanele Sfântului Vasile.. vol. 3821 din Biblioteca Academiei Române)5. Gabriel Ştrempel. matematică. nr. În secolul al XVIII-lea apar mai multe manuscrise româneşti cu texte din opera Sfântului Vasile cel Mare. primul traducător şi comentator român al Exaimeronului Sfântului Vasile cel Mare”. restul explică noţiuni de fizică.. arhimandritul Chiriac Râmniceanul. an.. originar din Ţara Românească. cit. „monahul din Ţara Panoniei”. comentariul respectiv este considerat ca un prim manual de cosmografie în limba română (peste 100 de pagini. I. geografie. 1978. Ştrempel. Ursu.

la Chişinău în 1909 şi 1920 (în acestea apar şi anumite fragmente din cuvântările sale la unele sărbători)11.Pr. care a tradus lucrarea intitulată Sfântul Vasile. 523-524. îndeosebi p. III. 1780)10. a făcut foarte multe traduceri din Sfinţii Părinţi Răsăriteni. t. Ioan Bunea.. arhiepiscopul Cesareei Capadochiei după întrebări şi răspunsuri” (în Pr. 12  Ioan Bianu şi Nerva Hodoş. viitor profesor la Facultatea de Teologie din Cernăuţi. în 1835-1836. 1976. reeditate apoi la Buda în 1804-1805. la Râmnic în 1862 şi alte ediţii. 1905. său Studii de teologie istorică. ale Sfântului Vasile cel Mare şi Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu. 16821686). 94. „Scrieri patristice traduse de Samuil Micu”. din nou la Neamţ. În mod deosebit trebuie să notăm şi faptul că viaţa Sfântului Vasile a fost inclusă în Viaţa şi petriaceria svinţilor a vrednicului de pomenire Sfântul Dosoftei. mitropoliţii Veniamin Costachi al Moldovei şi Grigorie Dascălul al Ţării Româneşti. iar tânărul teolog Nicolae Cotos (1883-1859). după lucrarea cu acelaşi titlu a Sfântului Dimitrie. 10  24 . 9-12. nr. elinistul aromân Iuliu Valaori (1867-1936) a tipărit un mic volum cu Bucăţi alese din Sfântul Vasile cel Mare (Bucureşti. 1991. p.. Notăm doar pe mitropolitul primat Iosif Gheorghian (1886-1893 şi 1896-1909). „Studiul introductiv” la Proloage. Au urmat cele 12 volume din Vieţile sfinţilor tipărite la mănăstirea Neamţ între anii 1807-1815. În secolul al XIX-lea. în traducerea lui Grigorie Dascălul (Bucureşti. deşi aparţinea Bisericii unite cu Roma. Mircea Păcurariu Este interesant să notăm şi faptul că învăţatul ieromonah Samuil Micu (17451806). au fost reeditate la mănăstirea Căldăruşani. Nestor Vornicescu. 211-216). 1912-1936. au tradus prea puţin din lucrările sale. an. Chiar şi marii traducători din literatura patristică greacă. traduse şi prelucrate de ierodiaconul Ştefan Dascălul. 472 p. în 1854-1855. Dr. arhiepiscopul Chesariei Capadociei (Bucureşti.. După desfiinţarea unor schituri şi mănăstiri în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza şi mai ales după secularizarea averilor mănăstireşti din 1863. la Sibiu în 1853-1856. Bucureşti. Nu trebuie trecută cu vederea „viaţa” Sfântului Vasile cel Mare (sinaxarul) care apare în Mineiele româneşti de la Râmnic (pe luna ianuarie).). 5-39 (şi în vol. nu se mai cunosc călugări traducători din literatura patristică. a tradus „Regulele pe larg ale celui întru sfinţi Părintelui nostru Vasile.. 1898. p. 985-993. Reţinem doar cartea Cuvinte. 1998. 189-227. 1826)12. p. la mănăstirea Neamţ în 1830-1832 şi 1845-1846. interesul pentru opera Sfântului Vasile cel Mare s-a diminuat. între care şi Rânduielile celor ce pusniceşte sau singuri sau împreună pre obşte petrec ale Sfântului Vasile cel Mare (2 vol. mitropolitul Rostovului (viaţa sa în volumul pe ianuarie. 3 + 100 p. Bibliografia românească veche. tipărit în 1812). Prof. p. 11  Cf. Craiova. mitropolitul Moldovei (4 vol.). în Biserica Ortodoxă Română. La începutul secolului al XX-lea. Craiova.

Sfântul Vasile cel Mare în Biserica Românească rev. Candela de la Cernăuţi pe anul 1907 (şi extras. Spre sfârşitul secolului. sub voce. 14  Amănunte la Nestor Vornicescu. 1979. 1964. Teodor Bodogae de la Sibiu (1911-1994). 327 p.15 Preluate după Bibliografia românească modernă. în care au fost incluse studii semnate de mitropolitul Nestor. fost profesor de teologie la Sibiu. 1. Tot pe atunci. + XVI pl. a tradus alte Scrieri ale Sf. 1988. a publicat mai multe studii despre Sfântul Vasile şi ceilalţi Părinţi capadocieni (mai ales despre Sf. a II-a 1943. 1. 1906. 651 p.. Ediţie poporală (Sibiu. p. 1980. p. 1956). Bucureşti. arhiepiscopul Cesareei Capadochiei. Tot atunci a apărut un volum intitulat Sfântul Vasile cel Mare. Vasile (Bucureşti. Berlin. preotul Simeon Popescu (1848-1919). Viaţa şi minunile sale. s-au făcut mai multe traduceri din opera Sfântului Vasile cel Mare. între care: „Elementele demonstraţiei în tratatul «Despre Sfântul Duh» al Sfântului Vasile cel Mare” (Studii Teologice. Mitropolia Olteniei şi alte periodice bisericeşti14. Nicolae Chiţescu. 15  După Mircea Păcurariu. 91 p. Omilii la Psalmi.). 85-89. între care notăm studiul „Opere ale Sfântului Vasile cel Mare în literatura Bisericii Ortodoxe Române” (Ortodoxia. apoi la Bucureşti. ca şi capitolele consacrate Sfântului Vasile în manualul său de Patrologie (Bucureşti. preoţii profesori Dumitru Stăniloae. 1939. în Ortodoxia.). 1979. Ioan Coman. p. „Opere ale Sfântului Vasile cel Mare în literatura noastră bisericească”. în colaborare cu preotul profesor Constantin Corniţescu de la Bucureşti. Constantin Pavel. a II-a. 5-6.). 1989. cel mai reputat patrolog român. 1986. ed. nr. nr. Ioan Rămureanu. Olimp Căciulă (1905-1979). a tradus şi tipărit Omilii la Hexaimeron. 1979. a tipărit o mică broşură cu titlul Vasile cel Mare. 354 p. Preotul profesor dr. Constantin Voicu. trei dintre ele au fost publicate apoi în volumul său Despre viaţa şi opera Sfântului Vasile cel Mare. 1966. note şi indici. 275-302 şi versiunea franceză în Studia Patristica. 2002. Grigorie de Nazianz). Alte studii i-a consacrat fostul mitropolit al Olteniei Nestor Vornicescu (1927-2000). Dicţionarul teologilor români.)13. Închinare la 1600 de ani de la săvârşirea sa (Bucureşti.). reeditat în 2009). Numeroase alte traduceri au apărut în revistele Candela de la Cernăuţi. preotul profesor dr. Dumitru Fecioru (1905-1988). Bucureşti. introducere. Bucureşti. şi în vol. Dumitru Belu. 162 p. vol. un alt strălucit traducător din literatura patristică. an. În perioada interbelică. 13  Sfântul Vasile cel Mare 25 . 172-209). 19-52). Notăm pe preotul dr.). Glasul Bisericii. Craiova. 1979. 640 p. Contantin Corniţescu etc. 3 şi 4. Ene Branişte. Ioan Zăgrean. 1831-1918. său Despre viaţa şi opera Sfântului Vasile cel Mare. 9. p. ed. La 1600 de ani de la trecerea sa către Domnul (Craiova. care a tradus Comentarul la Psalmi (Bucureşti. 48 p. Omilii şi cuvântări (traducere. Coman de la Bucureşti (1902-1987). Părintele profesor Ioan G.

Bucureşti (1845). p. fie alături de Sfinţii Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur. la începutul secolului al XVII-lea17. numeroase locaşuri de închinare îl au ca ocârmuitor („hram”). p. De asemenea. Aşa este cazul cu biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi. bisericile cu hramul „Sf. dar şi în anumite ediţii din Vieţile sfinţilor. care au fost lucrate în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt18. ctitoria spătarului Mihai Cantacuzino din 1702. * Cinstirea Sfântului Vasile din partea preoţilor şi a credincioşilor români s-a manifestat. „Sfinţii Trei Ierarhi în Biserica românească”. 1972. G. 12. În 1776. biserica mănăstirii Colţea din Bucureşti. Vasile” din Ploieşti (1834). alături de ceilalţi Sfinţi Ierarhi liturghisitori. 13-16. lucrarea de asistenţă socială desfăşurată în multe mănăstiri româneşti s-a condus după rânduielile stabilite de Sfântul Vasile cel Mare. planşa 25. Bucureşti. p. în Ortodoxia. 1969. „Sf. 288-317. „sinaxe” ale stareţilor şi stareţelor. Vasile. Popescu-Vâlcea. titlu care se menţine până azi. Vasilie. Vasilica. mai ales în Liturghiere tipărite la noi din secolul al XVI-lea până azi. el este mereu întâlnit în onomastica românească. este brodat pe câteva epitrahile de la Putna. Aproape în toate bisericile româneşti se păstrează fresce cu chipul Sfântului Vasile. Apoi. minunata ctitorie a domnitorului Vasile Lupu. Bucureşti. între care cel al conf. 17  Dr. O frumoasă miniatură cu chipul său se păstrează într-un Liturghier copiat la mănăstirea Dragomirna. op. Icoana lui împodobeşte casele multor credincioşi. Mircea Păcurariu În anul comemorativ 2009 Sfântul Vasile cel Mare şi ceilalţi Părinţi capadocieni au fost cinstiţi în cadrul unor simpozioane.. însă. sub forma: Vasile. 2009). fie singur. patriarhul ecumenic Sofronie II şi sinodul său au acordat mitropolitului Grigorie II al Ţării Româneşti titlul onorific de „locţiitor al scaunului (tronului) Cezareei Capadociei”. 16  26 . Dr. sub îndrumarea mitropolitului Anastasie Crimca. Prof. conferinţe preoţeşti. Vasile” din Bârlad şi multe altele16. Alte volume sunt în curs de apariţie. Anaforaua Sfântului Vasile cel Mare (Sibiu. din Caracal (1862). 1960. prin studii şi articole publicate în presa bisericească. A fost purtat de mulţi ierarhi ai Bisericii noastre (Vasile O listă incompletă a lor la Pr. Anastasie Crimca. prin reeditarea unor lucrări ale sale traduse în româneşte. mai ales ale celor care îi poartă numele. univ.Pr. şi sub alte forme. Gheorghe I. Prof. Ciprian Streza. Este reprezentat în numeroase gravuri. Vasilică. mai ales în absida altarului. scaun pe care îl ocupase Sf. Moisescu. cit. De altfel. 28-48. nr. Au apărut lucrări speciale închinate marelui Părinte al Bisericii. Maria Ana Musicescu. cu acelaşi hram. Broderia medievală românească. De pildă. 18  Claudiu Paradais. Bucureşti Oborul-Nou (1851).

Vasile în fiecare an. episcopul Oradiei). Archbishop of Caesarea in Cappadocia. had his own place in the souls and minds of Romanian hierarchs. mitropolitul Banatului. Credincioşii noştri aud cuvânt de învăţătură din partea preoţilor despre Sf. la 1 ianuarie sau la 30 ianuarie. through his speeches. Vasile Mangra. preoţilor şi credincioşilor români. A fost prezentat prin Liturghia sa. monks. Vasile Coman. Chipul său de ierarh smerit şi desăvârşit slujitor al lui Dumnezeu şi al oamenilor va rămâne mereu un model vrednic de urmat pentru toţi fiii Bisericii noastre. arhiepiscopul Cezareei Capadociei. mitropolitul Ardealului. His humbleness and faithfulness to God and his people shall remain model to all the members of our Church. prin rânduielile date călugărilor. Vasile Lazarescu. Sfântul Vasile cel Mare 27 . through his monastic rules. a fost mereu în sufletele şi în conştiinţa ierarhilor. who loved his God and his people. prin cuvântările sale.Sfântul Vasile cel Mare în Biserica Românească al Romanului în 1484. prin viaţa sa de călugăr şi ierarh iubitor de Dumnezeu şi de poporul pe care îl păstorea. His presence has always been manifest through his Liturgy. through his own authentic monastic life. prin modul în care a organizat asistenţa socială. through his work as a hierarch of the Church. priests and believers. Din această sumară prezentare rezultă că Sfântul Vasile cel Mare. Abstract This very short presentation proves that Saint Basil the Great. călugărilor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->