UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

Bd. Lacul Tei 124, Sector 2, RO-020396, Bucureşti 38

CENTRUL DE INGINERIE GEOTEHNICĂ Tel: 021-2429350, Fax: 021-2420866 E-mail: cig@utcb.ro

Normativ
pentru

proiectarea structurilor de fundare directă
Redactarea finală
Contract Nr. 147 / 2002 Beneficiar M.T.C.T. Rector, Prof.univ. dr. ing. Dan Stematiu Şef de proiect, Prof.univ. dr. ing. Nicoleta Rădulescu Colectiv de elaborare: Prof.univ. dr. ing. Nicoleta Rădulescu Prof. univ. dr. ing. Iacint Manoliu Prof. univ. dr. ing. Marius Gabor Prof. univ. dr. ing. Alexandrina Pretorian Conf. univ. dr. ing. Rodica Vierescu Şef lucrări univ. ing. Andrei Olteanu Şef lucrări univ. ing. Manole Şerbulea

- Bucureşti 2004 -

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
Bd. Lacul Tei 124, Sector 2, RO-020396, Bucureşti 38

Cuprins
Lista notaţiilor şi simbolurilor ..............................................................................................................4 1. Prevederi generale ............................................................................................................................7 2. Principii generale ale conformării de rezistenţă a infrastructurilor ..................................................7 2.1. Definirea sistemului structural şi a subsistemelor componente ale construcţiei .......................7 2.2. Cerinţe privind proiectarea fundaţiilor ......................................................................................7 2.3. Cerinţe privind proiectarea substructurilor................................................................................8 3. Alegerea tipului de fundaţie .............................................................................................................9 3.1. Factori de care depinde alegerea tipului de fundaţie .................................................................9 3.1.1. Sistemul structural al construcţiei ..........................................................................................9 3.1.2. Condiţiile de teren ..................................................................................................................9 3.1.3. Condiţiile de exploatare ale construcţiei ................................................................................9 3.1.4. Condiţiile de execuţie ale infrastructurii ................................................................................9 3.2. Criterii pentru alegerea adâncimii minime de fundare............................................................10 4. Materiale utilizate la fundaţii .........................................................................................................11 5. Solicitări transmise infrastructurilor...............................................................................................11 5.1. Prevederi generale ...................................................................................................................11 5.2. Solicitări transmise infrastructurilor în grupările fundamentale de încărcări..........................12 5.3. Solicitări transmise infrastructurilor în grupările speciale de încărcări ..................................12 6. Stabilirea dimensiunilor bazei fundaţiei.........................................................................................13 6.1. Condiţii generale .....................................................................................................................13 6.2. Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor convenţionale ...........................................14 6.3. Calculul terenului de fundare la starea limită de deformaţii ...................................................16 6.4. Calculul terenului de fundare la starea limită de capacitate portantă ......................................17 7. Proiectarea fundaţiilor izolate ........................................................................................................18 7.1. Fundaţii pentru stâlpi de beton armat monolit.........................................................................19 7.1.1. Fundaţii tip talpă de beton armat ..........................................................................................19 7.1.2. Fundaţii tip bloc şi cuzinet .............................................................................................22 7.2. Fundaţii pentru stâlpi de beton armat prefabricaţi...................................................................24 7.2.1. Dimensiunile secţiunilor de beton ........................................................................................25 7.2.2. Monolitizarea paharului .......................................................................................................28 7.2.3. Armarea paharului................................................................................................................28 7.2.4. Verificarea tălpii fundaţiei pahar..........................................................................................28 7.3. Fundaţii pentru stâlpi metalici.................................................................................................29 8. Proiectarea fundaţiilor continue de beton armat sub stâlpi ............................................................31 8.1. Domeniul de aplicare...............................................................................................................31 8.2. Alcătuirea fundaţiilor ..............................................................................................................32 8.2.1. Secţiunea de beton................................................................................................................32 8.2.2. Armarea fundaţiilor ..............................................................................................................33 8.3. Calculul grinzilor continue......................................................................................................34 8.3.1. Calculul cu metode simplificate ...........................................................................................34 8.3.2. Calculul cu metode care iau în considerare conlucrarea între fundaţie şi teren ...................35 9. Proiectarea fundaţiilor construcţiilor cu pereţi structurali de zidărie .............................................39 9.1. Prevederi generale de alcătuire................................................................................................39 9.2. Fundaţii la clădiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate redusă ............39 9.2.1. Fundaţii la clădiri fără subsol ...............................................................................................39 9.2.2. Fundaţii la clădiri cu subsol..................................................................................................44 9.2.3. Dimensionarea fundaţiilor ....................................................................................................44 9.3. Fundaţii la clădiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate ridicată ..........47 9.4. Soluţii de fundare la pereţi nestructurali .................................................................................47 9.5. Racordarea în trepte a fundaţiilor având cote de fundare diferite ...........................................49 1

............. Proiectarea radierelor de beton armat......1...3.........................................3.70 12....................... Elemente de calcul.........2.........................................70 12.........51 9............................................ Prevederi generale ...................................................................................................1.................5.......................... Fundaţii la rosturi de tasare .............................................1.................................................. Calculul radierelor pe mediu Boussinesq ................. Verificarea pereţilor în zonele de discontinuitate..............2.............................................................................................................51 9. Fundaţii pe pământuri cu umflări şi contracţii mari ..................3..............................................4...80 2 ........ Calculul radierelor .......3................................... Calculul radierelor pe mediu Winkler .........74 12........1..............5........................3........................................................................................1...................................................69 11.....4...... Elemente constructive şi de proiectare.4.. Alcătuirea fundaţiilor pentru pereţii structurali de beton armat ...4.69 11......................... Calculul radierelor pe mediu Winkler ............................................................3.............. Verificarea pereţilor ..............................................................................Boussinesq ........................................71 12.........51 9..............................................................3............... Schematizarea pentru calcul a pereţilor cu goluri ai infrastructurilor .......57 10.......................67 11......... Calculul eforturilor în elementele infrastructurii.........................2.........55 10.5.........................................................................2..........................................2...........71 12................................2...........3...... Fundaţii pe pământuri foarte compresibile şi pământuri sensibile la umezire ..................... Clasificarea infrastructurilor după modul de solicitare a terenului de fundare ..................... Schematizarea pentru calcul a infrastructurii ...................3.............57 10.............................................1...... Fundaţii la clădiri amplasate pe terenuri dificile . dimensionare şi verificare ....... Dimensionarea tălpii fundaţiilor...1...............9..57 10.....4.................... Infrastructuri..................... Schematizarea terenului de fundare pentru calcul infrastructurilor ....3..........................3......................................................72 12.60 11...........................63 11............................73 12...........2........2............71 12..........................3........................................... Prevederi generale ..................6........1.............................72 12.........................................................4.......78 13............70 12.............................. Verificarea fundaţiilor ..............68 11............7.......... Principii generale de proiectare .......2.......1......1. Transmiterea eforturilor la infrastructură prin intermediul planşeelor ..................................... Schematizarea încărcărilor pentru calculul infrastructurii ..........................................7.76 12.4..............70 12...70 12...........................57 10. Metode simplificate pentru calculul radierelor rigide .................................................. Reglementări tehnice de referinta..........74 12............................ Dimensionarea elementelor infrastructurii .............. Proiectarea fundaţiilor construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat ....3.76 12................4............................ Clasificarea infrastructurilor după modul de comportare la acţiuni seismice ..........“efectul de menghină” .................................................... Încărcări transmise infrastructurilor de pereţii structurali de beton armat ...... Verificarea planşeelor.......1....76 12..................................7......62 11.................74 12.....62 11.............................................................................. Alcătuire generală şi domenii de aplicare ..........................................................

PRESIUNI CONVENŢIONALE A2. METODA DE CALCUL BAZATĂ PE SOLUŢII EXACTE B2. DEPLASĂRI SAU DEFORMAŢII ADMISE. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITĂ DE DEFORMAŢII A4.ANEXA A A1. VALORI ORIENTATIVE A3. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITĂ DE CAPACITATE PORTANTĂ ANEXA B CALCULUL GRINZILOR CONTINUE PE MEDIU WINKLER B1. METODE NUMERICE DE CALCUL ANEXA C CALCULUL GRINZILOR PE MEDIU BOUSSINESQ ANEXA D CALCULUL RADIERELOR PE MEDIU WINKLER ANEXA E CALCULUL RADIERELOR PE MEDIU WINKLER – BOUSSINESQ ANEXA F CALCULUL PRESIUNILOR PE TEREN ALE FUNDAŢIILOR IZOLATE DE FORMĂ DREPTUNGHIULARĂ 3 .

Lăţimea sistemului de fundare pentru fundaţii de secţiune dreptunghiulară în plan Lăţimea activă a fundaţiei Lăţimea sau diametrul plăcii utilizate pentru determinarea caracteristicilor de compresibilitate prin incercarea pe teren Rigiditatea cilindrică a radierului Modulul de elasticitate Modulul de deformaţie liniară al terenului de fundare Modulul dinamic de deformaţie liniară al terenului de fundare Rigiditatea aproximativă a construcţiei E' I F F G H H’ H1. H2 HC Hf Hî Hmin HP I IC If IP K K0 KG KR L L0 L1 [kPa] [kN] [kPa] [m] [m] [m] [m] [m] [m] [m] [m] [m4] [-] [-] [%] [-] [-] [-] [-] [m] [m] [m] Rigiditatea fundaţiei Forţa tăietoare transmisă între pereţii cu planuri mediane intersectate Modulul transversal (de forfecare) Înălţimea fundaţiei Înălţimea la marginea fundaţiei tip obelisc Înălţimile treptelor blocului din beton simplu Înălţimea secţiunii fundaţiei continue Grosimea fundului paharului Adâncimea de îngheţ Înălţimea minimă a fundaţiei Înălţimea paharului Momentul de inerţie al secţiunii transversale a sistemului de fundare în lungul axei longitudinale Indicele de consistenţă Momentul de inerţie al unei fâşii de radier definită între mijloacele a două deschideri succesive Indicele de plasticitate Coeficient care depinde de forma în plan a fundaţiei. cota z a punctului pentru care se calculează tasarea Coeficientul presiunii laterale a pământului în stare de repaos Indice de rigiditate pentru radiere generale de formă dreptunghiulară Rigiditatea relativă Dimensiunea cea mai mare a tălpii fundaţiei având forma dreptunghiulară în plan. rigiditatea fundaţiei.Lista notaţiilor şi simbolurilor Notaţia sau simbolul A Aas Aav AP AS Awf B Ba Bp D E Es Es * E' I C UM [m2] [mm2] [mm2] [mm2] [mm2] [m2] [m] [m] [m] [kNm] [kPa] [kPa] [kPa] [kPa] Semnificaţia Aria secţiunii transversale a sistemului de fundare Aria de armătură de suspendare Aria armăturii verticale Aria minimă a plăcii Aria laterală a stâlpului pe înălţimea paharului Suprafaţa secţiunii de forfecare (lunecare) dintre elementul vertical şi planşeu (placă) Dimensiunea cea mai mică a tălpii fundaţiei având forma dreptunghiulară în plan. Lungimea sistemului de fundare pentru fundaţii de secţiune dreptunghiulară în plan Distanţa dintre doi stâlpi vecini Lungimea treptei blocului din beton simplu 4 .

Înălţimea secţiunii transversale a grinzii în câmp Înălţimea diafragmelor 5 [m] [kN] . Lb Ls M M M0 M1 M2-3 Mi M r.cap Mx My N N N1cap Ni NP NST.La. Modulul de rezistenţă al secţiunii transversale a sistemului de fundare [m] [kPa] [m] [-] [mm] [m] [mm] [m] Lăţimea unei fâşii de radier definită între mijloacele a două deschideri succesive Rezistenţa la compresiune monoaxială a pământului (coeziunea nedrenată) Distanţa din centrul de greutate al tălpii fundaţiei la axul stâlpului i Indicele porilor Înălţimea secţiunii transversale a grinzii Grosimea radierului Înălţimea cuzinetului.montaj P Q Qas Qinf Ra Rc* Ri Rt U W bf cU di e h h hc hd Valoarea maximă a dimensiunilor plăcii de bază Valoarea de calcul a forţei de lunecare transmisă planşeului superior Momentul încovoietor rezultant în centrul de greutate al secţiunii [kNm] fundaţiei [kPa] Modulul edometric Coeficient de corelaţie între valoarea modului edometric în [-] intervalul de presiuni 200÷300 kPa şi modulul de deformaţie liniară Momentul încovoietor transmis paharului prin presiuni pe peretele [kNm] frontal Modulul edometric determinat pentru intervalul de presiuni [kPa] 200÷300 kPa [kNm] Momentul încovoietor în stâlpul i Momentele încovoietoare rezultate în plan orizontal aplicate părţii [kNm] superioare a peretelui frontal [kNm] Momentul capabil al stâlpului în secţiunea de la faţa paharului [kNm] Momentul încovoietor faţă de secţiunea x-x [kNm] Momentul încovoietor faţă de secţiunea y-y Forţa axială. M c MST. Rezultanta încărcărilor axiale în centrul de greutate al [kN] secţiunii fundaţiei Numărul de lovituri necesare penetrării instalaţiei SPT pe o adân[-] cime de 30 cm pentru un diametru al tijei de penetrare de 50 mm [kN] Forţa axială transmisă la pahar prin betonul de monolitizare [kN] Forţa axială în stâlpul i [kN] Forţa de întindere în pereţii longitudinali Forţa axială maximă în stâlp în faza de montaj a structurii [kN] prefabricate [kN] Rezultanta presiunilor pe peretele frontal [kN] Forţa tăietoare Forţa tăietoare în elementul vertical al suprastructurii asociată [kN] mecanismului de plastificare la acţiuni seismice [kN] Forţa tăietoare care se dezvoltă în elementul vertical sub planşeu [kPa] Rezistenţa de calcul a armăturii de suspendare [N/mm2] Rezistenţa de calcul de bază la compresiune a betonului [kN] Reacţiunea în reazemul i 2 [N/mm ] Rezistenţa de calcul la întindere a betonului din stâlp [m] Perimetrul secţiunii de forfecare Modulul de rezistenţă al tălpii fundaţiei având forma 3 [m ] dreptunghiulară în plan.

bs m mbt p qc td vp vs z z0 [mm] [kN/m ] [kN/m3] [kN/m3] [mm] [mm] [mm] [mm] [-] [-] [kPa] [kPa] [m] [cm/sec] [cm/sec] [m] [m] ca 3 Înălţimea secţiunii transversale a grinzii în reazem Coeficientul de pat obţinut prin încercarea de probă cu placa de latură sau diametru Bp Coeficientul de pat obţinut din încercarea cu placa de 1m2 Coeficientul de pat al mediului deformabil Lungimea de ancorare Lungimea cuzinetului Lungimea elastică Dimensiunile secţiunii transversale a stâlpului Coeficient de corecţie care depinde de raportul între grosimea z0 a stratului deformabil şi lăţimea B a sistemului de fundare Coeficientul condiţiilor de lucru Presiunea de contact fundaţie-teren Rezistenţa pe vârf (CPT) Grosimea diafragmelor Viteza de propagarea a undelor longitudinale (principale) prin teren Viteza de propagarea a undelor trasversale (secundare) prin teren Deplasarea tălpii fundaţiei pe direcţie verticală Grosimea stratului deformabil Rigiditatea cadrelor din componenţa construcţiei Factorul de transformare de la valoarea k’s la valoarea ks Unghiul blocului din beton simplu Unghiul cuzinetului Deformaţia longitudinală specifică Diametrul barei de armătură Coeficient de flexibilitate pentru radiere sub stâlpi uniform distribuiţi pe suprafaţa acestora Coeficient de frecare Coeficient de deformaţie transversală (Poisson) al terenului de fundare Coeficient dinamic de deformaţie transversală (Poisson) al terenului de fundare Densitatea Efortul unitar normal Efortul unitar normal vertical Efortul unitar tangenţial mediu pe suprafaţa de lunecare ∑ E' I α α β ε φ λ μ νs νs * ρ σ σz τmed (kPa) [-] [º] [º] [%] [mm] [m-1] [-] [-] [-] [g/cm3] [kPa] [kPa] [kPa] 6 .hr k’s k1 ks lancorare lc le ls.

inclusiv cele seismice. Principii generale ale conformării de rezistenţă a infrastructurilor 2.1.6. 2. infrastructura este alcătuită din fundaţii. La construcţiile care nu au substructură. Cerinţe privind proiectarea fundaţiilor 2.2. Sistemul structural reprezintă ansamblul elementelor care asigură rezistenţa şi stabilitatea unei construcţii sub acţiunea încărcărilor statice şi dinamice.1.3.1). Substructura este zona poziţionată între suprastructură şi fundaţii. Terenul de fundare constituie suportul construcţiei şi reprezintă volumul de rocă sau de pământ care resimte influenţa construcţiei respective sau în care pot avea loc fenomene care să influenţeze construcţia.2. 2.1. Normativul se referă la următoarele tipuri de fundaţii directe: a) fundaţii izolate b) fundaţii continue c) fundaţii radier 1. asigurând îndeplinirea condiţiilor privind verificarea terenului de fundare la stări limită. În raport cu suprastructura. terenul de fundare (T) (fig. aceasta prezintă diferenţe de alcătuire şi conformare.2. substructura (B).5. Suprastructura infrastructurii (I). inclusiv cele din acţiuni seismice. Prezentul normativ se aplică la proiectarea structurilor de fundare directă pentru clădirile de locuit şi social – culturale.1. pământuri lichefiabile) se au în vedere şi măsurile suplimentare din reglementările tehnice în vigoare specifice acestor cazuri.1. Prevederi generale 1. La proiectarea structurilor de fundare directă se va avea în vedere respectarea cerinţelor prevăzute la punctul 2. fundaţiile (F). construcţiile industriale şi agrozootehnice. 2. Fundaţiile reprezintă ansamblul elementelor structurale care transmit încărcările la terenul de fundare.1. Reglementările tehnice de referinţă sunt enumerate în capitolul 13. Definirea sistemului structural şi a subsistemelor componente ale construcţiei 2. La proiectarea structurilor de fundare directă în condiţii speciale de teren (pământuri sensibile la umezire. 2.2. Elementele structurale pot fi grupate în patru subsisteme: suprastructura (S).2 şi în reglementările tehnice conexe. 7 . 2. reprezintă ansamblul elementelor de rezistenţă situate deasupra 2. Fundaţiile trebuie proiectate astfel încât să transmită la teren încărcările construcţiei. 2. 2.3.1. care conduc la capacităţi de rigiditate şi rezistenţă majorate.1.1.1.4. 1.1. Infrastructura este alcătuită din substructură şi fundaţii. pământuri contractile.

5.00 F B F T B T S 0.6.4.2. 2. de regulă.). Eforturile din acţiuni seismice transmise substructurii se vor asocia mecanismului de plastificare al suprastructurii (fig. 2. Infrastructura se va proiecta astfel încât să fie solicitată. Proiectarea substructurii trebuie să ţină cont de conlucrarea cu fundaţiile şi suprastructura.3.1. 2. Ιnfrastructura (Ι) 2.1 Componentele sistemului structural Suprastructura (S). de regulă. în domeniul elastic de comportare. La proiectarea elementelor structurale ale substructurii vor fi îndeplinite condiţiile de verificare la stările limită ultime şi ale exploatării normale. Se admite proiectarea mecanismului de plastificare a structurii la acţiuni seismice severe cu dezvoltarea de articulaţii plastice şi în substructură.3.00 B F T c d e Fig. încărcările transmise de suprastructură şi de teren conform prevederilor de la cap.2. Substructura are rolul de a prelua încărcările provenite de la suprastructură şi de a le transmite fundaţiilor. Substructura este alcătuită.2). Terenul de fundare (T). Substructura (B).5.3. 2. din elemente structurale verticale (pereţi. Cerinţe privind proiectarea substructurilor 2. 2.3.3. 2. 8 . Această condiţie nu este obligatorie în zonele seismice de calcul E şi F definite în reglementarea tehnică de referinţă NP100-92. stâlpi) şi elemente orizontale sau înclinate (plăci.3. In aceste situaţii se vor lua măsuri care să asigure o comportare ductilă a substructurii şi accesul pentru intervenţii post seismice. 2.3.3. grinzi etc. Fundaţiile (F).S T T T T S F T T T T F a b S S 0.2. Fundaţiile ca elemente structurale se vor proiecta astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de verificare la stările limită ultime şi ale exploatării normale. La proiectarea substructurilor se vor lua în considerare încărcările proprii. 2.

1.1.influenţa deformaţiilor terenului de fundare asupra exploatării normale a construcţiei.). caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor de pământ sau de rocă şi evoluţia acestora în timp. . eforturile transmise fundaţiilor etc. 3.condiţiile hidrologice (nivelul apelor de suprafaţă. .mecanismul de disipare a energiei induse de acţiunea seismică (poziţia zonelor potenţial plastice. .încălzirea terenului în cazul construcţiilor cu degajări mari de căldură (cuptoare. Condiţiile de exploatare ale construcţiei .).degajări de gaze agresive care poluează apele meteorice şi accentuează agresivitatea chimică a apelor subterane.1.condiţiile de stabilitate generală a terenului (terenuri în pantă cu structuri geologice susceptibile de alunecări de teren etc.natura şi stratificaţia terenului de fundare. metal. . înălţimi – suprateran şi subteran).adâncimea săpăturii pentru realizarea fundaţiilor construcţiei şi modul de asigurare a stabilităţii săpăturii.). a fenomenului de afuiere etc. .eforturile transmise la fundaţii (din sarcini statice şi dinamice – vibraţii produse de utilaje etc.3.1. zidărie etc. Sistemul structural al construcţiei . circulaţia apei prin pământ etc. .2. 3. Factori de care depinde alegerea tipului de fundaţie 3.). Alegerea tipului de fundaţie 3. . 3. Condiţiile de teren .Perete Stâlp Grindă Articulaţii plastice S S T B Ι F F T Fig. Condiţiile de execuţie ale infrastructurii . furnale etc.).eforturile transmise fundaţiilor în grupările fundamentale şi speciale de încărcări. . cu pereţi etc.posibilitatea pierderilor de apă sau substanţe chimice din instalaţiile sanitare sau industriale. 9 .1. agresivitatea apelor subterane. . 2.2 Sisteme structurale cu mecanisme de plastificare în suprastructură 3.limitarea tasărilor în funcţie de cerinţele tehnologice specifice.4.dimensiuni (deschideri.tipul de suprastructură (în cadre. .condiţiile hidrogeologice (nivelul şi variaţia sezonieră a apelor subterane.materiale (beton.1.). . .).). .alcătuirea substructurii.sensibilitatea la tasări a sistemului structural. travei. . posibilităţi de producere a inundaţiilor.

50 Hî+20 50 *) Observaţie – Valorile indicate pentru cazul terenurilor ferite de îngheţ se măsoară de la cota inferioară a pardoselii. Adâncimea de fundare este distanţa măsurată de la nivelul terenului (natural sau sistematizat) până la talpa fundaţiei. argilă grasă 50 Hî+10 H≥2. Adâncimea minimă de fundare se stabileşte conform tabelului 3. .înălţimea minimă constructivă a fundaţiei.2. Criterii pentru alegerea adâncimii minime de fundare 3. praf H<2.condiţiile tehnologice.nivelul apei subterane.sistemul de epuismente. adâncimea de fundare este indicată în reglementările tehnice de referinţă specifice acestor cazuri.2.00 Hî>70 H<2.50 Hî≤70 Nisip fin prăfos. de energie electrică etc.00 Hî+10 mijlocii curate 80 50 H≥2. .00 oricare nisipuri mari şi 40 H<2. argilă 50 H H ≥ 2.).prezenţa reţelelor de apă-canal.6.3.2. Pentru construcţiile fundate pe terenuri dificile (pământuri sensibile la umezire. 40 Hî H≥2. 3.. 3.2. 3.2.adâncimea de îngheţ. .00 90 50 argilos.00 Hî+20 50 80 50 H≥2. adâncimea de îngheţ şi nivelul apei subterane. Tabelul 3. de gaze. 3.4. . pământuri lichefiabile etc.2.1 în funcţie de natura terenului de fundare. afuierea terenului la realizarea epuismentelor etc.).50 90 50 argilos.5. Adâncimea de îngheţ are valorile indicate în reglementarea tehnică de referinţă STAS 6054/77. Talpa fundaţiei va pătrunde cel puţin 20 cm în stratul natural bun de fundare sau în stratul de fundare îmbunătăţit.1.50 î+10 prăfoasă şi nisipoasă Hî>70 H<2.2. 3.natura terenului de fundare. pământuri contractile.00 Hî≤70 Pietriş sau nisip H<2. Adâncimea minimă de fundare se stabileşte în funcţie de: . 10 .2. 3. . .existenţa unor construcţii în vecinătate care pot fi afectate de lucrările de execuţie a infrastructurii (instabilitatea taluzului.1 Hî H Adâncimea minimă de fundare adâncimea de adâncimea apei (cm) îngheţ subterane faţă de Terenul de fundare Terenuri cota terenului Terenuri ferite supuse acţiunii natural de îngheţ*) îngheţului (cm) (m) Roci stâncoase oricare oricare 30÷40 20 Pietrişuri curate.

3.1.6.4.1.4. 4. din încărcări de exploatare. Mortarul întrebuinţat este din var şi ciment de marcă minim M10 indicat în reglementarea tehnică de referinţă STAS 1030-85. radiere şi reţele de grinzi neexpuse la acţiuni agresive. 4. presiunea apei etc. Solicitări transmise infrastructurilor 5. C12/15 pentru fundaţii prefabricate tip pahar. Pentru fundaţiile din zidărie de piatră se aplică prevederile definite în reglementarea tehnică de referinţă STAS 2917-79. Caracteristicile betoanelor utilizate la executarea fundaţiilor se stabilesc de proiectant în funcţie de destinaţie. 11 . . cu procente optime de armare. fundaţii monolite tip pahar. Tipul de ciment ce se utilizează la prepararea betonului pentru fundaţii se stabileşte în funcţie de influenţa condiţiilor mediului de fundare ca în reglementarea tehnică de referinţă NE 012-99. cuzineţi. Orice acţiune semnificativă pentru proiectarea elementelor infrastructurii sau pentru verificarea terenului de fundare se va considera în categoria de solicitări transmise infrastructurii.1. 4.7. presiuni sau împingeri ale pământului. solicitări.1. Prevederi generale 5. acestea sunt definite în reglementarea tehnică de referinţă NE 012-99. În condiţii de agresivitate caracteristicile betoanelor se stabilesc ca în reglementarea tehnică de referinţă NE 012-99 respectiv C215-88. Pentru armătura rezultată din criterii constructive se utilizează. PC sau plase sudate din STNB. Oţelul beton trebuie să îndeplinească condiţiile definite în reglementarea tehnică de referinţă STAS 438/1-89 respectiv STAS 438/2-91. b) Beton armat C8/10 pentru fundaţii izolate sau continue. Clasele minime de beton se stabilesc astfel: a) Beton simplu C4/5– pentru umpluturi. egalizări şi bloc (la fundaţiile tip bloc şi cuzinet). Fundaţiile se pot realiza din zidărie de piatră sau beton ciclopian. 5.2.).zidărie de piatră. încărcările aplicate direct infrastructurii (încărcări din greutatea proprie. . Materiale utilizate la fundaţii 4.5. 4.beton armat.beton simplu. Fundaţiile se alcătuiesc în mod obişnuit din: . Pentru fundaţiile continue ale construcţiilor cu cel mult un nivel amplasate în mediul rural se pot aplica şi soluţii constructive bazate pe folosirea materialelor locale. 4. condiţiile mediului de fundare şi influenţa acestora asupra durabilităţii betonului din fundaţii. fundaţii supuse la solicitări importante şi fundaţii supuse la acţiuni dinamice. Solicitările transmise infrastructurilor se determină considerând eforturile transmise de suprastructură. de regulă. oţel OB37 iar pentru armătura de rezistenţă rezultată din calcul se utilizează oţel OB37. forţe seismice etc. 4.

1. 5. 5. La verificarea rezistenţei infrastructurii şi a terenului de fundare vor considera valorile de calcul ale eforturilor transmise de suprastructură.2. Fig.3. corespunzătoare direcţiilor principale şi direcţiilor oblice (la 45º şi 135º) ale construcţiei. de regulă. sunt aplicabile grupărilor speciale de încărcări în care se consideră acţiunile seismice aplicate construcţiei. 12 . 5. Q etc.1.) dezvoltate în secţiunea de la baza suprastructurii (fig 5.5. Calculul va considera orice direcţie de acţiune seismică semnificativă pentru proiectarea infrastructurii. Solicitările transmise infrastructurilor proiectate corespunzător unei comportări elastice de către suprastructura plastificată sunt asociate mecanismului de disipare a energiei induse de acţiunile seismice. Prevederile de la pct. de regulă. 5.1 Solicitările transmise infrastructurii de suprastructură. condiţionată de dimensionarea completă a suprastructurii. se acceptă plastificarea suprastructurii şi dezvoltarea unui mecanism de disipare a energiei induse de cutremur.5. 5. 5.2. Valorile solicitărilor transmise infrastructurii se definesc în concordanţă cu reglementarea tehnică de referinţă STAS 10101/0-75 şi coeficienţii încărcărilor se definesc în concordanţă cu reglementarea tehnică de referinţă STAS 10101/0A-77. se vor considera 8 direcţii în plan orizontal. În gruparea specială de încărcări la acţiuni seismice.1.3.2.3. Solicitările transmise infrastructurilor se determină în grupările fundamentale de încărcări şi în grupările speciale de încărcări.4. Solicitări transmise infrastructurilor în grupările fundamentale de încărcări 5. M.1.2.3.1. Solicitări transmise infrastructurilor în grupările speciale de încărcări 5. Solicitările transmise infrastructurilor se determină cu valori corespunzătoare proiectării elementelor de beton ale infrastructuturii şi cu valori corespunzătoare verificării terenului de fundare.2. infrastructură şi teren de fundare.1. 5.1). solicitările transmise infrastructurilor se determină corespunzător forţelor generalizate (N. Stabilirea solicitările transmise infrastructurilor în grupările speciale de încărcări este. Structurile considerate în calcul în stadiul de comportare liniară (elastic) se recomandă să fie schematizate ca ansamblul constituit din suprastructură.2.3. 5. 5. când. De regulă.

3.00 5.3. 5.3. Dacă mecanismul de plastificare care asigură disiparea energiei induse de cutremur implică dezvoltarea de deformaţii inelastice şi în elementele substructurii. care răspund elastic la 5. Stabilirea dimensiunilor bazei fundaţiei 6.3) cs = 1. Condiţii generale 6. în cazul fundaţiilor sensibile la forţă tăietoare/străpungere (radiere tip dală groasă etc.1). Având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 3300/1-85.5αks 6. Solicitările transmise infrastructurilor de către suprastructurile acţiunile seismice se consideră cu valorile date la pct.Valorile forţelor generalizate transmise infrastructurii sunt determinate prin majorarea forţelor capabile dezvoltate de mecanismul de plastificare a suprastructurii cu coeficientul kF: (5. pentru a se împiedica apariţia unor stări limită care să perecliteze siguranţa construcţiei şi/sau exploatarea normală a construcţiei. a cărei depăşire conduce la întreruperea exploatării normale a construcţiei.6.3. Dimensiunile bazei fundaţiei se aleg astfel încât presiunile la contactul între fundaţie şi teren să aibă valori acceptabile. Stările limită ale terenului de fundare pot fi de natura unei stări limită ultime (SLU).) valorile coefientului seismic de calcul pe direcţie verticală sunt ±2ks.3. 5.1. Dacă forţele generalizate capabile se determină considerând rezistenţele medii ale materialelor valoarea coeficientului kF este: (5. În grupările speciale de încărcări care cuprind şi acţiunea seismică se consideră acţiunea de lungă durată a încărcărilor aplicate direct elementelor infrastructurii precum şi forţele seismice de calcul stabilite pe baza unui coeficient seismic cu valoarea minimă: (5. stările limită ale terenului de fundare sunt: .1. Efectul componentei verticale a acţiunii seismice se va lua în considerare la proiectarea sistemelor de fundare în concordanţă cu reglementarea tehnică de referinţă P100-92. pentru calcul se consideră următoarele valori ale solicitărilor transmise de suprastructură: . a capacităţii funcţionale a construcţiei sau de natura unei stări limită a exploatării normale (SLEN).1.U). 13 . 6. a cărei depăşire conduce la pierderea ireversibilă. care poate fi de natura unei stări limită ultime (SLD.3.5. Dimensiunile bazei fundaţiei se stabilesc pe baza calculului terenului de fundare definit în reglementarea tehnică de referinţă STAS 3300/1-85 respectiv STAS 3300/2-85.2. în parte sau în totalitate. .3.4. 5.1.2) kF = 1. 6.starea limită de deformaţii (SLD).pentru verificarea terenului de fundare se consideră valorile solicitărilor capabile din grupările speciale de încărcări majorate cu coeficientul kF dat de (5.pentru calculul elementelor infrastructurii se consideră valorile solicitărilor capabile din grupările speciale de încărcări.EN). dacă deformaţiile terenului împiedică exploatarea normală a construcţiei.3. dacă deformaţiile terenului conduc la deplasări şi deformaţii ale construcţiei incompatibile cu structura de rezistenţă sau de natura unei stări limită a exploatării normale (SLD.35 Forţele generalizate capabile se determină considerând rezistenţele de calcul ale materialelor.1.1) kF = 1.

.construcţii obişnuite.EN) sau calculul la starea limită de capacitate portantă (SLCP). situaţiile in care terenul de fundare aparţine categoriei TB. 6. corespunzătoare unor 14 . având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 3300/2-85. 6. calculul terenului de fundare pe bază de presiuni convenţionale impune îndeplinirea simultană a patru condiţii.ca presiuni care să asigure îndeplinirea condiţiilor calcului la starea limită de capacitate portantă (SLCP).7. .1. 6. IV. ţinând seama de experienţa de construcţie din ţară. o singură condiţie este suficientă pentru a face obligatoriu calculul la starea limită de deformaţie (la SLD.1. folosirea presiunilor convenţionale ca presiuni acceptabile este admisă în toate cazurile. tabelele cuprinzând aşa-numitele valori de bază ale presiunilor convenţionale.2.2. în trei moduri: .2.EN). În schimb. b) Sensibilitatea la tasări . V). . Din punctul de vedere al construcţiei.construcţii cu restricţii (CRE). 6. având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 3300/2-85. După cum rezultă din tabelul 6. . Condiţiile de efectuare a calculului terenului de fundare alcătuit din pământuri. starea limită de capacitate portantă a terenului de fundare este întotdeauna de natura unei stări limite ultime. În anexa A sunt reproduse. în vederea stabilirii unor dimensiuni ale bazei fundaţiei care să conducă la presiuni acceptabile pe teren. Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor convenţionale 6.6. p conv. În funcţie de particularităţile construcţiei şi ale terenului de fundare.2. în cazul fundării directe.1 sunt date.8.starea limită de capacitate portantă (SLCP) corespunde unei extinderi a zonelor în care se îndeplineşte condiţia de rupere (efortul tangenţial efectiv este egal cu rezistenţa la forfecare a materialului) astfel încât are loc pierderea stabilităţii terenului şi a construcţiei. calculul terenului de fundare se diferenţiază în funcţie de următorii factori: a) Clasa de importanţă .ca presiuni convenţionale.1. presiunile acceptabile pe terenul de fundare se pot stabili. 6.ca presiuni care să asigure îndeplinirea condiţiilor calcului la starea limită de deformaţii (SLD. Presiunile convenţionale sunt presiuni acceptabile stabilite pe cale empirică.5. Din punctul de vedere al terenului de fundare.U şi SLD.1. CO (din clasele de importanţă III.construcţii fără restricţii.construcţii sensibile la tasări diferenţiale (CSEN). În cazul fundării pe rocă. c) Existenţa restricţiilor de deformaţii în exploatare .U sau SLD.4.1. cu excepţia construcţiilor speciale când se impune calculul la starea limită de capacitate portantă (SLCP). CS (din clasele de importanţă I şi II).construcţii speciale.1. în parte sau în totalitate.. 6. sunt sintetizate în tabelul 6. calculul terenului de fundare se diferenţiază în funcţie de apartenenţa terenului la una din următoarele categorii: a) terenuri bune (TB) b) terenuri dificile În tabelul 6. . pconv.construcţii nesensibile la tasări diferenţiale.

fără posibilitatea drenării apei din porii pământului. fără a se face uz de cunoaşterea proprietăţilor mecanice (compresibilitatea şi rezistenţa Tabelul 6.3.0 m şi adâncimea de fundare Df = 2. 15 .fundaţii convenţionale având lăţimea tălpii B = 1. starea de consistenţă.6 8 Umpluturi de provenienţă cunoscută realizate organizat. conţinând materii organice sub 5% Notă: Pământurile coezive saturate de consistenţă ridicată (Ic > 0. în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale 3 Pământuri coezive cu plasticitate redusă: nisipuri argiloase.EN x SLCP x SLCP x 6. plasticitate) şi ale stării pământurilor (starea de îndesare. în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale 6 Roci stâncoase şi semistâncoase în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale 7 Orice combinaţie între stratificaţiile precizate la nr.5 . Condiţiile care trebuie respectate în cazul calculului terenului de fundare pe baza presiunilor convenţionale se diferenţiază în funcţie de tipul încărcării şi de gruparea de încărcare (gruparea fundamentală GF.1 şi Ic ≥ 0.1 Nr. în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale 4 Pământuri coezive cu plasticitate medie: nisipuri argiloase. gruparea specială GS) şi sunt sintetizate în tabelul 6. crt. gradul de saturaţie. prafuri nisipoase-argiloase. având e ≤1. în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale (având înclinarea mai mică de 10%) 2 Pământuri nisipoase.5 .0 m. inclusiv nisipuri prăfoase. prafuri nisipoase şi prafuri. în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale 5 Pământuri coezive cu plasticitate mare: argile nisipoase. îndesate sau de îndesare medie. devine necesară o verificare a terenului la starea limită de capacitate portantă (SLCP).5 . 1.U x SLD. având e ≤1 şi Ic ≥ 0. Caracterul empiric al presiunilor convenţionale este evidenţiat de faptul că valorile de bază din tabele se obţin în funcţie de caracteristici ale naturii pământurilor (granulozitate.U x SLD. Tabelul 6.2 Modul de Terenul Construcţia calcul Pământ Restricţii de (stabilirea Bun Sensibilitatea la Dificil coeziv saturat Importanţa deformaţii în presiunii (TB) tasări diferenţiale încărcat rapid exploatare acceptabile) Cu Obişnuită Specială Sensibilă Fără Nesensibilă restricţii (CO) (CS) (CSEN) restricţii (CRE) pconv x x x x SLD.2.2. precum şi regulile de stabilire a corecţiilor de lăţime CB şi de adâncime CD . bolovănişuri sau pietrişuri conţinând mai puţin de 40% nisip şi mai puţin de 30% argilă.1. 7 şi Ic ≥ 0...5) pot fi considerate terenuri bune în accepţia tabelului 6. având e ≤ 0. Terenuri bune (TB) crt. indicele porilor). 1 Blocuri. argile prăfoase şi argile. Totuşi.U x SLD. în situaţia în care încărcarea transmisă de fundaţia directă asupra acestor pământuri se realizează rapid.

calculate cu încărcări din gruparea fundamentală pentru SLU.4 au semnificaţia: .4 Tipul stării limită de deformaţie Condiţia de îndeplinit SLD.5.2 pconv pef max ≤ 1. Modul de calcul al lui pef pentru excentricitate pe două direcţii este prezentat în anexa F. 6.U SLD. nu se admite desprinderea fundaţiei de pe teren în grupările fundamentale de încărcări. 6.4 pconv pef max ≤ 1.2. 16 . Pentru stabilirea dimensiunilor în plan ale fundaţiei este necesară.7.3 Cu excentricitate după două direcţii Gruparea de încărcare GF GS pef ≤ pconv p’ef ≤ 1. îndeplinirea tuturor condiţiilor specificate în tabelul 6.3. Excentricităţile maxime admise pentru rezultantele încărcărilor din grupări speciale trebuie să fie limitate astfel încât secţiunea activă a suprafeţei tălpii fundaţiei să se extindă cel puţin până în dreptul centrului de greutate al acesteia.6 pconv 6.5. sintetizate în tabelele 6.6. Dimensiunile în plan ale fundaţiilor se stabilesc astfel ca rezultanta încărcărilor provenite din acţiuni din grupări fundamentale să fie aplicată în cadrul sâmburelui central. ca stări limită ultime.2.2.2 pconv p’ef max ≤ 1.4 şi 6. 6.4 pconv p’ef max ≤ 1. după caz. se admite ca rezultanta încărcărilor să se aplice în afara sâmburelui central cu condiţia ca secţiunea activă a tălpii fundaţiei să nu fie mai mică de 80% din aria totală a acesteia.3.6.3. 6.3.4. Prin calculul terenului de fundare la starea limită de deformaţii se cere îndeplinirea a două seturi de condiţii. Centrică Tipul încărcării Cu excentricitate după o singură direcţie Tabelul 6. Pentru situaţiile în care în gruparea fundamentală intervin solicitări orizontale importante.1. În cazul construcţiilor de tipul castele de apă. Prin aceasta se consideră implicit îndeplinite condiţiile calcului terenului de fundare la starea limită de deformaţie şi la starea limită de capacitate portantă.Δ t : aceeaşi semnificaţie ca şi Δs calculate cu încărcări din gruparea fundamentală pentru SLEN. Calculul terenului de fundare la starea limită de deformaţii 6.2. nepermanente.2. .EN Δs ≤ Δs Δt ≤ Δt Condiţiile specificate în tabelul 6.Δs : deplasări sau deformaţii posibile ale construcţiei datorate tasărilor terenului de fundare. Tabelul 6. turnuri etc.

Presiunea plastică ppl este o presiune acceptabilă.4 ppl pef ≤ ppl îndeplinit În condiţiile definite în tabelul 6. Tabelul 6. 6.2 ppl pef max ≤ 1. stabilite de proiectantul structurii.5. Condiţiile din tabelul 6. 17 . a zonei plastice în terenul de fundare. Calculul terenului de fundare la starea limită de capacitate portantă 6. În anexa A sunt sintetizate prevederile din reglementarea tehnică de referinţă STAS 3300/285 referitoare la calculul terenului de fundare la starea limită de deformaţii. în cazul fundării directe. B fiind lăţimea fundaţiei. Prin zonă plastică se înţelege zona pe conturul şi în interiorul căreia se îndeplineşte condiţia de rupere în pământ.4. cu cele trei forme particulare date în tabelul 6.. în care terenul este asimilat cu un mediu liniar-deformabil iar utilizarea relaţiilor din Teoria Elasticităţii este admisă.Δ t : deplasări sau deformaţii admise din punct de vedere tehnologic. a căror îndeplinire precede efectuarea calculului deformaţiilor probabile ale terenului de fundare. Prin calculul terenului de fundare la starea limită de capacitate portantă. specificate de proiectantul tehnolog.1. valorile specificate în anexa A pentru construcţii neadaptate în mod special în vederea preluării tasărilor neuniforme .4.3. 6. 6. se cere respectarea condiţiei generale Q ≤ mR .2.6.5. In lipsa unor valori stabilite de proiectant pot fi luate în considerare. ppl (presiunea plastică) reprezintă presiunea corespunzătoare unei extinderi limitate pe o adâncime egală cu B/4. reprezintă condiţii de valabilitate a calculului de deformaţii.3.5 Cu excentricitate după Cu excentricitate dup ă o Centrică dou ă direc ţ ii singură direcţie Tipul încărcării Condiţia de pef max ≤ 1. orientativ.3.Δs :deplasări sau deformaţii de referinţă admise pentru structură.

Dimensiunile în plan ale fundaţiilor izolate se stabilesc conform prevederilor de la capitolul 6. 18 . . de regulă. Fundaţiile izolate pot fi utilizate şi în cazul unor elemente structurale continue. În anexa A sunt sintetizate prevederile din reglementarea tehnică de referinţă STAS 3300/285 referitoare la calculul terenului de fundare la starea limită de capacitate portantă. 6.4. centrat în axul stâlpului. provenită din acţiunile din grupările speciale.fundaţii tip talpă de beton armat. .3 calcul Condiţia T ≤ 0. c) fundaţiile se poziţionează. execuţie şi suprafaţa fundaţiei. La alcătuirea fundaţiilor izolate se va ţine seama de următoarele reguli cu caracter general: a) sub fundaţiile de beton armat monolit se prevede un strat de beton de egalizare de 50÷100 mm grosime. . stabilit funcţie de condiţiile de teren.9L’B’pcr Q ≤ mR unde: Q reprezintă încărcarea de calcul asupra terenului de fundare. Proiectarea fundaţiilor izolate Prevederile prezentului capitol se aplică la proiectarea fundaţiilor izolate ale stâlpilor de beton armat şi de metal.2 SLCP. b) sub fundaţiile de beton armat prefabricat se prevede un pat de nisip de 70÷150 mm grosime. m reprezintă coeficientul condiţiilor de lucru. b) Fundaţiile pentru stâlpi de beton armat prefabricat: .6 Fundaţie pe taluz sau în apropiere de taluz Tipul lucrării T N Cazul de SLCP. 7. c) Fundaţiile pentru stâlpi metalici: .2. R reprezintă valoarea de calcul a rezistenţei terenului de fundare.fundaţii tip bloc şi cuzinet (fundaţii rigide).1 SLCP.Fundaţie de suprafaţă Fundaţie solicitată transversal Tabelul 6.fundaţii tip bloc şi cuzinet. dacă structura este proiectată considerând rezemările concentrate.fundaţii tip pahar.8Ms N ≤ 0.fundaţii tip talpă de beton armat (fundaţii elastice). Proiectarea fundaţiilor izolate de beton armat se face având ca referinţă prevederile definite în reglementarea tehnică STAS 10107/0-90.8μN Mr ≤ 0. Tipurile de fundaţii izolate care fac obiectul prezentului normativ sunt: a) Fundaţiile pentru stâlpi de beton armat monolit: .alte tipuri de fundaţii adaptate sistemului de îmbinare dintre stâlpul prefabricat şi fundaţie.

1 (ultima coloană) este admisă ipoteza distribuţiei liniare a presiunilor pe teren.1. Armătura fundaţiei (fig. dacă se respectă valorile minime ale raportului dintre înălţimea fundaţiei şi dimensiunea cea mai mare în plan (H/L) date în tabelul 7.b).1 Fundaţii tip talpă de beton armat c) verificarea fundaţiei la încovoiere. Înălţimea la marginea fundaţiei tip obelisc (H’) rezultă în funcţie de următoarele condiţii: a) înălţimea minimă necesară pentru ancorarea armăturilor de pe talpa fundaţiei (15φmax). 7. b) verificarea fundaţiei la forţă tăietoare. Fundaţii pentru stâlpi de beton armat monolit 7. 7. Betonul utilizat la realizarea fundaţiilor tip talpă armată va fi de clasă minimă C8/10. În calculul momentelor încovoietoare din fundaţie se consideră presiunile pe teren determinate de solicitările transmise de stâlp.2) este compusă din: a) armătura de pe talpă.1. b) panta feţelor înclinate ale fundaţiei nu va fi mai mare de 1/3. 7.2.1. 7. 7.1.d) pentru stâlpii de calcan. Fig. în acest caz momentul transmis tălpii fundaţiei se poate reduce prin prevederea de grinzi de echilibrare. 19 .1.1.1.1. de rost sau situaţii în care există în vecinătate alte elemente de construcţii sau instalaţii se pot utiliza fundaţii excentrice în raport cu axul stâlpului.1.1. realizată ca o reţea din bare dispuse paralel cu laturile fundaţiei Armătura rezultă din verificarea la moment încovoietor în secţiunile de la faţa stâlpului. dacă se respectă valorile minime ale raportului dintre înălţimea fundaţiei şi dimensiunea cea mai mare în plan (H/L) date în tabelul 7.1. 7. Înălţimea fundaţiei (H) se stabileşte funcţie de următoarele condiţii: a) asigurarea rigidităţii fundaţiei de beton armat.a) sau formă de obelisc (fig. secţiunea de beton poate prelua forţa tăietoare nefiind necesare armături transversale. de regulă verificarea secţiunii de beton armat la starea limită de rezistenţă la încovoiere nu implică modificarea înălţimii secţiunii de beton stabilită conform punctelor a şi b. 7. Fundaţii tip talpă de beton armat Fundaţiile tip talpă de beton armat pot fi de formă prismatică (fig. Se vor considera situaţiile de încărcare (presiuni pe teren) care conduc la solicitările maxime în fundaţie. d) valoarea minimă a înălţimii fundaţiei este Hmin = 300 mm. c) valoarea minimă este H’min = 250 mm.

armătura de la partea superioară rezultă din calculul la încovoiere. se dispun la distanţe de maximum 250 mm şi cel puţin în 3 secţiuni. Diametrul minim al armăturilor este de 10 mm. Distanţa maximă între armături este de 250 mm. Dimensionarea armăturii se face în secţiunile de consolă cele mai solicitate.10 % pentru armături OB37 şi 0. 7. d) armături pentru stâlp (mustăţi) Armăturile verticale din fundaţie. În această situaţie de solicitare armătura se realizează ca o reţea de bare dispuse paralel cu laturile fundaţiei. c) armătura transversală pentru preluarea forţelor tăietoare se realizează ca armătură înclinată dispusă în dreptul stâlpului Forţa tăietoare în secţiunea de calcul se determină considerând o fisură înclinată cu 45º şi presiunile dezvoltate pe teren de forţele transmise de stâlp. b) armătura de la partea superioară. rezultă în urma dimensionării/verificării stâlpului. Armătura trebuie prelungită în fundaţie pe o lungime cel puţin egală cu lancorare + 250 mm. Armătura se distribuie uniform pe lăţimea fundaţiei şi se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea minimă de 15φ. la calculul forţei tăietoare se vor considera presiunile efective pe teren. Fig. a umpluturii peste fundaţie şi a sarcinilor aplicate pe teren sau prin repartizarea momentului încovoietor transmis de stâlp. Dacă fundaţia lucrează cu arie activă. distanţa minimă este de 100 mm. barele de armătură să fie continue (fără înnădiri). La fundaţiile care lucrează cu arie activă. unde se dispun pe fiecare direcţie principală minimum 3 bare de armătură OB37. Armăturile din fundaţie (mustăţile) se alcătuiesc astfel încât în prima secţiune potenţial plastică a stâlpului. cu diametrul de minim 12 mm. pentru conectarea cu stâlpul de beton armat. unde lancorare se determină având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90.2 Armarea fundaţiilor tip talpă de beton armat 20 .Procentul minim de armare pe fiecare direcţie este 0. considerând momentele încovoietoare negative rezultate din acţiunea încărcărilor din greutatea fundaţiei. realizată din 3÷4 bare dispuse în dreptul stâlpului sau ca o reţea dezvoltată pe toată suprafaţa fundaţiei Fundaţiile tip obelisc care nu au desprindere de pe terenul de fundare au armătură constructivă la partea superioară. Diametrul minim al armăturilor este de 10 mm. Etrierii din fundaţie au rol de poziţionare a armăturilor verticale pentru stâlp. Distanţa maximă între armături este de 250 mm. Armătura se distribuie uniform pe lăţimea fundaţiei şi se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea minimă de 15φ. aflată deasupra fundaţiei. distanţa minimă este de 100 mm.075 % pentru armături PC52.

30 0. 7. 7. p med = ( p1 + p2 ) / 2 (7.1) 3⎦ ⎣ 2 M y = L ⋅ p med l2 y 2 .25 150 0.23 0.29 400 0. având semnificaţia de presiune maximă pe teren. pentru clasa C12/15.2) Fig. Dacă fundaţia este solicitată cu momente încovoietoare pe două direcţii (solicitare oblică).33 600 0.29 0. Calculul simplificat al momentelor încovoietoare în talpa fundaţiei se face cu relaţiile 7.27 250 0.39 0.25 0.3 În cazul fundaţiilor la care se respectă condiţiile privind raportul minim H/L din tabelul 7.1.7.2 se înlocuieşte pmed cu valoarea p1. Dacă aria activă este mai mică de 80%.30 0.2: ⎡ l2 l2 ⎤ M x = B ⋅ ⎢p o x + (p1 − p 0 ) x ⎥ (7. se determină cu relaţiile indicate în Anexa F.35 *) pentru betoane de clasă superioară se utilizează valorile date în tabelul 7.1.1 stabilit în funcţie de condiţia de rigiditate a tălpii şi pentru care aria activă este de minimum 80%.Tabelul 7.26 0.3.35 0.27 0.22 0. p1.1 şi 7.20 0.1. 21 . în relaţia 7.27 0.26 200 0.28 300 0.32 0. armătura calculată funcţie de momentele încovoietoare (Mx şi My) se distribuie uniform pe talpa fundaţiei. Calculul momentelor încovoietoare în fundaţie Pentru calculul momentelor încovoietoare în fundaţie se consideră secţiunile de încastrare de la faţa stâlpului şi presiunile pe teren pe suprafaţa delimitată de laturile tălpii şi planul de încastrare considerat (fig.29 0.1 H/L minim pentru care nu Presiunea H/L minim pentru este necesară verificarea la efectivă care nu se verifică forţă tăietoare a fundaţiei maximă rigiditatea fundaţiei pe teren (kPa) Beton C12/15* Beton C8/10 100 0.3).

7.15 1.2.85 7.4 Fundaţii cu bloc de beton simplu şi cuzinet de beton armat .60 1. înălţimea treptei inferioare este de minimum 400 mm.să fie mai mari decât dimensiunile care asigură limitarea presiunilor pe planul de contact cu blocul la valori mai mici decât rezistenţa de calcul la compresiune a betonului.40 1. dacă în bloc sunt prevăzute armături pentru ancorarea cuzinetului clasa betonului este cel puţin C8/10.15 1. această condiţie va fi realizată şi în cazul blocului realizat în trepte (fig.65 22 .2 Valori minime tgα funcţie de clasa betonului C8/10 sau C4/5 mai mare 1. 7. . e) rosturile orizontale de turnare a betonului se vor trata astfel încât să se asigure condiţii pentru realizarea unui coeficient de frecare supraunitar între cele două suprafeţe.50 2.00 1.30 1. 7. b) dimensiunile în plan (lc şi bc) vor respecta următoarele condiţii: . Presiunea efectivă pe teren (kPa) 200 250 300 350 400 600 Tabelul 7. b) blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a căror înălţime minimă este de 300 mm.40 1.05 1.1.4).4).1.2. 7. Blocul de beton simplu se realizează respectând următoarele condiţii: a) înălţimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treaptă.2. d) înălţimea blocului de beton se stabileşte astfel încât tgα să respecte valorile minime din tabelul 7.1. Fig. Cuzinetul de beton armat se proiectează respectând următoarele: a) cuzinetul se realizează cu formă prismatică.2. Fundaţii tip bloc şi cuzinet Fundaţiile tip bloc de beton şi cuzinet sunt alcătuite dintr-un bloc de beton simplu pe care reazemă un cuzinet de beton armat în care se încastrează stâlpul (fig.1. 7.50 ÷ 0.se recomandă următoarele intervale pentru raportul lc/L respectiv bc/B: • bloc de beton cu o treaptă: lc/L = 0.50 1. c) clasa betonului este minim C4/5.2.30 1.

4): 2NC 2NC sau pc1 = pc1 = ⎛ lc M C ( x ) ⎞ ⎛ bc M C ( y ) ⎞ (7. clasa betonului rezultă şi din condiţia de rezistenţă la compresiune locală a betonului din cuzinet în secţiunea de încastrare a stâlpului (de regulă.5) şi (7.4). condiţiile care asigură un coeficient de frecare μ ≥ 1. dacă tgβ ≥ 1. funcţie de care se determină eforturile secţionale în cuzinet.5). Fig.3): 6M C ( x ) 6M C ( y ) N N ≥ 0 sau pc1.c 2 = C ± pc1. d) clasa betonului este minim C8/10. 7. se determină cu relaţiile (7.65 (fig. . Calculul momentelor încovoietoare pozitive în cuzinet se face considerând încastrarea consolelor în secţiunile de la faţa stâlpului (fig.3) lc ⋅ bc lc ⋅ bc lc ⋅ bc lc ⋅ bc2 dacă: pc2<0.6): ⎡ lc21 lc21 ⎤ + ( pc1 − pc 0 ) ⎥ M x = bc ⋅ ⎢ pc 0 (7. Rc_cuzinet ≥ 0. e) rostul de turnare dintre bloc şi cuzinet se tratează astfel încât să se realizeze continuitatea betonului sau. Momentele încovoietoare în cuzinet se calculează cu (7. 7.3. sunt forţa axială şi momentele încovoietore la nivelul tălpii cuzinetului.4) 3 ⋅ bc ⎜ 3 ⋅ lc ⎜ ⎜2− N ⎟ ⎟ ⎜2 − N ⎟ ⎟ C ⎠ C ⎠ ⎝ ⎝ unde: NC.tgβ ≥ 0. dacă nu apar desprinderi sau aria activă este cel puţin 70%.5 Presiunile pe suprafaţa de contact dintre cuzinet şi bloc.hc ≥ 300mm.1. unde lancorare este definită în reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90.25. cel puţin. .5) 2 3⎦ ⎣ p + p c2 bc21 (7.40 ÷ 0. MC(x) şi MC(y).50 c) înălţimea cuzinetului (hc) va respecta următoalele valori minime: . 7.7Rc stâlp).0 (definit în reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90).c 2 = C ± 2 (7. 7.6) . Presiunile pe suprafaţa de contact dintre cuzinet şi blocul de beton. cu lungimea lancorare + 250 mm.• bloc de beton cu mai multe treapte: lc/L = 0. p cmed = c1 2 2 Dacă aria activă de pe suprafaţa de contact cuzinet – bloc este mai mică decât 70% din talpa cuzinetului (lcxbc): M Y = lc ⋅ pcmed 23 .valori minime impuse de condiţia de ancorare a armăturilor pentru stâlp.2.00 nu este necesară verificarea cuzinetului la forţă tăietoare.hc/lc ≥ 0. atunci se admite pc2=0 iar pc1 se determină cu relaţiile (7. . sunt determinate de solicitările din stâlp (nu se ţine cont de greutatea cuzinetului).

se realizează ca o reţea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului şi ancorate în blocul de beton simplu. . pentru conectarea cu stâlpul de beton armat. după modelul din fig. My= MC(y) 7. rezultă în urma dimensionării/verificării stâlpului. .5). 7. 7.7) a) Armătura de la partea inferioară: -se realizează ca o reţea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului. . •dacă zona comprimată pe talpa cuzinetului este mai mare de 70% din aria tălpii. 7.Mx= MC(x) şi. b) Armătura de la partea superioară : .4.distanţa între armături va fi de minim 100 mm şi maxim 250 mm.6). . . .aria de armătură pe fiecare direcţie rezultă din: • verificarea la compresiune excentrică a secţiunii de beton armat pe suprafaţa de contact dintre cuzinet şi bloc.cuzinet * Rc = (7. -armătura se distribuie uniform pe lăţimea cuzinetului şi se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea minimă de 15φ. .075% pentru armături PC52.1. . în verificare se va considera rezistenţa de calcul a betonului (Rc*) cu valoarea: + 2M cap .procentul minim de armare pe fiecare direcţie este 0.armăturile verticale din cuzinet. pentru dimensionarea armăturilor de ancorare în bloc se poate considera şi o schemă de calcul bazată de preluarea de armătură a rezultantei volumului de eforturi unitare de întindere de pe suprafaţa de contact.se dispune dacă cuzinetul are desprinderi de pe blocul fundaţiei .armăturile trebuie prelungite în fundaţie pe o lungime cel puţin egală cu lungimea de ancorare majorată cu 250 mm.8) 2 bclc unde: bc este lăţimea tălpii cuzinetului (fig. 7. Fundaţii pentru stâlpi de beton armat prefabricaţi Fundaţiile izolate pentru stâlpi de beton armat prefabricat pot fi realizate ca fundaţii tip pahar (fig. obţinută dintr-o distribuţie liniară a presiunilor. . .5). .armăturile din cuzinet se alcătuiesc astfel încât în prima secţiune potenţial plastică a stâlpului.distanţa maximă între armături va fi de 250 mm.armăturile înclinate se dispun pentru preluarea forţei tăietoare în consolele cuzinetului dacă tgβ < 1 (fig. distanţa minimă este 100 mm.etrierii din cuzinet au rol de poziţionare a armăturiilor verticale pentru stâlp şi se dispun în cel puţin în 2 secţiuni.b. respectiv.4. aflată deasupra fundaţiei. 24 . • verificarea la moment încovoietor negativ a cuzinetului încărcat cu forţele dezvoltate în armăturile de ancorare. 7.diametrul minim al armăturilor este de 10 mm. Armarea cuzinetului va respecta următoarele condiţii: (7.2.2.diametrul minim al armăturilor este de 10 mm. barele de armătură să fie fără înnădiri.4) şi se dimensionează având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90. 7. aria de armătură rezultă din verificarea la moment încovoietor în secţiunile de la faţa stâlpului (fig.10% pentru armături OB37 şi 0. c) Armăturile pentru stâlp (mustăţi): .

asigurarea lungimii de ancoraj (lancoraj) a armăturilor longitudinale din stâlp: HP ≥ lancoraj + 250mm. HP se poate reduce dacă armătura este întoarsă la baza stâlpului.10) unde: N ST.montaj este forţa axială maximă în stâlp în faza de montaj a structurii prefabricate.cap . verificarea la străpungere este dată de condiţia (7. 7. Grosimea Hf Grosimea fundului paharului (Hf) rezultă în urma verificării la străpungere.1.10): N ST . considerând condiţii normale de solicitare. Rt .2. σav = 100 N/mm2 şi Aav = aria de armătură verticală dispusă pe faţa interioară a paharului. În faza de montaj. din faza de montaj sau exploatare a construcţiei.momentul capabil al stâlpului în secţiunea de la faţa paharului.2. 25 . Condiţii constructive generale: • HP ≥ 1.lancoraj se determină având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90. Rt rezistenţa de calcul la întindere a betonului din fundaţia pahar. Dimensiunile secţiunilor de beton 7.rezistenţa de calcul la întindere a betonului din stâlp.1. Înălţimea paharului HP Înălţimea paharului HP se stabileşte respectând următoarele cerinţe: .1. ancorată corespunzător pe fiecare parte a planulului de cedare la străpungere. cu paharul nemonolitizat.lS b1 bp bS lb B bp b1 l1 bp la L bp l1 mm Beton de monolitizare la lS bp l1 Hp Hf 20÷30 mm ≥100 mm H β Ht bp’ Beton de egalizare 50÷100 la’ L Fig. • HP≥ HS/11 la fundaţiile stâlpilor de hale cu poduri rulante şi ai estacadelor.limitarea efectului forţei tăietoare pe lungimea de stâlp introdusă în pahar: M ST . 7. U = 2lS+2bS+4Hf este perimetrul secţiunii de forfecare. în calcul se va considera situaţia cea mai defavorabilă de solicitare la străpungere.2ls în cazul stâlpilor cu secţiune dreptunghiulară cu dimensiunile ls şi bs.75 ⋅ U ⋅ H f ⋅ R t + N av L⋅B (7.2.cap HP ≥ (7.condiţiile de aderenţă sunt stabilite funcţie de modul de realizare a stâlpului prefabricat. ls ≥ bs.2. . . HS este înălţimea liberă a stâlpului de la faţa superioară a fundaţiei până la rigla acoperişului. • HP ≥ 500 mm în cazul stâlpilor la construcţii etajate. lS.6 Fundaţie tip pahar pentru stâlp prefabricat 7. bS .dimensiunile secţiunii transversale a stâlpului.1. montaj L ⋅ B − (l S + H f )(b S + H f ) ≤ 0. .9) 3 ⋅ lS bS R t unde: MST. Nav = σavAav.

7 Transmiterea forţei axiale din stâlpul prefabricat la fundaţia pahar 7. cu valoarea mbt = 0.12): L ⋅ B − (lS + H f )(bS + H f ) NST .4M ST (7.aria laterală a stâlpului pe înălţimea paharului: AS = (2lS+2bS)Hp. Fig.12) unde: N1cap . Momentul încovoietor (M1) transmis paharului prin presiuni pe peretele frontal se determină cu relatia (7. Rt .11 şi7.1.75 ⋅ U ⋅ H f ⋅ R t + N av + N1cap (7.rezistenţa de calcul la întindere a betonului de monolitizare. 7. 7. AS .8⎜ M ST − N ST ⎟ ≥ 0.11) L⋅B N1cap = AS mbt Rt (7.8 Solicitări în pereţii paharului 26 .3. mbt . forţă axială maximă NST. mbt = 0 în cazul halelor cu poduri rulante cu regim mediu sau greu de lucru sau al construcţiilor solicitate dinamic din încărcările curente de exploatare.14) P = 1.13) 3⎠ ⎝ Rezultanta presiunilor (P) pe peretele frontal este: (7. Verificarea paharului (bP) Verificarea pereţilor paharului în plan orizontal Eforturile transmise pereţilor paharului de solicitările din stâlp (M şi Q) sunt reprezentate în figura 7. 7.În faza finală.este forţa axială transmisă la pahar prin betonul de monolitizare (Fig.13): a⎞ ⎛ M 1 = 0.8.2.25M1/HP+QST Fig.30 în cazul construcţiilor fără poduri rulante sau cu poduri rulante cu regim uşor de lucru.7). max ≤ 0.coeficientul condiţiilor de lucru.max (valoare de calcul) trebuie să respecte relaţiile (7.

Armătura rezultată se dispune în treimea superioară a peretelui şi se prelungeşte cu lungimea de ancorare măsurată de la jumătătea grosimii peretelui lungitudinal al paharului (fig. determinate astfel: 27 . 7. condiţie care impune: 1.19) NP ≤ 0.6 P P (7. 7.Momentele încovoietoare rezultate în plan orizontal aplicate părţii superioare a peretelui frontal: Mr = 0. armătura se distribuie în pereţii longitudinali pe direcţia corespunzătoare dimensiunii mai mici a pereţilor longitudinali (fig.5bp’a0Rt (NP ≤ 0. respectiv (7. în funcţie de direcţia acţiunii în stâlp şi forţa tăietoare de calcul cu valoarea NP. b)Verificarea peretelui frontal la forţă tăietoare implică limitarea eforturilor principale în peretele paharului. Armătura rezultată se dispune simetric pe feţele peretelui. 7. bp ≥ b) Cazul: b0 < HP−Δ a) Cazul: a0 ≥ HP−Δ Fig.9 Direcţia armăturii pentru preluarea forţei tăietoare în pereţii longitudinali ai paharului Dacă armătura se dispune pe direcţie verticală în peretele paharului (a0 ≥ HP−Δ).5bp’b0Rt) armătura pentru preluarea forţei tăietoare nu este necesară şi se dispune pe considerente de armare minimă.19) sau se dimensionează ca etrieri. aria totală necesară (Aav) într-un perete rezultă: N H A av = 0.18 nu este respectată se dimensionează armătura pentru preluarea forţei tăietoare cu relaţia (7. armătura se dimensionează ca etrieri.18) HP ⋅ R t c) Pereţii longitudinali se verifică la întindere centrică cu forţa NP. conf.045Plb (7. STAS 10107/0-90.10).16).9). Dacă: (7. e) Verificarea în secţiunea orizontală de la baza paharului consideră secţiunea chesonată cu dimensiunile exterioare a0b0 şi grosimea pereţilor bp’.020Plb (7. Secţiunea se verifică la compresiune excentrică cu valori ale eforturile de calcul N şi M.17) NP = P/2 Secţiunea de beton şi de armătură în pereţii paharului trebuie să repecte următoarele: a) Peretele frontal se verifică la acţiunea momentelor încovoietoare Mr şi Mc stabilite cu relaţia (7.20) aoR a Dacă: bo < HP−Δ. d) Verificarea pereţilor longitudinali la forţă tăietoare consideră secţiunea activă cu dimensiunile bp’a0 sau bp’b0 (fig.10).16) Forţa de întindere în pereţii longitudinali (NP) rezultă: (7.5P (7. 7. În situaţiile în care condiţia 7.15) Mc = 0.9).15). distribuită în treimea superioară a paharului (fig. 7.

7.6 l1 Procentul minim de armătură în talpa fundaţiei este 0.1) şi (7.2. 7. .2. uniform distribuită pe laturile secţiunii.10a şi b). . se înnădesc.12)).10% pentru armături OB37 şi 0. Se recomandă ca înălţimea Ht să fie stabilită astfel încât armătura calculată în secţiunea din axul stâlpului.procentul minim de armătură verticală este 0. Varianta de armare din figura 7.21) M = MST+QSTHP f) Armătura rezultată din calculul paharului la compresiune excentrică se dispune pe direcţie verticală. Armătura orizontală din pahar trebuie să respecte următoarele condiţii: .cap (valoare calculată cu relaţia (7.3.10b corespunde situaţiilor în care nu rezultă armătură pentru preluarea forţei tăietoare în pereţii longitudinali şi din verificarea secţiunii de la baza paharului (la compresiune excentrică) nu rezultă necesară o armătură verticală. Calculul momentelor încovoietoare se face cu relaţii de tipul (7. pe fiecare direcţie principală a fundaţiei. 7. g) Grosimea minimă a pereţilor paharului (bP) este de .075% pentru armături PC52. Momentul încovoietor : (7. Diametrul minim al armăturilor este 10 mm. 7.Forţa axială N = N1.10% pentru armături tip OB37 şi 0. distanţa între aceştia va fi cel puţin 50 mm pentru a se asigura betonarea completă a spaţiului dintre stâlpi şi a paharului. să fie suficientă pentru preluarea momentului încovoietor din secţiunea de la faţa paharului. după caz. 7. Verificarea tălpii fundaţiei pahar Talpa fundaţiei pahar se verifică la moment încovoietor şi la forţă tăietoare. Armarea paharului Schema de armare recomandată a paharului este dată în figura 7.200 mm în cazul paharelor din beton armat monolit. . Armăturile verticale se ancorează în talpa fundaţiei (fig.2). h) Armătura dispusă în pereţii paharului trebuie să respecte şi următoarele cerinţe minimale: . cu înălţimea Hf. Dacă într-un pahar se montează mai mulţi stâlpi (în dreptul unui rost). Suprafeţele stâlpului şi paharului se curăţă şi se umezesc înainte de montare în pahar şi monolitizare. Distanţa maximă între armături este 250 mm. Barele verticale din pahar au diametrul minim φ8 mm şi se dispun la cel mult 250 mm distanţă.10a.diametrul minim φ10 mm în treimea superioară a paharului şi φ8 mm în restul paharului. Îmbinarea dintre stâlp şi fundaţie se realizează prin betonarea spaţiului din pahar.2.procentul minim de armătură orizontală este 0.075% pentru armături tip PC52.10% pentru armături OB37 şi 0. Verificarea la moment încovoietor şi forţă tăietoare se face în secţiunile de la faţa paharului şi din axul stâlpului prefabricat. Monolitizarea paharului Dimensiunile golului paharului se aleg mai mari decât ale secţiunii stâlpului pe fiecare direcţie şi sens cu 50÷75 mm la baza paharului şi cu 85÷120 mm la partea superioară a paharului.150 mm la paharele din beton armat prefabricat. Betonul de clasă minimă C16/20 va avea dimensiunea maximă a agregatelor de 16 mm. 7. Armăturile orizontale se ancorează sau.distanţa maximă între armături este 250 mm.2.10c).cel puţin 2x3 bare orizontale în treimea superioară a paharului. ca bare întinse (fig. . Se vor respecta şi condiţiile (fig. 28 .4.6): • Ht ≥ Hf +100mm • Ht ≥ 0.075% pentru armături PC52.

Dacă înălţimea secţiunii (Ht) şi lungimile consolelor (l1. 7. dacă înălţimea acestora asigură lungimea de înglobare necesară pentru şuruburile de ancorare ale stâlpului şi este adecvată adâncimii de fundare.Armătura se distribuie uniform pe lăţimea tălpii şi se prevede la capete cu ciocuri având lungimea minimă de 15φ.6) respectă: (7. de formă prismatică. Fig. Verificarea la forţă tăietoare este semnificativă în secţiunile de la faţa paharului. Fig.1. Fundaţiile izolate ale stâlpilor metalici se realizează ca fundaţie cu bloc şi cuzinet (fig. Se pot utiliza şi modele de fundaţii tip talpă armată. b1 − fig. 7.11 29 .3.22) nu sunt realizate se dimensionează armătura transversală din bare înclinate. Dacă condiţiile (7. Fundaţii pentru stâlpi metalici 7.11).10 Armarea paharului 7.3. 7. 7.22) l1≤Ht şi b1≤Ht forţă tăietoare este preluată de beton.

înălţimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treaptă. aria minimă a plăcii (AP) rezultă din verificarea presiunilor transmise betonului pentru ancorarea şurubului (7. . această condiţie se impune şi în cazul blocului realizat în trepte. (fig. Presiunea pe placa de bază se determină considerând solicitările capabile ale stâlpului (Ncap şi Mcap) şi forţa de pretensionare a şuruburilor. . Cuzinetul de beton armat se proiectează respectând următoarele condiţii: .3. Stâlpul metalic se realizează cu o placă de bază prevăzută cu rigidizări care asigură transmiterea presiunilor la fundaţie şi a forţelor la şuruburile de ancorare.11) majorată cu lungimea de ancoraj a şurubului (15φ) dacă suprafaţa laterală a acestuia nu este nervurată dar la capătul şurubului este prevăzută o placă metalică rigidă şi rezistentă pentru ancorare. 7. Betonul din bloc este de clasă minimă C8/10 dacă armăturile cuzinetului sunt ancorate în blocul fundaţiei. Betonul din cuzinet este de clasă minimă C8/10.2.3. dacă în bloc nu sunt dispuse armături de rezistenţă.înălţimea cuzinetului hc va respecta următoalele limite minime: • hc ≥ 300mm. Lb (fig.1. condiţiile care asigură un coeficient de frecare μ ≥ 1.blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a căror înălţime minimă este de 300 mm. Lungimea minimă a şuruburilor de ancoraj prelungită în fundaţie este determinată astfel: .cuzinetul se realizează cu formă prismatică. 7.4.rezistenţa la compresiune a betonului din cuzinet.rezistenţa la compresiune a mortarului de poză. .rostul de turnare dintre bloc şi cuzinet se tratează astfel încât să se realizeze continuitatea betonului sau. 7. Secţiunea în plan a plăcii de bază rezultă din condiţiile privind limitarea presiunii maxime pe suprafaţa de contact cu betonul la următoarele valori: .3.22)conform relaţiei 7. .4.4. .23: NS AP = (7. .7.2. Blocul de beton se realizează respectând următoarele condiţii: . 7.dimensiunile în plan ale cuzinetului se stabilesc şi în funcţie de condiţia de limitare a presiunilor pe planul de contact cu blocul la valori mai mici decât rezistenţa de calcul la compresiune a betonului.11)) majorată cu lungimea de ancoraj a şurubului (30φ) dacă suprafaţa laterală a acestuia este nervurată.65.se recomandă ca raportul bc/B (lc/L) să se situeze în intervalul 0.valoarea maximă La sau Lb. Secţiunea de beton 7.4 R c unde: NS este forţa de întindere din şurub 7.dimensiunile în plan ale cuzinetul (lc şi bc) vor fi mai mari cel puţin cu 300 mm decât dimensiunile plăcii de bază a stâlpului (La.turnarea blocului de beton se va realiza astfel încât să fie asigurată continuitatea betonului.2.3.4. 7. 30 . 7.2 pentru betonul de clasă C8/10. Dimensiunile şi poziţia şuruburilor de ancoraj definite în reglementarea tehnică de referinţă STAS 10108/90 .11)).valoarea maximă a dimensiunilor plăcii de bază (La sau Lb(fig. clasa minimă este C4/5.23) 0 . . • hc se stabileşte astfel încât tgα să respecte valorile minime din tabelul 7. .3. .0 (având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90).50÷0. cel puţin. .înălţimea blocului de beton se stabileşte astfel ca valoarea tgα să respecte limitele minime din tabelul 7. se stabilesc în funcţie de momentul încovoietor capabil al stâlpului.3.3.3.

stâlpi lângă un rost de tasare sau la limita proprietăţii etc. dispusă la cel mult 100 mm sub placa de bază a stâlpului.diametrul minim al armăturilor este de 10 mm. eforturile de calcul din secţiune au valori asociate momentului de dimensionare a şuruburilor de ancoraj ale stâlpului.12 Armarea fundaţiei cu bloc şi cuzinet pentru stâlpi metalici 8.7. b) fundaţii izolate care nu pot fi centrate sub stâlpi (fig. 8. l2. Domeniul de aplicare Prevederile prezentului capitol se aplică la proiectarea fundaţiilor continue ale stâlpilor de beton armat monolit. se realizează ca o reţea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului. 31 . Prin adaptarea sistemelor de fixare ale stâlpilor (pahar. Soluţia de fundaţii continue sub stâlpi poate fi impusă. (fig.distanţa dintre armături va fi cuprinsă între minim 70 mm şi maxim 200 mm. Proiectarea fundaţiilor continue de beton armat sub stâlpi 8. .φ8/200 mm. şi l3.12 să fie cel puţin egale cu lungimea de ancorare (definită în reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90). b) armătura de la partea superioară a cuzinetului. 8.11.1/4 din armătura verticală din cuzinet. dispuse pe perimetrul cuzinetului sunt: . Se vor respecta următoarele condiţii: a) armătura verticală din cuzinet rezultă din verificarea la compresiune excentrică a secţiunii de rost dintre bloc şi cuzinet. în cazul următoarelor condiţii: a) fundaţii independente care nu pot fi extinse suficient în plan (construcţii cu travei sau deschideri mici care determină ”suprapunerea” fundaţiilor independente.5. . 7. din figura 7.3. Armarea fundaţiei se realizează după modelul din fig. prelungite pe verticală în cuzinet şi bloc.2) etc. . fundaţiile continue pot fi utilizate şi pentru stâlpii de beton armat prefabricat sau la structurile cu stâlpi metalici. c) armătura verticală de pe fiecare latură a cuzinetului se prelungeşte în bloc cu o lungime care asigură ca distanţele l1.1)). 7.1. şuruburi de ancorare). în general. d) armăturile orizontale minime. Fig.

⎝6 4⎠ Hv.4a) se alege cu valori cuprinse între 1/3÷1/6 din distanţa maximă (L0) dintre doi stâlpi succesivi.2 c) alcătuirea generală a construcţiei în care stâlpii structurii în cadre au legături (la nivelul subsolului) cu pereţii de beton armat rezemaţi pe teren prin fundaţii continue (fig. cu concentrări de eforturi în zonele de rigiditate mai mare.înălţimea secţiunii grinzii de fundaţie. înălţimea tălpii.1. 8.în cazul grinzilor cu vute (fig. se determină în funcţie de valorile indicate în tabelul 7. datorită interacţiunii dintre grinda static nedeterminată şi terenul de fundare.1) având alcătuirea de grindă se recomandă respectarea următoarelor condiţii: .3).2. Fig. B. pct. Secţiunea de beton La proiectarea fundaţiilor continue sub stâlpi (cazurile a şi b. 8. . lungimea vutei. Ht.Fig.1 pentru raportul Ht/B.1 Fig. se determină pe baza condiţiilor descrise în capitolul 6. 8.lăţimea grinzii. Se recomandă majorarea valorii lăţimii obţinute prin calcul cu cca.25L0. iar înălţimea vutei. d) terenuri de fundare susceptibile de deformaţii diferenţiale importante şi unde nu se poate realiza o creştere a rigidităţii în plan a ansamblului structural. 8.3 8. . 20%. Hc (fig. L v = ⎜ ÷ ⎟ ⋅ L 0 . . ⎛1 1⎞ .20÷0.4b). de obicei sub stâlpi. 8. diagrama presiunilor de contact are o distribuţie neliniară. 8.deschiderile marginale ale fundaţiilor continue pe o direcţie se prelungesc în consolă pe lungimi cuprinse între 0.fundaţiile continue se dispun pe o direcţie sau pe două direcţii.2. Alcătuirea fundaţiilor 8. rezultă din condiţiile: 32 . 8. această majorare este necesară pentru că.

condiţii constructive: • Ht ≥ 300 mm • H’ ≥ 200 mm (pentru grinzile cu vute) • b = bs+50÷100 mm.4 8.2.3. Dacă structura rezemată pe grinda de fundare este rigidă (de exemplu cadre cu zidărie de umplutură etc. forţă tăietoare şi. Dacă se respectă condiţiile privind secţiunea de beton date la pct.2 ÷ 1 . nu este necesară verificarea consolelor la forţă tăietoare. Pe feţele laterale ale grinzii se dispun armături minim φ10/300 mm OB37. Dacă lăţimea grinzii (b) este 400 mm sau mai mult se dispun etrieri dubli (cu 4 ramuri).clasa betonului şi tipul de ciment se stabilesc funcţie de nivelul de solicitare a fundaţiei şi condiţiile de expunere a elementelor de beton armat.2. 8. Clasa minimă de beton este C12/15. Prin calibrarea eforturilor capabile se urmăreşte evitarea dezvoltării deformaţiilor plastice în grinzile de fundare continue în cazul acţiunilor seismice.1. Diametrul minim al armăturilor longitudinale este 14 mm. Procentul minim de armare în toate secţiunile (sus şi jos) este de 0.1%. dacă este cazul.1) .tgα = Hv 1 ≥ Lv 3 H + Hv = 1 . . 33 . Mt) se determină conform pct. moment de torsiune.2. în cazul structurilor flexibile (cadre) se recomandă aplicarea metodelor exacte.) se pot utiliza metode aproximative de calcul. 8. 8. Diametrul minim al etrierilor este 8 mm. Armătura de rezistenţă a tălpii fundaţiei în secţiune transversală rezultă din verificarea consolelor la moment încovoietor. Eforturile secţionale în lungul grinzii de fundare (M.5 H (8. T. Se recomandă dispunerea de armături drepte şi înclinate. Procentul minim de armarea transversală este de 0. Armătura longitudinală dispusă la partea inferioară a grinzii se poate distribui pe toată lăţimea tălpii. Armarea fundaţiilor Armătura de rezistenţă din grinda de fundare rezultă din verificarea secţiunilor caracteristice la moment încovoietor. Fig.2%. Etrierii rezultă din verificarea la forţă tăietoare şi moment de torsiune.

Calculul grinzilor continue 8.3. 34 . 2 = ± 2 (8. di – distanţa de la centrul de greutate al tălpii la axul stâlpului i. Fig. Se acceptă ipoteza distribuţiei liniare a presiunilor pe talpă. Longitudinal grinzii.Armătura minimă trebuie să corespundă unui procent de 0.moment încovoietor în stâlpul i. rezultată din aplicarea relaţiei: N M p max.1% şi 1/5 din armătura transversală a consolei). în console se dispune armătura de repartiţie (procent minim 0.3.1.3) n M = ∑ Nidi + ∑ Mi 1 1 n (8.forţa axială în stâlpul i.1. Mustăţile pentru stâlpi se prevăd cu etrieri care asigură poziţia acestora în timpul turnării betronului. Mi . 8. 8.1. Prin calcul static se determină reacţiunile Ri în reazeme adică în stâlpi.min = ± (8. 8. Calculul cu metode simplificate Metodele simplificate sunt cele în care conlucrarea între fundaţie şi teren nu este luată în considerare iar diagrama de presiuni pe talpă se admite a fi cunoscută.2) A W unde: N = ∑ Ni 1 n (8. încărcarea pe unitatea de lungime este: N 6M p1. 8.5) L L Fundaţia se tratează ca o grindă continuă cu reazeme fixe.3. Nu se admite înnădirea armăturilor londitudinale ale stâlpilor în secţiunile potenţial plastice de la baza construcţiei.4) unde: Ni . Armăturile pentru stâlpi (mustăţi) rezultă din dimensionarea cadrelor de beton armat.1% dar nu mai puţin decât bare de 8 mm diametru la distanţe de 250 mm. acţionată de jos în sus cu încărcarea variabilă liniar între p1 şi p2 şi rezemată pe stâlpi.5). Metoda grinzii continue cu reazeme fixe Fundaţia se asimilează cu o grindă continuă având reazeme fixe în dreptul stâlpilor (fig.5 Metoda grinzii continue cu reazeme fixe Pentru o lăţime B constantă a grinzii. Dacă grinda de fundare este solicitată la momente de torsiune consolele se armează pe direcţie transversală cu etrieri iar longitudinal se dispune armătură dimensionată corespunzător stării de solicitare.

M) fiecărui stâlp pe aria aferentă de grindă (fig. 8. 8. momentul încovoietor într-o secţiune x (fig. pentru a reduce diferenţa între încărcările în stâlpi şi reacţiunile în reazeme se poate adopta o diagramă de presiuni pe talpă obţinută prin repartizarea încărcărilor (N.2 (8. ceea ce contravine observaţiilor din realitate care arată că deformaţiile se extind şi în afara zonei încărcate (fig.6 8.7) se calculează considerând momentul tuturor forţelor de la stânga secţiunii.8a se consideră o fundaţie foarte rigidă solicitată centric de o forţă concentrată sau de o încărcare uniform distribuită. 8. Se trece la determinarea în secţiunile semnificative a eforturilor secţionale (M.6) Ni utilizarea metodei este acceptabilă.1.Dacă: R i − Ni < 0.2.2. Metoda grinzii continue static determinate Grinda este încărcată de jos în sus cu reacţiunile terenului şi de sus în jos cu încărcările din stâlpi. 8. 8. În cazul în care condiţia (8. Metode care asimilează terenul cu un mediu elastic discret reprezentat prin resoarte independente (modelul Winkler) Relaţia caracteristică pentru modelul Winkler este: p = ksz (8. În figura 8. care caracterizează rigiditatea resortului.7) unde: p este presiunea într-un punct al suprafeţei de contact între fundaţie şi mediul Winkler iar z este deformaţia în acel punct.8b) 35 .2. Deformaţia terenului modelat prin resoarte independente se produce numai sub grinda încărcată. Fig.6).3. denumit coeficient de pat. Fig. T).7 8.3.1.3. 8.6) nu este îndeplinită. Se consideră că încărcările în stâlpi şi reacţiunile în reazeme coincid. În grinda static determinată astfel rezultată. aşezată pe un mediu Winkler. ks este un factor de proporţionalitate între presiune şi deformaţie. Calculul cu metode care iau în considerare conlucrarea între fundaţie şi teren Metodele care iau în considerare conlucrarea între fundaţie şi teren se diferenţiază în funcţie de modelul adoptat pentru teren.

9b). ks.2. Şi în acest caz. 8.z) aparţinând diagramei de încărcare – tasare. Acest fapt este pus în evidenţă printr-o încercare cu placa pe teren (fig. 8. Trecerea de la coeficientul de pat ks’ obţinut printr-o încercare cu placa de latură Bp la coeficientul de pat ks de utilizat în cazul unei fundaţii de latură B. de utilizat în calcul.8) z Pentru un acelaşi teren.10). diagrama de încărcare – tasare depinde de dimensiunile şi rigiditatea plăcii. O problemă esenţială este alegerea coeficientului de pat.10 Pentru un punct de coordonate (p. în zona de comportare cvasi-liniară.1.9 În ciuda acestor limitări.1. în realitate. coeficientul de pat se obţine: p ks = (8.Fig.8 În figura 8. deformaţia terenului se extinde şi în afara fundaţiei. 8. Stabilirea valorii coeficientului de pat ks Coeficientul de pat ks nu este o caracteristică intrinsecă a terenului de fundare ca de pildă modulul de deformaţie liniara Es. a b Fig. fapt care nu este evidenţiat de modelul Winkler (fig. impune introducerea unui coeficient de corelare α: ks= α ⋅ ks ' (8. Coeficientul de pat ks reprezintă un parametru al metodelor de calcul bazate pe modelul Winkler.9a se consideră o fundaţie foarte flexibilă supusă la o încărcare uniform distribuită şi aşezată pe un mediu Winkler. 8.3. Fig. avantajele care decurg din simplitatea modelului şi a soluţiilor matematice prevalează astfel încât metodele bazate pe modelul Winkler sunt utilizate pe larg în proiectare.9) 36 . 8. 8.

În lipsa unor date obţinute prin încercări pe teren cu placa.00 0.00 0. Es este modulul de deformaţie liniară a terenului.1481 4.3845 10.5283 6.11) În relaţia (8.25 0.50 0.2584 1.2226 2. a a α= α= km km b b 1.1442 4.50 0.Terzaghi a recomandat următoarele expresii pentru α: B . Tabelul 8.pentru pământuri coezive : α = p B (8.1606 3.75 0.50 0.2953 70.3093 60.30 m se pot utiliza valorile date în tabelele 8.00 0.2465 1.2739 90.10) şi (8.1407 5.00 0. Relaţiile (8.75÷1.2 Pământ Pământ Pământ Pământ Pământuri coezive plastic curgător plastic moale plastic consistent plastic vârtos IC 0÷0.00 0.12) 2 α ⋅ (1 − ν s ) unde: km este un coeficient funcţie de raportul dintre lungimea şi lăţimea suprafeţei de contact a fundaţiei (conform tabelului 8.3) ⎞ ⎟ .00 0.1 Pământ Pământ Pământ Pământuri necoezive afânat de îndesare medie îndesat ID 0÷0.4070 9.3275 50.75 0.2292 2.30 m.11) sunt valabile numai în cazul încercării cu placa de formă pătrată având latura de 0.34÷0.4357 8.00 0.25 0.00 0.4740 7.33 0.00 0.67÷1.50÷0.3. b Tabelul 8.75 0.00 3 ks (kN/m ) 7000÷34000 34000÷63000 63000÷100000 Estimarea valorii coeficientului de pat ks în funcţie de: • modulul de deformaţie liniara Es şi de coeficientul lui Poisson νs ale pământului: Es ks = km ⋅ (8.1537 3.3512 30.25 0. pentru valorile ks’ corespunzătoare unei plăci cu latura de 0.00 0.00 0.3.00 ks (kN/m3) 14000÷25000 25000÷72000 72000÷130000 Tabelul 8.25÷0.00 0.2836 80.00 0.3385 40. νs este coeficientul de deformaţie transversală a terenului.10) ⎛ ( B p + 0.3663 20.11) B se exprimă în metri. a α = unde a este semilăţimea iar b semilungimea suprafeţei de contact a fundaţiei.1 şi 8.00 0.66 0.pentru pământuri necoezive : α = ⎜ ⎜ ⎟ 2B ⎝ ⎠ 2 (8.00 0.2370 1.50 0.50 0.1353 37 .2.1705 2.).1868 2.1378 100.00 0.00 0.00 0.00 0.

3 0. în metri.13) 8. (Anexa A) . de ∑ν ⋅ h ∑h si i i .5 0.2. definit în reglementarea tehnică de referinţă STAS 8942/1-89.2÷0.3. în kilopascali. hi – grosimea stratului i ale coeficientului lui Poisson.4. -în funcţie de datele din încercarea de penetrare dinamică standard. K1. b) Determinarea modulului de deformaţie liniară.3÷0.1. s.2.prin încercări pe teren cu placa. K0.tasarea absolută probabilă a fundaţiei.2.3. 8.35 0.4÷0. .3.4 Pământul Argilă saturată Argilă nesaturată Argilă nisipoasă Praf Nisip νs 0.în funcţie de datele din încercarea de penetrare statică cu con.presiunea netă pe talpa fundaţiei.coeficienţi adimensionali indicaţi în Anexa A.2. B.coeficient de corecţie prin care se ţine seama de adâncimea zonei active z0 (Anexa A). definite în reglementarea tehnică de referinţă C 159/89. definite în reglementarea tehnică de referinţă STAS 8942/3-80. unde z se măsoară de la nivelul tălpii fundaţiei. Metode de calcul bazate pe modelul Winkler În anexa B sunt prezentate metode pentru calculul grinzii de fundaţie în cazul utilizării modelului Winkler. 8. stabiliţi pentru adâncimile z=z0 şi z=0. Stabilirea caracteristicilor Es şi νs pentru solicitări statice a) Metode de obţinere a modulului de deformaţie liniară Es .1.1÷0.4 38 .3÷0.3 0. sunt prezentate în variaţie Tabelul 8. νs . . în metri.în funcţie de modulul edometric M. Es med. definite în reglementarea tehnică de referinţă STAS 1242/5-88.2. Metode care asimilează terenul cu un semispaţiu elastic (modelul Boussinesq) Mediul Boussinesq este un semispaţiu elastic caracterizat prin modulul de deformaţie liniară Es şi coeficientul lui Poisson νs. pnet.• modulul de deformaţie edometric M: ks ⋅ B = 2 ⋅ M (8. ν s _ med .2.coeficientul mediu de deformaţie transversală (Poisson) determinat ca medie ponderată în funcţie de valorile ν si ale diferitelor straturi de pământ din cuprinsul zonei active : ν s _ med = c) Limitele tabelul 8. în cazul terenului stratificat K − K0 [kPa] (8.14) Es _ med = m ⋅ pnet ⋅ B ⋅ 1 ⋅ 1 − ν s2_ med s ( ) unde: m.lăţimea tălpii fundaţiei dreptunghiulare sau diametrul fundaţiei circulare.

2 se recomandă în situaţiile în care lăţimea fundaţiei B depăşeşte lăţimea b a peretelui cu mai mult de 150 mm de fiecare parte.1. 9. în anumite situatii pot fi avantajoase şi fundaţiile cu descarcări pe reazeme izolate. Fundaţiile se pozitionează. se calculează cu relaţia: * ν s* * 2 1 +ν s 1 − 2 sau . Fundaţii la clădiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate redusă 9.3. Fundaţii la clădiri fără subsol Tipurile de fundaţii cele mai frecvent utilizate sunt cele prezentate în figurile 9. Prevederi generale de alcătuire Alcătuirea fundaţiilor se diferenţiază funcţie de următoarele condiţii: a) condiţiile geotehnice de pe amplasament.1.clădiri cu puţine niveluri (P+2E÷P+4E) d) clădire cu sau fără subsol.2. Fundatiile pereţilor sunt de tip continuu.3.1) se recomandă atunci când lăţimea fundaţiei B depăşeşte lăţimea b a peretelui cu cel mult 50÷150 mm de fiecare parte. 39 . 2 (8.3 şi 9. Stabilirea caracteristicilor Es* şi νs* pentru solicitări dinamice Stabilirea caracteristicilor Es* şi νs* în condiţii dinamice impune determinarea pe teren a vitezelor de propagare ale undelor primare (vp) şi ale undelor secundare (vs) utilizând metode indicate în reglementarea tehnică de referinţă C241-92.2.4.8. Es*. excentric faţă de pereţii pe care îi suportă. 9. b) zona seismică de calcul a amplasamentului: • seismicitate ridicată . se calculează cu relaţia: ⎛ vp ⎞ ⎜ ⎜v ⎟ ⎟ −2 s ⎠ ⎝ * νs = 2 ⎛ vp ⎞ 2⎜ ⎟ −2 ⎜v ⎟ ⎝ s⎠ Modulul de deformaţie liniară în condiţii dinamice.2. numai în anumite situaţii particulare. simplificat: E s* = ρv 2 E s = ρv p p * 1 −ν s unde: ρ reprezintă densitatea pământului. Fundaţiile bloc cu o treaptă (fig.clădiri parter (P) sau clădiri parter şi etaj (P+1E) • redus .2.2.1÷9.15) ( )( ) (8.3. 9. Fundaţiile cu soclu şi bloc având una sau două trepte sunt prezentate în figurile 9. Soluţia indicata în fig.zonele A÷D • seismicitate redusă . Metode de calcul bazate pe modelul Boussinesq În anexa C sunt prezentate metode pentru calculul grinzii de fundare bazate pe modelul Boussinesq.2. Coeficientul lui Poisson pentru condiţii dinamice.16) 8.2.8. de regulă. centric şi. νs*. Proiectarea fundaţiilor construcţiilor cu pereţi structurali de zidărie 9.zonele E÷F c) regimul de înaltime al construcţiei: • foarte redus . 9.

1 Fundaţie bloc cu o treaptă Fig.Fig.2 Fundaţie bloc cu două trepte 40 . 9. 9.

3 Fundaţie cu soclu şi bloc Fig.4 Fundaţie cu soclu şi bloc cu două trepte 41 . 9.Fig. 9.

8). faţa exterioară a soclului se retrage în raport cu faţa exterioară a peretelui de deasupra cu cca 50 mm.6 Fundaţie bloc sub perete exterior (pardoseala parterului deasupra cotei trotuarului) 42 .La fundaţiile pereţilor exteriori se vor avea în vedere particularităţile de alcătuire şi protecţie exemplificate în figurile 9. 9. 9. 9.7) sau pereţi având alcătuire mixtă. Fig.8. 9.5÷9.5 Fundaţie bloc sub perete exterior (pardoseala parterului la aceeaşi cotă cu trotuarul) b tencuiala hidrofuga hidroizolatie perete structural exterior placa suport a pardoselii placa trotuar dop de bitum bloc de fundatie CF B strat de separare pietris umplutura compactata Fig. Sub pereţi exteriori realizaţi din zidărie de blocuri BCA (fig. cu componenta termoizolatoare la exterior sensibilă la umezeală (fig.

Fig. 9.8 Fundaţie cu soclu şi bloc sub perete exterior cu alcătuire mixtă 43 . 9.7 Fundaţie cu soclu şi bloc sub perete exterior cu alcătuire simplă (monostrat) b componenta termoizolanta a peretelui hidroizolatie termoizolatie componenta structurala a peretelui placa suport a pardoselii termoizolatie soclu pietris placa trotuar dop de bitum bloc de fundatie B umplutura compactata Bs CF Fig.

Tabelul 9.2.presiunea ce se dezvoltă între perete şi fundaţie să nu depăşească rezistenţele de calcul ale materialelor din care sunt alcătuite peretele şi fundaţia. c) dimensiunile minime necesare pentru executarea săpăturilor conform tabelului 9.2.10%). precum şi prin ziduri transversale suficient de dese (recomandabil la maximum 6 m distanţă). b) grosimea peretelui (sau soclului) care reazemă pe fundaţie: B ≥ b+100 mm.30 h≤0. . 9. se ţine seama de efectul favorabil al deformării terenului şi a blocului de fundaţie si se admite o lăţime activă Ba = 2.rezistenţa de calcul la întindere a betonului din blocul fundaţiei. aceasta poate corespunde procentului minim de armare (pmin = 0.50 h>1.1) este îndeplinită. În cazul pereţilor de subsol din zidărie (cărămidă plină. dacă se dispune armătură.1) 44 . Dimensionarea fundaţiilor Lăţimea blocului de fundaţie B se stabileşte funcţie de: a) calculul terenului de fundare la eforturile transmise de fundaţie conform prevederilor de la capitolul 6. fundaţia poate prelua presiunile de pe deschiderea golului.11a) nu satisface din punct de vedere al presiunilor efective acceptabile la teren. Rt. pe cât posibil axaţi faţă de aceştia şi realizaţi din beton armat sau din zidărie de cărămidă.10 0.40 0.5b (Fig.25b (Fig.valoare dată în tabelul 7. În acest caz se vor respecta indicaţiile de conformare de la capitolul 10.11b). Fundaţiile supuse la solicitări excentrice (de exemplu fundaţiile zidurilor de calcan) se dimensionează astfel încât rezultanta tuturor forţelor N să se menţină în treimea mijlocie a bazei pentru ca întreaga lăţime să fie activă la transmiterea presiunilor pe teren.40 0. La determinarea înălţimii blocului şi a treptelor se va respecta valoarea minimă tgα dată în tabelul 7. piatră) fundaţiile se alcătuiesc conform detaliilor din figurile 9.70<h≤1. Se recomandă realizarea pereţilor de la subsol din beton armat.9. Fundaţii la clădiri cu subsol Pereţii subsolului se prevăd sub pereţii structurali. 9.1. (B ≥ Bs+100 mm). 9. (9.3.45 0.10.2. În acest caz fundaţia se poate realiza din beton simplu sau. Când acest lucru nu poate fi realizat iar lăţimea activă Ba = 1.70 0.12) se verifică condiţia: ⎛ Rt 2 ⎞ ⎟ L o ≤ H⎜ + ⎜p ⎟ ⎝ efectiv tgα ⎠ unde: tgα.10 Inălţimea soclului şi a treptelor blocului de fundaţie va fi de cel puţin 400 mm.9 şi 9.peretele ce sprijină pe fundaţie trebuie să fie legat de construcţie la partea superioară prin placa planşeului sau centura planşeului. În cazul fundaţiilor sub pereţi cu goluri pentru uşi (fig. 9.2. Dacă relaţia (9.40<h≤0.1 Adâncimea săpăturii h (m) Lăţimea minimă (m) 0. cu următoarele condiţii: .2.

planseu peste subsol zidarie de protectie a hidroizolatiei hidroizolatie dop de bitum placa trotuar pietris perete exterior de subsol din zidarie umplutura de pamant hidroizolatie placa suport a pardoselii B bloc de fundatie Fig.9 Fundaţie sub perete exterior de subsol 45 .În cazul în care relaţia (9. 9. Armătura se calculează şi se dispune avand ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90.1) nu este respectată fundaţia se calculează la încovoiere şi forţă tăietoare ca o grindă pe mediu elastic.

10 Fundaţie sub perete interior de subsol a b Fig. 9.12 46 .b perete interior de subsol din zidarie hidroizolatie placa suport a pardoselii pietris bloc de fundatie H B Fig. 9.11 Determinarea lăţimii active Ba la fundaţia peretelui de calcan Fig. 9.

9.9.3.2.3.3. Fundaţiile se realizează. 9. de regulă. placa se realizează de minim 80 mm grosime cu o armatură suplimentară dispusă în lungul peretelui (fig. pe placa suport a pardoselii. 9. 9. Alcătuirea fundaţiilor este prezentată în fig. de regulă. Solicitarile la nivelul terenului de fundare se determină funcţie de eforturile transmise de suprastructură considerând comportarea de ansamblu a infrastructurii (fig.13). Placa trebuie aşezată pe teren bun sau umpluturi bine compactate de cel mult 0.14 a. 9.17). b) dacă pereţii nestructurali transmit o încărcare între 4÷10 kN/m şi au cel mult 3 m lungime.). sub forma unor grinzi continue de beton armat şi se calculează după modul de calcul al grinzilor continue prezentat la capitolul 8. Soluţii de fundare la pereţi nestructurali Pereţii nestructurali reazemă. etc.40 m. Dimensionarea secţiunii de beton şi a armăturilor se defineşte în concordanţă cu prevederile din reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90. Încărcarile transmise fundaţiilor se stabilesc conform principiilor prezentate la capitolul 5. În grupările speciale de încărcări solicitările transmise infrastructurii de către suprastructură sunt stabilite în funcţie de comportarea specifică a pereţilor din zidărie sub aceste încărcări (cedare ductilă la compresiune excentrică. 9. Armăturile suplimentare longitudinale dispuse în placă sub pereţi vor avea diametrul minim φ10 mm. comportare elastică.80 m grosime.15 pentru constructiile cu subsol. Situaţiile care nu se încadrează la punctul a) sau b) se rezolvă ca fundaţii ale pereţilor structurali (fundaţii continue sau cu rezemări izolate).13 9.).4. Dacă umpluturile se pot umezi (prin pierderea apei din instalaţii etc.16). 9. Soluţiile de rezemare pot fi realizate astfel: a) dacă pereţii nestructurali transmit o încărcare de maxim 4 kN/m şi au cel mult 3 m lungime.3. 47 .3. grosimea maximă admisă a acestora se va limita la 0. 9. b pentru construcţiile fără subsol şi în fig. Fig.1. Fundaţii la clădiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate ridicată 9. placa se va realiza cu o îngroşare locală de minim 200 mm grosime (fig.

a.a.14 Fundaţii armate pentru construcţii fără subsol 48 . etrier 6/25 OB37 <Ht <H t B beton de egalizare grinda de fundatie Fig. exterior a interior mustati 4 12 PC52 b. 6 12 PC52 grinda de fundatie 10/30 PC52 10/30 PC52 < Ht 10 PC52 12 PC52 etrier 8(10)/20 PC52 a. agrafe 6/60/60 OB37 < Ht B beton de egalizare 10/20 PC52 12(14)/20 PC52 stâlpisor din b.b hidroizolatie centura min. a-a 2 6/3 asize PC52 a 12 PC52 stâlpisor din b. 9.

9.amplasament pe terenuri în pantă sau stratificaţie înclinată.15 Fundaţii armate pentru construcţii cu subsol 9.înălţimea treptelor se limitează la 0.linia de pantă a treptelor să respecte condiţia tgδ ≤ 0. .Fig.racordarea între cotele de fundare diferite să se realizeze în trepte. respectiv 0.5. Racordarea în trepte a fundaţiilor având cote de fundare diferite Racordarea în trepte a fundaţiilor este necesară în următoarele situaţii: . . . 9.18): . Se recomandă respectarea următoarelor condiţii (fig.50 m în terenuri puţin coezive.intersecţii de fundaţii având cote de fundare diferite (fundaţie perete exterior – fundaţie perete interior etc.).70 m în terenuri coezive sau compactate. 49 . .clădiri cu subsol parţial.cota superioară a blocului de fundaţie se păstrează la acelaşi nivel pe cel puţin întreaga lungime a zonei de racordare. .65.

9.17 Îngroşarea şi armarea locală a plăcii suport a pardoselii sub perete interior nestructural 50 .b perete despartitor (nestructural) pardoseala 0.00 placa suport a pardoselii parterului strat de separare pietris ~ 1.00 umplutura de pamant compactata Fig.16 Armare locală a plăcii suport a pardoselii sub perete interior nestructural Fig. 9.

în urma unei analize tehnico – economice.hidroizolatie a -a perete structural din zidarie b-b c-c fundatie a b B B fundatie B c Fig. Fundaţii la rosturi de tasare Rosturile de tasare separă atât suprastructura cât şi infrastructura a două tronsoane de clădire alăturate. definite în reglementarea tehnică de referinţă NE 0001-1996. Lăţimea rostului între fundaţii nu va fi mai mică de 40 mm. 9. 9. Fundaţii pe pământuri foarte compresibile şi pământuri sensibile la umezire În cazul în care sunt de aşteptat tasări neuniforme. pământuri argiloase de consistenţă redusă sau nisipuri afânate). după cum urmează: . structura trebuie astfel alcătuită încât construcţia să poată prelua eforturile suplimentare ce rezultă ca urmare a acestor tasări. . .pentru tasări inegale mici se pot utiliza fundaţii cu rigiditate sporită. 9.îmbunătăţirea terenului dificil de fundare şi utilizarea de soluţii de fundare pentru terenuri bune. .7.18 Racordarea în trepte a fundaţiilor având cote de fundare diferite 9.pământuri contractile (argile sau pământuri argiloase cu umflări şi contracţii mari).utilizarea de fundaţii adaptate terenurilor dificile de fundare.pentru tasări inegale mari se poate opta fie pentru realizarea unei rigidităţi sporite a 51 .6.7. Se recomandă ca. .pământuri foarte compresibile (argile. Fundaţii la clădiri amplasate pe terenuri dificile Prezentul normativ se referă la fundaţiile construcţiilor amplasate pe următoarele tipuri de terenuri dificile: .pământuri sensibile la umezire (loessuri şi pământuri loessoide) definite în reglementarea tehnică de referinţă P7/2000. să se decidă asupra soluţiei optime: .1.

9.20). Nerecomandat Recomandat Fig.fundaţiile pereţilor să formeze contururi închise (fig. 9. Fig.19). La alcătuirea planului de fundaţii se cere respectarea următoarelor condiţii: . 9.ansamblului suprastructură – infrastructură.19 .realizarea de elemente de legătură între fundaţiile pereţilor structurali (fig. fie pentru o structură flexibilă adaptabilă la deformaţii mari. 9.20 52 .

Centurile se realizează în mod curent cu o înălţime de 15÷20 cm.21 b). 9.1.. procent minim de armare 0. iar betonul trebuie să fie de clasă minim C12/15 (fig.22 Se urmăreşte dispunerea într-un singur plan a armăturilor inferioare respectiv superioare. Fig. 9. 9.21 Astfel de fundaţii se recomandă a se utiliza în cazul în care fundaţiile au o înălţime suficientă pentru a prelua eforturile datorate diferenţei de tasare (tasărilor diferenţiale). fundaţiile se prevăd cu două zone armate dispuse la partea superioară şi inferioară.21 a).1 Fundaţii pentru construcţii fără subsol La construcţiile fără subsol amplasate în zone cu seismicitate redusă.22 a şi b). 9. În cazul construcţiilor fără subsol dar cu adâncime mare de fundare se pot introduce centuri suplimentare pe înălţimea zidului (de exemplu în dreptul pardoselii parterului). În cazul în care este necesară o lăţime B a tălpii mai mare decât lăţimea elementului din beton armat se prevede un bloc din beton simplu de clasă minim C8/10 (fig. Barele longitudinale se înădesc prin petrecere pe o lungime de 45φ respectând regula armării unghiurilor intrânde (fig.lungimea fundaţiilor fără legături pe direcţie transversală nu trebuie să depăşească 6 m. devierea pe verticală fiind admisă cu respectarea unei pante de 1:4. pe unul sau două rânduri şi etrieri φ6 mm la 20÷30 cm. 9. 53 .2%. armătură longitudinală de 6÷8 bare φ12 mm÷φ16 mm.7. 9. Fig.

d) izolaţia hidrofugă orizontală a zidurilor se aşează astfel încât să nu creeze în zid rosturi de lunecare între centuri. 9. la maximum 6. atât la planşeele monolite cât şi la cele prefabricate. Fig. f) zidurile construcţiei se execută din cărămizi marca C100 şi cu mortar minim M50. e) se execută centuri de beton armat. centurile se armeză mai puternic la planşeul peste primul nivel de deasupra fundaţiilor (cu o armătură corespunzătoare celei din centura fundaţiilor). pentru preluarea eventualelor eforturi de întindere.7. prevăzându-se totodată ziduri transversale suficient de dese. c) se asigură conlucrarea centurilor din fundaţii cu zidul de deasupra prin executarea unor centuri de beton armat şi la nivelul planşeului de peste subsol. în caz că zidul de deasupra fundaţiei este de beton acesta va fi de cel puţin clasa C12/15. În cazul amplasamentelor în zone cu seismicitate ridicată se aplică prevederile de la punctul 9.1. betonul de clasă minim C12/15. în caz că poziţia acestei izolaţii nu poate fi schimbată se recomandă executarea centurii superioare sub nivelul izolaţiei orizontale. de regulă.compresiune excentrică etc. respectându-se următoarele măsuri (fig. 9. În cazul amplasamentelor în zone cu seismicitate ridicată se aplică prevederile de la punctul 9. b) fundaţiile zidurilor se prevăd cu centuri de beton armat.5 cm grosime.3. Pentru stări de eforturi care depăşesc capacităţile de rezistenţă la forţă tăietoare. pentru cazurile curente centurile pot avea lăţimea zidului şi înălţimea de 15÷20 cm cu armătura longitudinală de 6÷8 bare φ12÷16 mm. pentru ziduri până la 37.3.3.00 m. pe toată lăţimea zidurilor.23 54 . ale peretelui din beton simplu se aplică prevederile de la punctul 9. pe unul sau doua rânduri şi etrieri φ6 mm la 20÷30 cm. Fundaţii pentru construcţii cu subsol Fundaţiile construcţiilor cu subsol amplasate în zone cu seismicitate redusă se realizează.Se va sigura realizarea unei aderenţe cît mai bune a suprafeţelor de separaţie între centuri şi betonul simplu.23): a) dispoziţia zidurilor longitudinale şi transversale trebuie să alcătuiască un sistem spaţial cît mai simplu şi clar (de exemplu se vor evita zidurile în şicană). 9.2.

b) lăţimea excavaţiei pentru realizarea fundaţiilor sub zidurile exterioare se alege cu cca.locul ales pentru construcţie să fie bine curăţat şi nivelat înainte de începerea săpăturilor astfel ca să nu se permită stagnarea apelor meteorice. în scopul evitării fundării în zona cu variaţii mari de umiditate pentru pământ. acesta se aşează pe un strat de 20 cm de pământ stabilizat şi se prevede la margine cu un pinten de 20x40 cm (fig.2.0 m şi se prevede cu o pantă de 5% spre exterior. fenomen însoţit de apariţia de fisuri profunde în pereţii structurali din zidărie. de regulă.executarea construcţiei să se facă pe cât posibil într-un anotimp în care nu sunt de aşteptat variaţii mari ale umidităţii pământului şi anume primăvara sau toamna.2. apare pericolul degradării sau ruperii fundaţiilor. să se prevadă şi următoarele: a) adâncimea de fundare de cel puţin 1.9.50 m. prin rigole speciale prevăzute în acest scop. din beton C12/15 şi armate simetric cu minim 4φ12 mm din OB37.7. Fundaţii continue Pentru prevenirea degradării fundaţiilor se recomandă ca. Fig. f) apele meteorice trebuie evacuate cât mai departe de construcţie. ca presiunea efectivă transmisă la teren să fie mai mare decât presiunea de umflare. 9. măsurată de la cota trotuarului. 9. de regulă. 9.2. în afară de măsurile de la punctul 9. 5 cm grosime de nisip grăunţos curat. prin nivelarea terenului. g) trotuarul din jurul construcţiei va avea o lăţime minimă de 1.7. d) pentru preluarea eventualelor eforturi de întindere ce pot să apară în fundaţii se prevăd centuri de beton armat continue pe întreaga lungime a pereţilor.1.24).7. 9. cu o înălţime de 15÷20 cm. c) sub talpa fundaţiei se prevede un strat de cca.24 55 . 40÷50 cm mai mare decât lăţimea fundaţiei respective. ..24). La proiectarea fundaţiilor pe pământuri cu umflări şi contracţii mari se va urmări. se recomandă utilizarea burlanelor care conduc apa în condiţii mai bune. ca efect al umflării datorită umezirii şi contracţiei prin uscare.turnarea fundaţiilor să se facă imediat după terminarea săpăturilor pentru a nu se modifica umiditatea terenului de fundare. h) proiectul va cuprinde măsurile speciale ce trebuiesc luate în timpul execuţiei. centurile se realizează. astfel se recomandă ca: . executarea de rigole etc. Fundaţii pe pământuri cu umflări şi contracţii mari În cazul anumitor pământuri argiloase. . sporul de lăţime dându-se către exterior. imediat după turnarea betonului în fundaţie spaţiul rămas liber între fundaţie şi peretele săpăturii se umple cu pământ stabilizat definit în reglementarea tehnică de referinţă NE 0001-1996 (fig. e) se iau toate măsurile necesare pentru scurgerea şi îndepărtarea apei din vecinătatea clădirii.

2. În cazul obişnuit al construcţiilor fără subsol elementele de descărcare alcătuiesc şi soclul zidului. De asemenea ele se vor evita în regiunile cu seismicitate ridicată. Faţa inferioară a elementelor de descărcare se aşează la cel puţin 10 cm sub nivelul trotuarului.9. 9. Fundaţii cu descărcări pe reazeme izolate Fundaţiile cu descărcări pe reazeme izolate transmit terenului încărcările exterioare prin blocuri de fundaţie dispuse discontinuu în lungul pereţilor. la partea superioară a blocului se prevede un cuzinet de beton armat pentru repartizarea încărcărilor transmise de elementele de descărcare ale suprastructurii. Reazemele izolate se dispun obligatoriu în punctele de intersecţie ale zidurilor sau în cele în care sunt concentrate încărcări importante. În cazul pereţilor nestructurali cu încărcări foarte mici pentru o adâncime de fundare mai mare de 1.25 Poziţia în plan a blocurilor de beton simplu se va alege astfel încât centrele de greutate ale bazelor lor să coincidă pe cât posibil cu axul peretelui.2.25). Soluţia se poate dovedi mai avantajoasă decât soluţia fundaţiilor continue în cazul unor adâncimi de fundare mai mari decât cca.20m soluţia reazemelor izolate se impune faţă de cea a fundaţiilor continue.0 m. Fundaţiile cu descărcări pe reazeme izolate nu sunt indicate în cazul când sunt de aşteptat tasări inegale ale acestora. în cazul grinzilor din beton armat monolit se va turna şi un strat de beton de egalizare peste stratul de pietriş. 8 cm. Presiunea acceptabilă a terenului de fundare trebuie să fie suficient de mare pentru a face o posibilă distanţarea raţională de-a lungul zidurilor a blocurilor de fundaţie. Fundaţiile cu descărcări pe reazeme izolate sunt folosite în cazul pământurilor cu umflări şi contracţii mari pentru ca presiunea efectivă pe teren să depăşească presiunea de umflare a pământului. mai late decât zidul de deasupra cu cca. Elementele de descărcare sunt alcătuite din grinzi de beton armat care constituie suportul zidurilor şi care transmit încărcările la reazemele izolate. Fig.7. în mod obişnuit. depăşind cu cel puţin 25 cm cota trotuarului construcţiei. 9. În zonele de intersecţie în „L” sau „T” a zidurilor.grinzi de beton armat. În general. Fundaţiile cu descărcări pe reazeme izolate sunt alcătuite din: . 56 . se pot folosi diferite forme în plan (fig. În cazul reazemelor executate din zidărie din piatră sau cărămidă.2.blocuri de beton simplu. . la partea superioară a grinzilor.5 cm de fiecare parte. Reazemele izolate dispuse în lungul zidurilor au în plan o secţiune de formă dreptunghiulară. aceste reazeme se dispun în conformitate cu traveile construcţiei şi în dreptul plinurilor (spaleţilor) de zidărie. Grinzile se fac. Izolaţia hidrofugă orizontală a zidurilor se pozează. 2. Sub elementele de descărcare se prevede un strat de pietriş de cca. de regulă.

26). Grinzile sunt continue având. Solicitările mari (M. 9. 5. Q) transmise de pereţii infrastructurii pot fi preluate. Dimensionarea tălpii fundaţiilor Dimensionarea tălpii fundaţiilor se face conform prevederilor de la capitolul 6. deformaţiile plastice sunt dirijate în suprastructură iar infrastructura este proiectată să răspundă în domeniul elastic de comportare (fig. ⎝ 6 ÷8⎠ a Sectiune a-a Izolatie hidrofuga Trotuar h Beton de egalizare Pietris a L Fig.4) poate fi acceptată în unele situaţii. în general. de regulă .1.2. 10.10. Pentru uşurinţa execuţiei se va urmări.3. 12.suprastructura dezvoltă rezistenţe foarte mari datorită alcătuirii acesteia. pe cât posibil. de fundaţii dezvoltate în plan ca o reţea de fundaţii continue. ca de exemplu: . din beton armat turnat monolit.2. astfel încât soluţia de fundaţie independentă nu poate fi utilizată decât în unele cazuri particulare.10. Schema de aplicare a încărcărilor transmise de pereţii structurali infrastructurii se conformează prevederilor de la pct. în general. 9. Dirijarea articulaţiilor plastice în elementele infrastructurii (fig.3). . 10. insuficient lestaţi (forţă axială mică).Grinzile se realizează.în elementele suprastructurii trebuie limitate degradările produse de cutremure (spitale etc.intevenţiile postseism la elementele infrastructurii se pot realiza cu uşurinţă.26 10. Prin calibrarea rezistenţei elementelor sistemului structural (suprastructură şi infrastructură) se realizează dirijarea mecanismului de plastificare în cazul acţiunilor seismice intense. pe una sau două direcţii (fig. De regulă. . ⎛ 1 ⎞ Pentru asigurarea unei rigidităţi corespunzătoare se recomandă h ≥ ⎜ ⎟⋅L. 57 .1) sau de infrastructuri cu rezistenţă şi rigiditate foarte mare.2).). Principii generale de proiectare Pereţii structurali de beton armat având rigiditate şi rezistenţă mare transmit infrastructurii în grupările speciale de încărcări eforturi semnificative (momente încovoietoare şi forţe tăietoare) şi sunt. 10. planşee şi fundaţii de tip radier considerate ca o structură spaţială (fig. alcătuite din pereţi de beton armat. în general. Grinzile prefabricate se recomandă în cazul construcţiilor cu ziduri având o dispoziţie regulată în plan şi cu încărcări mici. Proiectarea fundaţiilor construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat 10. 10. ca grinzile să aibă aceeaşi înălţime. înălţimea constantă (fig. mult peste cerinţele proiectării antiseismice. Încărcări transmise infrastructurilor de pereţii structurali de beton armat Valorile eforturilor transmise de pereţii structurali de beton armat la infrastructuri se determină conform prevederilor de la cap.

1 Fundaţii pentru pereţi de beton armat.5). 10. 10. Calculul presiunilor pe teren (şi implicit dimensionarea tălpii fundaţiilor) se poate face acceptând ipoteza secţiunilor plane. În cazul infrastructurilor cu deformaţii semnificative calculul presiunilor pe teren se face pe baza unui model care permite luarea în considerare a interacţiunii dintre infrastructură şi terenul de fundare. Perete structural Perete structural a 1 b c 1 1 1 1 1 Perete de subsol Perete suprastructură Perete structural 1-1 Infrastructură hs Fundaţie d Fig.Dacă infrastructura este suficient de rigidă şi rezistentă pot fi acceptate distribuţii liniare de presiuni pe teren (fig. 58 .

infrastructură Directie actiune seismica stâlp perete structural Ta C QP I stâlp perete structura Nod rigid zona de articulaţie plastică în infrastructură Zona de nod rigid. 10. perete .3 Fundaţii cu comportare elastică: a . b . 10.fundaţie independentă. 10.4 Infrastructură cu articulaţii plastic Articulaţii plastice 59 .fundaţie zona de articulaţie plastică in infrastructuri Fig.2 Infrastructură rigidă supraterană pentru construcţii cu pereţi de beton armat Direcţia acţiunii seismice Stâlp Perete structural MP QP Np Zona comprimată a peretelui H Ns1 Qs1 Ms1 NP Qp MP Nf Ns2 Qs2 Ms2 I L a fundaţie b Mf Fig.Nucleu din pereţi de beton armat Perete de beton armat Infrastructură rigidă Fig.

6. Fundaţiile continue sub pereţi pot fi realizate ca tălpi de beton armat (fig. Armarea fundaţiilor pereţilor de beton armat se realizează. 10. ca în figura 10. Q) transmise terenului.2.7). Secţiunea transversală a fundaţiei sub pereţii de beton armat se poate alcătui ca în fig.1 Fundaţii independente sub pereţi de beton armat se pot realiza în situaţii rare datorită eforturilor mari (M. Clasa minimă de beton în fundaţie este C8/10. Fundaţii continue sub pereţii substructurilor Fundaţiile sub pereţii care compun substructura pot fi realizate ca fundaţii continue sau radier general. y B Mx G My B x B 1 2 3 4 5 pef pef Fig. ●Armătura transversală (1) rezultă din verificarea consolei tălpii la moment încovoietor în secţiunea de la marginea peretelui.4.4. 10.1 Fundaţii continue tip talpă de beton armat.6) sau cu bloc de beton simplu şi cuzinet de beton armat (fig. de principiu. 60 . În unele cazuri. 10. 11 al prezentului normativ. Condiţiile minimale privind secţiunea de beton a fundaţiei sunt următoarele: • raportul H / B are valorile minime date în tabelul 7. • H are valoarea minimă 300 mm. 10.4. Alcătuirea fundaţiilor pentru pereţii structurali de beton armat 10.4. Fundaţiile sunt conformate şi dimensionate ca şi fundaţiile sub reţeaua de pereţi ai substructurii.2. 10.10.7. Fundaţiile tip radier se conformează şi se dimensionează conform prevederilor de la cap. armăturile (1) pot rezulta şi din verificarea fundaţiei la momente de torsiune.5 Considerarea presiunilor pe teren pentru ansamblul fundaţiilor 10. • înălţimea la marginea fundaţiei (H sau H’) se stabileşte astfel încât să fie asigurată lungimea de ancoraj a armăturilor transversale de pe talpa fundaţiei (la ≥ 15 φ) . • H’ are valoarea mai mare de 250 mm.1. în care peretele este excentric pe talpa fundaţiei.

Armătura minimă (3) trebuie să corespundă armăturii de repartiţie corespunzătoare mărcii (1). 10. b. • verificarea la forţă tăietoare a peretelui substructurii. a. 10.1. armătura rezultată din această condiţie nu poate depăşi aria corespunzătoare greutăţii fundaţiei. • verificarea secţiunii de la baza peretelui la moment încovoietor determinat de presiunea pământului pe planul peretelui.4. 7.075% pentru armături PC52.10% Distanţa maximă între armături este de 250 mm iar distanţa minimă de 100 mm. în calcul se poate consideră şi efectul favorabil al forţei axiale din perete.1 şi în tabelul 7.2.10.2 Fundaţii continue cu bloc de beton simplu şi cuzinet Secţiunea transversală a fundaţiei sub pereţii de beton armat se poate alcătui ca în figura 10. • verificarea la moment încovoietor şi forţă axială a peretelui substructurii. Fig.6 Fundaţii continue sub pereţii de beton armat ai substructurilor 3 H B 2 1 Fig.10% pentru armături OB37 şi 0.7). 10. în tabelul 7. ●Armăturile longitudinale (3) rezultă din verificarea secţiunii verticale a peretelui la încovoiere. conform schemei de solicitare din figura 10. Diametrul minim al armăturilor este de 10 mm.2.Procentul minim de armare pe fiecare direcţie este 0.2. Diametrul minim al armăturilor este de 10 mm.7 Schema de armare a fundaţiei peretelui de beton armat ●Armătura de conectare cu peretele substructurii (2) poate rezulta funcţie de următoarele condiţii: • verificarea la lunecare în rosturile de turnare ale betonului (fig.7.1.8. Condiţiile minimale privind secţiunea de beton a fundaţiei sunt cele date la cap. Distanţa maximă între armături este de 250 mm. pmin= 0. 61 . distanţa minimă este de 100 mm.

1. hr ≥ 1/8 lmax • radier cu grosime variabilă (fig. Fundaţiile tip radier se utilizează. cu risc de tasări diferenţiale.prezenţa apei subterane impune realizarea unei cuve etanşe.8 Fundaţie tip bloc şi cuzinet sub pereţi de beton armat 11.2). realizată ca un planşeu întors şi care asigură o suprafaţă maximă de rezemare pe teren a construcţiei.radierul împreună cu elementele verticale structurale ale substructurii trebuie să realizeze o cutie rigidă şi rezistentă. în care elementele verticale (stâlpi sau pereţi structurali) sunt rezemate direct pe acesta: • radier cu grosime constantă (fig.1) hg/lmax=1/3÷1/6. 11.3). . Proiectarea radierelor de beton armat 11. . Radierul general se poate realiza în următoarele soluţii constructive: a) radier general tip dală groasă. se recomandă alegerea înălţimii grinzii (hg) şi a plăcii radierului (hr) conform relaţiilor: (11. .5). În cazul unor încărcări mari se pot realiza grinzi cu vute. Condiţiile privind armarea minimă a cuzinetului sunt cele date la pct. 10.11. 11. soluţia poate fi adoptată în cazul unei construcţii cu pereţi structurali din beton armat care transferă eforturi secţionale importante într-o zonă centrală a acestuia b) radier general tip planşeu ciupercă (fig.1.4. hr/lmax=(1/15÷1/20) De obicei.Fundaţiile tip bloc şi cuzinet ale pereţilor nu sunt admise în cazurile în care peretele este rezemat excentric faţă de talpa blocului de beton. Alcătuire generală şi domenii de aplicare Fundaţia tip radier general reprezintă tipul de fundaţie directă. în următoarele situaţii: . .construcţii cu înălţime mare care transmit încărcări importante la teren.2.elementele verticale (stâlpi. 62 . pereţi) sunt dispuse la distanţe mici care fac dificilă realizarea (execuţia) fundaţiilor izolate sau continue. 10.terenuri cu rezistenţă scăzută care impun suprafeţe mari ale tălpii fundaţiilor. de regulă. c) radier tip placă şi grinzi (drepte sau întoarse) dispuse pe una sau două direcţii (fig.4). 11. . d) radier tip placă cu vute (fig. grinzile au secţiune constantă. Fig.1).terenuri dificile sau neomogene. 11.

Proiectarea radierelor trebuie să ţină seama de compatibilitatea deformaţiilor terenului cu cele ale elementelor structurale. Elemente constructive şi de proiectare 11. Etanşarea cuvei se obţine prin dispunerea hidroizolaţiei la exteriorul radierului şi a pereţilor perimetrali conform figurii 11. 11. Radierul poate fi folosit şi la construcţii situate sub nivelul apei subterane (fig.2.7).2. Dacă în radier apar eforturi axiale de compresiune sau întindere ca efect al conlucrării acestuia cu substructura.7. În acest caz subsolul împreună cu radierul realizează o cuvă etanşă. Q) în secţiunile caracteristice ale radierului se obţin de regulă cu programe de calcul care permit modelarea fenomenului de interacţiune fundaţie-teren.1 Radier general tip dală groasă Beton de egalizare Perete structural hr1 hr2 -radier -beton de egalizare Fig. 11.2.e) radier casetat alcătuit din două planşee solidarizate între ele prin intermediul unor grinzi dispuse pe două direcţii (fig. 11. la dimensionarea secţiunilor de beton şi armătură la moment încovoietor şi forţă tăietoare se va considera şi efectul acestora. 11.2. 11.2 Radier cu grosime variabilă 63 . suprafaţa interioară a pereţilor structurali perimetrali se tratează pentru a asigura impermeabilitatea necesară. lmax 1 1 1-1 Radier tip dală groasă hr Fig.6).1. De asemenea. 11. Calculul eforturilor secţionale (M.

1 Capitel 1 Perete perimetral stâlp 1-1 a hr 45o stâlp 1-1 Capitel cu o pantă Capitel drept Capitel cu două pante c b Fig. 11. b .4 Radier tip placă şi grinzi pe două direcţii a . 11.radier tip placă şi grinzi întoarse.3 Radier de tip planşeu ciupercă hr 64 .radier tip placă şi grinzi drepte hr Fig.

7 65 .Fig.5 Radier tip placă cu vute Fig. 11. 11. 11.6 Radier casetat Fig.

Turnarea betonului în volume prestabilite asigură consumarea practic totală într-un anumit interval de timp a deformaţiilor din fenomenul de exotermie (degajarea de căldură din procesul chimic de hidratare a cimentului).2. Turnarea betonului se va face continuu.8. În varianta în care nu se prevăd armături înclinate. 11.11.3. în straturi orizontale de aproximativ 40cm grosime.3): M M L1− 2 = 1 − 2 (11. turnarea şi vibrarea acestuia în vederea realizării monolitismului total. De asemenea.8 c • rosturi verticale de turnare (fig.2.15% pentru fiecare faţă. Prin poziţiile rosturilor de turnare se va asigura împărţirea radierului în volume de beton pentru care pot fi asigurate condiţiile optime şi sigure pentru lucrările de preparare a betonului. În acest caz se pot prevedea local etrieri şi armătură de bordaj a golurilor. Rosturile de turnare şi măsurile care trebuie prevăzute în proiectare din punctul de vedere al rezistenţei şi tehnologiei de execuţie ( reglementarea tehnică de referinţă NE 012-99). a continuităţii. • calculul efortului de lunecare L în rost (fig. dispuse pe feţele plăcii pentru preluarea momentelor pozitive şi negative. a b Fig. Înnădirea barelor se face prin petrecere sau prin sudare pentru barele cu diametre mari (φ25. 11..8 b) Rezistenţa la lunecare în planurile rosturilor de turnare se realizează prin armătura orizontală care traversează rostul şi de rugozitatea feţelor rosturilor. 11.7bhrRt Este posibil ca în zona lifturilor. micşorându-se capacitatea betonului simplu la forţă tăietoare . transportul auto.3) Z1 Z2 Dimensionarea armăturii de conectare în rost se face în concordanţă cu prevederile din reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90. Armarea radierelor se realizează cu reţele orizontale de armătură. iar intervalul de timp între turnarea a două straturi suprapuse (pe întreaga suprafaţă a acestora) să fie mai scurt decât durata prizei celor două straturi suprapuse. Procentele minime de armare pentru placa radierului sunt 0. φ40). este necesară şi o armare pe zona centrală a plăcii pentru fenomenele de contracţie. Dimensionarea radierului se realizează în concordanţă cu prevederile din reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90. înălţimea radierului să se reducă. a) se face cu relaţia (11. Pentru realizarea acestor rosturi se foloseşte o plasă de ciur amplasată vertical la faţa întreruptă a elementului şi rigidizată pentru a rezista la împingerea betonului proaspăt.11.4.2) Q≤0. 66 . precum şi etanşeitatea contra infiltrării apelor freatice. se face verificarea la forţă tăietoare a secţiunii de beton simplu cu relaţia: (11.

λ. mărimea şi distribuţia încărcărilor.8 c). Calculul radierelor În calculul radierelor trebuie luaţi în considerare numeroşi factori între care cei mai importanţi sunt rigiditatea şi geometria radierului. Rezistenţa la lunecare în planurile rosturilor de betonare va fi realizată de armătura verticală care traversează rostul şi de rugozitatea feţelor rosturilor.9).5) L B • În cazul radierelor încărcate de forţe concentrate din stâlpi dispuşi echidistant pe ambele direcţii iar încărcările din stâlpi nu diferă cu mai mult de 20% între ele. În calcule.11. 11. se defineşte un coeficient de flexibilitate. radierul poate fi considerat ca rigid sau flexibil. 11.• rosturi orizontale de turnare (fig. 11. respectiv momentul de inerţie ale unei fâşii de radier considerată între mijloacele a două deschideri consecutive între stâlpi (fig. Se remarcă faptul că bf este egal cu distanţa dintre două axe consecutive ale stâlpilor.4) 2 E ⎝ 2h ⎠ 2h 1 − νs Radierul poate fi considerat rigid dacă este îndeplinită condiţia: 8 KG ≤ (11. după cum urmează: k b λ=4 s f (11.3. Principalele criterii de apreciere a rigidităţii relative a radierelor prin raport cu terenul de fundare sunt prezentate în continuare. Calculul urmăreşte determinarea presiunilor de contact şi a deformaţiilor precum şi a momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare.6) 4EI f unde: bf şi If se definesc ca lăţimea. • Pentru radierele generale având forma dreptunghiulară în plan (LxB) şi grosimea uniformă (h) indicele de rigiditate se determină cu expresia: 2 12 ⋅ π(1 − ν 2 ) E s ⎛ L ⎞ B ⋅ ⋅⎜ ⎟ ⋅ KG = (11. caracteristicile de deformabilitate şi de rezistenţă ale terenului.9 Împărţirea radierului în fâşii 67 . Fig. etapele de execuţie.

11.1.se determină presiunile pe talpa radierului cu relaţia: ∑ N ± N ey y ± N ex x p (1÷4) = (11.8) Figura 11.10 Forţa tăietoare totală acţionând în orice secţiune dusă prin radier este egală cu suma aritmetică a tuturor încărcărilor şi presiunilor de contact la stânga secţiunii considerate.3. se defineşte rigiditatea relativă. 11. Metode simplificate pentru calculul radierelor rigide 11. 68 . atunci radierul poate fi considerat flexibil.se examinează radierul ca un întreg pe fiecare dintre cele două direcţii paralele cu axele x şi y.3. care permite evidenţierea conlucrării dintre structură. • În cazul în care structura de rezistenţă a construcţiei este realizată din cadre (stâlpi şi grinzi) şi din pereţi portanţi (diafragme) iar fundaţia este un radier general. (11. radier şi terenul de fundare: E' I C KR = (11.10) Etapele de calcul sunt următoarele: .9) ∑ I ∑ I A x y .1. Metoda reducerii încărcărilor în centrul de greutate al radierului (fig.7) E s B3 unde: E ' I C reprezintă rigiditatea construcţiei şi a radierului.Dacă bf este mai mare decât 1.1.75/λ. Această valoare se calculează cu ajutorul relaţiei: t h3 E' I C = E' I F + ∑ E' I ca + E' d d 12 unde: E ' I F este rigiditatea radierului ∑ E' I ca este rigiditatea cadrelor td şi hd sunt grosimea şi respectiv înălţimea diafragmelor Dacă valoarea KR este mai mare de 0.se determină centrul de greutate al suprafeţei radierului . KR.5 atunci radierul poate fi considerat rigid.

11.9) Atunci când încărcările din stâlpi şi distanţele dintre stâlpi nu diferă între ele cu mai mult de 20%. Metoda împărţirii radierului în fâşii de calcul (fig. în consecinţă.1. Se impune.Momentul încovoietor total acţionând în aceeaşi secţiune este egal cu suma momentelor aceloraşi încărcări şi presiuni faţă de secţiunea considerată. Metoda nu permite determinarea distribuţiei forţei tăietoare totale şi momentului încovoietor total în lungul secţiunii.3. radierul poate fi împărţit în fâşii de calcul independente.11 Ecuaţia suprafeţei mediane deformate a plăcii radier este: ∂4z ∂4z ∂ 4 z q ( x . Calculul radierelor pe mediu Winkler În anexa D sunt prezentate unele metode de calcul pentru radierele rezemate pe un mediu discret alcătuit din resoarte independente de tip Winkler. 11. y) − p( x . 11. 11. Fiecare fâşie de calcul este încărcată de forţele corespunzătoare stâlpilor ce reazemă pe fâşia respectivă. y) 2 + ⋅ + = D ∂x 4 ∂x 2 ⋅ ∂y 2 ∂y 4 unde: D este rigiditatea cilindrică a plăcii de grosime h: (11. Deşi poziţia rezultantei încărcărilor din stâlpi nu coincide cu poziţia centrului de greutate al rezultantei presiunilor de contact. Se determină diagrama presiunilor de contact. 11. admiţându-se o lege de variaţie liniară de tip Navier. introducerea unor simplificări. Fig.11).3.2. Calculul radierelor pe mediu Boussinesq Se porneşte de la ecuaţia diferenţială de ordinul 4 a plăcii supuse la încovoiere (fig.3. 11.2. valorile obţinute ale momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare în secţiunile semnificative pot fi folosite pentru armarea radierului.10) 69 .3.

Rezistenţa infrastructurii este calibrată cu solicitările transmise de suprastructura plastifiată.2. în grupările speciale de încărcări. rotirea ansamblului construcţiei pe teren.1. aria activă (Aa) minimă este 0.3. prezentate în continuare. mecanismele de disipare a energiei induse de cutremur bazate pe dezvoltarea de articulaţii plastice în elementele infrastructurii nu elimină în totalitate plastificarea suprastructurii.). 12. prin calibrarea capacităţilor de rezistenţă.1. deci vor fi adoptate doar dacă conduc la comportări structurale avantajoase verificabile. sunt tratate în capitolele 4÷11. silozuri etc. rotirea fundaţiei pe teren se determină considerând caracteristicile terenului de fundare corespunzătoare acţiunilor statice.construcţiile rezemate pe fundaţii izolate (structuri în cadre etc. De regulă.presiuni pe toată suprafaţa tălpii fundaţiei (fundaţie fără desprinderi de pe teren).) vor avea pentru fiecare fundaţie aria activă minimă 0.11) 11. deformaţiile plastice se dezvoltă şi în substructură. se va limita la 0. . la construcţiile proiectate să dezvolte deformaţii plastice în cazul acţiunilor seismice exclusiv în suprastructură. fără degradare de rezistenţă etc.1.E ⋅ h3 12 ⋅ (1 − ν 2 ) Rezolvarea ecuaţiei (11.la construcţii la care distribuţia de presiune pe teren pentru ansamblul fundaţiilor este cvasiliniară (construcţii cu subsol rigid. D= (11. Calculul radierelor pe mediu Winkler .005 radiani. Clasificarea infrastructurilor după modul de solicitare a terenului de fundare În grupările fundamentale de încărcări toată suprafaţa fundaţiilor trebuie să fie în contact cu terenul de fundare (arie activă 100%). infrastructura nu se conformează cerinţelor specifice menite să îi asigure o comportare ductilă. Prevederile privind fundaţiile. castele de apă. Fundaţiile.50.1. Infrastructuri 12. consideră efectele determinate de conlucrarea acestora în ansamblul infrastructurii.compresiuni pe o porţiune limitată a tălpii fundaţiei. Distribuţia de presiuni pe terenul de fundare în cazul grupărilor speciale de încărcări care cuprind şi acţiuni seismice pot fi: .Boussinesq În anexa E este prezentată metoda hibridă de calcul pentru radierele rigide rezemate pe un teren de fundare modelat printr-un mediu compus Winkler – Boussinesq. 12.). În acest caz. • Infrastructuri ductile la construcţiile în care. . considerate ca elemente care transmit eforturile la terenul de fundare.11) se bazează pe Metoda elementelor finite. adică rezistenţa la acţiuni verticale să fie micşorată ca urmare a deformaţiei plastice dezvoltate în infrastructura ductilă. 12. presiunile pe teren să fie cât mai uniforme. turnuri cu o singură fundaţie. Clasificarea infrastructurilor după modul de comportare la acţiuni seismice • Infrastructuri cu comportare elastică. În cazul încărcărilor gravitaţionale nu se admite ca terenul de fundare. fundaţiile şi elementele substructurii să fie degradate. Prevederi generale Infrastructura cuprinde elementele substructurii şi fundaţiile.4.80 din suprafaţa fundaţiei. Aria activă a tălpii fundaţiei trebuie să respecte următoarele limite în cazul grupărilor speciale de încărcări: . când fundaţia se desprinde parţial de pe teren. 70 . Zonele potenţial plastice ale infrastructurii se proiectează astfel încât să prezinte o comportare favorabilă în domeniul postelastic (deformaţii limită mai mari.

în grupările speciale de încărcări.1. se consideră ca în figura 12. precizate în proiect.1) nu este realizată. de teren de fundare.dacă înălţimea secţiunii transversale a elementului vertical (h) respectă condiţia (12. solicitările infrastructurii în fazele intermediare să fie inferioare solicitărilor rezultate din calculul ansamblului construcţiei.5 ⋅ h p (12.1. 12. Calculul eforturilor în elementele infrastructurii Eforturile în elementele infrastructurii construcţiilor se determină pentru încărcările precizate la punctul 12.b.1 Încărcări transmise infrastructurii 12. Acţiunile transmise de suprastructură la elementele infrastructurii pot fi considerate pentru calculul static astfel: . determină şi alte situaţii de încărcare semnificative.12.3).12.dacă condiţia (12. eforturile transmise infrastructurii se pot considera aplicate punctual.1). Schematizarea încărcărilor pentru calculul infrastructurii Încărcările transmise infrastructurilor se stabilesc conform prevederilor de la pct.2). Fig. infrastructură şi terenul de fundare. . Calculul eforturilor implică utilizarea de programe de calcul 71 . în centrul de greutate al secţiunii elementului vertical (fig. Se recomandă ca prin măsuri adecvate de etapizare a execuţiei etc.2. Eforturile din fazele intermediare de execuţie ale construcţiei vor fi considerate la proiectarea infrastructurilor (fig. acestea vor fi luate în considerare la proiectarea elementelor structurale (fig. 5.1.2.2 Solicitări ale elementeleor infrastructurii în faze intermediare de execuţie ale construcţiei Dacă condiţiile de exploatare ale construcţiei.3. Schematizarea pentru calcul a infrastructurii Modelarea infrastructurilor pentru calculul eforturilor se va adapta caracteristicilor sistemului structural al construcţiei precum şi influenţelor determinate de proprietăţile mecanice ale terenului de fundare. acţiunile transmise de elementul vertical. 12. tasări diferenţiale etc.a): h ≤ 0.1) unde: hp este înălţimea secţiunii transversale a peretelui substructurii.3. 12. înălţimea secţiunii transversale în zona de rezemare a elementului vertical. 12. în grupările fundamentale de încărcări se admit simplificări ale schemei de încărcare a infrastructurii. Schematizarea pentru un calcul riguros implică considerarea ansamblului suprastructură. Fisuri în radier Fisuri Tasări diferenţiale Tasări diferenţiale Fig.12.

specializate în care structura este ”fidel” modelată iar terenul de fundare este considerat ca un mediu continuu. 12.3. • goluri mari la care diagrama de momente încovoietoare se anulează pe lăţimea golului (fig. Piloţi/pereţi mulaţi pt. la care diagrama de momente încovoietoare nu se anulează pe lăţimea golului (fig. 12.3.infrastructurile alcătuite din pereţi de beton armat.infrastructurile alcătuite din grinzi de fundare şi fundaţii izolate pot fi modelate în calcul ca un sistem de bare cu reazeme elastice (incastrări parţiale). Schematizarea terenului de fundare pentru calcul infrastructurilor Dacă în calculul eforturilor infrastructura poate fi considerată ca un sistem de grinzi de fundare sunt admise modelările date la capitolul 8.a).4. eforturile în elementele infrastructurii se determină prin integrarea eforturilor în elementele finite.3 Solicitări ale elementelor infrastructurii datorită încărcării excentrice a fundaţiilor Sunt recomandate următoarele modelări simplificate ale infrastructurii pentru calcul: .4.3. terenul de fundare se poate modela ca un mediu elastic tip Winkler. 72 . • goluri mici care reduc secţiunea de forfecare cu mai puţin de 25% din aria totală de forfecare (fig. zonele cu goluri se pot considera în calculul static astfel: • goluri mari care reduc secţiunea transversală de forfecare cu mai mult de 1/4 din aria de forfecare totală. Schematizarea pentru calcul a pereţilor cu goluri ai infrastructurilor La pereţii infrastructurilor care se pot modela ca un sistem de grinzi pe mediu elastic. planşeu peste subsol şi fundaţii continue sub pereţi se pot modela ca un sistem de grinzi de fundare rezemate pe mediu elastic tip Winkler. infrastructura se caracterizează prin rigiditate şi rezistenţă apreciabile la momente de torsiune în secţiuni verticale. calculul fiind abordabil cu programe specializate. .5).infrastructurile alcătuite din pereţi de beton armat. . b). 12. 12. 12. 12. planşeu/planşee şi fundaţii tip radier general se modelează în ansamblu prin metoda elementelor finite.2. sprijinirea săpăturii 1 CG – centrul de greutate CR – centrul de rezistenţă Subsol CG 1 CR CG CR F1 F2 Tasări diferenţiale determinate de solicitarea excentrică Fig.

12.7hrc a) Goluri mari cazul în care diagrama de momente încovoietoare nu se anulează pe deschiderea golului 1 2 1 1-1 I1.A1 1 2-2 I3.25hp hg ≤ 0.Aw1.A2 2 I2.25hp 1 b) Goluri mari cazul în care diagrama de momente încovoietoare se anulează pe deschiderea golului Fig.Aw1.Aw3. 12.4 1 Lo ≤ 0.A1 Lo+0.Aw1.A1 I2. Dimensionarea elementelor infrastructurii Elementele de beton armat ale infrastructurilor se dimensionează în concordanţă cu prevederile generale din reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90.5 hg 1-1 I1.Aw2.5 Goluri mici în pereţii infrastructurilor 73 .Aw1.A1 Aw1 2-2 Aw2 I2.Aw1.35hp I1.25hp hp ≥2.A1 Lo+0.A2+I3. 1 Zona comprimată 2 1 hrc Lo 1-1 hrc I1.A1 I2.Aw1.Aw2.A1 Fig.12.A3 I1.A3 hp Lo≥0.4.A1 1 I1.Aw1.A2 I1.A2 1 2 1 I1.Aw1.Aw2.Aw2.Aw3.

Secţiunea de beton a pereţilor se verifică ca în secţiunile curente. Verificarea planşeelor Planşeele care conlucrează în ansamblul infrastructurilor sunt solicitate cu sarcini semnificative în planul lor (comportare specifică de diafragmă orizontală) şi cu încărcări normale pe plan (comportare de planşeu).3. T etc. pot realiza rezemări indirecte care impun şi verificări ale armăturilor de suspendare.4. Verificarea pereţilor Verificarea pereţilor va considera solicitările determinate de participarea la preluarea eforturilor infrastructurii şi a incărcărilor aplicate direct acestora (împingerea pământului.). Aria de armătură de suspendare Aas este: F A as = (12.7).3.12. de regulă fără elemente verticale încărcate axial. Armăturile de centură se dimensionează considerând valoarea maximă a forţei tăietoare din pereţii structuali (fig.diagrama de momente încovoietoare se anulează la distanţe mai mici decât înălţimea secţiunii.1. Armătura de suspendare se ancorează în zona de dezvoltare a diagonalelor comprimate din beton. Ra .1. presiunea apelor subterane etc.12. 12. . 12. Perete structural Planşeu Aa=Q/Ra Q Perete subsol Fisură de cedare la forţă tăietoare Fig.rezistenţa de calcul a armăturii de suspendare.6).12. 12. Verificarea secţiunilor de beton şi de armătură este definită în reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90. Verificările specifice grinzilor pereţi se vor aplica în situaţiile în care comportarea pereţilor infrastructurilor este asimilabilă acestora: .eforturile unitare verticale (σz) sunt semnificative pentru solicitarea peretelui.5). Diafragmele orizontale se verifică şi la eforturile locale în zonele de intersecţie cu elementele structurale verticale (pct.. Dimensionarea secţiunilor de beton şi de armătură este definită în reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90. 74 .2.forţa tăietoare transmisă între pereţi cu planuri mediane intersectate. Verificarea pereţilor în zonele de discontinuitate 12.2) Ra unde: F . În calcul se va considera efectul combinat al solicitărilor specifice planşeelor şi diafragmelor orizontale.6 12. Reacţiunea maximă transmisă prin intersecţia de pereţi determină armătura de suspendare necesară (fig.4.4. Intersecţii de pereţi structurali ai infrastructurii cu rezemări indirecte Intersecţiile de pereţi cu formă în plan L. În calcul se va considera efectul combinat al solicitărilor specifice.4.

distribuite în pereţi.3. Planşeu Perete M x Rosturi de turnare (secţiuni de lunecare) Rc M AaiRa M AaiRa M x Rc Fundaţie Fig.3.3) 2⋅Rt Armătura verticală de bordaj a golurilor mari (fig.8). Alcătuirea secţiunilor compuse din pereţi.Armături de suspendare Diagonale comprimate în pereţii de beton Diagonale comprimate Armături de suspendare Pereţi de beton armat Pereţi de beton armat Fig. Forţa de lunecare unitară se poate aproxima ca fiind constantă între secţiunea de moment încovoietor maxim şi secţiunea de moment nul sau secţiunile de aplicare a forţelor concentrate semnificative. plăci şi fundaţii impune calculul la încovoiere cu metoda generalizată.7 Rezemări indirecte .4) 0.dispunerea armăturilor de suspendare 12. 12.8 Distribuţii de efoturi unitare considerate în verificarea la lunecare a secţiunilor prefisurate (rosturi orizontale de turnare) 12.4. 12. Armăturile se vor ancora conform regulilor specifice nodurilor.3. fundaţii) la încovoiere cu forţă tăietoare (fig.secţiune prefisurată. 75 .2. Pentru verificarea secţiunilor cu goluri la forţă tăietoare. Forţa de lunecare rezultă din verificarea ansamblului infrastructurii (pereţi. 12. cu armături cuprinse în centuri. Pereţi cu goluri Golurile în pereţi se recomandă să aibe colţurile rotunjite sau teşite. secţiunea de beton trebuie să asigure respectarea condiţiei: Q A w ≥ max (12. planşee. Armarea peretelui în zona cu goluri la moment încovoietor se face având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90.) se vor verifica secţiunile de beton şi armături ale pereţilor şi planşeelor.4. Golurile de mici dimensiuni se recomandă să fie de formă circulară şi cofrate cu ţeavă de oţel. avand ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90.8 ⋅ R a În secţiunea curentă armătura verticală se dimensionează ca etrieri. aplicabilă prin utilizarea de programe specializate. Dacă planşeele transmit momente încovoietoare semnificative la pereţi (reazeme marginale etc. planşee şi fundaţii şi schema de armare. Intersecţii de pereţi şi planşee la infrastructuri (secţiuni prefisurate) Verificarea intersecţiilor dintre pereţi şi planşee la forţă tăietoare consideră forţa de lunecare maximă transmisă prin rostul de turnare .9) se dimensionează cu relaţia: Q A av = (12.12.

5. forţă tăietoare. e) existenţa unor elemente verticale rigide (pereţi ai infrastructurii) care să poată prelua reacţiunile planşeelor şi să le transmită terenului de fundare (fundaţii suficient lestate etc. Verificarea secţiunilor de beton şi armătură se face conform prevederilor din reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90.armătura transversală verticală 0. care transmit forţele orizontale.11) se realizează dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) conectarea dintre elementul vertical şi planşeul superior poate asigura transmiterea forţei de legătură (lunecare). Transmiterea eforturilor la infrastructură prin intermediul planşeelor . Verificarea fundaţiilor Verificarea fundaţiilor va considera eforturile secţionale (moment încovoietor. Prevederi generale Transmiterea eforturilor (M.“efectul de menghină” 12.4. cu deplasări neglijabile în plan orizontal (fig. 12.armătura longitudinală concentrată la marginea secţiunii (sus/jos) 0.15% . d) preluarea forţei orizontale de către planşeul inferior sau de către fundaţia elementului vertical. Fixarea elementelor verticale prin efectul de menghină (fig. În aceste situaţii verificarea la lunecare a secţiunilor de 76 .).5. de regulă.9 Armătura verticală de bordaj a golurilor mari 12.20% . Stâlpii de beton armat la care se realizează efectul de menghină sunt. c) rezistenţa la forţă tăietoare a elementului vertical pe porţiunea dintre elementele care realizează efectul de menghină.20%.4.6 ⋅ A av (orizontală Aao).5) Procentele minime de armătură sunt: .armătura longitudinală distribuită pe înălţimea secţiunii 0. (12. conectaţi cu planşeul superior prin riglele de cadru. 1 1 1 Fig.Armătura longitudinală va respecta minimum: A ao ≥ 0. distribuită pe înălţimea secţiunii peretelui. 12. Q) la infrastructură se realizează prin efect de menghină dacă elementele verticale ale suprastructurii. rigide şi rezistente. moment de torsiune şi forţă axială) determinate de participarea acestora la infrastructură şi de transmitere a încărcărilor la terenul de fundare.10a şi b).1. 12. b) planşeul superior poate prelua forţa transmisă prin efectul de încastrare – condiţia de rezistenţă la forţă tăietoare şi moment încovoietor a diafragmei orizontale superioare. intersectează cel puţin două planşee ale infrastructurii. 12.

12. 12. Fig. PERETE STRUCTURAL PLANŞEE S1 PERETE STRUCTURAL a).10 Fig.conectare precum şi a eforturilor în diafragma superioară realizată de planşeul superior nu este semnificativă. PLANŞEU Subsol RADIER S2 RADIER b).11 77 .

Verificarea secţiunilor de conectare la lunecare Efortul tangenţial mediu τmed pe suprafaţa de lunecare se limitează la: L τ med = s ≤ 2 ⋅ R t (12.5. 12.2. 12. sub planşeul superior este dependentă de gradul de încastrare asigurat de fundaţie (fig.forţa tăietoare în elementul vertical al suprastructurii.12) Valoarea de calcul a forţei de lunecare (forţa transmisă planşeului superior Ls) este: L s = Q as + Q inf . dimensionare şi verificare 12. valoarea de calcul se determină acoperitor: 1. dacă suprafaţa de contact perete .2.12.6).1. 12.2. Qinf .7) Hs Valoarea forţei tăietoare care se dezvoltă în elementul vertical.forţa tăietoare care se dezvoltă în elementul vertical sub planşeu. (12.2.planşeu este insuficientă se poate realiza o centură (fig. în interacţiune cu restul pereţilor substructurii.12 a) şi de schema de rezemare asigurată de planşeele subsolurilor (fig. asociată mecanismului de plastificare la acţiuni seismice.8) A wf unde: Ls . Rt . 12.12 b şi c).6) unde: Qas. Awf . Transmiterea forţei de lunecare la planşeul superior (fig.12 12.5. Elemente de calcul.11 şi fig. 12.suprafaţa secţiunii de forfecare (lunecare) dintre elementul vertical şi planşeu (placă). 12.rezistenţa de calcul la întindere a betonului.5M cap Q inf = (12. a) PLANSEU Qas Qinf RADIER Minf Ls Mcap Hs PLANSEE PERETE STRUCTURAL M Q b) S1 S2 RADIER M PLANSEE PERETE STRUCTURAL Q c) S1 S2 RADIER Fig.5. secţiunea de beton şi armătură longitudinală a centurii se verifică la efortul axial determinat de forţa transmisă planşeului. 78 .13b).forţa de lunecare calculată cu (12.

Armătura în zona de conectare Armătura de conectare din planşeu dispusă perpendicular pe planul de lunecare.2.3.10). perete) pe înălţimea infrastructurii se face având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90. atunci fundaţia se fixează în plan orizontal prin legături cu diafragme orizontale sau grinzi (“centuri”) de fundare. 12.9) 0.5. Forţa tăietoare din elementul vertical (perete. este cel puţin: Ls A a . stâlp) se consideră cu valoarea dată de relaţia 12.2. În cazul fundaţiilor independente. reţele de grinzi sau radier) sau de o diafragmă orizontală (planşeu intermediar de subsol).13 12.13).8 ⋅ R a Armătura se dispune pe lungimea de transmitere corespunzătoare secţiunilor de lunecare (fig. 12. dacă forţa orizontală (Qinf) verifică condiţia (12.Verificarea la lunecare va lua în considerare efectele determinate de prezenţa golurilor din planşee. Blocarea deplasărilor şi preluarea reacţiunilor de la partea inferioară se poate asigura de către fundaţii (independente.10) 12. tot = (12. Efortul tangenţial mediu este limitat la valoarea: Q inf ≤ 4⋅Rt (12. lt2 Fig. Subsol ≥lt/2 Perete structural Awf1/2 Subsol Awf2/2 lt1 lt b). min Q inf ≥ 0.11 şi se consideră la determinarea reacţiunii aplicate fundaţiei sau diafragmei orizontale de la partea inferioară.5. calculată în concordanţă cu reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90. Perete structural a). Verificarea elementului vertical (stâlp. prin reducerea corespunzătoare a secţiunilor de forfecare în zona de conectare şi în verificarea planşeelor ca diafragme orizontale.5. 12.2.3 ⋅ N fundatie (12.4. Rezemarea elementului vertical la partea inferioară.5.11) A bp 79 .

vibropenetrare Instrucţiuni tehnice pentru elemente de fundaţii din beton cu adaos de cenuşă de centrale termoelectrice situate în terenuri cu agresivităţi naturale şi industriale Metodologia de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la solicitări seismice Cod de proiectare şi execuţie pentru construcţiile fundate pe pământuri cu umflări şi contracţii mari Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton. beton armat şi beton precomprimat 80 . executare şi exploatare) Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe social-culturale. penetrare statică. Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton.Clasificarea şi gruparea acţiunilor Acţiuni in construcţii. Reglementări tehnice de referinţă C159/89 C215-88 C241-92 NE 001-96 NE 012-99 P7-2000 P100-92 STAS 438/1-89 STAS 438/2-91 STAS 1030-85 STAS 1242/5-88 STAS 2917-79 STAS 3300/1-85 STAS 3300/2-85 STAS 6054-77 STAS 8942/1-89 STAS 8942/3-90 STAS 10101/0-75 STAS 10101/0A-77 STAS 10107/0-90 Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrării cu con.Principii generale de calcul Teren de fundare. Condiţii tehnice generale de calitate Sârma rotundă profilată Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale Construcţii civile şi industriale. Zonarea teritoriului RSR Teren de fundare. Determinarea modului de deformaţie liniară prin încercarea pe teren cu placa Acţiuni in construcţii. Prescripţii de alcătuire Teren de fundare. Determinarea compresibilităţii şi consolidării pământurilor prin încercarea în edometru Teren de fundare. Cercetarea terenului prin penetrare dinamică în foraj Lucrări de zidărie din piatră naturală.13.Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe Teren de fundare. beton armat şi beton precomprimat Normativ privind fundarea construcţiilor pe pământuri sensibile la umezire (proiectare. Adâncimi maxime de îngheţ. penetrare dinamică. Clasificare şi condiţii tehnice Teren de fundare. agrozootehnice şi industriale Oţelul beton laminat la cald.

6 000 350 . kPa 750 350. valorile pconv se aleg ţinând seama de compactitatea şi starea de degradare a rocii stâncoase sau semistâncoase.5 şi maxime corespunzătoare lui Ic = 1. Presiunile convenţionale pconv se determină luând în considerare valorile de bază pconv din tabelele A.. Pentru alte lăţimi ale tălpii sau alte adâncimi de fundare presiunea convenţională se calculează cu relaţia: pconv = pconv + CB + CD [kPa] (A.corecţia de lăţime.0 m şi adâncimea de fundare faţă de nivelul terenului sistematizat Df = 2. interpolând între valorile minime pentru Ic = 0.. 1 100 600 . b) În intervalul indicat. CD . în kilopascali.0 m...1 pconv . 2. CB ..1 ÷ A.1) unde: pconv -valoarea de bază a presiunii convenţionale pe teren. stabilirea gradului de îndesare se poate face pe baza penetrării dinamice în foraj sau a penetrării statice.În intervalul indicat. valorile se aleg ţinând seama de consistenţa pământului argilos aflat în interspaţii... în kilopascali. Tabelul A. care se corectează conform prevederilor de la pct.500b) 600 500 350 250 300 200 150 Pământuri necoezive 700 600 500 350 350 250 200 a) În cazul în care nu este posibilă prelevarea de probe netulburate. Denumirea terenului de fundare Blocuri şi bolovănişuri cu interspaţiile umplute cu nisip şi pietriş Blocuri cu interspaţiile umplute cu pământuri argiloase Pietrişuri curate (din fragmente de roci cristaline) Pietrişuri cu nisip Pietrişuri din fragmente de roci sedimentare Pietrişuri cu nisip argilos Nisip mare Nisip mijlociu uscat sau umed Nisip fin foarte umed sau saturat uscat Nisip fin prăfos umed foarte umed sau saturat Tabelul A.corecţia de adâncime. A-1 . kPa Denumirea terenului de fundare Roci stâncoase Roci semiMarne.1. 850 Observaţie . 2.4. conform tabelelor A. PRESIUNI CONVENŢIONALE 1. Valorile de bază din tabelele A. Ele nu variază cu adâncimea de fundare şi dimensiunile în plan ale fundaţiilor..4 corespund presiunilor convenţionale pentru fundaţii având lăţimea tălpii B = 1. argile şistoase şi nisipuri cimentate 1 000 ..1 ÷ A...4..ANEXA A A. marne argiloase şi argile marnoase compacte stâncoase Şisturi argiloase..600b) 600 550 350 350... Pentru pământurile sensibile la umezire stabilirea valorilor presiunii convenţionale se face pe baza prescripţiilor speciale.2 Îndesatea) Îndesare mediea) pconv .1 ÷ A. în kilopascali.

dar activităţi sistematice având o vechime de de depunere de depunere de minimum pământuri şi reziduri doi ani mineraliere 250 250 180 200 200 150 180 180 120 150 150 100 a) Umpluturi cu conţinut de materii organice mai mic de 5%. argilă grasă ( ) 0.8 valorile presiunii convenţionale se determină prin interpolare liniară. cu excepţia nisipurilor prăfoase.4 pconv pentru pământuri necoezive.pentru pământuri necoezive (cu excepţia nisipurilor prăfoase).5 0.05 B lăţimea fundaţiei. argilă prăfoasă. 2. stabilirea consistenţei se poate face pe baza penetrării dinamice în foraj sau a penetrării statice. K1 = 0.6 0. b) La pământuri coezive având valori intermediare ale indicelui porilor e şi indicelui de consistenţă Ic. praf nisipos argilos. praf nisipos.5 ≥ 0. kPa Umpluturi din pământuri omogene realizate şi compactate în mod organizat (perne. b) Pentru valori 0.5 Ic = 1 pconv .1 Corecţia de lăţime •Pentru B ≤ 5m corecţia de lăţime se determină cu relaţia: CB = pconv K1 (B − 1) [kPa] unde: K1 coeficient . se admite interpolarea liniară a valorii presiunii convenţionale de calcul după Ic şi e succesiv. argilă nisipoasă. praf argilos.8 pconv .5 ≥ 0.10 .1 a) În cazul în care nu este posibilă prelevarea de probe netulburate. •Pentru B > 5m corecţia de lăţime este: CB = 0.Denumirea terenului de fundare Cu plasticitate redusă Ip ≤10% : nisip argilos.2 pconv pentru nisipuri prăfoase şi pământuri coezive.8 ≤ 0.8 1. K1 = 0. (A. kPa 0. Denumirea terenului de fundare Tabelul A.5 0.4 Pământuri nisipoase Nisipuri prăfoase.7 1. în metri. argilă prăfoasă-nisipoasă.7 300 275 300 275 200 550 450 300 225 350 300 350 300 250 650 525 350 300 Cu plasticitatea mijlocie 10% < Ip ≤ 20% : Pământuri coezive nisip argilos. praf ( ) Tabelul A.pentru nisipuri prăfoase şi pământuri coezive.2) A-2 .5 < Sr < 0.3 Indicele porilorb) Consistenţaa) b) e Ic = 0. b) Sr ≤ 0. nisipurilor prăfoase) cenuşi etc. argilă. şi zguri (cu excepţia pământuri coezive. argilă prăfoasă Cu plasticitate mare şi foarte mare (Ip > 20%): argilă nisipoasă.0 0. ramblee) compactate controlat Depozite omogene a) rezultate în urma unor Umpluturi necompactate. CB = 0.5 0.

2. smax tasare absolută maximă.0007 tasare medie. DEPLASĂRI SAU DEFORMAŢII ADMISE. în kilonewtoni pe metru cub. în kilonewtoni pe metru cub.002 0. în metri K2 coeficient conform tabelului B. f încovoiere relativă. sm A-3 . γ greutatea volumică de calcul a straturilor situate deasupra tălpii fundaţiei (calculată ca medie ponderată cu grosimea straturilor). cu excepţia nisipurilor prăfoase Nisipuri prăfoase şi pământuri coezive cu plasticitate redusă şi mijlocie Pământuri coezive cu plasticitate mare şi foarte mare Tabelul A. smax tasare absolută maximă.5 K2 2.4) Denumirea pământurilor Pământuri necoezive.5 2. sm 0.5 2. (A.5 γ greutatea volumică de calcul a straturilor situate deasupra nivelului tălpii fundaţiei (calculată ca medie ponderată cu grosimea straturilor).2 Corecţia de adâncime se determină cu relaţiile: D −2 [kPa] • pentru Df < 2m: CD = pconv ⋅ f 4 • pentru Df > 2m: CD = K 2 γ (Df − 2) [kPa] unde: Df adâncimea de fundare.3) (A. la interiorul zidului de subsol. VALORI ORIENTATIVE Deplasări sau deformaţii orientative admise Deformaţii Deplasări (tasări) Valoare Valoare Tipul deformaţiei Tipul deplasării admisă.001 0. fără 3 armare c) zidărie din blocuri sau cărămidă armată sau cu centuri armate încovoiere relativă. smax 80 120 80 120 150 Tipul construcţiei Construcţii civile şi industriale cu structura de rezistenţă în cadre: a) Cadre din beton armat fără umplutură de zidărie sau panouri b) Cadre metalice fără umplutură de zidărie 1 sau panouri c) Cadre din beton armat cu umplutură de zidărie d) Cadre metalice cu umplutură de zidărie sau panouri Construcţii în structura cărora nu apar 2 eforturi suplimentare datorită tasărilor neuniforme Construcţii multietajate cu ziduri portante din: a) panouri mari b) zidărie din blocuri sau cărămidă. f 0. admisă mm tasare relativă tasare relativă tasare relativă tasare relativă tasare relativă 0.3 La construcţiile cu subsol se adoptă corecţia de adâncime corespunzătoare celei mai mici dintre valorile Df şi D'f . smax tasare absolută maximă.2. unde Df este adâncimea de fundare măsurată de la cota terenului sistematizat la exteriorul zidului de subsol: q D'f = γ unde: q supraîncărcarea permanentă aplicată la nivelul tălpii fundaţiei în partea interioară a zidului de subsol. sm 100 100 150 0.002 0. A. smax tasare absolută maximă.0012 tasare medie.006 tasare absolută maximă.0 1.001 tasare medie. în kilopascali.004 0. f încovoiere relativă.

-continuareTipul construcţiei Deplasări sau deformaţii orientative admise Deformaţii Deplasări (tasări) Valoare Valoare Tipul deformaţiei Tipul deplasării admisă, admisă mm înclinare transversală 0,005 tgθ tr înclinare longitudinală sau transversală tgθ 0,003 tasare medie, sm

d) independent de materialul zidurilor Construcţii înalte, rigide a) Silozuri din beton armat: - turnul elevatoarelor şi grupurile de celule sunt turnate monolit şi reazemă pe acelaşi radier continuu - turnul elevatoarelor şi grupurile de celule 4 sunt din beton armat prefabricat şi reazemă pe acelaşi radier continuu

400

înclinare longitudinală sau transversală tgθ

0,003 0,003

tasare medie, sm tasare medie, sm

300

înclinare transversală - turnul elevatoarelor rezemat pe un radier tgθtr independent înclinare longitudinală tgθl - grupuri de celule turnate monolit înclinare longitudinală rezemate pe un radier independent sau transversală tgθ - grupuri de celule din beton armat înclinare longitudinală prefabricat rezemate pe un radier sau transversală tgθ independent b) Coşuri de fum cu înălţimea H: înclinare, tgθ H < 100 m

250
250 400 300 400 300

0,004 tasare medie, sm
0,004 0,004 0,005 1 2H∗ 1 tasare medie, sm tasare medie, sm tasare medie, sm tasare medie, sm tasare medie, sm

4

100 ≤ H ≤ 200 m 200 < H ≤ 300 m

înclinare, tgθ înclinare, tgθ

H > 300 m c) Alte construcţii înalte, rigide, cu înălţime până la 100 m *) H in metri

înclinare, tgθ înclinare, tgθ

2H∗ 1 2H∗ 0,004

200 100 200

tasare medie, sm tasare medie, sm

A.3. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITĂ DE DEFORMAŢII
1. Condiţii generale 1.1 Se consideră că deformaţia suprafeţei terenului de fundare coincide, în fiecare punct, cu deformaţia tălpii de fundare, prin păstrarea permanentă a contactului între aceste două elemente. 1.2 Sub acţiunea încărcărilor verticale transmise de construcţii şi a altor supraîncărcări (rambleuri, depozite de materiale etc.) se ia în considerare numai deplasarea pe verticală a terenului de fundare (tasarea). 1.3 Tasarea unui strat se consideră compusă din: - tasarea instantanee datorată preponderent schimbării instantanee de formă sub volum constant, precum şi deformaţiei bruşte de volum (reducerii volumului de goluri) în cazul pământurilor nesaturate;
A-4

- tasarea din consolidarea primară datorată reducerii progresive în timp a volumului de goluri şi disipării excesului presiunii apei din pori; - tasarea din consolidarea secundară care se poate produce în anumite situaţii prin deformarea lentă a pământului sub efort constant, după disiparea completă a presiunii în exces a apei din pori. Deformaţiile terenului calculate pe baza prezentelor prescripţii reprezintă deformaţii finale rezultate din suma tasării instantanee şi a tasării din consolidarea primară. În cazul în care este necesară evaluarea independentă a acestor componente, ca şi în situaţiile în care apare posibilă producerea unor tasări importante din consolidarea secundară, se folosesc metode de calcul corespunzătoare. Oportunitatea calculului evoluţiei în timp a tasării din consolidare primară se apreciază în funcţie de grosimea straturilor coezive saturate (având Sr > 0,9) cuprinse în zona activă z0 a fundaţiei, de posibilitatea de drenare a acestor straturi, de valorile coeficientului de consolidare cv precum şi de viteza de creştere a presiunii pe teren în faza de execuţie şi de exploatare a construcţiei. Tasările din consolidare secundară pot apare numai la unele pământuri coezive. Capacitatea pământurilor de a suferi tasări din consolidare secundară sub efortul transmis stratului de încărcările exterioare se apreciază în funcţie de valoarea coeficientului de consolidare secundară cα , având în vedere prevederile din tabelul A.6. Tabelul A.6 Compresibilitatea secundară a pământului cα < 0,004 0,004....0,008 0,008....0,016 0,016....0,032 > 0,032 foarte mică mică medie mare foarte mare

1.4 Calculul tasărilor probabile ale terenului de fundare se efectuează în ipoteza comportării terenului de fundare ca un mediu liniar deformabil. 1.5 În calculul tasărilor probabile ale terenului de fundare trebuie luate în considerare: - influenţa construcţiilor învecinate; - supraîncărcarea terenului din imediata vecinătate a fundaţiilor (umpluturi, platforme, depozite de materiale etc.). 1.6 Acţiunile se iau în gruparea fundamentală. 1.7 Caracteristicile geotehnice ale terenului se iau cu valorile de calcul, stabilite conform STAS 3300/1-85. Valorile de calcul Φ , c şi γ se determină corespunzător unui nivel de asigurare α = 0,85 . 2. Calculul presiunii plastice, ppl Presiunea ppl pentru fundaţii cu formă dreptunghiulară în plan se calculează cu relaţiile: - pentru construcţii fără subsol: p pl = ml γ ⋅ B ⋅ N1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N3 [kPa]

(

)

(A.5)

- pentru construcţii cu subsol: 2q + q ⎛ ⎞ p pl = ml ⎜ γ ⋅ B ⋅ N1 + e i N 2 + c ⋅ N3 ⎟ [kPa] (A.6) 3 ⎝ ⎠ unde: ml coeficient adimensional al condiţiilor de lucru, conform tabelului A.7; γ media ponderată a greutăţilor volumice de calcul ale straturilor de sub fundaţie cuprinse pe o adâncime B/4 măsurată de la talpa fundaţiei, în kilonewtoni pe metru cub; B latura mică a fundaţiei, în metri; q suprasarcina de calcul la nivelul tălpii fundaţiei, lateral faţă de fundaţie, în kilopascali; qe,qi suprasarcina de calcul la nivelul tălpii fundaţiei la exteriorul şi respectiv interiorul fundaţiei de subsol, în kilopascali; A-5

c valoarea de calcul a coeziunii stratului de pământ de sub talpa fundaţiei, în kilopascali; N1,N2,N3 coeficienţi adimensionali în funcţie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioară a terenului de sub talpa fundaţiei, conform tabelului A.8.
Observaţii: a) Se admite determinarea presiunii ppl cu relaţiile de mai sus şi pentru fundaţii a căror formă în plan diferă de un dreptunghi. Pentru tălpi de fundaţii în formă de cerc sau de poligon regulat se ia valoarea B = F , în care F este suprafaţa tălpii fundaţiei de formă dată. b) La stabilirea suprasarcinilor de calcul (q, qe, qi) se iau în considerare greutatea pământului situat deasupra nivelului tălpii fundaţiei precum şi alte sarcini cu caracter permanent.

1 2

Denumirea terenului de fundare Bolovănişuri cu interspaţiile umplute cu nisip, pietrişuri cu excepţia nisipurilor fine şi prăfoase Nisipuri fine: - uscate sau umede ( Sr ≤ 0,8 ) - foarte umede sau saturate (Sr > 0,8) Nisipuri prăfoase: - uscate sau umede ( Sr ≤ 0,8 ) - foarte umede sau saturate (Sr > 0,8) Bolovănişuri şi pietrişuri cu interspaţiile umplute cu pământuri coezive cu Ic ≤ 0,5 Pământuri coezive cu Ic ≥ 0,5 Bolovănişuri şi pietrişuri cu interspaţiile umplute cu pământuri coezive cu Ic < 0,5 Pământuri coezive cu Ic < 0,5

Tabelul A.7 ml 2,0 1,7 1,6 1,5 1,3 1,3

3 4 5

1,4 1,1 1,1

6 7

Tabelul A.8
φ

N1 0,00 0,03 0,06 0,10 0,14 0,18 0,23 0,29 0,36 0,43 0,51 0,61 0,72 0,84 0,98 1,15 1,34 1,55

N2 1,00 1,12 1,25 1,39 1,55 1,73 1,94 2,17 2,43 2,72 3,06 3,44 3,87 4,37 4,93 5,59 6,35 7,21

N3 3,14 3,32 3,51 3,71 3,93 4,17 4,42 4,69 5,00 5,31 5,66 6,04 6,45 6,90 7,40 7,95 8,55 9,21
A-6

0o 2 4 6
o o o

8o 10 12 14 16 20 22 24 26 28 30 32 34
o o o o

18o
o o o o o o o o

φ

N1 1,81 2,11 2,46 2,87 3,37 3,66
o o o o o

N2 8,25 9,44 10,84 12,50 14,48 15,64

N3 9,98 10,80 11,73 12,77 13,96 14,64

36o 38 40 42 44 45

3. Caracteristici de compresibilitate ale pământurilor de utilizat în calcul Caracteristicile de compresibilitate ale straturilor de pământ care intervin în calculul deformaţiilor probabile ale terenului de fundare sunt următoarele: - modulul de deformaţie liniară, E (în kilopascali); - modulul de deformaţie edometric, M (în kilopascali); - coeficientul de contracţie transversală (coeficientul lui Poisson), ν . 3.1 Pentru calcule definitive la construcţiile încadrate în clasele de importanţă I şi II se recomandă ca modulul de deformaţie liniară E să se determine pe teren prin încărcare cu placa, în sondaje deschise sau în foraje. 3.2 În lipsa încercărilor corespunzătoare de teren, pentru calculul deformaţiilor în faze preliminare de proiectare la construcţiile din clasele I şi II, cât şi pentru calcule definite la construcţiile din clasele III, IV, V, se admite utilizarea valorilor modulului de deformaţie edometric determinat conform STAS 8942/1-89, corectate conform prevederilor de la pct. 3.5. 3.3 În aceleaşi condiţii ca la pct. 3.2, se admite determinarea indirectă a valorilor modulului de deformaţie liniară E, pe baza unor corelaţii stabilite cu datele altor tipuri de încercări pe teren (încercări presiometrice, penetrare statică şi, în terenuri necoezive, penetrarea dinamică). La predimensionarea şi verificarea preliminară la starea limită de deformaţii a fundaţiilor de suprafaţă, indiferent de clasa de importanţă a construcţiei, precum şi la verificarea definitivă la starea limită de deformaţii pentru fundaţiile de suprafaţă în cazul construcţiilor sensibile la tasări din clasele de importanţă III, IV şi V, se admite, potrivit standardului 3300/1-85, utilizarea valorilor modulului de deformaţie liniară Es date în tabelul A.9. 3.4 În cazul amplasamentelor cu stratificaţie uniformă, dacă se dispune de valori ale tasărilor efective măsurate la construcţii existente, modulul de deformaţie liniară se poate stabili prin calcul invers, pe baza deformaţiilor măsurate ale straturilor de pământ. Aceste valori ale modulului de deformaţie E pot fi utilizate în calculul tasărilor probabile ale unor construcţii proiectate, cu condiţia verificării uniformităţii caracteristicilor fiecărui strat prin sondaje executate pe amplasamentul fiecărei noi construcţii. 3.5 În condiţiile specificate la pct. 3.2, modulul de deformaţie liniară E se poate determina pe baza valorilor modulului de deformaţie edometric M, cu relaţia: E = Mo . M [kPa] (A.7) unde: M valoarea de calcul a modulului de deformaţie edometric pentru stratul respectiv, determinată în intervalul de presiuni cuprinse între presiunea geologică existentă la nivelul probei σgz şi , în presiunea medie ce apare în stratul comprimat în urma încărcării fundaţiei σgz + σmed z kilopascali; Mo coeficient de corecţie pentru trecerea de la modulul de deformaţie edometric la modulul de deformaţie liniară (determinat pe teren cu placa); valoarea coeficientului Mo se determină A-7

(

( )

)

.00 1. praf argilos.75÷1 40000 33000 27000 21000 0.1.0.0 1..3 1.3 1.50..27 0.9 Caracterizarea pământurilor Originea Pământuri necoezive Compoziţie granulometrică IC 0..5÷0.5÷0. conform tabelului A. argilă nisipoasă Praf.1.5 1.2 1.1 1.0 3.41. argilă lacustre nisipoasă Argilă. argilă grasă υ 0. parf Fluvio .7 1. praf argilos.1.. kPa 50000 40000 30000 48000 38000 28000 18000 39000 28000 18000 11000 Nisipuri cu pietriş Nisipuri fine Nisipuri prăfoase Praf nisipos Praf.argilos.8 1.30 0. ν .5 1.6 Coeficientul lui Poisson.9 1.6 2.0 1.5 1.1 1.10 Mo 1. Tabelul A.95 1.3 1.50. se poate accepta Mo = 1..experimental. valorile Mo se pot adopta.75÷1 32000 24000 16000 10000 7000 Pământuri coezive având Sr≥0.75 32000 25000 19000 14000 11000 0.05 Valori de calcul ale modulului Es.. argilă grasă Ic 0.. praf nisipos..75 Indicele porilor e 0.5÷0.61.11.1.60 0.25÷1 0.0.35 0.75÷1 28000 24000 21000 18000 15000 12000 0..81. argilă glaciare prăfoasă.42 A-8 . Tabelul A.65 0.2 1. în cazul în care nu se dispune de asemenea date.. prăfoasă.76.3 1.0 1.85 0. praf argilos.75 0.0.5 sau e > 1..01.55 Indicele porilor e 0. argilă grasă Praf nisipos Praf. argilă nisipoasă.75 21000 18000 15000 12000 9000 0... argilă nisipoasă 0. dacă nu se dispune de date experimentale.10. argilă prăfoasă Argilă.0.00.10 Denumirea pământurilor Nisipuri (cu excepţia nisipului argilos) Nisip argilos.10.00 0.75 35000 28000 22000 17000 14000 Tabelul A. Pentru pământuri prăfoase şi argiloase având Ic < 0.0 1.80 0..25÷1 33000 24000 17000 11000 7000 0. argilă prăfoasă Argilă. argilă Aluviale. deluviale.76.. orientativ. poate fi adoptat cu valorile precizate în tabelul A.45 0.00 0.8 şi maximum 5% materii organice 34000 27000 22000 17000 14000 11000 8000 0.75 0...3 1.00 0.11 Denumirea pământurilor Bolovănişuri şi pietrişuri Nisipuri (inclusiv nisipuri prăfoase şi nisipuri argiloase) Praf.1.

în metri. determinate conform STAS 8942/3-80. A suprafaţa în plan a tălpii fundaţiei. în centrul fundaţiei. cu relaţia: σz = α0 ⋅ p net [kPa] unde: α0 coeficientul de distribuţie al eforturilor verticale.1 Calculul tasării absolute prin metoda însumării pe straturi elementare (fig. în metri pătraţi.4. • Pământul situat sub nivelul tălpii de fundare se împarte în straturi elementare. fiecare strat elementar se constituie din pământ omogen şi trebuie să aibă grosimea mai mică decât 0. În acest caz. se pot utiliza valorile modulului de deformaţie liniară la descărcare E . (A.1). la limitele de separaţie ale straturilor elementare. pentru calculul tasărilor în domeniul de presiuni pef < γDf. γ greutatea volumică medie a pământului situat deasupra nivelului tălpii fundaţiei.4 B.8) Observaţie – În cazul gropilor de fundare cu lăţimi mari (B > 10 m) executate în terenuri coezive. până la adâncimea corespunzătoare limitei inferioare a zonei active. Df adâncimea de fundare. B lăţimea fundaţiei dreptunghiulare sau diametrul fundaţiei circulare.12. dat în tabelul B. în metri. A. se calculează eforturile unitare verticale datorate presiunii nete transmise de talpa fundaţiei. Calculul tasării probabile 4. în kilonewtoni. Pe verticala centrului fundaţiei. (A.9) A-9 . în metri. Figura A. efortul unitar net mediu pe talpa fundaţiei se acceptă pnet = pef fără a considera efectul de descărcare al greutăţii pământului excavat. L lungimea fundaţiei dreptunghiulare. pentru presiuni uniform distribuite pe talpă. când există posibilitatea ca fundul săpăturii să se umfle după excavare.1 • Efortul unitar net mediu pnet pe talpa fundaţiei se calculează cu relaţia: p net = pef − γ ⋅ Df [kPa] Q unde: p ef = A Q suma încărcărilor de calcul provenite din construcţie inclusiv greutatea fundaţiei şi a umpluturii de pământ care stă pe fundaţie. în kilonewtoni pe metru cub. în gruparea fundamentală. în funcţie de rapoartele L/B şi z/B.

38 0. A-10 .32 0.53 0.44 0.8.19 0.55 0.13 0.10 0. pnet efortul unitar net mediu pe talpa fundaţiei.95 0.05 0.2 0.0 3.27 0.01 1 1.0 6.4 0.20 0.13 0.73 0.000 kPa) şi există siguranţa că în cuprinsul acestuia.0 4. adâncimea zonei active se limitează la suprafaţa acestui strat.06 0. σinf efortul unitar la limita superioară.21 0.z adâncimea planului de separaţie al stratului elementar faţă de nivelul tălpii fundaţiei.96 0.88 0.02 0.11) În cazul în care în cuprinsul zonei active stabilită apare un strat practic incompresibil (E > 100.02 0. σmed efortul vertical mediu în stratul elementar i. sau până la îndeplinirea condiţiei: σz < 0.63 0. până la adâncimea corespunzătoare atingerii condiţiei A. Tasarea absolută probabilă a fundaţiei se calculează cu relaţia: n σ med ⋅ h i s = 10 3 ⋅ β ⋅ ∑ zi .12) E si 1 unde: β coeficient de corecţie egal cu 0. în kilopascali.00 0.02 ≥10 1.6 0.00 0.04 0.0 cerc 1. nu apar orizonturi mai compresibile.45 0. calculat cu relaţia (A.09 0.03 0.32 0.75 0.16 0.04 Tabelul A.13 0. în metri.16 0.55 0.61 0. conform relaţiei A.6 2.80 0.48 0.04 0.87 0.53 0.31 0.24 0.34 0.76 0. respectiv limita inferioară a stratului zi elementar i.37 0. la care valoarea efortului unitar vertical σz datorat încărcării fundaţiei devine mai mic decât 20% din presiunea geologică σgz la adâncimea respectivă: σz < 0. Fundaţii în formă de: dreptunghi.05 0.03 1.10 • Zona activă în cuprinsul căreia se calculează tasarea straturilor se limitează la adâncimea z0 sub talpa fundaţiei.0 0.29 0.10) În situaţia în care limita inferioară a zonei active rezultă în cuprinsul unui strat având modulul de deformaţie liniară mult mai redus decât al straturilor superioare.00 0.4 1. calculat cu relaţia: zi sup σ + σinf med zi zi kPa σ = zi 2 sup unde: σzi .42 0.64 0.11 0. sau având E ≤ 5000 kPa . 2 σgz (A.0 1.39 0.00 0. cu raportul laturilor L/B 2 3 α0 1. Ei modulul de deformaţie liniară al stratului elementar i.22 0. [mm] (A.1 σgz (A.9).98 0.75 0.26 0.8 1.88 0.2 1. în kilopascali.48 0.98 0. adâncimea z0 se majorează prin includerea acestui strat.96 0. în metri.12 z/B 0.39 0.8 în kilopascali. hi grosimea stratului elementar i.00 0.02 0.17 0.10.08 0.0 5. n numărul de straturi elementare cuprinse în limita zonei active.

1644 0.3.0 3.2342 0. pentru dreptunghiul GPFD.1712 0. în metri.2500 0. în kilopascali.1202 0.0 4.6 2.1870 0.0506 Observaţie: Pentru valori intermediare ale rapoartelor z/B şi L/B se admite interpolarea liniară a valorilor αc .2439 0. calculul eforturilor σz se efectuează cu metode corespunzătoare. prin aproximarea formei reale a fundaţiei cu un număr de suprafeţe dreptunghiulare şi suprapunerea efectelor.1567 0.0325 0. se calculează cu relaţia: (A.2229 0. Efortul σz la adâncimea z a unui punct aflat pe verticala colţului unei suprafeţe dreptunghiulare încărcată cu presiunea uniform distribuită pnet.1516 0.2046 0.2500 0. z adâncimea punctului considerat. eforturile σz corespunzătoare se determină prin metoda punctelor de colţ.2176 0.0732 0. L lungimea suprafeţei încărcate. Observaţie – Pentru fundaţiile de formă specială în plan. Prin suprapunerea efectelor se poate determina efortul σz pe verticala unui punct P sub o fundaţie aflată la o distanţă oarecare de o suprafaţă dreptunghiulară ABCD.0610 0.2202 0. pnet presiunea uniform distribuită pe suprafaţa încărcată.4 0. • Pentru calculul tasării suplimentare într-un punct al unei fundaţii. αc2 idem. Pentru fundaţiile de formă specială în plan.0447 0.0127 0.1999 0. pentru dreptunghiul HPFC. care se ia conform tabelului A.13 în funcţie de rapoartele L/B şi z/B. în metri. eforturile σz pe verticala diferitelor puncte ale fundaţiei se pot determina cu ajutorul metodei punctelor de colţ. Tabelul A.13) σz = αc ⋅ p net [kPa] unde: αc coeficientul de distribuţie al eforturilor verticale la colţul suprafeţei încărcate.0 0.0179 0.2492 0.2 0.2 1.0435 0.1314 0. 2. A.2196 0.2500 0. la care distribuţia presiunilor pe talpă se admite să se considere uniformă.0 6.2): σz = p n (αc1 + αc2 − α c3 − αc4 ) [kPa] (A.2491 0.0270 0.1818 0.0603 0. B lăţimea suprafeţei încărcate.1123 0.0328 0.1752 0.4 1.0 0. pentru dreptunghiul BEPH.0474 0.8 1.13 Fundaţii în formă de dreptunghi cu raportul laturilor L/B ≥10 1 2 3 z/B αc 0. diferite de cea uniformă.0 5. αc4 idem. în metri.2339 0.Observaţii: 1.2500 0.2443 0.2329 0. eforturile σz la limitele straturilor elementare se pot determina conform prevederilor din cap.0 1.1740 0.1374 0.1482 0.6 0.0870 0. sub influenţa încărcărilor transmise de fundaţiile învecinate şi a supraîncărcării terenului în vecinătatea fundaţiei respective.1604 0.0238 0.2492 0.1888 0. încărcată cu o presiune uniform distribuită pnet (fig. αc3 idem.2486 0.0987 0.14) unde: αc1 coeficientul de distribuţie al eforturilor pentru dreptunghiul AEPG. faţă de nivelul de aplicare a încărcării.2034 0. A-11 . Pentru distribuţii de presiuni pe talpă.2401 0.0758 0.2442 0.0840 0.1308 0.1999 0. la care distribuţia presiunilor pe talpă se admite să se considere uniformă.

iar stratul care constituie zona activă se caracterizează prin valori E > 10000 kPa.51. care se împarte în straturi cu caracteristici geotehnice de deformabilitate distincte.. cu atât numărul valorilor tasărilor absolute probabile pe baza cărora se calculează tasarea medie trebuie să fie mai mare.50 1.00 1.0 4..26.14 m 1...50 > 2.2 4. respectiv superior al stratului i. stabiliţi pentru nivelul inferior. luând în considerare cea mai defavorabilă situaţie de încărcare... la nivelul tălpii fundaţiei: z = 0 (calculul efectuându-se.1 1. A.51. tasarea absolută probabilă a fundaţiei se calculează prin metoda stratului liniar deformabil de grosime finită.1.3 Calculul tasării medii Tasarea medie probabilă a construcţiei se calculează efectuând media aritmetică a tasărilor absolute probabile a cel puţin 3 fundaţii izolate ale construcţiei. Cu cât suprafaţa construcţiei este mai mare.50 0..0. deci. în kilopascali. pnet efortul unitar net mediu pe talpa fundaţiei.. 4. în kilopascali. ( ) Observaţie . A-12 .3 1.1.. dat în tabelul A.2 Calculul tasării absolute prin metoda stratului liniar deformabil de grosime finită În cazul în care în limita zonei active apare un strat practic incompresibil (având E > 105 kPa) sau atunci când fundaţia are lăţimea (sau diametrul) B > 10 m. B lăţimea tălpii fundaţiei dreptunghiulare sau diametrul fundaţiei circulare.. conform rel. respectiv.14.25 0. Ei modulul de deformaţie liniară a stratului i.4 Calculul tasării relative Tasarea relativă probabilă se calculează ca diferenţa între tasările absolute probabile a două fundaţii învecinate raportată la distanţa între ele. z /B 0..5 1. Ki-1 coeficienţi adimensionali daţi în tabelul A. υi coeficientul lui Poisson al stratului i.. coeficienţii Ki şi Ki-1 se stabilesc numai pentru adâncimea z = z0 şi.0.15.2.Calculul tasării se extinde asupra zonei active.50 0 Tabelul A. În cazul în care zona activă este constituită dintr-un strat omogen..8..15) s =100 m ⋅ p net ⋅ B ∑ i 1 − υi [cm ] E i 1 unde: m coeficient de corecţie prin care se ţine seama de grosimea stratului deformabil z0.Figura A. Ki.2 1. în metri.00. În acest caz tasarea absolută probabilă a fundaţiei se calculează cu relaţia: n K − Ki −1 2 (A.01.4 1. pentru un singur strat)..

824 0.722 0.706 0.462 0.073 1.624 0.625 0.924 0.976 1.647 0.3 0.657 0.045 0.777 Tabelul A.7 0.2 2.0 0.001 1.773 0.596 0.827 0.517 0.588 0.664 0.200 0.679 0.709 0.897 0.751 0.726 0.682 0.751 0.995 1.442 0.522 0.532 0.690 0.881 0.014 1.787 0.045 0.841 0.525 0.484 0.183 0.250 0.018 1.027 1.606 0.724 0.573 0.442 0.150 0.764 0.764 0.655 0.1 2.038 1.892 0.766 0.855 0.714 0.736 0.660 0.605 0.0 2.885 0.233 1.382 0.951 0.674 0.959 0.311 0.200 0.090 0.456 Observaţie: Pentru valori intermediare ale rapoartelor z/B şi L/B se admite interpolarea liniară a valorilor coeficientului K.050 0.730 0.635 0.484 0.15 Fundaţii în formă de dreptunghi cu raportul laturilor L/B ≥10 1.050 1.200 0.8 2.000 1.200 0.863 0.3 3.862 0.9 1.000 0.300 0.640 0.939 0.697 0.342 0.0 1.921 0.566 0.197 1.100 0.688 0.691 0.648 0.178 1.645 0.100 0.604 0.558 0.511 0.1 1.1 3.309 0.4 2.653 0.205 1.5 2.266 0.215 1.6 0.708 0.913 0.0 4.348 0.618 0.604 0.935 0.0 0.998 1.737 0.390 1.461 0.5 1.566 0.260 0.000 0.719 0.050 0.902 0.830 0.474 0.138 1.2 1.411 0.158 1. A-13 .592 0.000 0.1 0.850 0.299 0.5 0.349 0.8 0.051 1.262 1.5 5.437 0.057 1.816 0.362 0.904 0.776 0.791 0.476 0.100 0.869 0.4 1.651 0.5 4.798 0.668 0.349 0.4 3.918 0.100 0.107 1.977 0.808 0.640 0.8 1.921 0.150 0.150 0.499 0.200 0.955 0.104 0.117 1.798 0.579 0.349 0.138 1.626 0.732 0.074 1.111 1.316 1.000 0.818 0.156 0.808 0.908 0.6 2.150 0.741 0.560 0.809 0.250 0.943 0.484 0.611 0.095 1.437 0.381 0.949 0.853 0.661 0.674 0.843 0.618 0.442 0.676 0.151 1.022 1.831 0.000 0.300 0.703 0.601 0.6 1.525 0.595 0.091 1.707 0.772 0.000 0.649 0.250 0.560 0.250 0.630 0.546 0.040 1.397 0.868 0.839 0.955 0.z/B Fundaţii în formă de cerc 0.524 0.0 3.668 0.641 0.233 0.135 0.415 0.700 1 0.5 2 3 5 (fundaţii continue) K 0.861 0.934 0.7 2.179 0.501 0.893 0.025 1.062 1.150 0.561 0.577 0.888 0.763 0.123 1.2 0.050 0.569 0.857 0.050 0.4 0.397 0.752 0.2 3.397 0.3 1.000 0.511 0.7 1.050 0.395 0.308 0.208 0.932 0.971 0.9 3.9 2.446 0.543 0.3 2.683 0.300 0.836 0.542 0.640 0.250 0.986 1.630 0.100 0.791 0.687 0.412 0.604 0.482 0.349 0.728 0.708 0.300 0.052 0.

Em. măsurată din centrul tălpii dreptunghiulare paralel cu latura mică. încărcată excentric se determină cu relaţia: 3 1 − υ2 m N ⋅e tg θ = (A.18) 4E m ⋅ r3 unde: N încărcarea verticală de calcul ce solicită excentric fundaţia. ( ) Observaţie – Înclinarea unei fundaţii având în plan formă poligonală se calculează cu aceeaşi relaţie.17) tg θtr = 2 Em ( B / 2 )3 unde: N încărcarea verticală de calcul ce solicită excentric fundaţia. Figura A. e excentricitatea punctului de aplicare a forţei N măsurată din centru. υm valorile medii ale modulului de deformaţie liniară. se determină cu relaţiile: •înclinarea longitudinală: 1 − υ2 m K N ⋅ e1 tg θ1 = (A. în kilopascali şi respectiv a coeficientului de deformare laterală. în metri. r raza fundaţiei. după graficele din figura A.4. paralel cu latura mare. pentru întreaga zonă activă. considerând raza egală cu: A .K2 coeficienţi adimensionali determinaţi în funcţie de raportul laturilor L/B. L.5 Calculul înclinării fundaţiei • Înclinarea probabilă a unei fundaţii rigide.B lungimea. e1 excentricitatea punctului de aplicare a forţei N măsurată din centrul tălpii dreptunghiulare. respectiv lăţimea tălpii fundaţiei. în metri. A – suprafaţa poligonală. e2 excentricitatea punctului de aplicare a forţei N. K1. circulară. υm valorile medii ale modulului de deformaţie liniară. dreptunghiulare. în kilopascali şi respectiv a coeficientului de deformare laterală. în kilonewtoni.3 • Înclinarea probabilă a unei fundaţii rigide. în metri. în kilonewtoni. Em.3. în metri pătraţi r= π A-14 . în metri. încărcată excentric. pentru întreaga zonă activă.16) 1 Em ( L / 2 )3 •înclinarea transversală: 1 − υ2 m K N ⋅ e2 (A. în metri.

în metri. încărcată excentric se determină : 0. respectiv lăţimea tălpii fundaţiei. A. 4. mc se considera egal cu 1.s2 tasările absolute probabile pentru verticalele fiecărei margini a fundaţiei. pentru întreaga zonă activă. se calculează: s −s s −s tg θ = 1 2 sau tg θ = 1 2 (A.6 Calculul încovoierii relative a fundaţiei Încovoierea relativă probabilă a fundaţiei se determină cu relaţia: 2s − s − s f= 3 1 2 (A. de regulă. A-15 . L' .1 Condiţia de îndeplinit În cazul fundaţiilor directe cu talpa orizontală. υm valorile medii ale modulului de deformaţie liniară. în metri. e excentricitatea punctului de aplicaţie a forţei N. în kilonewtoni.L dimensiunea fundaţiei după direcţia înclinării. mc coeficient al condiţiilor de lucru egal cu 0. s3 tasarea absolută probabilă maximă sau minimă pentru porţiunea respectivă a fundaţiei. • Înclinarea probabilă a fundaţiilor.20) B L unde: s1.e2 excentricităţile rezultantei încărcării de calcul faţă de axa transversală respectiv axa longitudinală a fundaţiei. A. e1. Em.• Înclinarea probabilă a unei fundaţii continue de lăţime B.4. determinate cu relaţiile: L' = L − 2 e1 (A. B lăţimea tălpii fundaţiei.9. 04 1 − υ2 m N ⋅e tg θ = ⋅ Em ( B / 2 )3 ( ) (A. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITĂ DE CAPACITATE PORTANTĂ 1.B lungimea. în metri.21) 2l unde: s1. în metri.23) ' B = B − 2 e2 unde: L. în kilonewtoni. în kilopascali şi respectiv a coeficientului de deformare laterală. calculate conform rel.19) unde: N încărcarea verticală de calcul ce solicită excentric fundaţia. verificarea capacităţii portante se poate face cu relaţia: (A. măsurată faţă de axa longitudinală a tălpii continue. B' dimensiunile reduse ale tălpii fundaţiei.22) p'ef < mc ⋅ pcr [ kPa ] V unde: p'ef = L' B' unde: V componenta verticală a rezultantei încărcării de calcul provenită din gruparea specială.12. Cazul fundaţiei de suprafaţă (SLCP 1) 1. B. produsă în urma influenţei fundaţiilor vecine. pcr presiunea critică. l distanţa între punctele având tasările probabile s1 şi s2. stabilit de către proiectant în funcţie de importanţa construcţiei şi gradul de cunoaştere a terenului de fundare. mc coeficient al condiţiilor de lucru.s2 tasările absolute probabile ale capetelor porţiunii încovoiate care se analizează. în kilopascali.

5 Forma fundaţiei .9 Tabelul A.6 0. Φ∗ al straturilor de pământ de sub talpa fundaţiei conform tabelului A.3 Caracteristicile geotehnice γ∗ . Nc coeficienţi adimensionali de capacitate portantă care depind de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioară. cerc 1.0 120. A-16 .Continuă .3 Caracteristici geotehnice λc λq i 1.17.1 6.0 47.0 1 – 0.24) pcr = γ∗ ⋅ B' ⋅ N γ ⋅λ γ + q ⋅ Nq ⋅λ q + c∗ ⋅ Nc ⋅λ c [kPa] unde: γ∗ greutatea volumică de calcul a straturilor de pământ de sub talpa fundaţiei.17 λγ 1. 2 . q suprasarcina de calcul care acţionează la nivelul tălpii fundaţiei. pcr Când rezultanta încărcării de calcul prezintă o înclinare faţă de verticală mai mică de 5o şi în condiţiile unei stratificaţii aproximativ orizontale.95 .4 8.16 Nc 5.1 9. Φ∗ 0o 5o 10o 15o 20o 22o30’ 25o 27o30’ 30o 32o30’ 35o 37o30’ 40o 42o30’ 45o Nγ Nq 1.0 0. lateral faţă de fundaţie.Pătrat.0 1 + 0.7 1.0 46. în metri.7 13.2 Calculul presiunii critice.3 133.1 58. conform tabelului A. în kilonewtoni pe metru cub.5 3. N γ .5 20.16.8 17.8 2. B' lăţimea redusă a tălpii fundaţiei.3 99.5 8.2 0.2 91.9 18.6 2.2 10. La determinarea valorilor Φ∗ şi c∗ trebuie să se ţină seama de starea terenului de fundare şi de viteza de aplicare a încărcărilor pe teren. în kilopascali. λ γ .4 24.9 Tabelul A.4 B’/L’ 0.0 13.1 0.3 B’/L’ 1.0 14.9 30.1 6.4 31.4 75.6 20. în kilopascali.0 1. conform STAS 3300/1-85.1 37. λ c coeficienţi de formă ai tălpii fundaţiei.8 64.9 134.3 45. Nq .Dreptunghiulară B / L ≥ 0.9 6. Φ∗ şi c∗ se introduc cu valorile de calcul corespunzătoare unui nivel de asigurare α ≥ 0.7 24. λ q .7 4.6 33.1. conform STAS 3300/1-85.3 11. c∗ valoarea de calcul a coeziunii straturilor de pământ de sub talpa fundaţiei.7 75. presiunea critică se poate calcula cu relaţia: (A.

70 2.30 1. respectiv lăţimea tălpii fundaţiei. c∗ şi γ∗ intervin în stabilirea presiunii critice. L. în metri.26) + 2≤ L2 B2 9 unde: e1.e2 excentricităţile rezultantei încărcării de calcul faţă de axa transversală respectiv axa longitudinală a fundaţiei.59 (A.00 1.20 În cazul în care în cuprinsul zonei active la o adâncime z măsurată de la talpa fundaţiei apare un strat mai slab. având rezistenţa la forfecare sub 50% din valoarea rezistenţei la forfecare a straturilor superioare. • La fundaţiile circulare trebuie să se urmărească respectarea condiţiei: e / r ≤ 0. pentru calculul capacităţii portante. f Φ∗ coeficient adimensional în funcţie de unghiul de frecare interioară al stratului de ( ) pământ în contact cu talpa fundaţiei.75 0.10 1. A-17 . în metri.În cazul prezenţei sub fundaţie a unei stratificaţii în care caracteristicile de rezistenţă la forfecare Φ∗ şi c∗ nu variază cu mai mult de 50% faţă de valorile medii se pot adopta. ale cărei caracteristici geotehnice Φ∗ .4 Limitarea excentricităţilor • La fundaţiile dreptunghiulare trebuie să se urmărească respectarea condiţiei: 2 e2 e1 1 (A. B lăţimea fundaţiei. trebuie să se ţină seama de reducerea greutăţii volumice a pământului prin efectul submersării. în metri. în metri. c∗ şi γ∗ ca medii ponderate cu contribuţia fiecărui strat. În condiţiile în care nivelul apei subterane se găseşte deasupra cotei de fundare sau în cuprinsul zonei de pământ dintre talpa fundaţiei şi adâncimea t. conform tabelului A. se poate determina cu relaţia: (A. valori Φ∗ .70 0.92 1. se va verifica capacitatea portantă a acestui strat ca şi când fundaţia dată s-ar rezema direct pe stratul slab transmiţându-i o presiune efectivă egală cu efortul vertical la cota z calculat în funcţie de încărcarea reală aplicată la cota de fundare.18 f Φ∗ ( ) 0. 1. Grosimea zonei de pământ de sub fundaţie. pcr. în metri. e excentricitatea rezultantei încărcărilor de calcul.27) unde: r raza fundaţiei.25) t = B ⋅ f Φ∗ [ m] ( ) unde: t grosimea zonei de pământ.18.B lungimea.80 0. în metri.85 0. Φ∗ 0 5o 10o 15o 20o 25o 30o 35o 40o 45o o Tabelul A.

30 0. în lipsa unor rezultate experimentale se pot adopta valorile din tabelul A.60 3.8.75 Ic ≥ 0.50 0.45 0. în kilonewtoni metru.75 Argile nisipoase.20 0.29) M r ≤ mr . trebuie să se verifice atât stabilitatea locală a fundaţiei cât şi stabilitatea generală a ansamblului teren-construcţie. nisipuri argiloase şi pământuri prăfoase Nisipuri fine Nisipuri mijlocii şi mari Pietrişuri şi bolovănişuri Terenuri stâncoase μ 0.40 0.19 Denumirea pământului 0. în kilonewtoni metru. Cazul fundaţiei pe taluz sau în apropiere de taluz (SLCP 3) În cazul construcţiilor fundate pe un teren cu înclinări pronunţate sau pe o platformă situată în apropierea unui versant sau taluz.25 0.5 Argile având: 0.8. Dacă terenul este constituit din straturi de pământ aproximativ orizontale.30 0.Ms [kNm] unde: Mr momentul de răsturnare al prismei de pământ în raport cu centrul suprafeţei de cedare circular-cilindrice cea mai defavorabilă. respectiv paralelă cu planul tălpii a rezultantei încărcărilor de calcul la nivelul tălpii fundaţiei.19.T componenta normală. A-18 . μ coeficientul de frecare pe talpa fundaţiei. se determină prin încercări de teren sau de laborator.25 < Ic < 0. se recomandă verificarea stabilităţii generale pe suprafeţe circular-cilindrice de alunecare. mh coeficientul condiţiilor de lucru egal cu 0. Cazul fundaţiei supusă la solicitări transversale (SLCP 2) În cazul în care este posibilă deplasarea fundaţiei sub acţiunea componentei încărcării paralelă cu planul tălpii trebuie să se facă verificarea la alunecare cu relaţia: (A.2.5 ≤ Ic < 0. Ms momentul de stabilitate al prismei de pământ în raport cu acelaşi centru. respectându-se relaţia: (A. Tabelul A. având caracteristicile de rezistenţă la forfecare puţin diferenţiate.28) T ≤ m h ⋅μ⋅ N [kN] unde: N. în kilonewtoni. mr coeficient al condiţiilor de lucru egal cu 0.

Grindă de lungime infinită încărcată cu o forţă concentrată (fig. Ecuaţia diferenţială devine: 4EI (B. unde λ se măsoară în m-1.3) EI 4 + pB = 0 dx Luând în considerare ecuaţia p = k s z se obţine: d4z EI 4 + k s zB = 0 dx 4 d z ksB + z=0 EI dx 4 d 4 z 4k s B + z=0 4EI dx 4 Se introduce notaţia λ = 4 ksB . B.ANEXA B CALCULUL GRINZILOR CONTINUE PE MEDIU WINKLER B.1 Din condiţiile de margine se obţine: .1) obţinem: d 4z (B.5) (B.2) în ecuaţia (B.1) (B. se determină din condiţiile de margine. METODA DE CALCUL BAZATĂ PE SOLUŢII EXACTE 1.pentru x = ±∞ : M=0. i=1÷4. Grinda continuă pe o singură direcţie Pentru calculul momentelor.8) Figura B.7) (B.1.1.2) unde: B lăţimea grinzii.4) (B. forţelor tăietoare şi săgeţilor grinzii se porneşte de la ecuaţia diferenţială a fibrei medii deformate a unei grinzi care lucrează la încovoiere: d4z (B.pentru x = 0 : = 0 deci C3=C4 dy B-1 . T=0 deci C1=C2=0. Înlocuind ecuaţia (B. Între p şi presiunea de contact la nivelul tălpii de fundare se poate scrie următoarea relaţie: p = pB (B. dx .6) d4z + 4λ4 z = 0 dx 4 Soluţia generală a acestei ecuaţii diferenţiale este: z = e λx (C1 cos λx + C 2 sin λx ) + e − λx (C 3 cos λx + C 4 sin λx ) Constantele de integrare Ci.1) EI 4 = p dx unde: p încărcarea pe unitatea de lungime EI rigiditatea grinzii. 1.

360 4.120 0. f 2 (λx ) .038 λx 6 3.360 2.015 -0.014 -0.360 1.042 -0.080 2.212 0.935 0.033 -0.043 -0.560 4.712 0.240 2.880 4.015 -0.687 0.137 0.007 -0.600 1.720 1.720 3.800 f1 3 0.560 3.899 0.160 0.280 2.180 0.029 λx 8 4.680 0.760 3.520 1.11) (B.020 -0.λx unde: f 4 (λx ) = e cos λx Valorile funcţiilor f1 (λx ) .200 0.600 3.640 4.200 3.760 1.680 4.021 -0.390 0.840 4.320 1.160 2.600 0.160 3.280 4. unde le este lungimea elastică.006 B-2 .720 2.038 -0. f 3 (λx ) .520 0.787 0.835 0.200 4.006 -0.266 0.080 0.041 -0.037 -0.012 -0.840 3.760 f1 1 1.165 0.247 0.120 3.368 0.600 4.000 0.400 2.560 2.008 -0.sin λx ) M = − Pl e k B 2P s d 3z T 2Pλ4 −λx 4EI e −λx cos λx =− =− e cos λx = − EI ksB k s Bλ dx 3 1 1 T = − P e −λx cos λx = − Pf 4 (λx ) 2 2 .030 -0.918 0.019 -0.965 0.022 -0.480 2.031 -0.120 1.720 4.520 3.230 0.280 3.160 1.080 1.760 4.520 2.440 3.680 1.738 0.12) Tabelul B1 λx 0 0.951 0.032 0.120 2.017 -0.034 -0.360 3.048 0.043 -0.920 f1 9 -0.360 0.520 4.016 -0.040 0.150 0.998 0.040 1.661 λx 2 1.400 3.031 -0.436 0.857 0.240 4.440 4.280 1.036 -0.041 -0.480 3.028 -0..800 4.994 0.480 4.032 -0.640 3.285 0.006 -0. f 4 (λx ) sunt date în tabelele B1÷B4.123 λx 4 2.440 1.880 f1 7 -0.560 1.010 -0.001 -0.160 4.200 2.977 0.005 -0.015 -0.200 1.800 2.320 0.043 -0.811 0.280 0.037 -0.680 3.043 -0.760 2.040 0.035 -0.040 -0. (B.011 -0.720 0.042 -0.640 0.018 -0.480 1.9) unde: f1 (λx ) = e -λx (cos λx + sin λx ) dz Pλ2 -λx Pλ2 =θ=e sin λx = f 2 (λx ) dx ksB ksB unde: f 2 (λx ) = e -λx sin λx 1 Se introduce notaţia l e = .800 3.440 0.196 0.763 0.320 4.413 0.10) (B.878 0.039 -0.035 -0.011 0.024 0.240 0.400 1.pentru x = 0 : T = P P Pλ deci C 3 = C 4 = = = 3 2 8EIλ 8EIλ4 Pλ Pλ = k B 2k s B 8EI s 4EI Soluţia ecuaţiei diferenţiale devine: Pλ .038 -0.013 -0. λ 2 3 d z M Pλ − λ x Pλ4 −λx ( ) = − = − e cos λ x − sin λ x = − e (cos λx − sin λx ) EI ksB k s Bλ dx 2 ksB = − 4EI e −λx (cos λx − sin λx ) k s Bλ P 1 − λx 1 e (cos λx − sin λx ) = Pl e f 3 (λx ) 4 4 unde: f 3 (λx ) = e -λx (cos λx .560 0.000 0.007 -0.025 -0.346 0.480 0.460 0.325 0.320 3.λ x Pλ z= e (cos λx + sin λx ) = f 1 (λx ) 2k s B 2k s B (B.017 0.680 2.400 4.600 2.240 3.009 -0.019 -0.987 0.640 1.484 0.840 f1 5 0.400 0.240 1.305 0.640 2.440 2.010 -0.320 2.010 -0.

007 -0.274 0.360 2.008 0.005 -0.120 3.200 1.001 -0.960 5.600 1.360 2.080 4.480 1.920 0.138 0.000 0.042 -0.840 4.800 4.760 3.320 3.197 -0.680 1.007 -0.320 1.400 3.002 -0.407 0.035 -0.480 2.000 0.558 0.317 0.310 λx 1.520 0.560 4.080 4.042 -0.440 1.006 0.520 2.097 -0.760 3.072 0.090 0.031 0.243 0.120 0.287 0.920 2.087 -0.008 0.840 4.038 -0.099 0.102 0.040 1.009 -0.280 2.280 3.010 -0.880 1.008 0.139 -0.007 0.160 3.201 -0.560 3.040 4.207 -0.013 -0.635 0.000 4.600 4.360 3.840 2.520 2.009 0.640 1.024 -0.024 -0.194 0.840 3.005 -0.014 -0.010 -0.200 3.240 0.000 f3 0.172 -0.218 0.061 0.228 0.181 0.680 4.160 1.007 -0.680 2.013 -0.013 -0.160 4.760 2.027 0.080 1.040 0.880 1.640 0.0.026 -0.320 0.009 0.199 -0.064 λx 3.360 0.120 3.640 0.120 2.400 0.118 -0.033 λx 1.078 0.240 3.520 3.000 0.014 -0.096 0.000 2.440 2.480 3.281 0.073 -0.040 0.240 2.040 3.120 0.080 0.560 1.760 1.480 0.720 4.139 -0.400 0.251 0.320 0.960 4.043 -0.533 0.017 -0.320 4.800 0.000 f2 0.303 0.920 2.047 0.920 f3 -0.640 2.310 0.204 -0.008 B-3 .800 4.120 1.880 3.960 f3 -0.012 -0.005 0.920 4.280 1.314 0.246 0.011 -0.360 4.012 -0.020 0.080 1.128 -0.705 0.240 1.480 2.261 0.960 1.880 3.109 0.120 2.259 0.000 3.774 0.600 2.320 4.045 -0.280 0.240 2.440 0.009 -0.120 1.920 0.160 3.206 -0.201 -0.160 -0.920 4.019 -0.560 2.000 0.200 0.185 0.720 1.160 0.202 0.152 -0.840 2.480 3.008 0.960 3.520 1.009 0.082 -0.320 2.043 3.080 2.920 1.009 -0.080 2.840 3.025 -0.319 0.600 3.014 -0.840 f3 1.508 1.440 2.056 0.600 0.640 3.003 -0.000 -0.880 0.760 4.640 3.520 4.014 -0.240 3.280 4.009 0.800 3.008 -0.010 -0.960 2.600 2.461 0.800 0.600 0.920 3.160 4.195 -0.187 -0.400 4.160 2.160 0.134 -0.010 -0.204 -0.920 3.108 0.038 0.280 0.013 λx 4.021 -0.800 1.760 1.009 -0.112 -0.584 0.266 0.014 -0.067 0.960 5.263 0.009 0.126 -0.013 -0.480 4.027 -0.200 4.560 0.286 0.136 0.024 0.017 -0.040 4.206 -0.120 -0.640 1.800 2.880 f3 -0.088 0.042 0.180 -0.111 0.028 -0.023 4.560 1.000 0.042 -0.400 2.130 0.274 0.116 λx 2.400 1.280 1.846 0.009 -0.440 1.240 4.322 0.009 0.400 2.480 4.078 -0.960 5.520 4.960 2.200 4.440 0.320 3.000 2.200 3.560 2.161 0.080 -0.165 -0.150 -0.057 2.008 -0.560 4.077 0.200 1.760 2.155 -0.680 1.051 0.720 3.315 0.520 1.005 0.170 -0.880 4.720 0.440 4.520 3.075 0.106 0.840 0.013 -0.000 f2 -0.240 4.192 -0.320 1.007 0.003 λx 3.083 0.720 2.011 -0.200 2.680 0.208 -0.200 2.880 0.840 0.007 -0.920 3.520 0.600 1.004 -0.123 -0.360 4.760 0.400 1.006 0.192 λx 2.014 -0.960 3.067 0.680 2.480 0.040 -0.041 -0.034 0.005 -0.102 -0.360 3.040 1.005 Tabelul B2 λx 0.720 1.640 4.207 -0.560 0.321 0.120 f2 0.107 -0.032 -0.013 -0.640 2.922 0.920 1.240 1.000 4.011 -0.760 4.360 0.009 0.045 0.013 -0.680 0.440 4.300 0.009 0.013 -0.720 3.169 0.069 -0.012 0.600 4.880 2.322 0.210 0.011 -0.321 0.720 4.760 0.720 2.295 0.012 -0.640 0.123 0.009 0.227 0.009 0.840 1.305 0.004 -0.800 0.160 1.009 0.009 0.800 3.200 0.720 0.014 -0.560 3.160 2.007 0.026 -0.012 -0.360 1.880 2.143 0.040 f2 0.009 -0.400 3.208 -0.356 0.011 -0.080 f2 0.221 0.009 -0.001 -0.009 0.006 Tabelul B3 λx 0.008 -0.153 0.001 0.012 -0.800 2.162 -0.400 4.177 0.800 1.280 3.017 0.144 -0.209 0.480 1.038 0.014 -0.960 1.840 1.000 0.440 3.012 -0.280 4.880 2.680 4.080 0.320 0.001 λx 4.960 4.092 -0.610 0.294 0.014 -0.640 4.840 1.163 0.320 2.577 0.145 0.040 0.000 3.280 2.006 -0.235 0.517 0.015 0.074 0.040 3.187 0.240 0.600 3.880 4.440 3.029 -0.360 1.308 0.680 3.680 3.

480 0.000 0.094 -0.220 0.025 -0.016 -0.366 0.032 -0.120 0. M.240 1. În figura B.042 -0.600 4.800 0.061 -0.720 2.720 3.640 0.179 0.160 1.011 0.064 -0.120 f4 -0.066 -0.15) M= T= 1 n ∑ Pi f 4 (λx i ) 2 i =1 (B.200 4.184 -0. B.280 0.002 În figura B.320 3.549 0.080 2.560 1.720 1.583 0.080 0.360 1.032 -0.060 -0.400 0.038 -0.052 -0.007 -0.040 4.065 -0.288 0.014 -0.423 0.036 -0.013 -0.009 λx 4.063 -0.480 2.188 -0.053 -0.042 0. 1.560 4. θ. i=1÷n.080 -0.440 1.051 -0.880 4.960 2.560 2.516 0.320 0.054 -0.881 0.039 -0.800 3.840 3.960 1.920 1.160 4.010 -0.520 2.520 1.800 1.13) ∑ Pi f1 (λx i ) 2k s B 1 θ= λ2 n ∑ Pi f 2 (λx i ) k s B i =1 1 n l e ∑ Pi f 3 (λx i ) 4 i =1 (B.960 4.109 0.520 0.880 3.280 1.066 0.000 3.120 0.040 4.920 3.125 0.049 -0.042 -0.175 2.060 -0.067 -0.001 0. determinarea valorilor pentru z.067 -0.044 -0.021 0.011 -0.029 -0.067 -0.000 0.002 0.16) B-4 .484 0.056 -0.160 0.920 0.020 -0.120 1.480 1.000 0.440 4.640 3.064 -0.2.280 3.760 1. moment încovoietor şi forţă tăietoare pentru grinda de lungime infinită acţionată de forţă concentrată.046 λx 3.520 4.020 -0.720 4. funcţii ce pot fi utilizate pentru calculul lui z.3 sunt date diagramele de săgeată.360 3.000 f4 -0.040 3.640 2.057 -0. f 2 (λx ) .480 4. Grindă de lungime infinită acţionată de mai multe forţe concentrate În situaţia în care grinda este acţionată de mai multe forţe concentrate Pi.2 este prezentată variaţia funcţiilor f1 (λx ) .600 3.034 -0.394 0.000 3.015 -0.760 2.440 0.560 3.453 0.320 1.600 0.059 -0.640 1.013 -0.001 0.000 2.053 -0.003 0.840 2.400 2.080 1.040 -0.199 λx 1.026 -0.001 -0.179 -0.840 0.031 0.920 0.000 2.005 -0.007 -0.320 4.076 -0.680 4.880 1.120 3.002 0. valorile funcţiei f4 vor fi luate cu semnul prezentat în tabel atunci când forţa este situată la stânga secţiunii de calcul şi cu semn schimbat când forţa este la dreapta secţiunii de calcul.726 0.360 0.002 0. θ. λ n z= (B.054 0.4).200 3.400 1.440 2.040 1.002 -0.240 3.240 4.006 -0.280 2.160 2.008 -0.120 2.200 2.880 2.004 0.800 2.14) (B.764 0.065 -0.960 3.040 0.840 4.960 5.004 -0.000 4.689 0.920 2.680 3.440 3.002 -0.040 f4 0.760 4.960 3.000 4.046 -0.027 -0.000 -0.004 -0.960 0.041 -0. f 3 (λx ) şi f 4 (λx ) cu argumentul λx .002 -0.0.012 -0.880 0.680 1.280 4.056 -0.061 -0.400 3.200 1.600 2.680 0. M şi respectiv T.560 0.760 0.004 Tabelul B4 λx 0.400 4.023 -0.000 0.067 -0.920 1.160 3.059 λx 2.080 4.802 0.880 0.841 0.617 0.049 4.142 0.680 2.080 4. T într-o secţiune dată se face prin suprapunerea efectelor (fig.037 -0.480 3.840 1.018 -0.000 f4 1.028 -0.720 0.520 3.000 0.065 -0.067 -0.056 -0.050 -0.022 -0.031 -0.653 0.063 -0.241 0.600 1.003 -0.066 -0.040 3.320 2.760 3.313 0. Deoarece diagrama de forţă tăietoare este antisimetrică faţă de punctul de aplicaţie al forţei.006 -0. rotire.055 -0.240 2.360 4.111 1.640 4.003 -0.240 0.080 0.019 -0.264 0.160 0.080 f4 -0.001 0.200 0.960 2.339 0.960 1.094 0.920 0.800 4.048 -0.360 2.920 4.001 0.

λx (-) -0.3 -0.2 -0.1 0.0 0.1 0.2 f(lx) (-) 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0 0

f1 f2 f3 f4

π 1 4

π 2

2

3π 4

3 π

4

5

Figura B.2

1.3. Grindă de lungime infinită acţionată de un moment încovoietor Momentul încovoietor M0 este înlocuit în calcul prin cuplul PΔx (fig. B.5). Pentru determinarea tasării grinzii într-o secţiune situată la distanţa x faţă de punctul de aplicare al cuplului se utilizează relaţia (B.11) în cazul a două forţe concentrate: Pλ Pλ dx λ z=f 1 (λx ) + f 1 [λ ( x - dx )] = P{f1 (λx ) - f 1 [λ ( x - dx )]} = 2k s B 2k s B 2k s B dx (B.17) M 0 λ f 1 (λx ) - f1 [λ( x - dx )] M 0 λ df 1 M 0 λ2 -λx M 0 λ2 e sin λx = = = f 2 (λx ) 2k s B dx 2k s B dx 2k s B 2k s B Astfel, pentru calculul săgeţii în cazul grinzii infinite acţionată de un moment încovoietor M0 este utilizată funcţia f 2 (λx ) , funcţie care descrie rotirea în cazul grinzii infinite acţionate de o forţă concentrată P. Aceasta înseamnă că pentru θ, M şi T se vor utiliza, prin permutare, tot funcţiile f1, f3 şi f4 după corespondenţa descrisă în tabelul B.5. 1.4. Grindă de lungime finită Pentru folosirea funcţiilor determinate în cazul grinzii de lungime infinită, grinda de lungime finită se calculează prin metoda forţelor fictive. B-5

P

z

3π 4λ
x

π λ

x M
π 4λ

x
π 2λ

T

x

Figura B.3

Figura B.4

Se consideră grinda de lungime finită care este transformată în grindă infinită prin prelungirea fictivă a capetelor A şi B (fig. B.6). Asupra grinzii de fundare considerată ca grindă infinită acţionează sistemul de încărcări Pi, i=1÷n, împreună cu forţele fictive Vi, i=1÷4 amplasate de o parte şi de cealaltă a grinzii cu valori astfel determinate încât starea de eforturi şi deformaţii în grinda de lungime finită să nu se modifice. Pentru determinarea forţelor fictive se impun condiţiile pentru capetele libere ale grinzii şi anume: MA=0, TA=0, MB=0, TB=0. B-6

Figura B.5

z θ M T

Tabelul B.5 Funcţii utilizate în cazul grinzii acţionate de: P M0 f1 f2 f2 f3 f3
f4 f4 f1

Figura B.6

Utilizând funcţiile f 3 (λx i ) şi f 4 (λx i ) definite anterior şi impunând condiţiile pentru capetele libere ale grinzii se obţin patru ecuaţii liniare pentru determinarea valorilor forţelor fictive. Pentru simplificarea calculelor se alege distanţa de la forţa V1 la capătul A al grinzii astfel încât momentul încovoietor să fie egal cu zero, iar punctul de aplicaţie pentru V2 astfel încât forţa tăietoare corespunzătoare în secţiunea A să fie egală cu zero. În acelaşi mod se procedează şi cu forţele V3 şi V4 cu privire la momentul şi forţa tăietoare în capătul B al grinzii. Din tabelele pentru funcţiile f 3 (λx i ) şi f 4 (λx i ) rezultă că, pentru ca forţele fictive care apar într-o ecuaţie să se anuleze alternativ, distanţele de la capetele grinzii finite la punctele de aplicaţie ale forţelor fictive să fie alese după cum urmează: π ⎛π⎞ x= pentru care f 3 ⎜ ⎟ = 0 (B.18) 4λ ⎝4⎠ π ⎛π⎞ x= pentru care f 4 ⎜ ⎟ = 0 (B.19) 2λ ⎝2⎠ Forţele Vi, i=1÷4 astfel obţinute se introduc în schema de încărcare a grinzii finite iar calculul deformaţiilor şi al eforturilor secţionale se poate face utilizând tabelele şi diagramele pentru grinda infinită.

B-7

B-8 .7).săgeata (tasarea) grinzii longitudinale (direcţia x) în nodul i trebuie să fie egală cu săgeata (tasarea) grinzii transversale (direcţia y) în nodul i. Viy pe cele două direcţii. Celelalte 3n ecuaţii se obţin din condiţiile de continuitate care exprimă egalitatea săgeţilor (tasări) cât şi a rotirilor şi anume: .22) condiţie care exprimă egalitatea presiunilor datorate încărcărilor Vix.2. Figura B. Rezultă n ecuaţii cu 2n necunoscute. determinând diagramele M şi T necesare pentru dimensionarea acestora. Mix şi Miy se transmit integral tălpilor pe care acţionează (fig.20) şi ecuaţia de continuitate (relaţia B. 2.20) Pentru i=1÷n se pot scrie n ecuaţii pentru cele n noduri ale reţelei de grinzi.7).21 devine: ks p ix = p iy (B.1. relaţia B. Grinzi continue pe două direcţii 2.7 Se poate scrie condiţia de echilibru: Vi = Vix + Viy (B.22) exprimate pentru fiecare nod formează sistemul de 2n ecuaţii cu 2n necunoscute prin rezolvarea căruia se determină încărcările în noduri.2. După determinarea încărcărilor pe noduri.21) p Deoarece. B. conform ipotezei Winkler z = . Ipoteza nodurilor încastrate În această ipoteză urmează a se repartiza pe cele două direcţii atât forţa concentrată Vi cât şi momentele Mix şi Miy (fig. Cel de-al doilea set de n ecuaţii se obţine exprimând condiţia de continuitate exprimată în termeni de tasare. Ecuaţiile de echilibru pentru nodul i sunt : ⎧Vi = Vix + Viy ⎪ (B.23) ⎨M ix = M ix_incovoiere + M iy_torsiune ⎪M = M iy_incovoiere + M ix_torsiune ⎩ iy Rezultă 3n ecuaţii cu 6n necunoscute. fiecare din tălpile reţelei se calculează ca talpă continuă pe o singură direcţie. Momentele încovoietoare se descompun în momente care determină încovoierea grinzii pe care acţionează şi momente care produc torsiunea grinzii pe direcţie transversală. Se scrie relaţia: z ix = z iy (B. B. Ecuaţia de echilibru (relaţia B. Ipoteza nodurilor articulate În această ipoteză urmează a se repartiza pe cele două direcţii doar forţa concentrată Vi ce acţionează în nodul i.

Se obţin 11 ecuaţii cu 11 necunoscute pentru valorile z.8) se poate exprima în diferenţe finite cu relaţia: ⎛ Δz ⎞ ⎛ z i +1 − z i ⎞ ⎛ dz ⎞ ⎟ ⎟ =⎜ ⎜ ⎟ ⇒⎜ (B.. a relaţiei care exprimă egalitatea între forţele ce acţionează pe direcţie verticală.25) ⎝ dx ⎠ d 2 z z i +1 − 2z i + z i −1 = d2x Δx 2 Pentru cazul general (n secţiuni de calcul) expresiile derivatei de ordinul II şi respectiv de ordinul III se scriu sub forma: d 2 z z − 2z n + z n −1 z' ' = 2 = n +1 dx ( Δx ) 2 (B. obţinându-se următoarele relaţii: ⎛ Δz ⎞ Δ⎜ ⎟ 2 1 ⎛ z i +1 − z i z i − z i −1 ⎞ d z Δx ⎠ Δ2 z ⎛ dz ⎞ ⎝ = = ⋅⎜ − = d⎜ ⎟ = ⎟ 2 2 Δx ⎝ Δx Δx ⎠ Δx d x Δx (B.27) EI (z − 2z n +1 + 2z n −1 − z n −2 ) = Tn (Δx )3 n + 2 Pentru rezolvare este recomandat ca numărul de intervale Δx sa fie limitat la 10 (un număr de intervale mai mic decât 10 conduce la rezultate greşite iar unul mai mare decât 10 va mări volumul de calcul dar nu şi preciziea soluţiei rezultate). respectiv.2 METODE NUMERICE DE CALCUL 1. necesită scrierea relaţiilor care exprimă momentul încovoietor în fiecare secţiune i. Rezolvarea sistemului de ecuaţii permite determinarea eforturilor secţionale M şi T prin utilizarea relaţiilor (B. Metoda diferenţelor finite Eforturile secţionale în grinda de fundare pot fi calculate utilizând metoda diferenţelor finite. B.27). B.rotirea din torsiune a grinzii longitudinale (direcţia x) în nodul i să fie egală cu rotirea din încovoiere a grinzii transversale (direcţia y) în nodul i. Din considerente legate de rezolvarea numerică se recomandă ca Δx să fie constant. Metoda diferenţelor finite aplicată la grinzi continue de fundare. Metoda se poate aplica la grinzi continue pentru orice număr de stâlpi care aduc la fundaţie forţe axiale şi momente încovoietoare concentrate.rotirea din încovoiere a grinzii longitudinale (direcţia x) în nodul i să fie egală cu rotirea din torsiune a grinzii transversale (direcţia y) în nodul i.28) B-9 .26) permit determinarea valorilor eforturilor secţionale prin utilizarea relaţiilor: EI (z − 2z n + z n −1 ) = M n (Δx )2 n +1 (B. rezemate pe un mediu elastic tip Winkler.24) ⎝ Δx ⎠ i ⎝ Δx ⎠ i ⎝ dx ⎠ i Pentru aceeaşi secţiune i se poate determina valoarea celei de-a doua derivate a tasării z. moment încovoietor egal cu zero la capetele grinzii şi. Panta fibrei medii deformate a grinzii de fundare în secţiunea i (fig. . 2.26) d 3 z z n + 2 − 2z n +1 + 2z n −1 − z n − 2 z' ' ' = 3 = dx 2(Δx ) 3 Expresiile derivatelor din ecuaţiile (B. Metoda elementelor finite Metoda elementelor finite utilizează relaţia: Pi = A i ⋅ Fi (B.

Notaţiile Fi şi Pi sunt utilizate pentru forţe şi momente încovoietoare. şi forţele care acţionează pe elemente. B. în prealabil. z i ) Figura B. considerând. Relaţia exprimă egalitatea între forţele nodale externe. Pi. B. Fi. prin intermediul constantei Ai.9 Pentru toate nodurile structurii analizate se poate scrie relaţia matriceală: (B.8 F1 + F2 L F3 = K1 ⋅ e3 F4 = K 4 ⋅ e 4 F1 + F2 L Figura B.9). e. Δx. R i = f (k s .pentru fiecare nod al structurii analizate (fig. că există o discretizare în elemente finite a acesteia. se poate scrie relaţia matriceală: B-10 . şi deplasările nodale externe.29) P = A⋅F Pentru deformaţiile elementelor (definite de două noduri). X.

32) Relaţiile (B. Prin utilizarea relaţiilor anterioare. (B.e = B⋅X (B.31) e = AT ⋅ X Între forţele care acţionează pe elemente şi deformaţiile acestora poate fi scrisă relaţia matriceală: F = S⋅e (B. Matricea B reprezintă matricea A transpusă ceea ce conduce la rescrierea relaţiei anterioare sub forma: (B.29).30) şi (B.33) X = ASA T P ( ) unde matricea ASA T poartă numele de matrice globală.30) e şi X pot reprezenta rotaţii (exprimate în radiani) sau translaţii. B-11 .32) reprezintă ecuaţiile fundamentale în analiza grinzilor de fundare cu metoda elementelor finite. pentru obţinerea deplasărilor nodale externe se utilizează exprimarea matriceală de forma: −1 (B.

cu atât calculul aproximează mai bine diagrama continuă de presiuni de contact fundaţie . C. presiunea pe lăţimea B se consideră a fi uniform repartizată. articulate la capete dispuse în centrul de greutate al suprafeţelor dreptunghiulare de dimensiuni în plan B ⋅ l (fig.1) C-1 . Sistemul fundaţie . forţa axială în bara rigidă. Ri B⋅l Figura C. C.2.2 Considerând presiunea pi.teren. se înlocuieşte contactul continuu dintre fundaţie şi teren prin contacte în punctele izolate de egală interdistanţă l. Fie R rezultanta presiunilor uniform distribuite aferente suprafeţei Bxl. R poate fi privită ca reacţiunea într-o bară rigidă. din punctul analizat va avea valoarea: R i = B ⋅ l ⋅ pi (C. C. distribuită pe o suprafaţă dreptunghiulară i de arie B ⋅ l .1 Pentru determinarea presiunilor de contact fundaţie-teren se consideră o distribuţie continuă conform diagramei prezentată în figura C.3). Se aproximează diagrama reală de presiuni pe teren cu o diagramă în trepte. Cu cât numărul de puncte de contact este mai mare.2). Grinzile având raportul Figura C. împărţind suprafaţa de fundare în suprafeţe dreptunghiulare cu lăţimea B şi lungimea l.1) şi. în lungul suprafeţei de fundare (fig. ca fiind uniformă.ANEXA C CALCULUL GRINZILOR PE MEDIU BOUSSINESQ Metoda Jemocikin L ≥ 7 sunt considerate ca fiind nedeformabile în direcţie transversală B (fig. În acest mod.teren se substituie cu sistemul echivalent al unei grinzi flexibile rezemată pe terenul deformabil prin intermediul unor bare rigide verticale. ca urmare.

... ........... se face considerând separat deplasarea verticală a capetelor superioare....3 Determinarea forţelor Ri.aj P1 P2 Pj Pm-1 Pm R1 R2 ai Ri-1 Ri Ri+1 Rn-1 Rn Figura C.. C. Deplasările grinzii continue de fundare se stabilesc prin referire la un sistem static de bază de tipul grindă încastrată în secţiunea de capăt (fig... Pentru a scrie deplasările pe verticală ale unui punct i de pe talpa fundaţiei şi de pe suprafaţa de fundare se consideră.. se calculează după metodele din statica construcţiilor: C-2 .....4 Se consideră grinda încastrată la capăt. z0 şi θ0 se scrie următorul sistem de ecuaţii: R1δ 11 + R2δ 12 + R3δ 13 + .. i=1÷n... + Rnδ 2 n + δ 2 p − z 0 − a2tgθ 0 + δ 2 p = 0 R1δ 31 + R2δ 32 + R3δ 33 + .. Pentru determinarea necunoscutelor Ri.3) Deformaţia grinzii produsă de reacţiunea Rk=1... Din condiţia de continuitate ca.........4).. j=1÷m şi reacţiunile Ri... zik_fundaţie..........2) ∑ Ri = ∑ Pj 1 1 n m ∑Ra = ∑Pa i i j 1 1 n m j Coeficienţii δik se compun din deformaţiile pământului şi ale grinzii de fundare în secţiunea i sub acţiunea unei sarcini unitare aplicate în secţiunea k..... talpa fundaţiei să păstreze legătura cu terenul rezultă că deplasările capetelor barelor trebuie să fie egale obţinându-se astfel un număr de ecuaţii egal cu numărul forţelor necunoscute Ri.. ceea ce echivalează cu introducerea a două noi necunoscute.. articulate în talpa fundaţiilor ( z ifundatie ) şi deplasarea verticală a capetelor inferioare ale barelor.. Figura C. grinda de fundare cu încărcările Pj. R1δ n1 + R2δ n 2 + R3δ n 3 + . deplasarea z0 şi rotirea θ0...... δ ik = z ik _ teren + z ik _ fundatie (C.. articulate pe teren ( z iteren ).... + Rnδ nn + δ np − z 0 − an tgθ 0 + δ np = 0 (C. + Rnδ 1n + δ 1 p − z0 − a1tgθ 0 + δ 1 p = 0 R1δ 21 + R2δ 22 + R3δ 23 + ..... transmise prin barele de legătură...... i=1÷n din barele de legătură cu terenul şi......... de altă parte.. de o parte. după deformare................... + Rnδ 3n + δ 3 p − z 0 − a3tgθ 0 + δ 3 p = 0 ....... terenul solicitat de forţele (Ri).

4) Aria M este suprafaţa diagramei de momente M pentru grinda încastrată din sistemul de bază solicitată în punctul k de o forţă concentrată egală cu unitatea.5 5 ak/c 0.5) ik _ fundatie 2 2 ⎝ 3⎠ 1− ν de unde: 2 c 3 1 − ν 2 ⎛ a i ⎞ ⎛ 3a k a i ⎞ z ik _ fundatie = − ⎟ (C.375 2 16.500 16.5.000 59.000 3.000 46.250 0.5 2 2.⎟ se regăsesc în tabelul C.5 4 4.625 5 250.000 52.000 67. rezultată din aplicarea unei forţe fictive egală cu unitatea în direcţia deplasării zik_fundatie.375 1.000 1.000 C-3 2 .375 68.1 ai/c 0.250 3.5 6.125 2.4) EI În relaţia (C.750 2. C.000 2.750 78. valorile pentru c c ⎛ a i ⎞ ⎛ 3a k a i ⎞ .000 4.125 3 54.000 6. zm este ordonata diagramei de moment m.750 104.125 13.000 22.000 40.AriaMz m (C.000 94.250 152.500 81.625 27.5 87.625 1 2.500 108.000 176. ordonată măsurată în dreptul centrului de greutate al diagramei M (fig.1 ⎜ ⎟ ⎜ ⎝c⎠ ⎝ c c⎠ Tabelul C.500 14.5.000 3.500 140.625 50.5 Se obţine pentru deformata grinzii de fundare următoarea relaţie de calcul: a i2 ⎛ a ⎞ E⋅I ⋅ = z ⎜ak − i ⎟ (C. ∫ EI dx = Mm Figura C.500 8.000 12.5 1 1.5 182.625 1.6) ⎜ ⎟ ⎜ 6 E⋅I ⎝ c ⎠ ⎝ c c⎠ x unde: c = cu n multiplu întreg de 0.5 3 3.000 28. n a a Pentru situaţia în care rapoartele i respectiv k sunt multipli întregi de 0.250 212.000 30.000 4 128.500 2.000 1.500 11.000 9.750 10.5 31.250 40.5 0. în punctul i.5).000 34.875 3.125 122.500 5.250 23.875 20.

Pentru obţinerea valorilor zik_teren se analizează următoarele situaţii: a) deformaţia într-un punct la distanţa r faţă de o forţă concentrată P (fig.8) p= 1 B⋅l Figura C.265 1.249 B =3 l 1.508 0.500 0.305 0.237 C-4 .322 0.335 0.7) π ⋅ Es ⋅ r ( ) Figura C.525 1.242 B =5 l 1.251 B =1 l 3. C.2.2 x l B l F 0 1 2 3 4 ∞ 1 0.251 B =2 l 2.323 0.469 0. ⎟ π Es ⋅ B ⎝ l l ⎠ 1 B⋅l (C.7 x B 2 ⎛ x B⎞ Valorile F⎜ .505 0.490 0.330 0.315 0.929 0.038 0.6 b) deformaţia într-un punct i la distanţa x de un dreptunghi încărcat uniform cu sarcina p = având centrul într-un punct k (fig.867 0. l l 3 ⎝l l⎠ Tabelul C.746 0.6) se calculează cu relaţia lui Boussinesq: 2 P 1 − νs z ik _ teren = (C. C.336 0.250 B 2 = l 3 4.424 0.069 0.829 0.7) se calculează cu relaţia: 2 1 1 − νs ⎛ x B⎞ z ik _ teren = ⋅ F⎜ .406 0.333 0.446 0.542 0.246 B =4 l 1. ⎟ pentru = 0 ÷ 20 şi = ÷ 5 sunt date în tabelul C.678 0.

056 0.167 0.053 0.165 0.100 0.196 0.053 0.059 0.166 0.083 0.063 0.077 0.143 0.142 0.125 0.091 0.071 0. C-5 .050 0.200 0.143 0.125 - 0.123 - Înlocuind valorile δ ik în sistemul de ecuaţii (D.067 0.125 - 0.063 0.167 0. i=1÷n cu ajutorul cărora se determină ordonatele în diagramele de forţă tăietoare şi moment încovoietor.056 0.167 0.111 0.050 0.1) se pot determina valorile Ri.164 0.163 0.143 0.5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 0.199 0.111 0.140 0.124 0.077 0.197 0.083 0.200 0.071 0.125 - 0.091 0.141 0.067 0.059 0.124 - 0.100 0.143 0.200 0.193 0.

pe direcţie tangenţială Mt şi săgeata z a radierului: ⎡ ⎛ r ⎞⎤ Z'3 ⎜ ⎟ ⎥ ⎢ N ⎛r⎞ ⎝ L ⎠⎥ M r = − ⎢ Z 4 ⎜ ⎟ − (1 − μ) (D. Etapele calculului sunt următoarele: •se determină înălţimea h a radierului în secţiunile critice la forţă tăietoare şi se calculează rigiditatea cilindrică D.2) r 4 ⎢ ⎝L⎠ ⎥ ⎢ L ⎥ ⎣ ⎦ ⎡ ⎛ r ⎞⎤ Z'3 ⎜ ⎟ ⎥ ⎢ N ⎛r⎞ ⎝ L ⎠⎥ M t = − ⎢μZ 4 ⎜ ⎟ + (1 − μ) r 4⎢ ⎥ ⎝L⎠ ⎢ ⎥ L ⎣ ⎦ NL2 ⎛ r ⎞ Z3 ⎜ ⎟ 4D ⎝L⎠ unde: r distanţa de la punctul considerat la încărcare Z3.5) (D. resimţindu-se asupra unei arii reduse din jurul ei.7) 4L ⎝L⎠ Când marginea radierului se găseşte în zona de influenţă r. se aplică următoarele corecţii: -se calculează momentele încovoietoare şi forţele tăietoare perpendicular pe marginea radierului în ipoteza că radierul ar fi infinit de mare.ANEXA D CALCULUL RADIERELOR PE MEDIU WINKLER Metoda Hetenyi Efectul unei forţe concentrate pe un radier flexibil se amortizează relativ rapid. Din moment ce efectul unei încărcări se transmite radial prin radier. •se calculează momentul pe direcţie radială Mr. cea mai bună formulare este cea în coordonate polare. Deoarece zonele de influenţă nu sunt foarte mari. Suprapunând zonele de influenţă se poate determina efectul într-un punct al tuturor încărcărilor concentrate transmise de stâlpi.6) M y = M r sin 2 θ + M t cos 2 θ unde: θ unghiul definit în figura D. în marea majoritate a situaţiilor este suficient să se considere o distanţă definită de două rânduri de stâlpi faţă de punctul considerat.4) (D.2 •Forţa tăietoare pe unitatea de lăţime de radier poate fi determinată cu ajutorul relaţiei: N ⎛r⎞ Q=− Z' 4 ⎜ ⎟ (D.1 •se trec momentele din coordonate polare în coordonate carteziene: M x = M r cos 2 θ + M t sin 2 θ z= (D. ca încărcări. momente încovoietoare şi forţe tăietoare egale şi de semn contrar cu cele calculate. •se calculează raza rigidităţii efective cu relaţia: D L=4 (D. Z’3. D-1 .3) (E. -se utilizează mai departe ipoteza grinzilor pe mediu Winkler. Z4 şi Z’4 funcţii de r/L a căror variaţie este prezentată în figura D.1) ks iar zona de influenţă a încărcării din stâlp se consideră egală cu 4L. -se aplică pe margine.

aşezate pe medii deformabile de tip Winkler pot fi determinate ţinând seama de ecuaţia diferenţială a suprafeţei lor mediane deformate redată de expresia (E. ecuaţia diferenţială (D.1 Figura D.8) şi utilizând metoda diferenţelor finite. la interdistanţe d. momentele încovoietoare şi forţele tăietoare pentru fiecare stâlp se suprapun şi se obţin valorile finale totale ale momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare. după cum se prezintă în ecuaţiile (D. ∂ 4z ∂ 4z ∂ 4z q − ksz + 2⋅ + = (D. sunt prezentaţi în figurile D.14).8). Figura D.3g.3a. Ecuaţiile depind de poziţia nodului de calcul în reţeaua de discretizare. notaţi cu indici după punctele cardinale conform figurii D. în fiecare nod. pe planul median al plăcii radier. Coeficienţii deplasărilor fiecărui nod în funcţie de poziţia faţă de nodul de calcul. se stabilesc. ecuaţiile cu diferenţe finite care aproximează.3b÷D.9)÷(D.•în cele din urmă. În cazul unei forme dreptunghiulare în plan a radierului. D-2 .8) D ∂x 4 ∂x 2 ⋅ ∂y 2 ∂y 4 Pentru rezolvare se consideră puncte dispuse în nodurile unei reţele pătratice. având în vedere expresiile derivatelor parţiale.2 Metoda diferenţelor finite Presiunile de contact cu terenul şi eforturile secţionale în radierele flexibile.

3c: 19 z a − 8( z e + z s + z v ) + ( − 6 + 2 ν ) z n + 2 ( z se + z sv ) + ( 2 − ν )( z nv + z ne ) + + z ee + z ss + z vv = qd 4 + Qd 2 D (D.3. Cazul din figura D.10) D-3 .9) Cazul din figura D.Figura D.3b: = qd 4 + Qd 2 D 20z a − 8(z n + z e + z s + z v ) + 2(z ne + z se + z sv + z nv ) + z nn + z ee + z ss + z vv = (D.

conduce la obţinerea tasărilor în fiecare nod. În terminologia elementelor finite.4). este folosită pentru a lua în considerare voalarea plăcii. D.5(1 − ν 2 )(z ss + z vv ) = qd 4 + Qd 2 D (D. După ce se află tasările se poate calcula momentul încovoietor pe fiecare direcţie.16) d2 Precizia utilizării metodei diferenţelor finite depinde de desimea reţelei de noduri considerate. fără influenţa momentului pe direcţia x Astfel.3f: ( 7 .11) Cazul din figura D.3d: (8 − 4ν − 3ν 2 )z a + (−4 + 2ν + 2ν 2 )(z e + z v ) + ( −6 + 2ν )z s + (2 − ν )(z se + z sv ) + + z ss = qd 4 + Qd 2 D (D. Rezistenţa la torsiune.5 ν 2 ) z a + ( − 3 + 2 ν + ν 2 ) z v + ( − 6 + 2 ν ) z s + ( − 4 + 2 ν + 2 ν 2 ) z e + + ( 2 − ν )( z se + z sv ) + z ss + 0 .5(1 − ν 2 ) z vv = qd 4 + Qd 2 D (D.9)÷(D. prin rezolvare. Exprimându-se ecuaţiile diferenţiale pentru toate nodurile reţelei se obţine un sistem de ecuaţii care. se poate exprima momentul încovoietor pentru un punct interior ca: D M e − v = − [(z e + z v − 2z a ) + ν(z n + z s − 2z a )] (D. Utilizând relaţiile din Teoria Elasticităţii.Cazul din figura D.3g: (3 − 2ν − ν 2 )(−z a + z s + z v ) + 2(1 − ν 2 )z sv + 0.13) Cazul din figura D.4 D-4 . se scrie: M x = M ' x + νM ' y (D. metoda reţelei finite foloseşte elemente neconforme deoarece compatibilitatea între deformaţiile elementelor este asigurată numai în noduri. considerând o fâşie pe direcţia e-v. caracterizată de modulul de forfecare G.14) prin q se înţelege reacţiunea terenului pe unitatea de arie iar Q este forţa concentrată în punctul a.14) În relaţiile (D. fără influenţa momentului pe direcţia y M’y momentul încovoietor pe direcţia y. 5 − 4 ν − 2 .3e: 18z a + ( −6 + 2ν)(z n + z e ) − 8(z s + z v ) + 2(1 − ν) z ne + (2 − ν)(z se + z nv ) + 2z sv + + z ss + z vv = qd 4 + Qd 2 D (D.15) unde: Mx momentul încovoitor pe o fâşie unitară pe direcţia x M’x momentul încovoietor pe direcţia x. Metoda reţelei finite În această metodă radierul este discretizat într-un număr de grinzi cu rezistenţă la încovoiere şi torsiune (fig. Figura D.12) Cazul din figura D.

Nodurilor structurii li se atribuie un număr de grade de libertate în funcţie de tipul analizei.Metoda elementelor finite Această metodă transformă problema radierelor pe mediu Winkler într-o analiză matricială a structurii. Radierul este modelat printr-un set de elemente interconectate la noduri. în timp ce pământul se modelează prin resoarte izolate.5 prezintă un exemplu de analiză în care radierul este discretizat printr-un element de tip placă. Discretizarea radierului poate să nu fie doar izolată. Figura D. iar pământul printr-un mediu Winkler. În acest caz gradele de libertate sunt o translaţie pe direcţie verticală (tasarea) şi două rotaţii (după axele din plan).5 D-5 . ci să cuprindă şi restul structurii. Figura D.

i=1÷n.. + p j A j α nj + .1 Valorile coeficientului de formă (ω) se iau din tabelul E. presiunea distribuită pe teren din acţiunea unei încărcări verticale (N) având excentricităţile (ex) şi (ey) (fig... + p n A n α jn 1 1 1 z n = 1 = p1 1 A 1 α n1 + ..2) unde: xi.. pe care acţionează presiunea distribuită pi. + p i A i α ii + .1). + p i A i α ji + ... + p j A j α ij + . + p n A n α in 1 1 1 z j = 1 = p1 1 A 1 α j1 + . + p j A j α 1 j + .. se alcătuieşte sistemul de ecuaţii (F.... se obţine în modul următor: ..se împarte suprafaţa de fundare în n suprafeţe dreptunghiulare mici Ai.. i=1÷n.. ξ − y)dηdξ pentru încărcările discrete piAi..1). respectiv scurtă ale dreptunghiurilor de suprafaţă Ai. + p n A n α 1n 1 1 1 z i = 1 = p1 1 A 1 α i1 + ..ANEXA E CALCULUL RADIERELOR PE MEDIU WINKLER . Figura E.BOUSSINESQ Metodă hibridă de calcul pentru radierele rigide În cazul radierelor rigide. + p j A j α jj + . y) = ∫∫ p(η ⋅ ξ) ⋅ α(η − x .. .1) unde: α ij = 1 − ν s2 1 ⋅ ...utilizând expresia generală z( x . E. yi.i≠j 2 πE s ( xi − x j ) + ( yi − y j ) 2 1 − ν s2 ω ( Li / Bi ) ⋅ α ii = Bi πEs (E.. E-1 .. + p i A i α 1i + . + p i A i α ni + ..1 în funcţie de raportul (Li/Bi). ale căror deplasări verticale sunt exprimate de relaţia z=z0+θyx+θxy.. + p n A n α nn (E. yj sunt coordonatele punctelor i şi j Li şi Bi reprezintă laturile lungă.. aproximarea diagramei continue de presiuni pe teren este cu atât mai bună cu cât numărul suprafeţelor dreptunghiulare prin care se discretizează suprafaţa de fundare este mai mare. xj. punând condiţia ca toate tasările sa fie egale cu unitatea: 1 1 1 z 1 = 1 = p1 1 A 1 α 11 + .

5) pi = ksi zi Presiunile distribuite (pi) corespund deformaţiilor terenului. se procedează la rezolvarea sistemului de ecuaţii (E.1 5 1.542 ω Coeficienţii de influenţă de tipul (αij) sau (αii) se calculează cu expresiile (E. {ksi}: pi k si = = pi (E. De la un anumit nivel de solicitare. sunt mai mari pe conturul radierului şi mai reduse spre mijlocul suprafeţei de fundare. în care se introduc coeficienţii de pat ksi cu valorile proprii fiecărui punct i. E-2 . θ x şi θ y obţinute în prima etapă de rezolvare a sistemului (E. ca mediu discret modelat prin resoarte. Soluţia { p1 i } a sistemului (E. ţinând seama de relaţia z=z0+θyx+θxy. ( θ x ) şi ( θ y ) care.4) z i A i y i = N ⋅ e y = z o ∑ k si A i y i + θ y ∑ k si A i x i y i + θ x ∑ k si A i y i2 1 1 1 1 n 1 n 1 n 0 0 Din rezolvarea sistemului (E. 0 0 • cu relaţia z = z 0 0 + θ y ⋅ x + θ x ⋅ y se stabilesc valorile deplasărilor verticale ale radierului în punctele i.406 1.2). în mod aproximativ.1). i=1÷n. Presiunea limită la care în pământ se produce cedarea se determină în funcţie de poziţia punctului de aplicare a încărcării N. după cum urmează: 0 0 • valorile z 0 0 .867 1. condiţiile de echilibru static al radierului: Tabelul E.6) Pentru a ţine seama de faptul că presiunile repartizate de radier nu pot depăşi presiunile limită de cedare locală a terenului. i=1÷n. ξ − y)dηdξ .525 2. se scriu. introduse în relaţia z=z0+θyx+θxy.3) zi = 1 Cu valorile {ksi} astfel determinate.4) reprezintă situaţia în care pe suprafaţa de fundare apar puncte de cedare locală a terenului. în zona interioară a bazei radierului. rezultate din rezolvarea sistemului (E. plim variază liniar între ppl pe conturul radierului şi o valoare pv.4). • cu expresia z( x . a) Încărcarea centrică Încărcarea totală critică are valoarea Pcr=pcrA în care A este aria totală a bazei radierului. Presiunea pv se calculează conform relaţiei: pv=3ppl–2pcr (E.1) reprezintă rigiditatea resoartelor Winkler. în teren încep să apară zone plastice dacă pi ≥ ppl. se determină presiunile pi. cunoscând valoarea k si = p1 i şi tasarea locală (zi) din expresia: (E. corespunzătoare centrului de greutate al suprafeţei radierului.1 2 3 4 Li/Bi 3.4) rezultă valorile ( z 0 0 ).322 ∑p A = ∑k i i 1 n 1 n 1 n 1 n n n si z i A i = N = z o ∑ k si A i + θ y ∑ k si A i x i + θ x ∑ k si A i y i 1 n 1 n 1 n n n n ∑ p i A i x i = ∑ k si z i A i x i = N ⋅ e x = z o ∑ k si A i x i + θ y ∑ k si A i x i2 + θ x ∑ k si A i y i x i ∑p A y = ∑k i i i 1 1 si (E. permit calculul presiunile pi în orice punct pe suprafaţa de fundare. Valorile presiunilor ( p1 i ). b) Încărcarea excentrică Se admite. y) = ∫∫ p(η ⋅ ξ) ⋅ α(η − x . că presiunea limită maximă la care terenul cedează local.

Pentru toate suprafeţele Ai la care s-a îndeplinit condiţia (E.i reprezintă presiunea limită corespunzătoare ariei Ai.7) nu va putea fi îndeplinită pe un număr suficient de suprafeţe Ai astfel încât: .i ⋅ A i (E.8) şi (E. θ x şi θ y ale primei iteraţii.7).4). 1 1 Cu aceste corecţii rezolvarea sistemului de ecuaţii furnizează valorile z1 o .7)÷(E. Cunoscând distribuţia finală a presiunilor la contactul radier general teren de fundare.Si în cele trei ecuaţii din sistemul (E. în toţi termenii sistemului de ecuaţii (E. determinată prin interpolare liniară între valoarea ppl şi pv.4). în funcţie de poziţia centrului ariei Ai şi punctul de aplicare al forţei exterioare N.i (E. Calculul continuă.9plim.7) pi > pc. se introduce pi=pc.i. În ambele situaţii se produce pierderea generală de stabilitate a terenului de fundare aflat sub radier prin refulare laterală. condiţia (E.fie suprafaţa activă se reduce sub 50%.i plim.Valorile presiunilor pi se pot situa în unul din următoarele cazuri: 0 < pi ≤ pc. Se calculează: S i = ∑ p c . se anulează termenii corespunzători din sistemul (E. fenomen însoţit de tasări şi rotiri excesive ale fundaţiei. prin iteraţii succesive.9) şi se reia procedura prezentată anterior pentru toate suprafeţele Ai care îndeplinesc relaţiile (E.9).i (E.i=0.4).9).8) pi < 0 (E. până când pentru toate suprafeţele „active” Ai se îndeplineşte condiţia (E.i şi se corectează încărcarea exterioară la valoarea N’=N . Pentru noile valori pi se verifică condiţiile (E.10) Se plafonează valorile ksi în funcţie de pc. Dacă încărcarea N este mare şi / sau cu excentricităţi mari. se pot calcula eforturile secţionale în secţiunile caracteristice ale radierului.fie nu se poate obţine condiţia de echilibru global .8). E-3 . Pentru toate suprafeţele Ai pentru care este îndeplinită condiţia (E.9) unde: pi reprezintă presiunea corespunzătoare ariei Ai pc.

…. N 6⋅M 6 ⋅ MY p1. presiunile pe terenul de fundare pot fi determinate cu (F2) sau (F2’): 2⋅N p max = (F. (F.1 nu sunt realizate.2’) 2⋅ N p max = 3⋅d ⋅ L B M unde: d = − Y 2 N În relaţiile (F.3) N p max = μ L⋅B unde: μ rezultă din tabelul F.2) 3⋅d ⋅ B L M unde: d = − X 2 N (F. Presiunile pe terenul de fundare sunt determinate în ipoteza distribuţiei liniare a eforturilor unitare pe talpa fundaţiei.2) şi (F.). presiunea maximă pe teren se poate calcula cu (F.3): (F.1 funcţie de excentricităţile relative ēx şi ēy MX unde: ex = N⋅L MY ey = N⋅B pmax este presiunea maximă pe terenul de fundare. MX şi MY reprezintă valori ale solicitărilor la nivelul tălpii fundaţiei.1).1) L ⋅ B L ⋅ B L ⋅ B2 Dacă fundaţia este solicitată cu moment încovoietor pe una din direcţiile principale şi talpa fundaţiei se desprinde de pe teren. Calculul presiunilor pe talpa fundaţiei în cazurile în care aceasta nu se desprinde de pe teren se poate face cu relaţia (F. unde p1. se vor utiliza metode de calcul mai complexe.2’) N. 4 = ± 2 X± (F.ANEXA F CALCULUL PRESIUNILOR PE TEREN ALE FUNDAŢIILOR IZOLATE DE FORMĂ DREPTUNGHIULARĂ Valorile presiunilor calculate conform Anexei F se pot utiliza pentru verificarea terenului de fundare pe baza presiunilor convenţionale şi pentru determinarea solicitărilor în fundaţie (momente încovoietoare etc. p4 reprezintă valorile presiunilor la colţurile tălpii fundaţiei. care ţin cont şi de deformaţiile fundaţiei.1). Dacă condiţiile minimale privind rigiditatea fundaţiei izolate stabilite conform tabelului F. F-1 . Dacă fundaţia este solicitată cu momente încovoietoare pe ambele direcţii principale.

08 2.14 2.56 2.49 2.30 1.06 0.72 1.ēx/ēy 0.25 3.02 0.67 2.38 3.27 2.72 2.72 1.32 0.18 1.27 2.86 2.37 2.09 Tabelul F.06 1.55 2.23 3.30 1.36 1.21 4.60 1.48 1.36 2.21 2.10 3.68 3.90 1.72 1.02 3.02 2.90 1.87 4.09 3.89 3.05 4.08 2.06 1.37 3.46 3.42 3.42 0.27 0.60 1.36 3.14 0.90 1.62 2.93 4.36 4.42 1.78 1.08 2.42 4.66 1.31 0.34 2.36 1.33 0.54 3.60 1.90 3.09 0.84 1.90 1.42 1.07 1.73 4.68 3.15 0.12 3.34 2.56 2.20 0.24 0.27 2.45 4.31 3.54 1.78 1.06 1.84 1.18 0.05 0.66 2.90 1.55 2.20 3.76 2.02 2.54 1.14 2.54 1.59 4.30 2.60 1.16 4.38 2.04 4.03 4.26 0.21 3.74 2.01 0.90 2.71 3.59 2.93 4.08 2.54 1.08 2.04 0.19 0.64 2.54 1.84 1.12 1.70 4.41 3.45 5.02 2.12 1.36 1.18 3.36 1.66 2.58 2.84 0.00 1.50 2.21 2.01 1.30 1.28 2.09 1.02 2.73 3.64 2.66 1.24 1.52 3.84 1.57 2.33 3.19 3.27 2.72 1.03 0.28 2.04 0.60 1.79 3.66 1.34 2.41 2.13 0.67 2.78 1.50 4.07 4.56 0.66 1.95 4.99 2.62 5.5 4.78 1.72 1.04 3.72 1.80 2.88 Z=0.08 2.42 1.84 1.08 1.13 0.24 1.83 5.78 2.16 3.41 2.17 3.96 2.27 2.85 2.43 2.22 2.75 2.21 2.02 2.48 1.22 2.22 3.28 4.96 2.90 1.47 2.69 4.02 2.57 3.72 1.98 5.91 4.36 2.45 2.80 2.60 2.96 2.82 4.00 1.48 1.43 4.49 3.71 2.82 2.41 2.69 0.14 2.32 3.14 2.90 1.41 4.66 1.78 1.18 1.84 4.48 2.78 1.41 2.30 1.90 1.79 3.60 1.00 0.27 3.91 3.75 2.03 4.96 Z=1.66 1.21 2.72 1.08 2.72 1.96 2.25 0.10 0.96 2.14 2.17 4.63 3.29 0.84 1.09 4.13 3.78 2.96 3.68 2.96 2.95 3.84 1.02 2.72 2.79 0.84 1.84 1.08 2.08 2.02 1.99 5.90 1.44 3.00 0.36 1.48 1.66 1.03 3.55 2.92 3.28 0.30 1.02 2.30 0.66 1.99 3.42 1.78 1.51 2.02 2.08 3.35 2.08 2.41 2.44 3.05 0.21 0.21 2.54 1.63 2.78 1.34 2.72 1.48 1.11 3.14 2.22 3.15 2.56 4.84 1.90 1.35 3.54 1.19 4.02 2.23 0.96 4.45 0.64 2.92 3.29 2.93 3.96 2.54 1.57 3.75 3.55 4.52 3.56 2.08 0.42 1.34 3.46 3.90 1.80 2.50 2.15 4.15 2.42 1.86 3.36 1.24 1.12 1.96 2.30 1.83 2.54 1.29 0.42 2.60 1.73 3.73 2.24 1.75 3.28 2.02 2.29 4.60 1.41 2.63 2.34 2.78 1.42 1.15 2.96 2.28 3.29 2.18 1.60 1.30 0.70 2.42 1.08 0.54 1.84 1.01 3.83 2.96 2.57 2.07 0.13 5.87 2.48 1.10 0.71 3.1 0.85 4.72 1.21 2.66 1.78 1.00 3.72 1.18 0.48 1.60 1.48 1.36 1.47 3.66 1.16 0.66 1.14 2.90 1.31 3.24 1.84 5.34 ēx/ēy 0.08 2.07 0.11 F-2 .64 4.22 2.13 3.48 2.01 0.42 2.60 3.11 1.66 1.08 2.04 3.10 0.03 0.14 2.27 3.06 3.48 2.21 2.18 1.58 3.11 0.60 1.32 4.98 4.06 0.96 2.48 1.21 2.0 1.03 1.51 3.44 2.99 3.89 2.78 1.72 2.15 5.22 0.12 0.04 1.21 2.29 5.95 3.05 1.81 2.62 3.53 2.02 2.30 4.34 2.48 2.23 4.98 0.62 3.34 2.65 3.14 2.10 4.84 1.02 0.48 2.27 2.17 0.91 4.09 3.78 1.

39 3.15 2.92 4.55 Z=0.74 3.28 3.99 3.84 5.29 3.98 5.16 2.02 5.29 4.76 2.08 2.74 3.14 2.08 2.58 2.03 4.14 0.18 4.79 4.95 3.99 3.38 3.16 5.80 3.89 2.78 1.36 4.90 1.00 0.96 2.17 0.63 2.88 2.34 2.63 4.41 3.23 3.68 3.01 4.73 2.34 2.10 3.57 5.18 5.01 4.28 5.22 2.17 2.21 2.84 1.93 6.58 4.14 2.15 2.01 5.06 2.86 4.62 4.86 5.84 1.79 4.97 5.30 2.41 3.30 3.16 0.33 4.08 2.49 4.91 2.97 4.06 0.34 2.88 4.52 4.88 4.14 4.45 2.35 5.56 2.62 3.61 3.23 Tabelul F.57 3.51 3.25 4.92 6.38 3.63 2.00 4.91 4.5 5.68 3.02 2.62 3.50 3.72 2.85 2.04 0.08 3.48 2.01 3.97 3.39 6.35 4.41 2.53 3.64 2.16 0.94 5.27 2.41 2.69 4.40 3.53 3.29 0.21 2.54 5.02 2.30 3.79 2.98 3.02 2.89 2.35 3.36 2.47 4.81 6.09 5.48 2.10 0. (continuare) 0.07 3.63 2.83 6.55 3.56 2.65 3.79 6.79 2.80 2.15 4.53 4.ēx/ēy 0.14 1.19 0.66 4.18 4.09 3.76 3.79 2.74 2.83 2.07 0.98 0.01 5.21 2.41 2.68 2.62 3.08 0.26 5.87 4.73 6.38 3.27 0.54 5.48 2.99 3.78 3.63 2.08 2.03 5.31 3.75 3.11 0.17 6.18 2.56 2.50 2.20 0.56 2.07 3.16 1.44 4.07 3.70 4.04 0.96 2.28 2.98 3.60 2.59 2.31 4.02 2.88 4.91 4.27 2.87 4.15 5.08 2.02 4.07 3.43 4.27 2.47 4.48 5.33 3.75 3.12 1.29 4.53 2.13 0.64 3.89 5.38 3.15 0.74 3.24 2.11 4.35 2.72 2.29 4.72 2.34 2.37 2.56 6.46 0.93 3.61 5.02 6.62 3.21 0.14 2.20 3.66 5.63 2.19 5.02 3.23 5.90 1.34 2.50 3.71 2.13 0.01 0.15 2.12 0.92 3.88 2.21 0.78 5.25 3.02 4.96 2.57 2.64 2.18 4.07 3.14 0.55 3.19 2.15 4.29 5.62 3.97 3.95 4.29 2.18 3.23 0.08 2.18 0.64 2.15 1.80 2.28 3.90 1.29 3.26 0.28 2.08 3.55 2.06 6.25 0.02 2.27 2.16 4.04 3.39 4.78 3.80 3.81 5.75 2.18 0.71 2.38 5.57 2.33 0.33 4.32 6.28 3.66 5.90 1.89 2.21 2.08 4.11 3.55 2.55 4.80 6.80 2.08 2.85 0.41 2.17 3.11 5.52 3.94 5.70 2.56 2.78 1.50 3.08 6.30 4.14 2.63 4.09 0.36 5.13 3.62 4.14 4.74 3.17 3.30 0.48 2.72 2.17 3.24 F-3 .42 2.35 4.05 3.21 0.48 2.64 3.47 4.71 2.15 0.36 5.19 5.22 2.84 1.89 2.62 5.13 1.50 3.47 2.44 3.20 2.62 3.28 3.51 2.96 2.69 0.99 0.38 3.31 4.52 3.18 3.45 4.61 4.78 5.43 2.03 4.31 0.47 5.90 2.96 5.87 6.30 4.28 2.02 2.21 4.24 0.42 2.82 2.72 2.62 2.78 2.18 3.64 5.28 3.1.32 0.41 2.22 0.81 2.88 4.80 2.22 0.25 0.79 4.31 5.42 5.23 0.96 5.02 0.98 4.17 0.67 2.14 4.14 2.73 4.28 3.41 2.21 2.80 2.82 3.05 4.57 5.18 3.48 2.55 2.23 0.72 1.21 3.99 3.35 5.44 4.22 0.87 2.39 3.34 ēx/ēy 0.21 2.49 2.66 2.12 0.34 2.51 2.61 4.86 2.51 3.40 3.79 4.17 0.16 5.15 4.07 3.77 4.03 0.76 3.44 2.63 4.92 3.46 3.46 6.19 0.18 3.05 0.98 3.96 2.20 0.72 6.89 2.96 2.00 4.66 2.35 2.47 4.27 2.06 5.65 3.17 3.14 6.78 5.44 5.21 2.38 2.17 3.28 0.33 0.

70 4.96 4.62 3.55 4.38 5.79 6.35 5.24 0.82 4.79 0.73 4.30 3.17 5.08 3.62 5.80 6.25 6.04 0.52 0.33 0.38 3.71 3.18 0.25 6.46 6.02 0.66 5.55 4.49 4.25 0.07 4.93 4.12 3.13 5.36 5.84 4.73 3.26 0.06 0.92 6.75 3.01 6.09 4.05 0.78 6.52 3.16 0.03 3.18 5.98 4.31 3.83 5.29 4.26 0.53 4.02 6.78 2.28 3.98 5.58 3.29 3.87 6.69 Tabelul F.95 4.45 4.56 3.60 3.03 4.17 3.28 0.82 3.99 5.29 5.56 4.08 6.63 4.25 6.29 6.47 3.06 5.94 5.1.68 3.57 5.61 5.15 0.72 6.95 4.36 4.83 6.68 3.57 3.26 5.21 4.81 6.96 4.78 4.94 5.49 3.06 6.44 5.95 3.08 4.54 5.98 5.20 0.25 2.23 4.19 3.07 0.39 4.12 0.46 3. (continuare) 0.42 3.42 4.26 2.91 4.71 3.13 0.47 5.42 3.87 3.85 5.57 5.09 0.33 0.52 4.17 0.22 0.25 4.11 0.15 4.27 ēx/ēy 0.45 5.09 5.00 6.67 2.41 3.15 5.86 5.01 5.83 2.69 4.79 3.92 3.19 0.93 4.51 3.64 5.43 4.98 5.41 4.23 6.36 4.50 4.31 0.27 2.63 3.10 4.34 F-4 .84 5.22 3.59 4.75 2.69 4.81 4.32 4.51 6.34 3.73 4.19 4.30 4.84 5.32 0.96 4.62 3.23 5.04 5.28 5.66 5.84 4.11 5.70 4.04 3.22 3.13 3.79 0.30 0.30 3.91 4.44 3.08 0.78 4.29 4.23 0.32 0.36 3.18 3.31 5.73 3.58 4.31 0.00 0.32 6.05 4.89 5.48 5.99 3.19 5.75 3.14 6.52 6.16 4.19 5.45 4.01 0.28 4.99 5.79 5.29 4.10 0.43 4.85 3.56 0.21 0.13 4.27 0.ēx/ēy 0.02 5.86 2.03 0.03 5.32 3.03 4.11 4.79 3.52 3.33 0.39 0.86 3.27 3.93 6.00 3.14 0.65 3.69 4.16 5.66 4.17 4.37 3.36 5.21 4.88 5.54 5.46 6.18 3.27 3.62 4.04 4.54 3.25 0.28 3.17 6.35 4.34 3.90 2.09 3.42 5.73 5.64 4.29 0.16 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful