STUDII

LINGVISTICĂ

AFRICATELE c (c) ŞI g (d) îN GRAIURILE DE TIP MOLDOVENESC ŞI BĂNĂŢEAN, PE BAZA ALR DE STELIAN DUMISTRĂCEL O. L în reparuţia graiurilor româneşti schiţată de Emil Petrovici pe baza datelor oferite de Atlasul lingvistic român, pe primul loc s-a situat, printre criteriile fonetice, pronunţarea af ricatelor gi şi ci (în transcriere fonetică, g şi c). Referitor la pronunţarea acestor sunete în zonele în care se vorbesc graiurile de tip moldovenesc şi bănăţean Emil Petrovici arată că: "În Moldova, Bucovina şi estul Ardealului, in locul af'ricatei se rosteşte o fricativă apropiată de j, fricativă dar avind puternic timbru in transcriere fonetică z. Aceeaşi se un aude şi in Banat şi palatal, sud-vestul Ardealului">; "în Moldova şi Banat, În locul africatei se pronunţă o fricativă apropiată de ş, dar cu un puternic timbru palatal (în transcriere f'onetică s)" (op.cu., p. 43 şi harta 5)2. Acestui criteriu i se acordă aceeaşi importanţă de către cercetătorii care au continuat demonstraţia lui Emil Petrovici afirmind hotărît existenţa a cinci subdiviziuni teritoriale principale ale dacoromânei sau numai au acceptat această împărţire, chiar cu unele rezerve", Ion Gheţie, care a supus unui examen critic valoarea criteriilor de la baza acestei împărţiri şi a analizat posibilităţile de a susţine, pornind tot de la datele oferite de ALR, existenţa a două subdialecte, nordic şi sudic, enumeră realizarea ca o fricativă a africatei g (notată g) 1 Re-partiţia graiurilor dacor omâne pebazaAtalsului lingvistic român, în voI.Studii de dialectologie şi toponimie, Bucureşti, 1970, p. 42; v. şi harta5. 2 Remarcăm, în comparaţie cu transcrierea obişnuită din ALRIT, că nu se face diferenţierea Întrebn.i, 5 şi md, z, §. 3 Rornulus Todoran, Cu privire la repartiţia teritorială a graiur ilor ducoromâne, LR V, 1956, nr. 2, p. 39, 50; Ion Pătruţ, lnfluences staoes el mag yaressur lesparlers roumains, "Romanoslavica", r, 1958 p. 35; v. şi Ion Coreanu, Elemente de dialectologie a limbiiromâne, Bucureşti, 1961. careprezintă dialecte le muntean, moldovean, bănăţean, crişeanşi graiuldin Maramureş.

6

STELlAN DUMISTRAcEL

2

printre faptele de limbă comune ariei nordice'. Deşi are altă valoare decît tratamentul lui g pentru delimitarea subdiviziunilor teritoriale ale dacoromânei, trecerea lui c Ia s şi s caracterizeazăgraiurile din Banat şi, respectiv, din Moldova (op.cit., p. 327, 330). Pentru Emanuel Vasiliu, după care teritoriul dacoromân este împărţit între grupul dialectelor de tip muntean şi grupul celor de tip moldovean, le, n> li, Zi reprezintă o trăsătură a dialectelor de tipul al doilea'; sînt excluse dialectele din Maramureş, unde c, g sînt păstraţi, şi cele din, Crişana, unde g> j, dar c rămîne intact", 0.2. Apariţia unor fricative (i I i şi si $) în locul africatelor g şi â în graiurile de tip moldovenesc şi bănăţean, considerate ca formînd subdialecte aparte sau în cadrul unei comunităţi dialectale nord-dacoromanice,a fost, în cele mai multe dintre studiile citate mai sus, calificată, mai mult sau mai puţin explicit, ca o lege fonetică. Faptul are la Emil Petrovici valoarea unei corespondenţe fonetice între graiuri, întrucît "se repetă in sute de cuvinte" (op. cit., p. 42). Romulus Todoran socoate această particularitate ca avind "caracter de «lege» fonetică, in anumite condiţii, în mai multe cuvinte" (op. cit., p. 39). Pentru Ion Gheţie corespondenţele fonetice dialectale g-j-i-i-g şi c-s-s-c sînt fapte cu caracter de lege fonetică, noţiunea de lege Ionetică urmînd să fie interpretată intr-un sens mai larg: noţiunea se aplică "fenomenelor care, dacă nu se repetă în absolut toate.cuvintete, în anumite condiţii date, apar in foarte multe dintre ele'( (op. cit., p. 327). 0.3. In perspectiva cercetării 'pe care o intreprindem, ne interesează şi, datarea fenomenului. Apariţia lui s « c) şi a lui z ( < g) in graiurile de tip moldovenesc a fost încadrată de Romulus Todoran intre secolul al XV-lea şi al XVIII-lea. Pentru c> s autorul interpretează prezenţa slovei li în cuvintele obluşiţa (la Ion Neculce) şi păpuşi (intr-un manuscris din Urmeniş, Turda) ca reflectînd o pronunţie $, pentru care nu exista o altă modalitate de transcriere. Trecerea lui t> i este probată indirect, prin interpretarea lui gi din logit (tot la Neculce)ca o formă hipercorectă pentru losit". Ambele izvoare sint de la inceputul secolului al XVIII-lea. Trecerea africatelor c, g la fricative (5,i) în Transilvania este probată de Ion Gheţie tot pentru inceputul secolului al XVIII-Iea7•Din studiile citate se pot reţine ca note comune: apariţia f ricativelor este probată pe baza interpretării unor grafii; faptele sînt apreciate în funcţie de norma literară", cunoscută 4 Ion Ghetie,Cuprivirela repartitia graiurilor dacoromâne, SCLXV, 1964, nr.3, p. 332,343. 5 Emanuel Vasiliu,Fonologic istoricăa dialectelordacoromâne, Bucureşti, 1968, p. 177. 6 O problemă de dialectologie istorică: > s şi ii> z în graiurile moldoveneşti, in CL X, 1965, nr, 1, p, 91--93. 7 Evoluţia africateior c şi {jlafricatioe în Transilvania după1700, în FD VI, 1969, p. 44,45, 47. 8 Romulus Todoran, O problemă dedialectologie istorică ..., p. 92, Ion Gheţie,Evoluţiaa/ricare/or Ci şi g..., p. 44- 45.

66). Parcurgerea tuturor răspunsurilor înregistrate de Emil Petrovici şi Sever Pop din volumele de hărţi. trebuie însă inclus in această arie.3 AFRICATELE C ŞIG INGRAIURILE MOLDOVENEŞTI ŞIBĂNĂŢENE -------------- 7 de oamenii cultivaţi care au scris textele respective. care sînt incluse în aria s. respectiv apariţia africatelor c (c) şi g (â) în ariile s (S) şi z (il. din sudul Transilvaniei. trebuie considerate în afara ariei s (i). Pe baza cercetării intreg materialului publicat in ALR 1 şi II reiese că punetele 51. v. 1966.1. în. Aceasta întrucît i. Punctul 704.. p. O operaţie preliminară. dar prezentă şi in puncte anchetate de Sever Pop (vezi harta 1). din sudul Moldovei. Africata c a fost notată in toate punctele anchetate de Emil Petrovici care se încadrează in aria moldovenească-transilvăneanăs şi în cea mai mare parte a punctelor din reţeaua Pop. 9 IonGheţie. Frecvenţa apariţiei lui c începe de la o singură înregistrare. 1. material necartografiat şi texte ne confirmă că.1') stabilite de Emil Petrovici trecerea africatelor g şi elIa fricative apare ca o tendinţă generală. pornind de la limitele care apar la Emil Petrovici. în spatele acestei caracterizări de ansamblu. O problema de âialectologie istorică . unde s-a notat numai g (chiar dacă aici g şi c sint datorate influenţei limbii literare. în afara punctelor indicate sub 1. în articolul de faţă ne propunem să examinăm semnificaţia acestora. Trebuie reţinută şi observaţia lui Ion Gheţie că există neconcordanţe în ceea ce priveşte epoca trecerii lui c la s şi a lui g la Z9. 1. 38.1966.. este precizareaacestor arii. în aria bănăţeană i. 1470) sau în punctul 49 din reţeaua Pop (încîlS(c)itpe h. careurmăreşte sunetele c şi g În cuvintele mănînci şi singe.. 159 şi 230.1. avem de-a face cu o situaţie complexă. ca în punctul 514 din reţeaua Petrovici (in cuvîntul cică. Pe hărţile nr. nr. şi Ion Coteanu. Dar.2. În urma excerptării materialului din ALR 1 şi II am constatat numeroase abateri de la această lege. şi pe baza a diferite hărţi se pot trasa diferite arii pentru acelaşi fapt-". cum arată Sever Pop în Jurnalul din timpul anchetei). 3. tot din reţeaua ALR 1. Pentru stabilirea unor arii de acest fel. Gînd apar[ricatiuele moldovenesti S şi z. înregistrată mai frecvent de Petrovici în punctele care se încadreazăacestei arii. din Banat. 2 şi 5 am marcat aceste corectări prin linii punctate. de exemplu. harta 5. în LR XV. 1. Repartiţia. )0Ariile s (S)şi z (z) aparcu alt conturdecîtcel trasat de EmilPetrovici la Romulus Todoran. p. întrucît în acestea apare consecvent â. . p.. 88.2. 1. 1. necesară. dif'erenţiată pentru fiecare dintre aceste sunete. ca în punctele 150 şi 194 de exemplu. 1.. nr. din aria z trebuie exclus punctul 596 din sudul Moldovei.. pe h. mai ales in privinţa lui c.1. căci aici întîlnim cam în aceeaşi proporţie s şi â. nu apare consecvent în locul lui c. Pentru consecvenţă. în LR XV. af ricata apare atît ca c cit şi ca c. ariile z (z) şi s (. Africatele e şi ii în textele bănăţene scrise cu literelatineşi ortografie maghiară din secolele al XVI-lea şi al XVll-lea. toate din reţeaua ALR 1. 308. singura soluţie este considerarea întreg ansamblului răspunsurilor din Atlas.

42 şi 43. respectiv dacă este vorba de conservarea africatelor sau pătrunderea lor recentă. 1. şi mai ales în nord-vest. 375 şi 387. iar in nord. 100).0. în funcţie de poziţia. 2. i>Z12. încercînd şi o explicaţie a faptului 11.lor pe hartă (de ex. ca în punctele 365 şi 53] din reţeaua Petrovici. urmărind prezenţa africatelor c şi g în acest subdialect. a africatelor c şi i într-un număr de puncte din nordul şi sudul Moldovei. şi p.2. 2. şi Todoran. 99 şi urm. Galina Ghiculete semnaleazăexistenţa. înscriind însă subdialectul moldovenescin limitele provinciei istorice Moldova autoarea a luat in discuţie prezenţa africatelor in punctele 596.1 ..3 se poate observa că nu a fost exclusă posibilitatea unor excepţii.. pentru a nu fi nevoiţi să reluăm aceleaşi date. 39. Galina Ghiculete invocă influenţa subdialectelor vecine. unde. 97) existenţa a cinci subdialecte. 704) sînt insuficiente.3.. după Petrovici.. 370. pe baza hărţ ilor din ALRM 1. să ţină seama de izofonele s şi z trasate de Petrovici. ... Delimit1nd aceste situaţii. aşa cum se ştie.. pentru a explica prezenţa acestor sunete în zonele respective din Moldova. aceeaşi este situaţia şi în Banat. p. 1969. din nord. Concluzia ei este că "fenomenul [trecerea africatelor la fricative] este consecvent şi unitar doar in partea centrală a Moldovei". 'unde aceste consoanese menţin de asemenea" (loc cit.în FD VI. vom da şi toate atestările pentru punctele semnalate pe h. p. sau 704 din reţeaua Pop. se impunea ca.2. 50. şi 363. 2. Todoran. Cu privire la repartiţia. în afara ariei z se află punctele 582 şi 584 din sud şi 363. vezişi R. rezervate pentru această fază. Pentru explicarea prezenţei africatelor c (6) şi g (d) în ariile s (s) şi z (i) sugestiile pe care ni le dau frecvenţa acestor sunete in anumite puncte. cea a graiurilor din nord-estul Ardea lului. "în sud se observă influenţa subdialectul ui muntean. 1.. p.eii. p. Faţă de aceste afirmaţii trebuie făcute următoarele rezerve: a) întrucît autoarea acceptă (loc. op. Africata g apare mai rar şi intr-un număr mai mic de puncte din Moldova şi Transilvania. cit. într-un articol recent. 100. Accentul trebuie să cadă pe cercetarea semnificaţiei prezenţei lor. unde este notată atît g cît şi d (vezi harta 2).1. 370 şi 387 din 11 Fonetice graiurtlor moldoveneşti de nordîn comparaţie cufonetica graiurilor moldoueneşti din sud.1. Petrovici. 105). Repartiţia. 40. -1 şi 2. 584 şi 582 din sudul Moldovei...'cu prioine la repartiţia . p.. 12E. v.1. care cunosc africatele c şi i. Surse externe. dar existenţa şi semnificatia acestora nu a fost luată în discuţie. după care subdialectul moldovenesc se caracterizează tocmai prin c > s.. africatele c şi i sînt nealterate. care se află in afara ariei s. Din formulările citate după studiile la care ne-am referit în cursul expunerii de sub 0.STELIAN DUMISTRAcEL 8 --------------------------------------------------------- 4 Se ajunge însă la concurenţa între c şi s. cu atît mai mult cu cît nu acceptă existenţa pe teritoriul Moldovei a unor arii cu afrlcatele nealterate (p.

prin consultarea hărţilor mari ale AtlaSUlUl:. 1 şi II. i. erişean şi muntenesc poate fi invocată pentru a explica prezenţa af ricatelor c şi g in graiuri de tip moldovenesc. 542. h. 594. cuvîntul ulcior (cum se pronunţă în aceastăregiune) este notat cu c în 24 de puncte din sudul. folosite pentrua redasunete intermediare. este intru totul confirmată de h.2. voI. Pe această hartă. Este sigur că influenţa unor graiuri de tip maramureşean. 265. Prin urmare. pe care o atestă h. d) Nu s-a adincit cercetarea. Studiide dialectol igie şi toponimie. Aşa este punctul 510 de pe h. 1 şi II. La acestea se poate adăuga punctul 214 din nordul Moldovei. 16 din ALR 1. 1. şi E. vol. nesemnalată de autoare. val. iar h. Este evident că o hartă ca 156. 588. 530. z pe hărţile1 şi 2 de mai sus. situate in intreaga Moldovă: 610. 540. Situaţia.Dintre hărţile consacrate sunetului g din ALRM 1. 181 şi punctele 536 şi 542 de pe hartaj l Sâ. întrucît în privinţa altor trăsături graiurile din majoritatea punctelor respective merg cu subdialectul moldovenesc. 420 atestă prezenţa lui c intr-un punct situat in centrul Moldovei (5i 6). in 550 şi 704 cu nuanţă intermediară: c(s) 14. fapt care vine în contradicţie cu concluzia autoarei. sunetul c în cruce. c) Chiar de pe hărţile luate in discuţie de Galina Ghiculete au fost omise unele puncte cu c care se află in centrul Moldovei. 508. cei in băieţii cei mari şi 420." hărţile 46. urcior (la ochi). 15în douăpuncte aparnuanţeintermediare: s (e)[590] şi c ($)[704]. dupăsemnul de dedesubt. cel puţin pentru nord. centrul şi nordul Moldovei-" Asupra hărţilor 156 din ALRM 1 şi 16 din ALR 1 vom reveni mai jos. influenţa graiurilor vecine pare să fie numai una din explicaţiile pentru prezenţa sunetelor c şi g in puncte din această zonă a Moldovei. 528. ele nu trebuiau puse pe acelaşi plan cu punctele din interiorul ariilor conturate de izofonele s şi z pentru a putea cerceta cu succes urmele influenţei subdialectelor vecine. Petrovici. Deoarece faza cu af ricate este mai veche. de pe ultima se putea extrage prezenţa lui g şi in punctul 614. 14Semnele suprapuse. sint cuprinse sub "etc. Dacă h. sunetul c în bube dulci. că există graiuri de tip moldovenescîn care C şi g nu au trecut la i. p. 518. 592. 26. 156.1. nu trebuia omisă din discuţie. le-amdat în cursul articolului. care prezintă sunetul g in cuvintele gingieşi genunchi. . b) Dintre hărţile consacrate sunetului c din ALRM 1. 536.se poate afirma. 618. Crişanei sau Munteniei trebuie să se ţină seama însă şi de plasarea acestor l3Veziplasarea acestor puncte (curezerva făcută pentru704)în funcţie de izofonele S.5 9 nord!". care atestă prezenţa lui c pe intreg teritoriul Moldovei. întreparanteze ( ). 552. 87. Cf. 424. 590. 156 adaugă Ia acesta încă alte 20 de puncte. 538. 385. 156. 388. 2. sunetul C în bube dulci. 265 nu aduce nimic nou in discuţie. iar nordul este cunoscut şi pentru alte arhaisme (în fonetică şi in morfologie). nu sînt luate in consideraţie h. Verificarea intregului material din ALR 1 ne-a confirmat consecvenţa prezenţei lui c şi g în punctele enumerate. cu totul deosebită de cele constatate de Galina Ghiculete. din motive tipografice. Pe lîngă vecinătatea Maramureşului.

i. Exemple: 16Pe aceste hărţi am trasatnumai limitele absolute ale fenomenului.1. discută urmările acestei asernănăridintre sunetele din sistemul fonetic bănăţean şi sistemul fonetic al limbii literare in perspectivaadaptării pronunţării locale (dialectale) la cea literară.1.fiind netă.2. în general.2. 2. Pentru a epuiza toate sursele vom lua în consideraţie şi africatele (inclusiv nuanţele intermediare de africate) provenite din redarea ca aceleaşi sunete a oclusivelor ve1arepalatalizate k Şl g.2. i. subliniem că prin însăşi plasarea punctelor cu c şi g în zonele s (i) şi z (. numite în continuare africate de tip A) în graiurile moldoveneşti şi bănăţene pot fi puse în relaţie şi cu existenţa în unele zone ale subdialectului moldovenesc şi în Banat a africatelor C (13) şi g (d) provenite din africatizarea dentalelor t şi d.2. problema va fi discutată mai jos. 2 (vezi mal JOS3. 2. Exemple: farmacist II 112/2917 dămedănă MN II 3924/47. ge.) Faptul este confirmat şi printr-o observaţie a lui Emil Petrovici din cursul anchetei în punctul 105: "Subiectul V identifică pe ce.2. 17Folosimabreviaţii simplificate pentru volumele Atlasului. Crişanei şi Munteniei. provenind din palatalizarea labialelor p şi b (+ e. dar ele explică prezenţa lui c şi g numai pentru un număr redus de puncte. voI.2. fărăsă putem marcariguros. 2.63. p. Vezitabelul de la sfîrşit. .i) explicaţia prezenţei acestor africate in graiurile de tip moldovenesc şi bănăţean prin influenţa subdialectelor vecine nu poate fi decît limitată. provenienţa africatelor din fiecare din sursele urmări te. şi nu in toată aria ocupată de subdialectul moldovenesc(vezi hărţile 1 şi 2). înainte chiar de a lua în discuţie intregul material din ALR.10 STELIAN DUMISTRÂCEL 6 puncte în interiorul zonelor 1.1. Există asemenea cazuri. vorbitorii din zonele cu africate de tip B realizează africatele de tip A ca fricative. care au pătruns in Moldova şi în centrul Transilvaniei. gi literari cu c(t').2. ci. Elementede dialectoloeie. i ) (numite în continuare africate de tip B). pentru Transilvania şi nordul Moldovei. Pentru edificare. Posibilitatea stabilirii relaţiei intre cele două tipuri de af ricate este probată indirect şi de confundarea lor de către unii vorbitori. în sensul că şi africatele de tip B pot fi redate ca nişte fricative. alcătuite pe baza ALRM 1. cf. originare sau. 1 şi II şi ALRM IlHI. Această supoziţie este dovedită de cazuri în care pronunţarea unui neologism (redată pentru limba literată cu africara esau g) este notată in Banat cu semnul prin care se indică de regulă o africată de tip B. Surse interne. prezentăm hărţile nr. 62 . Ion Coteanu. distinctia . d(d') din dialect". întrucît este vorba mai ales de cuvinte specifice Maramureşutui. Africatele c şi g (în loc de s / s şi z / . 2. 3 şi 4. din cauza condiţiilor tehnice.

164 -. p. 17 biciiele T 129. vanzelie MN II 2759/250. 27 să şei. 542 (in Bucovina şi Moldova). 268. Petrovici) T /365. p.fălim T /365. 116 Cipu . 214. T/76. 165. ef. 105 şc(t') ie :.2.(să) bdze T /228.2. cruSeT 1228. Că nu este vorba totuşi de un caz izolat ne-o dovedesc exemplele din hărţile ALR: deodle M 1 332/259 suziţ 1 84/215. oei . 260. p. p. 360 (in Transilvania). 269. 165. de 3 ori urei. Totuşi.2. 360 +i : z gem 'ghem' .s cînz . p. 163.c . Am notat. pe care o numeşte "hiperurbanism" (capâ > Sâpâ . Petrovici semnala la doi dintre informatorî această tendinţă. strînâem T /260. p. p.pogâsa T 1250. 123 zenunce 1 57/214. p.săierat. 165. Petrovici) Tj365. p. 101 ra3/u. 24 lunâciS1'/76.. 365. 228 priviz J 295/214 18în toateexemplele citateîn acest articol dămtranscrierea f'onetică numaipentru sunetele pe caream urmăritsă le subliniem. 2. 165. şi M 1 h. 101. p. şprănz ibid. p. p. p. MII 59/228. accentul cuvintelor.cînz. de 2 ori sag (subliniat de E. 227. în notele din timpul anchetei in punctul 365. p. p. p. 164 -g-z gorgi T/365. p. p. 9. 218.i să iiâdscă" T /2. 217. 124 In Bucovina: .urieâi> uriesi). iiei T/27. 106 clăgim . de 5 ori sugurniser (subliniat de E. de unde sînt exemplele de mai sus. 18. 163 aidla diuâCiT/365. 127. p.sevâ T/260. dezice 1 50/5.c (e) . p. 223. Petrovici) ibid. 12. în puncte din zona cu africate de tip B aparţinînd subdialectului moldovenescîntîlnim cuvinte în care: R > C> s şi i > g> z Exemple: 1 sâ Sâmâ (subliniat de E. urese II2 409/365 birâideu T/365.arslnt. 36. Cf. 840 în Transilvania: . 388. p. 2.de asemenea.s pCiS6r T/219. 45 -d-z dezet. T /29. 223.lei T/219. 837. p. 44 să şcerze T/47.c .7 AFRICA TELE C ŞIG INGRAIURILE MOLDOVENEŞTI ŞIBĂNĂTENE 11 în Banat: . oaneelie ib. respectiv 100 ligioile . ..

Cercetarea materialului din ALR 1 şi II dovedeşte că pentru africatele de tip A apărute în punctele reprezentînd graiuri de tip moldovenesc şi bănăţean explicaţia trebuie căutată in: a) contextul sonor al unor cuvîntle b) receptivitatea informatorilor fal. b') introducerea africatelor c şi g prin cuvinte noi. in limba comună. Întrucît însă in zonele cuafricate de tip B nu se semnalează (cu excepţia punctului 365. Fenomenul a mai fost semnalat pentru aceeaşi zonă a ariei i (nord -estul Transilvaniei) şi de G. dar şi din graiuri aparţinînd unor subdialecte care se caracterizeazăprin prezenţa acestor sunete. 3(i5) 531.2. Isrrate.-'. Sint reprezentate următoarele părţi de vorbire: ' Substantive a) la singular: ulC6r. Pentru graiurile de pe teritoriul Moldovei problema acestei influenţe se pune cu atît mai puţin cu cit punctele cu africate de tip B sint rare. 16. ele nu pot fi grupate după cum ar putea primi explicaţia de sub al sau b'. De aceea. albgescse transformă în i. 2. 69. 1937. sunet foarte des întîlnit în regiunea noastră şi care vom vedea că înlocuieşte pe i în majoritatea cazurilor"!". 5. urcior la ochi.1. într-o serie de cuvinte af'ricata c apare după 1. după ALR 1. 537. tot pentru epoca anchetelor pentru ALR: "uneori II din albgină. Ca observaţie de ordin general motămcă există diferenţe intre situaţia lui c faţă de Il şi între graiurile de ti p moldovenescfaţă de cele din Banat în ceea ce priveşte frecvenţa apariţieii africatelor de tip A şi modul cum sint realizate aceste sunete. moştenite sau imprumutate inainte de a se fi produs evoluţia c> s (g> i) . conchidem că influenţa surselor interne este. de asemenea. dar mai ales in graiuri. . 3. ne vom ocupa mai întîi de situaţiile pentru care există argumente convingătoare pentru a invoca una dintre cele două soluţii. M 1 h. . 605.5.STnIA. împrumutate de regulă de la un nivel superior. 3. limitată. Din cauza cunoaşterii încă insuficiente a istoricului. "vas de lut" II2 1037 j21!1. limba literară. a tuturor cuvintelor in care apar c şi g. vezi mai jos) o frecvenţă mai mare a africatelor de tip A. Nânăud).3. . pentru graiurile de tip bănăţean această situaiţieeste rar întîlnită. în funcţie de aceste criterii putem vorbi de: al) păstrarea sporadică 3 africatei c (pentru g acest lucru este mai puţin probabil) în cuvinte vechi. 80. Majoritatea atestărilor sînt din puncte reprezentind graiuri de tip moldovenesc. 1 h.vezi harta . DUMlSTRAcEL 12 --------------------------------- 8 laturile MN II 2756/228 unile 1 52/268. 2:. 574.51.5."damigeană" MN H 3924/574 1"Graiulsatului Nc pos(jud.alte arestări pentru acelaşi cuvint. cf.ă de modelul oferit de limba literară sau alte graiuri. p. în 1'3IFR IV.

Ii':CRAlURTLE MOLDOVENEŞTI ŞIBANATENE 13 ulăcă .) II2 1721/605 smulg(i)em(verb. 194. ef. 1 173/229. T/386. T/219. p. 576 (văr dulce).II2 1129/235 îndulCit. p. 21Harta citatăa fost semnalată pentrufrecventa apariţie a lui c' de Iorgu Iordan încăÎntr-orecenzie a ALRMII publicată in BIFRVII-VIII. prez. (frate dulce).i)] mulg(i)i (verb.1 23/540. 229. 365. 113 (să) calce (conjunctiv) II:! 1339/531. 250. 605 belcug . 414. Tj235. (dule(s)e)II:! 1107. apar toate punctele din aria s de pe harta 1. prez.360. 531. 219 un informator ocazional [*J a pronunţat dulle. 531. 537.260 ditlcuri (pl) 'prăjituri' -. c in bube dulă.. 228. 571. şi pl.) vezi harta 5. II2 1081/537. p. 169 sdlăe . 401.II2 514/235. 360. p. 1 h. 386 mileu [a]'eotorul' T/235. 122 (lapte dult'(c)e) l duliie . 20Cifrelesubliniate (culese cursiv) trimit la f'onetisrne subliniate de Emil Petrovici şi Sever Pop. 1940-1941. 365. Adjective: dulce (sg.531. 204.II2 1621/19 tolăer 'pilnie' IJ 234. pers. 574. 605 (să se) c. 537. 364. . 235.u/ce(reflexiv) MN II S 4903. 537. 605.II2 645/365. 531.T!228. 799/605 leu g(. 537. 360. 2. Pentru g în aceeaşi poziţie avem doar CÎtevaatestări: . din aria l apare cu c numai punctul 833)21. fălCi --. 217. p. mai puţin PC!. 243. MN Il 6950/386. p.229. 1 176/ in aceleaşi puncte. 551. 627. 259. 551 [cu cs L 537 [cu c(5)]. 518 [cu s(c)].II:! 1129/531.1 116/588. b) cu funcţia de marcă a pluralului: gîlci --.9 ------ AFIUCATELE C ŞI6. 156. şi 175/148. 833 (dUlce.406 bulci "piinişoaree< II2 1070/386. (reflexiv) II:! 468/235.II2 1081/551.II2 415/219.II 172/5312°.T/386. M II 66(219. p. 386. pl. 573. 260. după ALRM 1. 4. p. 113 bulci 'bilci' . 574. 574. indic. 530.) II2 1359/537. 573. in pct. 605.574(papricădulCe). 551. 215. 551. 558. 223. pers. fulgi (subst. 166 ulâicâţă .II2 816/531. 618 [ambelecu cU)].-. 49 [cu iri)].223. 386 cobelă 'melc' IIz 729/365. 605 încflcit 1 66/40. 101 şi T /260. Verbe: (se) incîlcesc etc. 414.243. iar informatorul [1] a precizat: "se zice dulce"). T/531.II2' 606. 628/531 alCtr 'arcer --.II2 288/574 cdlâe 'nume de plantă' . 227. II 118/386. 109 sălcie .537.514 şi 520. '574. 260 vă/cică -. II 119/520 [cu s(c)] şi 431. 386. p.194. 531 (caş dulce. indic. cf. ef. 628/605. Alte arestări pentru acelaşi cuvint: 1160. mai puţin 223 (vară dulce).571.) II 798.

sau pentru situaţiile cind cuvintul care ne interesează este cel mai des utilizat (gî/ci. aria § (i) de către G. p.263. "hordiceolus':' şi pl. respectiv *vallicella.•-ică. 75-76. =ollicella.14 STELIAN DUM1STRACEL 10 :U .dulăe . 47 şi urm. şiBorisCazacu. dulcie.383.vorbea de menţinerea lui c (şi mai puţina lui g) dupăo consoană. Avînd în vedere acest aspect.239. 1938. oălcică=. -icăşi vîlcea . 1957. deoarece ea este arestată in toate cuvintele notate in Atlas în care cele două sunete ocupă locurile indicate. Credemcă ulcică şi uilcică(vâlcică) au rezultat prin sincoparea lui -i. cf. aceste cuvinte sint. persistenta grupului in cuvintele derivate (dulce. 106.. p. 412. . tndulcu.p. fălci. v.2. să calce şi sălCie)concludent este şi faptul că aceeaşisituaţie este notată în majoritatea sau intr-un mare număr de puncte. sălcie) şi formele flexionare de la cuvintele de origine latină (pI. în ultimul izvorapareÎnsăconsecvent dulţe. pl. oi Theodor Capidan. concordanta În notarea şi sublinierea lui c de către Emil Petrovici şi Sever Pop şi. smulge (şi fulger) 23. lucru verificat in listele din Dicţionarul inuerr».dulcuri . la fel ca şi pielcică « pielicică) considerat un diminutiv al lui piele(cf'. De altfel.cît. se exclud din discuţie cuvintele de origine latină (ulcior. Istrate. s:v. 1970. cea mai mare parte dintre cele formate pe teren românesc tulcică. IorguIordan. cu excepţiile evidente. şi relaţia dintre ulcor şi ulâică . prezenţa africateieste explicată prin poziţia acesteia: ". 1932. discuţia la Radu Sp. a mulge.ulcicuţăţ. n. op. păstrarea lui c in aceeaşi poziţie in dialectul aromân. care reprezintă răspunsul expres la o intrebare din chestionarul Atlasului. se incîlcesc. Popescu. Dicţionarul dialectului aromân. ceea ce nu se poate afirma despre vreo altă poziţie a lui c. fulgi).sălCie. eventual.din.93.. Dialectul aromân. să se culce. 3. p.şi intr-o proporţie mai mică. Prezenţa lui c după l nu poate fi socotita Întîmplătoare. Nu pot fi accidentale revenirea grupului le în aceleaşi cuvinte pe diferite hărţi şi în textele diaIectale (vezi în special la dulCe). în DR IX. calce.1.1.a smulge). Pentrudiferenţa dintrepronunţarealui dulceîn Moldova şi în Banatef. salcie . să calce.diminutivele româneşti olicică şi uălicică. p.c şi .i\ltrimite la lat. urceoius.şi Tache Papahagi. în aceleaşi cuvinte: dulce. 411. paralel. 26Pentruulcea.Poate nu este lipsit de importanţă să remarcăm. 83. salcie. in unele din cuvintele discutate mai sus: ulâor « lat..înduliit. p. cit. se păstrează din cauzalui 1 imediatprecedent".dar şi din lat. în Cl. Asupraunuit originarîn arornână C>ţ). în ultimul punct cu C(t'))25. p. cuvintele de origine veche slavă (belciug)sau formate pe teren românesc din cuvinte de această origi22 Dicţionar invers.v. Bucureşti. mulge. încîlcit. interesează în primul rînd vechimea în limba română a cuvintelor citate 'Sub 3. s. Pentru a fi vorba de păstrarea lui c (şi. v. 364.OM.xv. Aromânii. .. Pentru cuvinte ca ulâor. Bucureşti.dialectologie română. putem adăuga semnalarea aceluiaşifenomen pentru un grai din. cele mai frecvent folosite dintre cuvintele din limba română în care există grupul lâ. 2"CL şi Sext il Puşcariu. fălCi (1 23/08 şi 07. Studiide.. in sfîrşit.260.. . dulce. 324.). 76. La informaţiile furnizate de Atlas. 23Op.1. dulce. cînd pentru a denumi noţiunea urmărită nu s-au inregistrat mai mulţi termeni.403-404. ulcicuţă.1.D. a lui i).

ibidem). după DA. cf.•Rostirea. bîlci « mgh. c (şi g) este o iniţială de silabă.ulţior (II21037(414). deosebirea dintre cele două alveopalatale. din secolul al XVII-lea (Dosoftei). termen din medicina populară cu etimologie nesigură. MariaMărdărescu. sînt atestate în scris. Rosetti.1 precedent a . p. op. cu arestări a căror vechime nu se poate preciza (este atestat în dicţionare mai ales în texte din colecţiile de folclor.menţinut mai mult timp elementul oc1uzival africatei=". Bucureşti. "' Limba română.11 C ŞIG INCI.. 68) este apropiat de locul de articulare a lui 1 (vîrful limbii "atinge incisiv ii superiori sau alveolele"..Dintre cuvintele rămase. II. .< ucr. Or.35. Pentrusuccesiunea ocluzi vă + fricativăîn articularea lui c şi g. Introducere în [onetică. vorbind de păstrarea lui fi în dulce.cf. şi faptul că în puncte din aria s.3. O!J.a .. Acelaşi lucru se poatedovediascultînd derularea inversă a imprimări i sonore a înregistrării la sonagraf a cuvîntului bac. Urmărind comparativ modul cum se articulează grupurile le şi li constatăm următoarele. a colectivului dulciuri. fiind arestate înaintea perioadei cînd s-a produs e > S. răspîndită mai ales în Crişana (semnalată şi în Bucovina. p. Rosetti. . constă tocmai în existenţa momentului de articulare a ocluziveit în prima fază a realizării africatei. 59 şi urm. 176/2Ş9). p. sau ceva mai înapoi. Rămîne astfel să se aprecieze vechimea lui gîlcă (pl. Rosetti. 82). s.1. p. în cele mai multe din cuvintele date sub 3. locul de articulare a lui t ("vîrful superior al limbii e aplicat pe faţa posterioară a incisivilor superiori.. p.. 27Al. care stau la baza singularelor refăcute eubele(> culbec)şi melc. bulci). cu etimologienecunoscută. Ca probe pentru comoditatea articulării unei ăf'ricate după 1 cităm pronunţia gîZCs (II 118/551)care arată că c se poate chiar interpune între 1 şi s. ambele cuvinte par să fie însă vechi.formele de singular eubeleişi mel ci.AIURILE "10LDOVEi"EŞTl ŞIBĂi"AŢENE --------------ArIUCATELE 15 ne (a se incilciş.t . 310. în interiorul cuvîntului (gradul 2 de forţă în articulare după scaradată de AI. DA.". în cazurile de mai sus. In funcţie de realităţile denumite. s.1. gîlci). după cum a arătat Sextil Puşcariu. p. 328. Mai greu este de apreciat vechimea regionalismelor toleer< mgh. bulcă (-pl. în cuvinte din cele citate mai sus. cit. Cu alte cuvinte.67-68.cit. O verificare a acestei afirmaţii se poate face comparînd pronunţarea cuvîntului baltă cu a unui logatom balşă (evidentsituaţiile sînt asemănătoarenumai în parte). bulka şi. 1969. DA. p. c din grupul le a fost înlocuit tot de o africată : uerit-e) dulţ (1175(259. 3. 1963. pentru păstrarea sunetului mai pledează situaţia privilegiată pe care i-o conferă poziţia sa în cuvîntul fonetic. talcser. Durata semiocluzivelor prepalatale Îlllimba română Literară.1. Se poate Însă conchide că aproape toate cuvintele în care s-a notat grupul 1Csînt vechi în limba română. cf.). după consoană. op. în FD VI.din carerezultă succesiunea de suneteŞ.africara c şi fricativa s.. 63. vezi Maria Mărdărescu.. cu etimologie necunoscută. cir. In sfîrşit. Ţinînd seama de faptul că africata reprezintă o combinaţie a lui t cu S7.). Cf.b. bolesu). alcer variantă a lui arcer.Din această cauză.v. după 1 e mai lesnicioasă pronunţarea lui c decît a lui s.337şi hărţile33. dintre cuvintele formate pe teren românesc.v.

Numărul de puncte.5. constituind următoarele grupe : a) neologismepropriu-zise.. este mai greu de presupus că s-a produs mai întîi o generalizare a fenomenului. Apariţia africatelor 13. nu putem urmări.. au putut determina şi păstrarea acestui sunet.DupăEm. O situaţie aparte o au cuvintele aparţinînd stilului oficial.. de exemplu. într-un timp relativ scurt. 308. p. . Datorită alf'abetelor folosite în scrierea românească şi faptului că pronunţarea fricativei s a fost considerată dialectală. Unii informatori conservă în pronunţarea neologismelor africatele e. de pătrundere a africatelor în graiurile de tip moldovenescşi bănăţean. 3. Pe baza arestărilor pe care le deţinem (vezi 3. 3. pe bază de texte. 3.1. :J. 605 [cu i(e)] 29Vezi1. respectiv M II 66/365).. prin poziţia pe cart' o ocupă africata.în sfîrşit. Substantive: a) la singular: abededdr. Fonolog ia istorică . i.. De reţinut că însăşi atestarea apariţiei fricativelor s. în care apar e.2. lS în proporţie egală cu le (vezi.1. 365. h.. perioada arestăriifenomenului. g este în acelaşi timp o dovadă că în majoritatea punctelor pronunţarea neologismelora fost adaptată la sistemul fonetic al graiurilor. pentru că în acelaşi punct putem întîlni ambele forme: gîlSşi dulce (II 118/365. Africatele c (e) şi i (d) se întîlnesc în corpul sonor al unor cuvinte noi. intrate în graiurile de tip moldovenesc şi bănăţean din limba literară.4. iar că mai apoi.1.al XVIII-lea. chiar în Moldova. 468 din ALR II2 se încîlcesc).în ccea ce priveşte contextul sonor. sec.16 STELIAN DUMISTRACEL 12 :U . Cindaparfricativele moldoveneşti . relativ redus. Dacă se admite însă că l> s a avut loc în secolele al XVII-lea· al XVlII-lea"fJ. fără cauze deosebite.2. Coteanu. b) cuvinte ale limbii comune resimţite ca neologismeîn anumite provincii ale ţării. 177). 260. ca în limba literară. şi cea mai productivă în viitor. asistămla refacerea cu predilecţie a stadiului iniţial într-o serie de cuvinte care se aseamănă. mai sus 0. În aceste condiţii considerăm apariţia grupului lS ca un semn al tendinţei de generalizare a trecerii lui c la s. ti în cuvinte reprezentînd influenţa limbii literare asupra graiurilor populare indică modalitatea cea mai sigură.Vasi liu.Il2 913/219.1) nu putem stabili o analogie între af ricatele c şi ti precedate de l.3). Păstrarea africatei c după 1 trebuie consideratătotuşi numai locală şi sporadicădeoarecemarea majoritatea exemplelorcitate sînt din puncte reprezentînd graiuri de tip moldovenesc şi că pe unele hărţi s-a notat.6. i nu se poate face decît pe baza unor scăpări de la normele limbii scrise (v. de mare circulaţie. evoluţia grupului le faţă de c în alte poziţii. 531. ar puteafi consideratăperioada apariţiei lui (p. numite în continuare neologisme zonale. Cauzele care ar putea favoriza astăzi articularea africatei după! Într-o serie de cuvinte vechi.

105. conced. 219. Este vorba de pronunţarea cuvîntuluişi cu c şi cu . 3.365 lucifer -. variante: conced. care opune cuvîntul aparţinînd limbii literare sinonimului său regional: cai II" 1131/228.II 112/531. ginărâr II2 956/219. a liătdt (pers. derculdr 'fierăstrău circular' . 36 farmacist . 574.f (i) (concediu coniediu pct.A'j'ENL 17 bicicletă. perf.1 regiment II2 953/47. 4.abeseddr(pct. liâitedeă (pers. 896/29 b) cu funcţie de marcă a pluralului : binodâe. 833 liăidţie . demeddnă MN II 3924/2 farmagist II 112/386 d[d']eneral 1I2 956/105.II2 896/76. tive sau în vocabularul inf ormatorului dintr-un punct. Acelaşi regim îl au neologismele zonale. de a înregistra graiul local: c [k]l=l s: abeâeddr . 219.365.>TT .dar aici Petrovici a notat aproape consecvent fricativa alveolopalatală surdă sub forma i). Banat şi Bucovina e un cuvînt nou). 537. 365) d [k]ţ : Iiâitdţie . 551.Academie .13 AFIUCATELE e ŞIG 1'1CRAllJlULE MOU)()VI:Nl. (cu c [tţ}. variante: git/irâl IIz 956/365. [cu g(d')].' . varianta fng(z)inerH2 897}531 dimigdnă MN U 3924/551. 386. Punctul de vedere al vorbitorilor se justifică prin istoria pătrunderii cuvîntului în zonele respec. 386.II2 960/47. 605. franâez fransee.II2 960/29. dămedanâMN .II2 886/414 (punctulHd este în Moldova.Uz 622/260 concediu. literar. concediuII2 960/76.!. 551. varianta pricepţie Il . 574.II 184/36 percepţie. :L:. 1013/250.Anuarul delingvistică . 260.) 1I2 1013/228.Uz 960/365. 2. prez. liCileâză-. ţinînd seama de scopul anchetei. 3.II2 950/531 bănci --. 833) sau de corectarea în sens regresiv a pronunţiei. farmacist II 112/29 franâes . Adjective: germină (în limba ) II2 281/365. indic.IIz 622/531 âirculă 'id. compus) tt. 228).!Iz 879/520. este conştient..II 3924/47. vezi plasarea acestor puncte pe h. cai II2 1131/2 47. Există oscilaţii în pronunţarea neologisme lor care arată că f'onetismul nou. 105 (cu c(t').:!. 235.II2 1013/250. Adjective: artifiâidlă -.I BA!'. 365). indic. din notaţiile de pe marginea hărţii se vede că în Transilvania.IIz 1160/219. Neologisme cu g (d) Substantive: angiler 'inginer' 1I2 897/228.Uz 1007/365. pct.liţîtdiie (pct. 531. ultima variantă poate să reprezinte şi forme cu ti> g.liţiteddă (pct. Verbe. 228.

18 STELlA'< Dl'YfI:i iHAcE[ 14 âobdniII 398/228. 588.2. De asemenea. Rămîne. (ziua) cruCii II 207/365.J. in special prima. Din terminologia religiei creştine : cruce 1 300/194. 610 ' cer II 185/365.4621365. 3. 594. pătrunse în Moldova sau Transilvania: cimitir 1 301/194. încrucişat 1 68/600. (cf.:. 450. q. 2/605 (formă învăţată la şcoală.: II2 345.2). 53 .(i> i) disting af'ricatele specifice limbii literare şi le pot folosi in locul fricativelor specifice graiurilor proprii (v. Nume de localităţi şi de persoane: Furâeni Il.prin c> S. şi Cimitir.2. qocăneşti II 2/365 (Cf. întrucît .1. 3 ar putea să fie valabile alternativ. terminologiei religiei creştine.2. rostită lenta. 516 (în aceste două puncte alternează cu formele cu $). de la caz la caz. p.2. 530. 614 briâdg n. 3. oecernă MN II 2157/36.g este cel mai echilibrat (vezi 3. 394/574 (în aria păcurar) cordpi U2 1210/235 (opus lui ştrimfi). :1. . IIz 12171365(cf'. 600. Totuşi se poate constata că informatorii ale căror graiuri se caracterizează. 1051(235. Într-o pronunţie allegro apare cu i) PecineşcaII 2/2 (formă oficială.). 3.5. Faptul că dintre neologismele care în limba literară au în corpul lor fonetic africatele c şi i numai o parte le păstrează în graiuri neacomodatela pronunţarea locală arată că influenţa limbii literare sub raport fonetic era încă destul de limitată. 163.1. şi observaţiile din per.:l. un număr destul de mare de cuvinte în care s-au mai notat africarele c (c) şi i (d). variantă: vicel'llă MN II 2757/29 Cirilice(adjectiv) U2 924/250. ca nume pentru diferite părţi de la căruţă. Africata c (c) mai apare Într-o serie de cuvinte apartinind stilului oficial. război etc. curent se pronunţă cu s) VoiniâeniII 2/23:.4. 235: ciriile ' înoăţăâel II2 500/228.şi 414) Cocdn Tj365. 520 (opus lui colţunis. 574. şi II 185/455: cer şi ser prima formă auzită de la preot în biserică) oecernă MN Il 2757(365. 164. cazuri pentru care influenţa limbii literare este afirmată de vorbitori sau perceptibilă. faţă de situaţia întîlnită În grupurile de cuvinte cercetate pînă acum.2. 268.i\1N II 2627(365. 605. pentru care explicaţiile date in cap.3. 574 doiă (plural) 1 222/194 mărââine IIz 6291365.!. 453. Derivate: cruciş 1 68/194. Citeva dintre acestea sînt muntenisme. (frate de) cruce . 412.cf'.l). în grupul de cuvinte reprezentînd neologismele propriu-zise raportul dintre c.2. 516. cf. este mai puţin pronunţat decalajul dintre atestările reprezentînd graiuri de tip moldovenescfaţă de cele de tip bănăţean.

30Cf'. 208. per.) II2 208(365.1. in Moldova (vezi notele din jurnal). 106. # 4. II2 273/365. Ca şi pînă acum.) II2 341. mai întîi. s(c)urdă U2 319/235. cireadă II2 319/365. de aria din nordul Moldovei in care africatele c şi g originare s-au păstrat nealterate. 235. cuvintele cu c şi g notate numai in aceste două puncte. op. Emil Petrovici a surprins însă pătrunderea lui s şi z. ceucă (pl. âucaldie (pl. care circulă spre sud.365. formele hipercorecte şi sublinierile lui Emil Petrovici (confirmate de notele de jurnal din cursul anchetei). 194. cercuri (pl. şi apar frecvent. cenuşer II2 1225. Sepdc 'calora pălăriei' Uz 1161}833. iar c şi li mai rar. ceuce)II2 691/365 (şi varianta cocă. MII 3/235. ceuce) . 386. l%mâdă II2 120/235. aduşi de bărbaţi. II2 1049(235. cu mare circulaţie.) 'sens neprecizat' T/235. inceputul acţiunii normei impunînd pronunţăr! cu c şi g. 365. în mod cert. după modelul limbii literare favorizată şi de condiţiile create de faptele prezentate mai sus. în aproape 50% din atestăr-ileafricatei c in puncte reprezentind graiuri de tip moldovenesc acest sunet este iniţiala cuvîntului 30. âriş. cocnitodre 'id. mai mult sau mai puţin sigură pentru un cuvint. 110. coc II2 695(228. 105 [cu c' (t')]. modelarea vorbirii după pronunţarea literară este evidentă.). p. pe cind la femei lucrurile se prezintă invers. cucuri 1I2 1205/235. . 268.' n. fie de altele mai noi. în listele care urmează. Pentru punctul 531. 705/29.15 . eventual muntenesc. 150. cocănitoare (şi variante) U2 705/228. cit" p.) II2 1201. în momentul anchetei. pentru care prezenţa africatelor are explicaţii diametral opuse. Atestare numai în punctul 365: c(lpă Uz 192. Ciocăneşti. Cireşe(pl. 235. Punctul 365. in fa voarea acestui fapt nu există însă indicii suficiente. In al treilea rînd este perceptibil. 365. ceucă 'stăncuţă' II2691 (cf. II2 498/531 (pl. prin conservarea lor.ţine. Cuvinte cu c (6) Substantive: cafă M 1 51/148. 76. prezenţa africatelor s-ar putea explica. p. de fapt. ciriz 'cleiul psnrofarului' II2 520/228. cerneală I!2 1214. numărul cuvintelor incepind cu g este mai mic. 107. pentru a le pune în evidenţă.şi observaţia lui Iorgu Iordan. am separat. cercei (pl. şi pl. Petrovici a notat că la bărbaţi. pct. 531. date fiind comentariile informatorului. Cdră I 209/194. cutură 'ţeavă la ciubuc' II2 1148}235. în aceste condiţii. cf. âocdn M II 409/235. 574. nu am eliminat acest punct din aria izof'onelor s şi z. mai ales pentru a putea extinde explicaţia. 576. 260 (şi var. 235)._----- AfRICATHE C ŞI{.ING1U\JLRILE 'VIOLlJUVENEŞTI ŞIBANATENE Hl este vorba fie de cuvinte vechi. putem vorbi de reintroducerea in diferite etape a africatei prin pătrunderea in graiurile de tip moldovenescşi bănăţean Il unor cuvinte de origine turcă şi maghiară şi a unor regionalîsme din graiurile de tip maramureşean şi crişean. aparţinînd fondului principal lexical sau cu circulaţie regională. s(c)aun IIz 407. Atrage atenţia in mod deosebit numărul mare de exemple din punctele 365 şi 531.CizmăT/228. la toate cazurile in care africata este în aceeaşi poziţie. 235. In al doilea rînd. 574. Date fiind aceste elemente. 704 [cu s (c)J. 531. 209/520. 364.

II2 1270/235. Verbe (la modul. cartă IIz 971. ceea ce constituie un fapt cu totul ieşit din comun pentru Banat (in unele puncte.II 1376. cub6tă 1I2 1194. 235. genunchi1 57/614. p. MN II 3873/531. 250 [cu .514. âelea 1 195/194. 701/365. Numerale: CinCi T/365. Atestare numai în punctul 365: cugulrisc Il. 704. Atestare numai în punctul 531: c(s)er II2 165.4(d')]. cu rezerva că în punctele 414.2() SŢ[LIAN DU:v1ISTIUi. cucu li Uz 1157/365. âeâlai-ăşs 'id. şi cinzes). âepărdş 'burghiu' IIz 531. cas II2 756. 202.520 (cu . cf'.47.) 1 210/40. 558. 250). cumă II 1261365. cocneşte II2 370/29. cismdrII2 513/531. cu excepţia punctului 105 (unde s-a notat sa 1). 107. Articole adjectivale: cel U2 1614j365. Cuvinte cu g (d) : Substantive: gdnă 1 17/40 'pleoapă'. 112 1680/365J531 [cu c (i)]. cf'. cupelesc'jumulesc !I2 362/235. !I2 1605/520.531. ceva 1 98/150 (cf. ciripesc(şi alte persoane) Uz 1462/531. interjecţia cea 1 este pronunţată cu o africată (e) În întreaga arie i. şi formele compuse oricineII2 1739/355.l. " Nume proprii: Dz'că IIz 1513/76. Verbe: z(g)emeM II 46. Cipiresc 'id. !I2693. In aria s situaţia este asemănătoare (un singur punct cu f'ricativa s. cea! 'id: H2 324/2. ceva 1 98/194. 1630/365. 662/531. âubăr MN II 3918. Gorgică II2 1513/219.(c)ei 1 186/530. cf. 614. ce H2 1419/531. cocneşte 'ciuguleşte (găina)' JI2 370)574. . 260. 27 de exemplu. CInstită 1 248/420. (e)].' II2 1462/365:Ciriclesc 'id.' 1I21462/235. Pe lîngă numărul mare al cuvintelor începînd cu c. în ambele puncte: (odreei 'izmene' Uz 1176/ 365. 516. Adjective: cumpav II2 732/365. oareclne1 291/ 194. c(S)eleII2 1185/365.Atestate numai in punctul 531 . genun& 1 57/213. cenuşă II 2. de mare circulaţie printre vorbitorii din categoria informatorilor pentru ALR. âoplit Il. 386. p. atrage atenţia situaţia specială a unora dintre ele. cubtlc1I2 1148/365.1450/574. 1687/365. n. acesta este singurul caz cînd se înregistrează o africată de tip A). T/551. 325/365. . 539/574. 531 [cu S(t')1. cumeâeă II2 126. 574.) 1 32/618. 'şoareci' U2 673/531. II2 1615/365. cf. 230. 20/704. timpul şi persoana în care apare e): âocăneşteMN II 3801/228. 537 şi 551 s-a notat varianta fala! (vezi harta 6). 27.36.531 [cu c(i)]. oareceud 1 233j194). 'L1.49. 574'.CEL 16 Cir IIz 1114. În cea! cuvînt vechi. 223. p. 165 (cf'. Interjecţii: cea! 'strigăt cu care se mină boii spre dreapta' II2 324/219.365. p. CinevaMN II 3801/531. Adverbe: Cică !I2 1470/219. gemeni (pl.' II2 324}386. T/531. 76.574. gingini (pl. Astfel. 1393/365. 704 [cu z cm: didmăn 1 210/49. II2 1771/3(5). 1149/531 [cu c(5)]. 365. 228. Pronume: cine 1 200/194. 837 âobănesc n. cupescUz 230. 514.U!31/365J 531.605. Cea 1 194/150. 48/531. Tj228.260 [cu g Ci)]. ceea U2 1737/365. ginere 1 259/610.

vicin. demonstrative şi nehotărîre prezente in lista de mai sus.1.).[eciu(aor isr de la a face).. cit. iar mai apoi a unor neologisme (cf. ciocănitoareşi variantele) a căror redare nu este cu totul indif'erentă. după aceşti autori".cirişş. 4. Capidan. O situaţie specială în cadrul vocabularului care a putut influenţa asupra formei cuvintelor respective au instrumentele gramaticale (articolele demonstrative.' 4.:J.s.şi g. Evident. Nu este exclus ca in unele din aceste cazuri africata să reprezinte sunetul originar. :13 În notele din timpulanchetei. p.(avind etimonuri latineşti sau vechi slave) nu este concludentă. rusă (ciubotă) etc. cu titlu de curiozitate.4. . sturcin(stulcin) "str ivesc.' ş.2.. păstrarea lui 13şi într-o serie de cuvinte de origine latină din aromână. în sfîrşit. nealterat. şi T'ache Papahagi.1 şi 3. Nandriş.. aducem. Semnalăm.'şi în arici. diferenţa apreciabilă in ceea' ce priveşte numărul mare de arestări pentru aria transilvăneană-moldovenească şi cele citeva atestăripentru aria bănăţeană. poate ar trebui amintite aici şi derivatele de la onomatopee (ciripi şi variantele. de asemenea. 2. cf.2.3). :12 Pe careTh.17 AFRICATELE C ŞIG INGRAlURILE MOLDOVENEşn ŞIBANATENE 2I e posibil ca africata să fie conservată". 1. Ni se pare însă interesant de observat că. ciocni) sau care numai pot sugera o legătură de acest tip (Ciocăni. care se află în aceeaşi situaţie.J23 le explică însăprin trecerea lui ţ . ceară.taci. 82)... Dicţionarul dialectului aromârt.2). SeverPopa consemnat declaraţia unuipreotdin Şchei (Braşov) că înaintelocalnicii ziceau ţelor nu celor în rugăciunea Tatălnostru (punctul 180). Printre celelalte cuvinte În care s-a' mai notat c (şi mai rar g) sint reprezentate următoarele părţi de vorbire: at DMnu acceptă etimologia propusă pentruacest cuvintde Al. ciumă tibid. circel dar şi sufreceauă 'sprînceană'. c din interjecţia ceala! tot cu o africată.v. adicăde la mînător. s. Ambele izvoare atestăînsăpe (.1. ca şi mai sus (3. p.2. 324) şi. În sprijinul acestei ipoteze s-ar putea aprecia importanţa pe care a putut s-o aibă faptul că in aceste situaţii c este iniţială de cuvint.din maghiară (cizmă. zdrobesc'. datorită"lui l din silaba următoare" ca şi în cirşescu (ibiâ. adjectivele) sau pronumele interogativ-relative. la C. de vreme ce in altele.1. cireaşă=.v. citatăcu rezerve de DA. pătrunderea unor îrnprumuturi cu c. ci şi în alte regiuni. p. înlocuirea lui. a' putut avea drept efect Întîrzierea generalizării fenomenului. dacă nu cumva formele cu C sint singurele: cinuşă cireş. s-a notat numai o f'ricativă. nu numai in graiul aromânilor din Olirnp (unde c e frecvent şi în alte poziţii: cerb. ciuciuliţ. zdruncin 'id. ţ.: invocarea vechimii considerabile a marii majorităţi a cuvintelor cu c.). ce zici).ceaar fi scurtatdin "eaparte. Aromânii. Philippide şi Gr. op. .a. parteacealaltă" (cf.1. în perioada cît avea loc trecerea africatei la o fricativă. turcă (ciubuc. dacă c a fost conservat intr-unele din aceste cuvinte. DA. Se poate observa menţinerea diferenţei intre cuvintele începînd cu c faţă de cele cu i şi. în cea mai mare parte a Moldove133• 4. normal in aromână. ciucalaie. poziţie care conferă sunetului cel mai mare grad de forţă în cuvîntul fonetic (Rosetti.

cojoace II2 1185 (într-o suită : cojoacede lele lung). 552. acestui T /605.tocilar II2 509/531 tuei II2 579/531. b) Cu funcţia de marcă a pluralului : bitdnâi 'copil din flori' 1 211/ 194. 1407. (se) răoăââşte112246. 99Jghicitodre II2 1285/365.) T/228. (se) incolăâeşteII2 736. 107. zuitâii 'uituci' L 64/40. coâpăe. oindeâi 1 137/150. dăiă! 'doică' 1 222/150. tureci Uz 1195.99 (cf. 235 (şi var. 164. c6pcî'e'copeă la cmnaşă' U2 1166/228.531 [cu c(sÎ]. tăcuneU2 111. cocorvă II2 1059. neputincos1 63/512.539. 150. p. ghiocel'(semn de) deochi' 1 243/77. vaCi Uz 319. p. 531. 219.pogdte 112 1073/551. 107.378. alivinct" II2 1077. Adverbe: incet 1 103/194. secerat. sprînâdnă 1 20/194. cuciu IIz 665/36. Atestate numai în punctul 531: încudd H. 107. T/228. seâerlşIT 2 48. 229. cf. p. 531. halz'b U2 725. sălbatice(pl. 1248/704. b) dce 1I2 1211. 574. 107. mdnce 'doică' I 222/378. minigoci'urcior (la ochi)' 1 16/839. p. 378. plăcinte (pl.) 'portocală' 112 1140/260. miţMiIl2 628. 537. picar 1 55/40. începe II2 1241574 intoare(s}em Uz 127/574. p. . culbeCiH2 729/520. mijlociu 1 61/194. mici (pl. vo[z']nici T/228. 1 21/40. Pronume: aceia T /365.· p. fmbătălune(de cap) 'epilepsie' 1 143/259. Verbe: face T/228. II2 664/531. Coniuncţii : nici Tj228. sure/că II 254. pîntice (şi variante) 1 232/194. . b) butuciII2614.22 STELlAN DUMISTRACEL ----------------- 18 Substantive: 4l) cocină II 263/47. cociş 'vizitiu' U2 281/365. ficori (pl. p. II 141/531. 1 252/194. măstâăni U2602. opcinci 112 1186/365. 520.per. polonice II2 1047. sugdCi1 226/194. p.) 1 187/85. Numerale : zece Uz 1764/365. cocostîrâiI12 694. Inreriecţii : cuciu! II2 665/386.limbrîci M 1 181/704. spoanc(s)e 'copcii' U2 1166. Tj219. Adjective: {doară (în fată (doară). druei 112130. pldCe1 246/150. Atestare numai în punctul 365: bocescIl 170. Atestare numai în punctul 363: a) arâer II2 514. inceput T. în ambele puncte: ţării II2 692/365. 1 150/4Q. păduâe! M 1 186/536. p. 704. 194. u!igaş II2 981. 574). (se) suceşteII2 443. 194. 590.) Uz 721/531. veti (in temniţă pe veci) II2 999/574. p. p. pricep IJ2 910. Tj219. poleci 'polonezi' II2 878. 614. ucenicII2 500/250. 1 126/194. 47 [cu c (t')]. 1 42/590. gînsacz II2 1115. ibovnici1247/ 194. Arestatenumai în punctul 531: a) rădăcină U2 1. şi tecodrăs în Maria fecoara MN 11 2740/36). 704 [cu s (e)J. 516. ctrâeie II2 24. acela U2 1330/574. 107. incoace1 198/40. c. 531. 165. zice T/228.) 1 195/150. cf'. 107. 605. noranci (sg. 542. stîngaci M 1 103/ 194. 76. maninci 1 80/194. mînc"i 1 80/40. şi pl.

dedet 1 50/28. după cum atestă hărţile de referinţă din ALR. 552. Observînd graiul localnicilor. degeră 1 149/28 (aceeaşi situaţie ca şi mai sus. 540. Cingi'chingi' II 226/365. Petrovici şi 35. noronă majoritatea de origine maghiară. 610. rugină II2 1129/365 (in contextul trdâe a rugină). cei doi . 614. 10. îmbătăiiune (de cap). 531. însemnările zilnice din timpul anchetelor din punctele 95. În afară de alte situaţii. pindele II2 1192/29. se face simţită in aria s şi prin eliminarea conştientă de către informatori a fricativei in favoarea lui c (vezi. cf. 1185/365. În acest sens sînt probante unele împrejurări în care apar formele cu af ricate. semnalată frecvent in însemnările citate. 705.anchetatori îşi alegeau cu grijă informatorii şi după criteriul conservării unor forme mai vechi (cf. 530. sint utilizate mai ales în Crişana şi Maramureş. Cunoscind condiţiile in care se desfăşoară o anchetă dialectală. (a-) ngenuncet II 189/365. care. cartă . dez(g)erat I 149/610.II2 800. Adjective: lungi (pl. Totuşi.2. în special. coăş. la âedetş. mai greu de depistat însă. 833 la E. copâie. mai ales pentru graiurile din Moldova.daică. 556.2. dungi II2 1158/365. 4. De altfel. p 1. p. nei(g)el 1 51/704.ac(t)ind(d)e. verigi II 24/365.1. 418. Verbe: . manâe. att'nd(d)e II2 1321/105 (In contextul: nu c(t) . stinge MN II 3880/365. bagi T/228. în punctul 540). geget 50/24.safă M II 3/531. II 51/29. 1604/29. 850 (pentru âeâet şi geget trebuie să se aibă in vedere şi influenţa asimilatoare :-1africatei iniţiale. dar şi din Muntenia (în special pentru evitarea palatalizării labialelor). conservarea africatei este posibilă în cuvinte ca bitană. sau poate reprezenta o inovaţie (ca în cazul neoJogismelor propriuzise sau ale neologismelor zonale). 618).) II2.1. moşnegiI 189/571. 574 şi ale lui Pop din punctele 412.2.[artă II2 971/531. notele lui Petrovici din punctele 219. 540. plînge 1 231/150. ef. 520. gegerat I l49/24. 618 la Sever Pop). 596. 424.pătruns dinspre nord. oâenic . ".$ 4. influenţa limbii literare. putem considera că oscilaţia inf ormatorilor intre eŞI s (i) la acelaşi cuvint (cafă . pl. singe II 65/365. merg(z)eI 240/ 704. MN II 2178/29.2.19 AFRICATELE C ŞIG INGRAlURILE MOLDOVE:--lEŞTI ŞIBĂNĂŢENE 23 Cuvinte cu i (â) Substantive: a) arpădic U2 192/2. 574.2. uneori insistau ca aceste forme să fie menţinute i'n cursul anchetei (de exemplu. în aceeaşi situaţie se fIă şi mt. M II 330/365. dăiâi sau mancă . provenită dintr-o dentală}. pinâeleşte1I21192/29. dar ale căror arii de circulaţie se Întind din zona cu c cuprinzînd şi porţiuni din aria s (i). 107. în funcţie de vechmea pătrunderii lor în graiurile cu c> s. b) Cu funcţia de marcă a pluralului: boşorog(z)i 1 136/704. In aceste cuvinte africata c poate fi păstrată. doag(z)ele MN II 3915/365. lege (în fără de lege 1 277/375.

mai ales. Emil Petrovici constata existenţa. De altfel. mai ales cînd apare la repetarea cuvîntului. VII). 4.oienic112500(250). ultimele două în rimă (în majoritatea exemplelor c este subliniat de Emil Petrovici. a formelor literare: apărute spontan (cf. Aceste împrejurări sînt de natură să determine supraveghereavorbirii. 4. [AL] Furseni II 2/605 [AL] măstasini. simtite J 248/837 zinzină. Atenţia informatorului faţă de pronunţie este dovedită de apariţia formelor cu africate în rostirea lento: [L] acela. 729/250 ghiăioare [K1 ghiSitoareII2 12851605. instruire. [L] pogaee Uz 1073/551. Petrovici subliniazăşi mi pentru mn. a unor "particularităţi proprii limbilor literare.bagi. ucigaş[K) usigaş Uz 981!53l. vo[i]niCi. unui public. z pentru 1/. în citeva strigături aparţinînd aceluiaşi informator apar formele: cizmă (de 2 ori). de corectarea. gingini 1 32/618. Interesant de observat că uneori corectarea se face la sugestia anchetatorului: âeia. [K] aiela II2 1330/574 [L] Furâeni. 106--107).1) pentru a furniza f'onetisme locale. zice.2.2. fi/ori 1 187/85 ghicitoare.2.[0"]aieia II2 1737/365. . Cine (de 2 ori) şi face-place. pentru aceasta. subliniază adeseori prezenţa lui s in acest grai care aparţine totuşi subdialectuluimoldovenesc. preocuparea informaterului de a compara forme f'lexionare. p. n pentru ti. evident că acelaşi lucru se poate susţine şi cu privire la aspectele inovatoare din vorbirea informatorilor. în textele folclorice. prin care explică conservarea unor arhaisme. deosebite de cele ale graiului de toate zilele" (ibid.. T /228.2. plăcinte. sprînsană 1 21/614 cinstită.. dovedeşte că răspunsurile se resimt de condiţiile in care este înregistrată vorbirea: prezenţa unei persoane străine. din proprie initiati vă. miei.:. 209/520 s(c)el [K) sel IIz 1605/520 coană [K] colină II 263(47 culbeâi [K] culbesi u. pentru forma de plural sau singular: f'isor. âimpa» [K] îimpoo II2 327/386 Cireşe[K] sireşe Uz 208. faptul că în chiar strigăturile la care ne-am referit mai sus.24 --------------- STELlAN DUMISTRACEL 20 .Într-o situaţie specială. Emil Petrovici. după constatarea apariţiei frecvente a lui c in punctul 365. dar.2. ghiâtori II2 1285/365 sprîncene. şi mai sus 3.[L] măstaăni II2 602/531 pogase. p. Este elocvent. Frecvenţa deosebită a unor f'onetisme aparţinînd sistemului limbii literare în strigăturile înregistrate in punctul 228 sugerează şi o altă imprejurare în care pronunţarea poate f'i mai supravegheată: cind vorbitorii se adresează.2.

izvor pe baza căruia s-a făcut împărţirea dialectală a teritoriului dacoromân. Există apoi o influenţă reciprocă între conservarea. 5. bi etc). i). Rezultatele diferite la care s-a ajuns cu privire la tratamentul celor două sunete pot fi şi urmare a diferentei între perioada cînd s-a produs trecerea la o fricativă a lui i. dinainte de a fi apărut ca o trăsătură muntenească . nealterată in graiurile de tip moldovenesc. Pe Ungă diferenţele semnalate pînă acum intre valoarea lui s> i faţă de c> s pentru delimitarea subdiviziunilor teritoriale ale dacoromânei.i.'Remareate numai de anchetatori sînt dentalele t şi d nepalatalizate. 5. prezenţa africatelor c şi g trebuie pusă in legătură şi cu alte fonetisme subliniate de anchetatori pentru contrastul cu formele obişnuite in graiul local. Moldovei (de altfel lucrurile se prezintă la fel şi în ceea ce priveşte frecvenţa atestărilor]. în volumele Atlasului şi in texte.). Chiar numai din această enumerare se poate vedea că sint mai ales fapte caracteristice subdialectului moldovenescşi. mit). pentru Moldova şi Banat. Sint mai rar atestate corectările atunci cind e vorba de corespondenţa j . cu puţine excepţii. sau de forme verbale iotacizate şi neiotacizate. Acelaşi regim ca şi c (g). De altfel. m (-?i.1. dar se stabileşte şi corelaţia cu sunetele corespunzătoare din sistemul propriu. 5. unde aspectele fonetice de origine muntenească ale limbii literare s-au putut impune mai devreme.2. peste tot.k'. Faţă de trecerea lui i (d) la z (i). pk' etc. v (-i. a lui c originar în . africata c s-a păstrat. f (.2. întîlnită aproape consecvent în cuvintele vechi şi. la fel ca şi n (-it) sau z (-(i). b (. Faţă de cele constatate in articolul de faţă rezultă că studierea hărtilor ALR 1 şi II. atît în graiurile de tip moldovenesc. in cuvintele mai noi. prezenţa lui a putut menţine. chiar sporadică.:l.în sensul că nu numai că apar spontan sunete aparţinînd sistemului fonetic al limbii literare. în special.21 AFRICATELE C ŞIG TI" CRAIl:RILE MQLDOVE"lEŞTI ŞIBANĂTE'lE ----- 25 4. aduce cîteva precizări în legătură cu unul dintre criteriile de la baza acestei împărţiri. sau unele vocale finale deschise in Moldova. cit şi în cele de tip băn1ţean. y. ideea unei norme literare mai vechi.i (e). sînt mai rare paralelisrnelede acest felin Banat. cu care primele sint adesea înlocuite prin corectarea vorbirii. Concluzii.3. Pentru situaţia specială a lui c în graiurile de tip moldovenesc se pot invoca şi alte fapte.în Transilvania. ca un semn al generalizării trecerii lui i la i putem interpreta faptul că încă din perioada anchetelor pentru ALR informatorii semnalau graiurile cu f'ricative exclusiv prin prezenţa lui Ş (= s). sporadic. păstrate poate chiar la un anumit nivel al limbii vorbite.. faţă de c. trebuie ţinut seama şi de gradul diferit in care cele două af'ricate trec la fricative. la oamenii cultivaţi din Moldova. Întrucît ci a apărut consecvent in scris.h'). îl au labialele p (. 5. Cu toate că faptele aduse în discuţie nu modifică situaţia de ansamblu privind tratamentul af'ricatei c în graiurile din Moldova şi nord-estul Transilvaniei este evidentă semnificaţia lor in analiza procesului de diferenţiere dialectalădin cadrul dacoromânei.

V h.26 STELIAN DUMISTRACEL 22 Moldova şi păstrarea lui nealterat Într-o serie de împrumuturi din turcă. 623 -909. diminutif de vale < latinvallis). dontla prononciation avec lest attestce par les cartesde l'Allaspourla Moldavie et la Transylvanie du nord-est. III h. Dansles conditions de l'influence de la Jangue Iitteraire sur les parIecs populaires. 1 . 1. = ALRII. II h.1. Cette penetration est accompagnee de phenomenes caracteristiques dansun proces susparei!. 1 h.se indică punctul şi pagina din volum. şi.Efectele lipsei acestei influenţe se pot constata in Banat prin acomodarea mai consecventă a pronunţării acestor cuvinte la sistemul fonetic al graiurilor. Sonanalogue sourd Cs'est conserve encore sporadiquement dansIes parlers de typemoldave dansdesmotsqui contiennent le groupe le. 1. urmată de punctele de peaceasta. Sur la basedu matcriel recueillidanstoutesJescarteset dansles volumes publ ies de l'ALR1 et II.II h. et.150. erecsgurle territoire roumain (du typevălcică < vălicică.vol. 1. voI. II. material necarrografiar. J'auteur arriveii laconclusion qu'aux diff'erences constatees anterieurement entreg > ez)et c> s ($)comrne criterededelirnitation dessousdialectes du dacorournain.1 h.dansles neologismes. vol. vol.IV h. a africatelor c şi g in graiurile de tip moldovenesc şi bănăţean. MN II = ALRII. Parcettevoi'e. on constatela penetration desaffriqueesc et g.208. s'enajoute encore une.274. caracteristiques pourla prononciation litteraire. VI h. serienouă. voI. voI. egalemeat dansune serie d'emprunts plusrecents du hongrois. însoţită de fenomenele caracteristice unui asemenea proces. rusă etc.416 II S = ALRII Supliment. 151. .1. II h. h.vol.lesona pu se conserver sanss'adapter â la prononciation Jo:ale. Lerefletde ces af'friquees comme des fricativ es (S! s et f! i) dansles sousdialectes de Moldavie et de Banat a ete considere comme une caracteristique de ceux-ci. = ALRM II. "nneau de metal). h. MN II S = ALRII Supliment. LESAFFRIQUEES s (e) ET i (dl DANS LESPARLERS DE TYPE MOLDAVE ET DE BANAT D'APRES L'ATLAS LINGUISTIQUE ROUMAIN RESUME La maniere dont sontref'letees les afriqnees originaires c et i constitue un critere d'apres lequel on a fait la division dialect ale du dacoroumain. PentruMN se indică Întrebareaşi punctele cu răspunsuri. încă din perioadaanchetelor pentru Atlasul lingvistic român.1 h. materialnecartograf'iar.1 hărţile1 . surtout. vol.302 M 1 = ALRM1. serie nouă. maghiară. 1571-1850 M II. aussi bienpourles parJers de Banat. . herites du latin(du typedulce< latindulcis). Le passage de I'aff'riquee sonorei il une fricative s'est geueralise. 1237 --1570.4. 5. ou de ['aricienne langueslave(belciug. în condiţiile influenţei limbii literare asupra graiurilor populare constatăm pătrunderea.1236.voI. vol. 209.424. 1 h.622. dans les parlersde type moldave et ceuxde Banatdesl'epoque desenquetes paurrAclaslinguistique roumain. 1 .296 M II = ALRM II. T = ALRT. mai apoi. voI. vOI.vol. vol. 1. du turcetc. Pen tru toateacestea dupăabreviaţie seindică harta.20 II. 275. ABREVIA ŢIILE FOLOSITE 1= ALR1. que pourceuxde typemoldave.424 II = ALR. in neologisme. 910.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful