Curs 5

Analiză economică şi financiară – Curs 5

Analiza potenţialului intern al întreprinderii
Realizarea obiectivelor întreprinderii este conditionaţă de modul de asigurare şi de gestionare a potenţialului intern. Potenţialul intern este format din:  potenţial uman;  potenţial material (stocuri şi mijloace fixe);  potenţial financiar.

Analiza potenţialului uman (resurse umane)
Factorul uman este factorul dinamizator al oricărui tip de societate. Principalele probleme ale analizei resurselor umane sunt: 1. analiza asigurării întreprinderii cu personal pe total şi pe categorii; 2. analiza comportamentului resurselor umane; 3. analiza eficienţei resurselor umane. 1. Sursele de date necesare analizei:  planurile de afaceri ale firmei;  bugetele;  dările de seamă statistice privind rezervele întreprinderii;  dările de seamă statistice privind resursele umane;  documentele financiare de sinteză (bilanţ, contul de profit şi pierdere, note aplicative). În ţările dezvoltate problematica asigurării şi utilizării personalului este sintetizată în bilanţul social. Acesta cuprinde informaţii privind:  salarizarea personalului;  asigurarea condiţiilor de igienă şi securitate;  asigurarea altor condiţii de muncă şi de viaţă;  aspecte privind pregătirea şi formarea continuă a personalului;  aspecte privind organizarea sindicatelor;  legătura dintre acestea şi personalul de conducere.

! De căutat despre bilanţul social.
1

Se face pe baza balantei timpului de muncă ce cuprinde următorii indicatori:  fond de timp calendaristic (365 sau 366 de zile).  efectivul mediu scriptic. 6. b. care ţine cont de durata muncii în întreprindere. structura pe categorii de vârstă. 5.  fond de timp maxim disponibil = fond de timp calendaristic – weekend-urile – sărbători legale – concedii de odihnă Tmax. Fiecare din criteriile prezentate oferă anumite informaţii necesare politicii de personal. 2 . Analiza fluctuaţiei şi circulaţiei personalului. a. Toţi aceşti indicatori se urmăresc pe total şi pe categorii de personal. structura personalului în funcţie de rolul lui în organizarea şi desfăşurarea activităţii. Nsaladmsiconduc x100 Ns Nop – personal operativ 2. c. de administraţie şi conducere ∆= Nop x100 Ns ∆= . Analiza conflictualităţii. structura pe grupe de profesiuni . reprezintă numărul de salariaţi care au primit o anumită remunerare pe parcursul exerciţiului şi pentru care s-au plătit împozite şi taxe. a. structura pe sexe.  efectivul fiscal.  efectivul scriptic prezent la muncă. Principalele categorii (structuri) utile procesului de analiză şi decizie: 1. 3.  efectivul maxim de salariaţi. Prezintă interes pentru analiza performantelor salariaţilor şi pentru gestiunea previzională a asigurării posturilor respective cu personal. structura personalului în funcţie de natura contractelor de muncă. Analiza modului de utilizare a timpului de muncă. Analiza modului de utilizare a timpului de muncă. Personal:operativ. Personal: angajat pe perioadă nedeterminată. 4. structura pe naţionalităţi.  fond de timp efectiv lucrat (utilizat) T1.Din punct de vedere al analizei asigurării întreprinderii cu personal se face pe baza indicatorilor:  efectivul scriptic de salariaţi ( numărul de salariaţi există în situaţiile întreprinderii). Analiza comportamentului resurselor umane. Observaţie. 2. Analiza după oricare din criteriile de mai sus se face pe baza mărimilor: absolute sau relative. angajat pe perioadă determinată. reprezintă numărul de salariaţi maxim admisibil în funcţie de volumul de activitate şi de productivitatea muncii. pe baza unui contract de muncă sau a unui alt act generator de drepturi şi obligaţii.

∆z = Ns1 x (z1 – z0) x Wzo x Rchvo x 1000 − Rchv = − − − 1 − ∑chv x1000 ⇒ ∑ chv = Ns x z x Wz x Qex − Rchv x 1000 1 Rchv . învoiri).productivitatea medie zilnicǎ  influenţa timpului de lucru. exprimat prin număr de zile lucrate. − Dz = (z1 – z0) x Wzo Scăderea timpului de muncă determină scăderea productivităţii medii  influenţa modificării timpului de muncă asupra volumului de activitate exprimat prin cifra de afaceri sau producţia exerciţiului. asupra productivităţii anuale. T1 + T2 = T maxim disponibil T2 poate fi împărţit astfel:  neutilizat din motive justificate (concedii medicale.  neutilizat nejustificat. Se calculează următorii indicatori:  gradul de utilizare a timpului efectiv lucrat Gu = Gnu = Gnuj = T1 x100 T max T2 x100 T max T2 j x100 T2 şi Gnunj = T 2nj x100 T2 Utilizarea timpului de lucru are un impact direct asupra volumului de activitate şi asupra performanţelor globale ale întreprinderii.rata medie a cheltuielilor variabile 3 . Qex/CA − Dz = Ns1 x (z1 – z0) x Wzo − Wa =  chv ∑ − Qex / CA − − ⇒ Qex/CA = Ns x Wa = Ns x z x Wz Ns influenţa timpului de muncă asupra sumei cheltuielilor variabile. Consecinţele economico-financiare ale modificării timpului d elucru (exprimat prin număr de zile lucrate) asupra principalilor indicatori: Wa = z x Wz − − z – zile Wz . fond de timp neutilizat T2.

chv cht = chv + chf  influenţa timpului de muncă asupra sumei cheltuielilor totale. exprimat prin număr de zile. asupra rezultatului exploatării. RE ∆z = Ns1 x (z1 – z0) x Wzo x Rc0 x 100 − − 1 R= − − RE x100 Qex / CA − − ⇒ RE = Ns x z x Wz x Rc x 100 1  influenţa timpului de muncă asupra stocurilor.durata medie − 4 . cht ∑ ∆z = Ns1 x (z1 – z0) x Wzo x Rchto x 1000  influenţa timpului de muncă asupra sumei cheltuielilor cu salariile. S ∆z = Ns x (z1 – z0) x Wzo x ∆0 x 360 − − − S 1 D= x360 ⇒ S = Ns * z * Wz* D* Qex 360 − − − − 1 D . chs ∑ − − 1 ∆z = Ns1 x (z1 – z0) x Wzo x Rch s x 1000  influenţa timpului de muncă asupra ratei cheltuielilor fixe. Rchf − − − 1 ∆z = ( chf 0 Ns1xz1x Wz 0 − - chf 0 Ns1xz 0 x Wz 0 − ) x 1000  z ⇒  Qex ⇒  Rchf ( aspect negativ)  influenţa timpului de muncă asupra ratei rentabilităţii comerciale − Rc ∆z = . z ⇒  Qex.( chf 0 Ns1xz1x Wz 0 − - chf 0 Ns1xz 0 x Wz 0 − − x 100  z ⇒  Qex ⇒  Rchf ⇒  Rc ( mǎrime relativǎ)  influenţa timpului de muncă.

Se analizează cu ajutorul următorilor indicatori:  coeficientul intrărilor I Ej KI = − KE = − Ns Ns   coeficientul coeficientul intrǎrilor ieşirilor K F = Enj Ns − K MT = I +E Ns −  coeficientul fluctuaţiei Gs = 1  coeficient de stabilitate  coeficientul mişcǎrilor totale K MT Fluctuaţia reprezintă mişcarea nejustificată generată de desfăşurarea contractelor de muncă sau de abandonare a locului de muncă. în principalii indicatori economico-financiari. Circulaţia reprezintă mişcarea normală. Este generată de cauze economice ( salarii mai mari oferite de alte firme). de cauze sociale (condiţii necorespunzătoare de muncă) şi de cauze personale legate de necesitatea continuării studiilor de viaţă. boală. 5 . generată de transfer în interes de serviciu. Qex − Ns = (Ns1 – Ns0) x z0 x Wz 0 b. pensionare şi deces. justificată. influenţa timpului de muncă asupra duratei medii de rotaţie ∆ − − −   S0 S0   − x360 ∆z =  − −   Ns1xz1x Wz 0 Ns1xz 0 x Wzo    −  z ⇒  Qex ⇒  ∆ (aspect negativ) ! De scris consecinţele modificării timpului de muncă. exprimat prin Ns. de familie. Analiza fluctuaţiei şi circulaţiei personalului.

 coeficientul de intensitate a grevei =  coeficientul de localizare a grevei = nr. Într-o economie de piaţă este un fenomen normal care se evaluează cu ajutorul următorilor indicatori:  numărul de greve pe an. Analiza conflictualităţii.c.  numărul de zile grevă pe an. deg revisti nrtotaldesalariati nr deg revistidin sec tiaX nrtotal deg revisti 6 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful