Analiză economică şi financiară – Curs 6

3. Analiza eficienţei resurselor umane. a. Caracterizarea generală a eficienţei folosirii resurselor umane; b. Analiza legăturii dintre productivitatea medie şi productivitatea marginală; c. Analiza complexă a productivităţii medii. a. Caracterizarea generală a eficienţei folosirii resurselor umane Se face pe baza unui sistem de indicatori ( !vezi matricea indicatorilor de eficienţă a resurselor umane), dintre care cei mai folosiţi sunt:
_

Wa =

CA / Qex / VA / RBE / RE / Rnex Ns / Nop / z / h

Analiza productivităţii se face pe baza mărimilor absolute, a mărimilor relative şi a corelaţiilor ce se formează între indicii productivităţii şi indicii altor indicatori. Principalele corelaţii ce trebuie urmărite sunt: 1.

I

Wasal

_

>

I

Wop

_

 această corelaţie semnifică modificări în structura personalului în sensul creşterii ponderii personalului operativ în total personal.
_ _ _ _

Wa1sal Wa 0 sal

>

Waop1 Waop 0

;

Ns 0 N 0 p 0 > ; Ns1 Nop1

Nop1 N 0 p 0 > ; ns1 Ns 0

Qex1 Qex1 Ns1 > Nop1 Qex0 Qex0 Ns 0 Nop 0

2.

s <s
1 1

0

 semnifică o scădere a ponderii personalului operativ în favoarea personalului de administraţie şi conducere. 3.

s =s

0

 cele două categorii de personal (operativ şi administrative-conducere) au rămas constante sau s-au modificat în acest ritm. 4.

I

Wa
_

_

>

I

Wz
_

_

 o creştere a timpului de lucru exprimat prin numǎr de zile lucrate z=
Wa Wz
_ _

Wa = zx Wz

>1

1

_ _ Calculaţi productivitatea medie ( W ) şi productivitatea medie marginală ( Wmg ). 9.5. I I Wa < I I Wz  o scǎdere a timpului de lucru exprimat prin numǎr de zile lucrate 6. deoarece efectele investiţiei se vor regăsi în viitor. Aplicaţie. Analiza legăturii dintre productivitatea medie şi productivitatea marginală În teoria economică. Reprezentaţi grafic cele două curbe şi explicaţi evoluţia lor. Dacă întreprinderea se află în faza de demaraj (creştere). o asemenea situaţie este justificată. 7. corelaţia de mai sus semnifică fie o orientare deficitară a politicii de investiţii spre elementele care nu au susţinut exploatarea. şi se foloseşte în corelaţie cu productivitatea medie. Productivitatea marginală reprezintă sporul de producţie realizat prin creşterea cu o unitate a timpului de muncă. 8. În ce măsură rezultatele unei asemenea analize pot constitui baze de fundamentare a deciziilor. Pentru o întreprindere aflată în maturitate sau decline. eficienţa muncii este exprimată şi pe baza mărimilor marginale (Wmg). 2 ∆ Qex ∆ T . Situaţia se apreciază ca normală pentru anul în care s-a făcut investigaţia. Optimizaţi capacitatea de producţie. I I Fa < I F  orientarea politicii de investiţii spre mijloace care nu au susţinut exploatarea au susţinut exploatarea  ineficienţa mijloacelor fixe totale I Fa > I F  politica de investiţii a fost orientatǎ spre mijloace care F > I CA Ef = CA(Qex) F ( Fa ) _ x100 < 1 b. W mg = Productivitatea marginală nu poate fi folosită ca indicator de sine stătător în procesul decizional. F > CA / Qex Ns I Gitm > I Wa  gradul de înzestrate tehnicǎ a muncii  dinamica gradului de înzestrare tehnică a muncii a devansat dinamica productivităţii medi. fie o utiliare ineficientă a capacităţii de producţie.

3 . Există diferenţe semnificative între cele două curbe: _  panta curbei Wmg este mai accentuată decât panta W .150 35. şi apoi de scădere.100 31.3 82.97 0.000 24.W mg _ W _ T Cele două curbe au aceeaşi tendinţă.1 88.2 8 5. De creştere.000 34.000 12.000 Qex W = T _ W mg ∆ Qex = ∆ T W _ mg W 34.5 40 48.2 0.000 20.6 89.7 33.5 2.250 – capacitatea maximă W .7 85 zona η ↓ 200 300 500 420 390 310 205 90 85 -40 -60 zona η − 5 6.e= T (Ns) 290 300 310 320 330 340 350 360 370 380 390 400 zona η ↑ Qex (buc) 10.1 92.5 73.7 4. _  Wmg ia şi valori negative.200 33. ating un punct de maxim.92 -0. spre deosebire de W care ia numai valori pozitive.7 3.4 92.250 34.000 15.600 34.45 -0.3 92.200 28.4 62.

∆ _  3. c.Corelaţia dintre cei 2 indicatori poate fi utilizatǎ în procesul de producţie pentru optimizarea capacitǎţii de producţie şi în acest scop se calculeazǎ coeficientul de elasticitate. ∆s  3. care are urmǎtoarele semnificaţii: e ≥ 1 ⇒ întreprinderea se aflǎ în zona randamentelor crescǎtoare 0 < e < 1 ⇒ întreprinderea se aflǎ în zona randamentelor descrescǎtoare e < 0 ⇒ întreprinderea se aflǎ în zona randamentelor negative W Observaţie. ∆Gîtm  2. 1. Consecinte economico-financiare ale modificǎrii productivitǎţii muncii asupra principalilor indicatori 3. F Fa CA Wa = x _ x Ns Fa F _ _ ∆ Wa  1. ∆Gîtm  2. e=    W _ mg . Analiza factorilor determinanţi ai productivitǎţii medii Principalele modele de analizǎ a productivitǎţii sunt:  legǎtura dintre timpul de muncǎ şi productivitatea muncii Wa = zx Wz = zxhx Wh _ _ _ z ∆Wa  1. ∆Wz _ _ z ∆ Wa  1. Folosirea metodei marginale are semnificaţie în sectoarele primare. ∆s 4 _ . ∆Gîtm  2. ∆ h  2. în agriculturǎ şi industria extractivǎ şi în întreprinderile monoproductive. ∆Ef _ ∆ Wa  1. ∆Ef _ F Fa Qex CA Wa = x _ x x Ns Fa Qex F _ _ ∆ Wa  1. ∆Wh  legǎtura dintre gradul de înzestrare tehnicǎ a muncii şi productivitatea muncii F CA Wa = x _ Ns F _ _ _ . Analiza complexă a productivităţii medii. Analiza factorilor determinanţi ai productivitǎţii medii 2. Rezervele de creştere a productivitǎţii muncii ( ! de cǎutat ) 1. ∆  2. .

∆wi = 100 100 _ ∑gti1 * wi0 − ∑gti0 * wi 0 W −W 0 _R . ∆Ef  4. ∆gti = _ 100 100 gti1 * wi1 gti1 * wi 0 −  2. ∆v – viteza de rotaţie a mǎrfurilor _ • Wa = _ ∑ gti * wi i =1 n 100 gti – structura timpului de muncǎ pe centre de analizǎ wi – productivitatea muncii pe structurile implicate în calcul ∆ Wa  1. W 1−W _ _R  W recalculatǎ 2. 3. Consecinte economico-financiare ale modificǎrii productivitǎţii muncii anuale asupra principalilor indicatori • Qex ∆ Wa = Ns1(Wa1−Wa0) _ _ _ _ Wa = _ _ Qex ⇒ Qex = Nsx Wa Ns • ∑ cht ∆ Wa = Ns1(Wa1−Wa 0) x Rcht 0 x 1000 _ _ _ _ 1 • ∑ chv ∆ Wa = Ns (Wa1−Wa 0) _ _ _ x Rchv0 x _ 1 1000 • ∑ chs ∆ Wa = Ns (Wa1−Wa 0) x Rchsal 0 x 1000 _ _ _ _ 1 5 . ∆Gasmf – gradul de asigurare a salariaţilor cu marfǎ  2. ∆Gvp → gradul de valorificare a producţiei • se utilizeazǎ în sfera distribuţiei Smf CA Wa = x _ Ns Smf _ _ ∆ Wa  1.

• Rchf _  ∑chfo _ ∑chfo   x 1000 ∆Wa =  − _ _    Ns1x Wa1 Ns1x Wao  • Rc  ∑chfo _ ∑chfo   x 100 ∆Wa = − − _ _    Ns1x Wa1 Ns1x Wao  _ _ _ _ _ • RE ∆Wa = Ns1(Wa1−Wao) x Rco x RE 1 100 Rc = Qex x 100 RE = Ns x Wa x Rc x • S ∆Wa = Ns1(Wa1−Wao) x Do x _ _ _ _ _ _ 1 100 1 360 S – stocuri _ _ _ S 1 D= x350 ⇒ S = Nsx Wa x D x Qex 360 _ _ • D _ _   So So   ∆Wa =  − x360 _ _  Ns1x Wa1 Ns1x Wao     _ _ Analog şi pentru consecintele modificǎrii zilnice în principalii indicatori:  Qex ∆ Wz = nsixz1(Wz1−Wzo) _ _ _ Wa = _ _ _ Qex ⇒ Qex = Nsx Wa = Nsxzx Wz Ns  ∑ chv ∆Wz = Nsiz1(Wz1−Wz 0) x Rchvo x _ _ _ _ 1 1000 6 .